Modele Probleme Grad I D 1

MODELE PROBLEME GRAD I D
Problema nr.1
Se considera sistemul de distributie a gazelor naturale din figura prezentata mai jos.
Presiunea minima de iesire din S.R.S. este PA = 1,2 bar;
Presiunile minime la capetele retelei sunt: PC =0,2 bar, PE =0,5 bar si PF =0,2 bar;
Debitele de consum ale fiecarui tronson sunt: QBC=1100mc/h, QDF=350mc/h, QBD=800mc/h,

QDE=900mc/h.
Lungimile tronsoanelor sunt:LAB=2,5km, LBC=2,5km, LBD=2km, LDF=1,5km, LDE=3,5km
Considerand ca pierderea de presiune pe traseul cel mai defavorizat este liniara, sa se

dimensioneze sistemul de distributie prezentat, realizat din conducta PE 80 SDR 11.
Debitul de gaz in conditii standard este t=150C, p=1,01325 bar.
Rezolvare:
Tronsonul cel mai defavorizat este A – E – pierderea este liniara.
PA - PB =constanta à p’ = 0,7 = 0,08bar/km;
L 8
PB = PA – p’ x LAB =1 bar (PB real = 1 bar)
PD = PB – p’ x LBD = 0,6 bar (Pd real = 0,6 bar)
PA – 1,2 bar
PB - 1 bar à din monograma PE alegem De AB - 250mm ;
Q – 3150mc/h
1
LAB – 2,5 km
PB – 1bar
PC - 0,2 bar à din monograma PE alegem De BC - 140mm ;
QBC – 1100mc/h
LBC – 2,5 km
PB – 1bar
PD - 0,6 bar à din monograma PE alegem De BD - 125mm ;
QBD – 800mc/h
LBC – 2 km
PD – 0,6bar
PF - 0,5 bar à din monograma PE alegem De DF - 110mm ;
QDF – 350mc/h
LDF – 1,5 km
PD – 0,6bar
PE - 0,5 bar à din monograma PE alegem De DE - 160mm ;
QDE – 900mc/h
LDE – 3,5 km
2
PROBLEMA NR.2
Se considera Sistemul de Distributie a gazelor naturale reprezentat in figura de mai jos.
3
Presiunea minima de iesire din Statia de Reglare de Sector (S.R.S.) este PA =1,8 bar.
Presiunile minime la capetele retelei sunt: PF=0,5 bar, PD= 0,5 bar, PE=0,5 bar. Debitele de
consum ale fiecarui tronson sunt:QBC=900 mc/h,QCE=1100 mc/h, QCD=750 mc/h, QBF=350 mc/h.
Considerand ca priederea de presiune pe traseul cel mai defavorizat este liniara, sa se

dimensioneze Sistemul de Distributie prezentat, realizat din PE 80 S.D.R.11. Debitul de gaze
este in conditii standard t =150C, p = 1,01325 bar.
REZOLVARE:
- Tronsonul cel mai defavorizat este tronsonul A-D

- Pierderea de presiune este liniara
- Debitul total de gaz este D = 3100 mc/h
PA-PD = 1,8 – 0,5 = 0,08 bar/m = p’ – ct.
LAD 16,5
PB = PA – p’ x LAB = 1,48 bar (PB real = 1,48 bar)
PC = PB –p’ x LBC = 0,92 bar (PC real = 0,88 bar)
PA = 1,8 bar
PB = 1,48 bar din nomograma PE DeAB - 250 mm
Q = 3100 mc/h
LAB = 4 km
PB = 1,48 bar
PF = 0,5 bar din nomograma PE DeBF – 75 mm
QBF = 350 mc/h
LBF = 1,5 km
PB = 1,48 bar
PC = 0,88 bar din nomograma PE DeBC - 160 mm
QBC = 900 mc/h
LBC = 7 km
4
PC = 0,88 bar
PE = 0,5 bar din nomograma PE  DeCE - 140 mm
QCE = 1100 mc/h
LCE = 1,5 km
PC = 0,88 bar
PD = 0,5 bar din nomograma PE DeCD – 140 mm
QCD = 750 mc/h
LCD = 5,5 km
5
PROBLEMA NR.3
6
a.) Sa se precizeze prin DA sau NU (pe schema imobilului) daca aparatele consumatoare
de combustibili gazosi asa cum sunt amplasate pe plan indeplinesc conditiile tehnice
pentru functionare in siguranta.
b.) Sa se reprezinta traseul bransamentului de gaze naturale, sa se pozitioneze postul de
reglare masurare si sa se reprezinte traseul instalatiei de utilizare exterioara si interioara
a imobilului.
c.) Sa se reprezinte schema izometrica a bransamentului si a instalatiei de utilizare a
imobilului prezentat in figura.
d.) Sa se dimensioneze corespunzator debitului instalat in imobil bransamentul si instalatia
de utilizarea aferenta, conform tabelului prezentat mai jos.
Tronson Q Lf Lc H real H real x Lc D

