Speța nr.

1
A formulează cerere de chemare în judecată împotriva lui B, având ca obiect
revendicarea imobilului din str. Victoriei nr. 23, sector 1, București. În cursul
procesului, B înstrăinează imobulul către nepotul său D. D intervine în cauză,
invocând invocând calitatea de dobânditor cu titlu particular al dreptului dedus
judecății și solicită scoaterea din proces a lui B. Instanța, apreciind că se impune
obligatoriu introducerea în cauză a lui D și scoaterea din proces al lui B, procedează
în consecință, deși reclamantul A și-a exprimat opoziția privind scoaterea din proces
a pârâtului inițial.
1. Este corectă soluția instanței?
2. Cum operează dispozițiile art. 39 C. proc. civ.?

Speța nr. 2
Reclamantul A prin mandatar neavocat M, a introdus o cerere de chemare în
judecată în contradictoriu cu pârâtul P, solicitând instanţei să-l oblige la restituirea
sumei de 10.000 de lei, reprezentând împrumut acordat şi nerestituit la scadenţa
convenită de părţi. La judecata fondului, pârâtul P solicită respingerea acţiunii
motivat de faptul că din probele administrate nu rezultă realitatea acordării
împrumutului, fiind vorba de o compensare între reclamant şi pârât. Instanţa de
judecată, în urma administrării probatoriilor încuviinţate, admite cererea de
chemare în judecată, aşa cum a fost formulată. În termen legal, pârâtul P formulează
apel împotriva acestei hotărâri, invocând drept motiv faptul că în faţa primei
instanţe, reclamantul A a fost reprezentat de un mandatar neavocat, care şi-a
justificat calitatea de reprezentant printr-o procură sub semnătură legalizată.
În acest context, ce soluție pronunță instanţa de apel?

Speța nr. 3.
Prin cererea de chemare în judecată reclamanta Arena SRL a solicitat în
contradictoriu cu pârâta B, să se constate inexistența unui drept de creanță în
cuantum de 100.000 de lei pe care pârâta îl pretinde în baza unei convenții. Creanţa
fusese notificată acționarului reclamantei printr-o adresă scrisă prin care îi solicitase
acestuia să determine Arena SRL să achite creanța. Pârâta B a invocat excepția lipsei
de interes în promovarea acestei acțiuni motivat de faptul, pe de o parte, că hoțărârea
ce urmează a se pronunța nu este titlu executoriu și, pe de altă parte, pârâta a
notificat acționarului reclamantei numai existența creanței, nepornind efectiv nici o
procedura de recuperare a acesteia împotriva societății Arena SRL. De asemenea,
pârâta B a invocat și excepția inadmisibilității acțiunii în constatare pentru că
reclamanta nu a indicat dreptul său subiectiv recunoscut de lege.
1. Ce soluție va pronunța instanța cu privire la excepția lipsei de interes?
2. Este întemeiată excepția de inadmisibilitate?
3. Societatea Arena SRL are un folos practic în promovarea acestei acțiuni?

Speța nr. 4
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Sibiu la data de 15.02.2016,
reclamantul A a chemat în judecată pe pârâtul B, solicitând obligarea acestuia la a-i
preda în deplină proprietate şi posesie bunul imobil situat în municipiul Sibiu,
județul Sibiu. Reclamantul a invocat dreptul său de proprietate asupra acestui bun
imobil, dobândit prin succesiune, arătând că pârâtul stăpânește bunul, deși nu
deține un titlu valabil. Pârâtul B a formulat cerere de chemare în garanție a lui C,
vânzătorul de la care a cumpăraț bunul, pentru a-l despăgubi, conform regulilor
aplicabile contractului de vânzare-cumpărare. Instanța a constatat că fiind
îndeplinite cerințele legate și a admis în principiu cererea de chemare în garanție. În
aceste condiții:
1. Analizați poziția procesuală a chematului în garanție și soluțiile pe care le poate
pronunța instanța.

Speța nr. 5.
Judecătorul AB a participat la soluționarea apelului declarat împotriva sentinței
civile pronunțate în data de 17.03.2018 de Judecătoria Sectorului 1 București, în
cauza având ca obiect pretenții în valoare de 80.000 lei. Prin decizia pronunțată în
apel, a fost admisă calea de atac, s-a anulat sentința civilă apelată şi s-a trimis cauza
spre rejudecarea la prima instanță. Judecătoria Sect. 1 București pronunță în data de
09.12.2019 o nouă sentința civilă, care este apelată de către reclamant. Apelul,
repartizat aleatoriu, revine spre soluționare unui complet al Tribunalului București,
din care face parte din nou judecătorul AB. În acest caz:
1. Precizați dacă judecă torul AB este obligat să se abțină de la soluționarea celui de-al
doilea apel, fiind incompatibil absolut sau judecă torul AB nu se află într-un caz de
incompatibilitate absolută .;
2. dacă judecă torul AB este recuzat, în etapa judecă rii celui de-al doilea apel, de că tre
una dintre pă rți, iar această cerere este respinsă , încheierea prin care a fost soluționată
recuzarea este sau nu susceptibilă de cale de atac? Care este calea de atac și termenul în
care ea poate fi formulată .

