ȘTIRI BNR

Agerpres: Depozitele rezidenţilor clienţi neguvernamentali au crescut în decembrie cu 2,6%

Europafm.ro: Viceguvernator BNR: Economia României va reveni la nivelul din 2020 abia la
jumătatea anului viitor
Agerpres :  BNR: Soldul creditului neguvernamental a crescut cu 0,5% în decembrie

ȘTIRI MACROECONOMICE INTERNE

Profit.ro:
Agerpres:
Mediafax: Deloitte: Relațiile comerciale România-Turcia, afectate de o prevedere nou
introdusă în Codul Fiscal
Bancherul.ro:

ȘTIRI SISTEM BANCAR INTERN

ȘTIRI EXTERNE
Agerpres : Analiştii se aşteaptă la menţinerea dobânzii la prima reuniune de politică
monetară din 2021 a Fed

ȘTIRI BNR

Agerpres: Depozitele rezidenţilor clienţi neguvernamentali au crescut în decembrie cu

2,6%

Bucureşti, 27 ian /Agerpres/ - Depozitele rezidenţilor clienţi neguvernamentali au crescut în

luna decembrie 2020 cu 2,6% faţă de luna anterioară, până la nivelul de 420,793 miliarde de
lei şi cu 14,4% (12,1% în termeni reali) faţă de aceeaşi lună a anului trecut, informează
Banca Naţională a României, printr-un comunicat remis, miercuri, AGERPRES.
Depozitele în lei ale rezidenţilor, cu o pondere de 65,2% în totalul depozitelor clienţilor
neguvernamentali, au crescut cu 3,8% faţă de luna noiembrie 2020, până la 274,379
miliarde de lei, şi cu 13,5% (11,2% în termeni reali) faţă de decembrie 2019.
Depozitele în lei ale gospodăriilor populaţiei s-au majorat cu 2,7% faţă de luna anterioară,
până la 151,428 miliarde de lei, iar faţă de luna decembrie 2019 au înregistrat o creştere de
15,5% (13,1% în termeni reali).
Conform BNR, depozitele în lei ale altor sectoare (societăţi nefinanciare şi instituţii
financiare nemonetare) au crescut cu 5,2% (până la 122,950 miliarde de lei) faţă de luna
precedentă şi cu 11,2% (9% în termeni reali) faţă de luna decembrie 2019.
În ceea ce priveşte depozitele în valută ale rezidenţilor, exprimate în lei, reprezentând 34,8%
în volumul total al depozitelor clienţilor neguvernamentali, acestea s-au majorat cu 0,4%
faţă de luna noiembrie 2020, ajungând până la nivelul de 146,415 miliarde de (exprimate în
euro, acestea s-au majorat cu 0,5%, până la 30,068 miliarde de euro). Comparativ cu luna
decembrie 2019, indicatorul a crescut cu 16,2%, exprimat în lei şi cu 14,1%, dacă este
exprimat în euro.
Depozitele în valută ale gospodăriilor populaţiei, exprimate în lei, s-au majorat cu 0,7% faţă
de luna noiembrie 2020, până la 105,252 miliarde de lei; exprimate în euro, acestea au
crescut cu 0,8%. Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2019, creşterea acestui indicator
exprimat în lei a fost de 15,3% şi de 13,2%, dacă indicatorul este exprimat în euro.
De asemenea, depozitele în valută ale altor sectoare, exprimate în lei, au scăzut până la
nivelul de 41,163 miliarde de lei, înregistrând un recul de 0,4% faţă de luna noiembrie 2020
(scădere de 0,3% când indicatorul este exprimat în euro). Comparativ cu decembrie 2019,
acest indicator, exprimat în lei, s-a majorat cu 18,5%, dar dacă este exprimat în euro,
creşterea a fost de 16,3%.