(mc/h) (m) (m) (inch)
(mbar/m) (mbar)
A-B 6,77 0,50 0,60 0,0076 0,0456 1”

B –C 6,77 2,40 2,88 0,0076 0,2191 1”
C-D 6,27 1,00 1,20 0,0655 0,0780 1”
D-E 5,60 4,00 4,80 0,0550 0,2640 1”
E-F 4,80 3,60 4,32 0,0400 0,1720 1”
F-G 3,00 26,00 31,20 0,0560 1,7470 ¾”
C-H 0,50 5,00 6,00 0,0026 0,1560 3/8”
D-M 0,67 1,00 1,20 0,0140 0,0160 1/2”
E-I 0,80 1,50 1,80 0,0170 0,0300 1/2”
F-K 1,80 1,50 1,80 0,0044 0,0079 1”
K-L 1,00 1,50 1,80 0,0210 0,0252 1/2”
K-J 0,80 2,00 2,40 0,0167 0,0300 1/2”
2,7908
Caderea de presiune rezultata din calcul este de 2,7908 mbar< 5 mbar
Caderea de presiune in contor = 0,6 mbar
Total cadere presiune 3,3908 mbar < 5 mbar
Tipul de regulator de presiune este pentru Q max 10mc/h – regulator cu actionare directa,
pentru debite mici
Se alege contor cu membrana tip G6 - cadere de presiune 0,6mbar
Imobilul din figura alaturata are urmatoarele caracteristici:
- suprafetele vitrate sunt conform NTPEE – 2008, prevazute cu geam tip termopan cu
grosime mai mare de 4 mm, cu respectarea conditiilor tehnice pentru functionarea in
siguranta a instalatiilor interioare de utilizare a gazelor naturale combustibile;
- inaltimea incaperilor este de 2,5m (H=2,5m);
- sobele de teracota si instantaneele de apa calda menajera sunt legate la cos;
7
- peretii imobilului se considera ca sunt construiti din caramida si nu se fac modificari la

constructie;
- bucataria este prevazuta cu grila de ventilatie (GV)
REZOLVARE
Calculul bransamentului
p1 = 0,8 bar (presiune absoluta la inceputul tronsonului)
p2 = 0,2 bar (presiune absoluta la capatul tronsonului)
Q = 6,77 mc/h (debitul instalat de calcul)
T = 288,15 K (temperatura gazelor)
L = 5 m (lungimea bransamentului)
Conform relatiei de calcul pentru diametrul conductelor de presiune medie si redusa
P = p1 – p2
 p1 – p2 = 0,60 bar
 din nomograma PE Dbransament = 32mm PE 100 S.D.R. 11
Rezolvare Instalatia de utilizare gaze naturale
Conditii de instalare a aparatele consumatoare de combustibili gazosi
Bucatarie
Se propun a se instala:
1 MG x 0,67 mc/h
1 ST x 0,8 mc/h
1 R x 0,5 mc/h.
Q = 1,97 mc/h
V = L x l x H = 5,0 x 4,0 x 2,5 = 50,0 m3
Svexistenta = 2 m2
Svnecesara = 0,02 x V = 0,02 x 50 = 1,0 m2  Snecesara < Sexistenta
8
Deoarece sunt prevazute geamuri din termopan cu grosime mai mare de 4 mm se va monta
detector automat de gaze cu limita de sensibilitate de cel putin 2% metan (CH4) in aer si se va
calcula suprafata vitrata la 0,02 m2 pe m3 de volum net de incapere.
Aerul necesar arderii se asigura in functie de raportul intre volumul interior al incaperii V si
debitul nominal al aparatelor consumatoare de combustibili gazosi Qn
Deci:
V = 50 = 25,40 < 30 dar conform situatiei existente in bucatarie este prevazuta
Q 1,97 grila de ventilatie din constructia imobilului
 se pot monta receptorii din bucatarie
Camera II
Se propune a se instala
1 ST x 0,8 mc/h
Q = 0,8 mc/h
V = L x l x H = 4,0 x 3,0 x 2,5 = 30 m3
Sv existenta = 2 m2
Svnecesara = 0,02 x V = 0,02 x 30 = 0,60 m2 Snecesara < Sexistenta
Deci:
V = 30 = 37,5 > 30 se poate monta ST
Q 0,8
Camera I
1 ST x 1,0 mc/h
Q = 1,0 mc/h
V = L x l x H = 6,5 x 4,0 x 2,5 = 65 m3
Sv existenta = 2 m2
Svnecesara = 0,02 x V = 0,02 x 65 = 1,30m2 Snecesara < Sexistenta
9
Deci:
V = 65 = 65 > 30 se poate monta ST
Q 1,0
Camera CT
1 CT x 3,0 mc/h
Q = 3,0 mc/h
V = L x l x H = 6,0 x3,0 x 2,5 = 45 m3
Sv existenta = 2 m2
Svnecesara = 0,02 x V = 0,02 x 45 = 0,90 m2 Snecesara < Sexistenta
Deci:
V = 45 = 15 < 30 se poate monta CT deoarece este prevazuta prize de aer
Q 3,0 (PA) din exteriorul constructiei
Baie
1 IA x 2,1 mc/h
Q = 2,1 mc/h
V = L x l x H = 4,5 x 2,5 x 2,5 = 28,13 m3
Sv existenta – nu exista suprafata vitrata (geam) deci nu se poate monta IA
Garaj
1 ST x 1,0 mc/h
Q = 1,0 mc/h
10
V = L x l x H = 6,0 x 4,5 x 2,5 = 67,50 m3
Sv existenta = 3,5 m2
Svnecesara = 0,02 x V = 0,02 x 67,50 = 1,35 m2 Snecesara < Sexistenta
Nu se poate monta ST in garaj, conform NTPEE – 2008 in incaperi de depozitare a