Speța nr. 6.
Reclamantul A a chemat în judecată pe B, solicitând obligarea acestuia să îi lase în
deplină proprietate și liniștită posesie un imobil a cărui valoare este de 200.000 lei.
Prin cerere de intervenție voluntară principală, C. solicită obligarea predării
imobilului către el, pretinzând că este proprietar. După admiterea în principiu a
cererii de intervenție în etapa cercetării procesului, C formulează cerere de chemare
în garanție a lui D, de la care a cumpărat imobilul în cauză, solicitând obligarea
acestuia la plata sumei de 200.000 lei (prețul plătit) și 40.000 lei (cu titlu de daune).
Reclamantul A a invocat excepția tardivității cererii de chemare în garanție deoarece
nu a fost formulată la primul termen de judecată după admiterea în principiu a
cererii de intervenție principală.
1. Ce soluție va pronunța instanța?
2. În situația în care instanța respinge în principiu cererea de chemare în garanție, ce fel
de încheiere va pronunța instanța, care este calea de atac împotriva ei și câ nd va
putea fi formulată ?
3. Care va fi soluția în cazul în care instanța de apel constată că cererea de chemare în
garanție a fost în mod greșit respinsă în principiu de că tre instanța fondului?

Speța nr. 7
În cursul judecății în primă instanță, D a formulat cerere de intervenție accesorie.
Intervenientul a arătat că înțelege să susțină apărarea pârâtului B, în calitatea
acestuia de cumpărător al imobilului. În motivarea cererii, D a susținut că este
proprietarul apartamentului vecin celui în litigiu, ambele apartamente fiind
preluate abuziv de stat prin naționalizare în baza aceluiași act normativ, astfel că o
soluție pronunțată împotriva lui B ar putea avea consecințe juridice și asupra sa,
prin crearea unei practici judiciare defavorabile situației juridice în care se află.
După comunicarea cererii de intervenție, fiind prezente toate părțile și terțul
intervenient, instanța a pus în discuția acestora admisibilitatea în principiu a cererii
și a dispus:
a) admiterea în principiu a cererii de intervenție, apreciind că respectă regula impusă de
lege, că prin aceasta cel care intervine să sprijine numai apă rarea uneia dintre pă rți;
 b) respingerea că inadmisibilă a cererii de intervenție, apreciind că D nu justifică un
interes personal, pronunțâ nd o încheiere interlocutorie, ce poate fi atacată cu apel în
termen de 5 zile de la pronunțare;
c) respingerea că inadmisibilă a cererii de intervenție, apreciind că D nu justifică un
interes personal, pronunțâ nd o încheiere interlocutorie, care poate fi atacată cu apel numai
odată cu fondul.

Speța nr. 8
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la Tribunalul Constanța la data
de 11.09.2019, reclamanta S.C. A., prin mandatar S.C. M., a chemat în judecată pe
pârâții B și C, solicitând obligarea acestora la plata sumei de 250.000 lei,
reprezentând contravaloare chirie pentru imobilul situat în Constanța, pentru
perioada 1 septembrie 2017 - 1 septembrie 2019. Cererea a fost semnată de
reprezentantul legal al mandatarului SC M., fiind atașată cererii de chemare în
judecată procura specială autentificată prin care SC A. împuternicea pe S.C. M. să
formuleze cererea introductivă de instanța, în numele și în interesul reclamantei,
precum și să o reprezinte în față instanței de judecată.
La primul termen de judecată se prezintă reclamanta S.C. A., prin reprezentantul
legal al S.C. M., iar pârâții, prin avocat. La același termen, avocatul pârâților invocă
excepția lipsei dovezii calității de reprezentant a societății comerciale mandatare
atât pentru formularea cererii introductive cât și pentru reprezentarea în față
instanței de judecată. În această situație, tribunalul:
a) va acordă obligatoriu un termen de judecată pentru a da posibilitatea semnă rii cererii
de chemare în judecată de reprezentantul legal sau de consilierul juridic al societă ții
reclamante, iar, dacă aceste lipsuri sunt complinite și la termenul de judecată acordat,
reclamanta este reprezentată în instanța de că tre consilierul să u juridic, va proceda la
respingerea excepției lipsei calită ții de reprezentant;
b) va admite excepția lipsei calită ții de reprezentant la termenul la care aceasta a fost
invocată cu motivarea că S.C. M nu poate avea calitatea de mandatar al altei persoane
juridice;
c) va acordă obligatoriu un termen de judecată pentru a da posibilitatea semnă rii cererii
de chemare în judecată de reprezentantul legal sau de consilierul juridic al societă ții
reclamante, iar, dacă aceste lipsuri nu sunt complinite și la termenul de judecată acordat
reclamanta nu este reprezentată în instanța de că tre consilierul să u juridic, va admite
excepția lipsei calită ții de reprezentant.