Top of the Document

Europafm.ro: Viceguvernator BNR: Economia României va reveni la nivelul din 2020 abia
la jumătatea anului viitor

Estimarea aparține viceguvernatorului BNR, Cristian Popa. Pe de altă parte, FMI își modifică
prognoza de creștere a economiei globale, pe fondul speranțelor induse de vaccinul anti-
COVID.
2022 va fi anul în care vom recupera pierderile din 2020. Economia va reveni la nivelul din
2019 la mijlocul anului viitor, a spus viceguvernatorului BNR, Cristian Popa, la o conferință
pe tema previziunilor economice pentru acest an, organizată de Ziarul Financiar.
Viceguvernatorul a mai spus că banca centrală estimează o creștere economică între 3 și 4%
pentru acest an.
La nivel global, Fondul Monetar Internațional și-a majorat prognoza de creștere a economiei
globale la 5,5% în acest an și 4,2% în 2022, anunță BBC.
Prognoza FMI actualizată se bazează pe lângă evoluția vaccinării dar și pe măsurile
economice guvernamentale anunțate în Statele Unite și Japonia.
Estimarea în cazul acestor state este că vor reveni la nivelul pre-pandemie, de la sfârșitul
anului 2019, la finele acestui an.
În schimb, FMI afirmă că activitatea din Marea Britanie și zona euro va rămâne probabil sub
nivelul pre-pandemic până în 2022.
Mai greu va fi pentru economiile în curs de dezvoltare care se bazează pe turism sau pe
vânzarea de petrol.
Țările bogate se vor reface mai repede decât națiunile în curs de dezvoltare. Aceasta reflectă
accesul lor mai rapid la vaccinuri.
Top of the Document

Agerpres :  BNR: Soldul creditului neguvernamental a crescut cu 0,5% în decembrie

Soldul creditului neguvernamental acordat de instituţiile de credit a crescut cu 0,5% în luna

decembrie 2020, faţă de luna noiembrie 2020 (0,1% în termeni reali), până la nivelul de
282,37 miliarde de lei, informează Banca Naţională a României printr-un comunicat remis,
miercuri, AGERPRES.
Creditul în lei, cu o pondere de 69,5% în volumul total al creditului neguvernamental, s-a
majorat cu 0,8%, iar creditul în valută exprimat în lei, cu o pondere de 30,5% în totalul
creditului neguvernamental, a scăzut cu 0,2% (scădere cu 0,1% când indicatorul este
exprimat în euro).
Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2019, creditul neguvernamental a înregistrat o
creştere de 5,5% (3,4% în termeni reali), pe seama avansului cu 8,5% a componentei în lei
(6,3% în termeni reali) şi a scăderii cu 0,6% a componentei în valută exprimată în lei
(scăderea a fost de 2,5% dacă indicatorul este exprimat în euro).
Potrivit BNR, creditul guvernamental a crescut în luna decembrie 2020 cu 2,6% faţă de luna
noiembrie 2020, până la 145,588 miliarde de lei. În raport cu decembrie 2019, acesta s-a
majorat cu 25,3% (22,7% în termeni reali).
Masa monetară în sens larg (M3) a înregistrat la sfârşitul lunii decembrie 2020 un sold de
487,450 miliarde de lei. Aceasta a crescut cu 2,1% (1,8% în termeni reali ) faţă de luna
noiembrie 2020, iar în raport cu decembrie 2019 s-a majorat cu 15,3% (13% în termeni
reali).
Top of the Document

ȘTIRI MACROECONOMICE INTERNE

Profit.ro:

Top of the Document

Agerpres:

Top of the Document

Mediafax: Deloitte: Relațiile comerciale România-Turcia, afectate de o prevedere nou

introdusă în Codul Fiscal

BUCUREȘTI (MEDIAFAX) - Companiile care activează pe piața din România și sunt implicate
în relații comerciale cu parteneri din Turcia întâmpină probleme serioase la acest început de
an, arată un material de opinie de Andreea Geacu, Senior Manager, Taxe Directe, Deloitte
România.
O regulă nou introdusă în Codul Fiscal, prin Legea 296/2020, prevede că, începând cu data
de 1 ianuarie 2021, cheltuielile efectuate ca urmare a unor tranzacții cu persoane juridice
situate în jurisdicții necooperante în scop fiscal, conform definiției și listei Uniunii Europene,
sunt nedeductibile la calculul impozitului pe profit. Surpriza constă în faptul că, printre
aceste jurisdicții, se află și Turcia.
Consiliul UE a adoptat lista cu jurisdicțiile necooperante, pentru prima dată, în data de 5
decembrie 2017 și, de atunci, a efectuat mai multe modificări (teritorii au fost adăugate sau
eliminate din anexele sale). Documentul cuprinde state din afara UE, care, în viziunea
instituțiilor europene, practică un regim fiscal avantajos și, astfel, încurajează companiile din
statele membre să își erodeze baza impozabilă.
Lista este formată din două anexe și se actualizează de două ori pe an, următoarea revizuire
fiind planificată pentru februarie 2021. Anexa I cuprinde lista statelor necooperante în
scopuri fiscale, iar Anexa II include state care și-au asumat acțiuni de remediere a
deficiențelor identificate în procesul de monitorizare, astfel că nu sunt considerate complet
necooperante. Din Anexa II a listei, un stat poate să fie eliminat sau, dimpotrivă, poate să fie
mutat în Anexa I, dacă nu își respectă obligațiile asumate până la data stabilită.
În cele două anexe ale listei figurează, în general, paradisuri fiscale recunoscute (de
exemplu, Panama, Fiji, Seychelles), astfel că includerea Turciei în Anexa II constituie o mare
surpriză pentru contribuabili.
Care este originea noii reglementări?
Cel mai probabil, România a introdus restricția în Codul Fiscal ca urmare a unui raport emis
de Consiliul European la sfârșitul anului 2019, prin care recomanda statelor membre să
aplice măsuri defensive în domeniul fiscal începând cu 1 ianuarie 2021. Aceste măsuri
defensive își propun să încurajeze jurisdicțiile aflate pe lista UE să devină conforme cu
regulile și criteriile UE privind o bună guvernanță fiscală (transparență fiscală, sisteme care
să asigure o taxare echitabilă, schimb de informații și altele).
Însă recomandarea se referă la jurisdicțiile necooperante din Lista UE, respectiv cele incluse
în Anexa I, nu și cele din Anexa II, precum Turcia.
Mai mult, recomandările Consiliului privind măsura defensivă de neacordare a
deductibilității costurilor aferente tranzacțiilor cu aceste jurisdicții necooperante vizează
doar anumite cheltuieli, cum ar fi, spre exemplu, plăți de dobânzi, redevențe, drepturi de
proprietate intelectuală sau servicii, și nu includ tranzacții precum achizițiile de bunuri (așa
cum a fost transpusă această regulă în legislația internă).
Noua regulă fiscală are un impact semnificativ
Întrucât autoritățile române au preluat în Codul Fiscal noua prevedere fără a diferenția
cheltuielile cu achiziția de bunuri (spre exemplu, stocuri sau echipamente) și de cele cu
servicii, dobânzi, redevențe sau alte elemente similare (intangibile), toate tranzacțiile cu
Turcia care generează cheltuieli în contabilitate intră sub incidența sa.
Drept urmare, începând cu 1 ianuarie 2021, toate costurile companiilor înregistrate în
legătură cu parteneri din Turcia vor fi nedeductibile din punctul de vedere al impozitului pe
profit. Așadar, impozitul pe profit rezultat din această reclasificare va reprezenta un cost
suplimentar, care ar putea fi regăsit inclusiv în valoarea bunurilor sau serviciilor furnizate
ulterior pe piața din România.
Impactul este semnificativ, având în vedere valoarea schimburilor comerciale dintre
România și Turcia. Doar în anul 2019, România a importat bunuri din Turcia în valoare de
aproape 3,9 miliarde de euro, ceea ce reprezintă aproximativ 16% din totalul importurilor
efectuate din țări non-UE.
Ce variante există pentru remedierea situației?
Cu siguranță, această restricție fiscală va afecta major relațiile economice și schimburile
comerciale dintre România și Turcia, astfel că ea ar trebui eliminată sau modificată cât mai
rapid. În acest sens, există mai multe variante, de la renunțarea integrală la textul de lege, la
nuanțarea acestuia pentru cazuri specifice.
Este foarte important de menționat, totuși, că cea mai evidentă modificare, aceea de
scoatere a Anexei II de sub incidența noii reglementări, ar putea fi doar o soluție temporară
în cazul Turciei, întrucât există posibilitatea ca, în viitor, acest stat să nu fie eliminat complet
de pe Lista UE privind țările necooperante, ci, dimpotrivă, să ajungă în Anexa I. În acest caz,
România va fi pusă în dificultate, având de ales între a păstra linia de acțiune a UE sau a-și
proteja schimburile comerciale cu Turcia, al căror volum este mai mare decât în cazul unor
țări europene (după valoarea importurilor din Turcia în anul 2019, România se află pe locul 7
în UE, după țări precum Germania, Italia, Franța sau Spania).
Top of the Document

