Sunteți pe pagina 1din 3

Piersic, cum sa plantezi si sa ingrijesti acest

pom fructifer

Piersicul (Prunus persica) este un pom fructifer originar din China. Acesta este un pom de
vigoare mica, poate atinge maxim 8 metri inaltime. Este o specie iubitoare de caldura, fiind
afectat de ingheturile tarzii. In ciuda acestui fapt productia este constanta timp de 10-15 ani.
Frunzele au o forma lanciolata, iar florile mici, solitare, de culoare variata (roz-alb). Fructul este
o drupa globuloasa cu o pulpa fina, aromata si suculenta. Piersicile au o valoare alimentara
ridicata, fiind recomandate in alimentatia bolnavilor de ficat sau de rinichi, copiilor anemici sau a
persoanelor aflate in convalescenta.  Acestea contin: zaharuri, proteine, vitamine ( B1, B2, B6, A,
E), potasiu, fosfor, calciu, sodiu, zinc, fier, cupru.

1. Particularitati de crestere si fructificare:

Piersicul formeaza un sistem radicular foarte bogat. Majoritatea radacinilor se gasesc la 50-80
cm adancime. Indiferent de densitatea de plantare, radacinile pomilor nu se intrepatrund. Partea
aeriana a piersicului creste rapid in primii ani de vegetatie. Emite 2-3 serii de lastari care
aglomereaza coroana. Dupa intrarea pe rod, intensitatea cresterilor vegetative scade. Piersicul
fructifica bine la 2-3 ani de la plantare, fiind o specie precoce. Acesta fructifica anual, fara sa fie
afectat de alternanta de fructificare.

2. Cerintele fata de clima si sol:

Piersicul este pretentios la caldura si nu este pe deplin adaptat conditiilor climatice din Romania.
Piersicul are nevoie de aproximativ 3000 de grade Celsius pe toata perioada de vegetatie. Pe
timpul iernii rezista la temperaturi de – 24 grade Celsius. Mugurii rezista la temperaturi de – 3.9
grade Celsius, iar florile avorteaza la temperaturi mai mici de  -3 grade Celsius. Piersicul rezista
la seceta prelungita, dar pentru productii ridicate apa devine un factor limitativ. In lipsa apei,
fructele raman mici, turtite, productia fiind diminuata atat calitativ cat si cantitativ. Piersicul
reactioneaza bine la irigare. Excesul de apa din sol determina asfixierea radacinilor. Pomul are
cerinte mari fata de lumina. Pentru a valorifica bine radiatia solara, taierile trebuie sa asigure o
buna aerisire a coroanei. Livada trebuie amplasata doar pe versantii cu expozitie sudica. In lipsa
luminii, lastarii cresc putin, pomii sunt sensibili la ger, iar productia este slaba din punct de
vedere cantitativ sau calitativ.

3. Pregatirea terenului:

Piersicul se planteaza pe soluri fertilie, bine expuse. Daca terenul este in panta, pomii se
planteaza numai in partea superioara (acest amplasament reduce pierderile cauzate de ingheturile
tarzi). Randurile trebuie orientate pe directia nord-sud. Acest lucru reduce pierderile cauzate de
ingheturile tarzi. Pregatirea terenului se face conform regulilor generale. Daca plantatia se
infiinteaza pe un teren care a fost utilizat ca livada, terenul se pregateste cu 1-2 ani inainte. Pentru
refacerea structurii solului si eliminarea focarelor de infectie, terenul se poate cultiva cu ierburi
perene. Daca parcela este puternic infestata cu buruieni, puteti aplica urmatoarele erbicide

Fertilizarea de baza se poate face cu 30-40 t /ha gunoi de grajd. Se recomanda desfundarea
terenului (la 60 cm), pentru ca radacinile pomilor sa se dezvolte usor. Daca nu aveti posibilitatea
sa efectuati aceasta lucrare, solul se sapa manual. Toate corpurile straine din sol, se aduna si se
elimina din parcela. Pentru o plantare de precizie, se poate realiza pichetarea terenului. Pichetarea
este operatiunea prin care se marcheaza, pe teren, pozitia fiecarui pom.

4. Plantarea:

Perioada optima de plantare pentru majoritatea speciilor pomicole este toamna. Aceasta regula se
aplica si in cazul piersicului. Puietii se vor procura doar din pepiniere sau statiuni pomicole
autorizate. Se recomanda urmatoarea schema de plantare: 5 metri distanta intre randuri si 4 metri
distanta intre plante pe rand.

Inainte de plantare se realizeaza fasonarea radacinilor. Operatiunea se executa cu scopul de a


inlatura portiunile vatamate si de a netezi ranile de pe radacina. Radacinile moarte se inlatura
complet, iar cele verzi se scurteaza cu 7-8 cm. Operatiunea urmareste mentinerea unui sistem
radicular cat mai sanatos. Fasonarea se realizeaza doar daca puietul a fost scos din sol recent.
Dupa fasonare, urmeaza mocirlirea radacinilor. Mocirlirea reprezinta introducerea radacinii
intr-un amestec de pamant galben, gunoi de grajd proaspat si apa. Stratul de mocirla are rolul de a
asigura o umiditate mai mare in jurul sistemului radicular. Mocirla trebuie sa aiba consistenta
smantanii. Daca puietii au fost transportati pe distante mari, inainte de mocirlire, se introduc intr-
un vas cu apa timp de 2 ore. Aceasta operatiune are ca scop rehidratarea radacinilor.

Plantarea propriu zisa: Aceasta etapa incepe prin saparea gropii. Daca terenul nu a fost lucrat,
groapa trebuie sapata cu 2-3 luni inainte si sa aiba urmatoarele dimensiuni: 100 x 100 x 80 cm.
Daca terenul a fost lucrat corespunzator, groapa se sapa cu 1-2 zile inainte sau chiar in aceeasi zi.
In acest caz, groapa va avea urmatoarele dimensiuni: 40 x 40 x 40 cm. La baza gropii se
introduce un amestec format din pamant fertil scos din partea superioara a gropii si gunoi de
grajd bine descompus. Introduceti in groapa puietul astfel incat, radacina sa stea pe stratul fertil
de la baza (introdus in prealabil). Dupa ce radacinile au fost acoperite cu 10 cm de sol, se excuta
prima tasare a solului. La plantare trebuie sa se realizeze un contact strans al radacinilor cu solul.
Adancimea de plantare se calculeaza astfel incat, punctul de altoire sa fie la 3 cm deasupra solului
si orientat spre nord. Dupa plantare, langa puiet se introduce un tutore si se uda foarte bine.
Pomul poate fi invelit cu materiale de protectie impotriva rozatoarelor.

5. Lucrarile de intretinere:

In primavara, pomilor li se asigura necesarul de apa. Pentru a asigura prinderea puietilor, irigarea
este obligatorie. In jurul pomilor, solul se sapa superficial sau se poate acoperi cu resturi vegetale
(mulcire). Mulcirea mentine o stare fitosanitara buna, impiedica dezvoltarea buruienilor, conserva
apa din sol si reduce numarul lucrarilor de intretinere.
In prima primavara din livada, pomul se scurteaza la 80 cm. Dupa ce pomul a pornit in vegetatie,
toti mugurii pana la inaltimea de 50 cm se elimina. Din partea superioara a pomului se aleg 3-4
lastari dispusi uniform pe pom, pentru a forma primul etaj al coroanei. Restul lastarilor se elimina
de pe planta. In al doilea an de vegetatie, lastarii alesi se scurteaza la lungimea de 50 cm,
deasupra unui mugure orientat spre exterior. Ramura de prelungire a axului trebuie sa fie mai
inalta cu 25 cm decat primul etaj al coroanei. Aceasta se poate corecta printr-o taiere executata
deasupra unui mugure exterior. Pe cele 3-4 ramuri principale se lasa 2-3 lastari de prelungire.
Restul cresterilor se elimina.

In al treilea an, lastarii de prelungire ai ramurilor principale se scurteaza la 50-60 cm. Taierile se
fac deasupra unui mugure orientat spre exterior. Pe axul central se vor alege 3-4 lastari dispusi
uniform pe pom, pentru a forma un nou etaj. Se elimina ramurile concurente si cele ce se umbresc
reciproc. Ramurile ramase pe ax se vor scurta la 10-15 cm pentru a fructifica. In timpul verii, se
vor elimina lastarii lacomi, ramurile concurente si cele de pe partea superioara (coama) a
ramurilor principale. In al patrulea an lastarii alesi pentru a forma noul etaj din coroana se
scurteaza, astfel incat sa fie mai sus cu 20-25 cm decat primul etaj. Astfel s-a format coroana
piersicului. Dupa cei patru ani de taieri severe, pomul incepe sa rodeasca bine. Din acest moment,
taierile vor mentine forma coroanei si vor norma incarcatura de rod. In aceasta perioada prin
taieri se vor elimina lastari lacomi, ramurile uscate sau bolnave si se va mentine un echilibru intre
crestere si fructificare, astfel incat pomul sa nu se epuizeze.

Taierile din timpul verii sunt mai usor suportate de piersic, datorita capacitatii sale de regenerare.
In acesta perioada se vor elimina lastarii lacomi si ramurile ce se intersecteaza. Varfurile
lastarilor tineri se elimina. Acesta operatiune determina dezvoltarea mugurilor situati sub locul de
taiere. . Toate taierile se executa la un unghi de 45 grade, iar ranile mai mari de 2 cm se vor
acoperi cu mastic. Astfel, apa se va scurge usor de pe rana.