Bancherul.ro:

Top of the Document

ȘTIRI SISTEM BANCAR INTERN

ȘTIRI EXTERNE

Agerpres : Analiştii se aşteaptă la menţinerea dobânzii la prima reuniune de politică

monetară din 2021 a Fed

Prima reuniune de politică monetară din acest an de la Banca Centrală a SUA (Federal
Reserve-Fed) ar urma să se încheie miercuri după-amiază fără nicio modificare a costului
creditului, însă analiştii vor urmări cu atenţie comentariile oficialilor Fed cu privire la starea
economiei, inflaţie şi noua administraţie de la Casa Albă, transmite AFP.
Analiştii se aşteaptă ca venirea lui Joe Biden la Casa Albă să marcheze revenirea la o relaţie
mai clasică între puterea politică şi Rezerva Federală, care a trebuit să se lupte pentru a-şi
menţine independenţa în cei patru ani în care a fost preşedinte Donald Trump. Aceasta cu
atât mai mult cu cât Fed ar urma să aibă un aliat în persoana secretarului Trezoreriei, Janet
Yellen, prima femeie care a ocupat postul de preşedinte al Fed.
La finalul reuniunii de miercuri, un comunicat de presă urmează să fie publicat în jurul orei
14:00 (19.00 GMT), urmat de obişnuita conferinţă de presă a preşedintelui Fed, Jerome
Powell, organizată cu o jumătate de oră mai târziu.
"Ar fi stupefiant ca Fed să zică altceva decât ceea ce a zis anterior cu privire la menţinerea
unei politici relaxate pentru ca economia să se poată redresa", crede JJ Kinahan, analist la
Ameritrade, care se aşteaptă însă la eventuale comentarii cu privire la "o posibilă inflaţie".
Acest termen revine în vocabularul economic după mai mulţi ani de absenţă. Mini boom-ul
economic aşteptat în primăvară sau în vară, după o vaccinare pe scară largă a populaţiei
SUA, ar putea avea ca efect o creştere temporară a preţurilor. În acest caz inflaţia ar putea
reprezenta o dilemă pentru Fed, care repetă de mai multe luni că nu are în vedere o
normalizare a politicii monetare pe termen scurt.
Observatorii îşi pun semne de întrebare şi cu privire la programul de achiziţii de active, în
valoare de 120 de miliarde de dolari pe lună, care începând din luna martie a anului trecut a
inundat pieţele financiare cu lichidităţi şi a făcut ca indicii bursieri să atingă maxime istorice
în pofida pandemiei de Covid-19.
Preşedintele Fed ar urma să fie întrebat miercuri şi cu privire la consecinţele economice ale
campaniei de vaccinare, precum şi cu privire la tulpina engleză a virusului Covid-19, care a
obligat numeroase ţări să limiteze, din nou, deplasările.
Top of the Document