materialelor inflamabile ( Art.8.28.(1) h))
Trecem toate datele pe planul de situatie
Reprezentam izometric (la unghi de 450) instalatia de utilizare
Stabilim tronsoanele de calcul:
1. Tronson A – B
2. Tronson B – C
3. Tronson C – D
4. Tronson D – E
5. Tronson E – F
6. Tronson F – G
7. Tronson C – H
8. Tronson D – M
9. Tronson E – I
10. Tronson F – K
11. Tronson K – L
12. Tronson K – J
Dimensionam tronsoanele:
Tronson A– B
L = 0,5 m
Q = 0,67 + 0,5 + 0,8 + 0,8 +1,0 +3,0 = 6,77 mc/h
Se alege din Tabelul debite de calcul pentru conducte din OL gaze naturale presiune joasa
diametrul de 1”
-determinam pierderea de presiune unitara H;
-observam in “tabelul debite de calcul” in coloana pentru D=1” incadrarea debitului Q = 6,67
mc/h intre 6,54<6,77<6,92 mc/h;
-pentru Q = 6,92 mc/h pierderea unitara este de 0,08 bar/m; pentru Q = 6,54 pierderea unitara
este de 0,07 bar/m;
11
-prin interpolare liniara determinam HA –B astfel:
6,92……………………..0,08
6,54……………………..0,07
6,92 – 6,54………………0,08 – 0,07
6,92 – 6,77……………….x
0,38…………………..0,01
0,15……………………x
x = 0,15 x 0,01 = 0,0039
0,38
Pentru Q = 6,77 mc/h 0,08 – 0,0039 = 0,0761 mbar
Determinam lungimea de calcul Lc echivalenta in (m)
Lc = L x 1,2 = 0,5 x 1,2 = 0,6 m
Determinam pierderea de presiune pe tronson:
H x Lc = 0,0761 x 0,6 = 0,0456 mbar
Determinam pierderea de presiune totala, deoarece este primul tronson vom nota in tabel
0,0456 mbar
Idem vom dimensiona si celelalte tronsoane
Tronson B – C
L = 2,4 m
Q = 0,67 + 0,5 + 0,8 + 0,8 +1,0 +3,0 = 6,77 mc/h
diametrul de 1”
mc/h intre 6,54<6,77<6,92 mc/h;
12
este de 0,07 bar/m;
-prin interpolare liniara determinam HB –C astfel:
6,92……………………..0,08
6,54……………………..0,07
6,92 – 6,54………………0,08 – 0.07
6,92 – 6,77……………….x
0,38…………………..0,01
0,15……………………x
x = 0,15 x 0,01 = 0,0039
0,38
Pentru Q = 6,77 mc/h 0,08 – 0,0039 = 0,0761 mbar
Lc = L x 1,2 = 2,4 x 1,2 = 2,88 m
H x Lc = 0,0761 x 2,88 = 0,2191 mbar
Tronson C - D
L = 1,0 m
Q = 0,67 + 0,8 + 0,8 +1,0 +3,0 = 6,27 mc/h
diametrul de 1”
mc/h intre 5,94<6,27<6,45 mc/h;
este de 0,06 bar/m;
13
-prin interpolare liniara determinam HC –D astfel:
6,54……………………..0,07
5,94……………………..0,06
6,54 – 5,94………………0,07 – 0,06
6,54 – 6,27……………….x
0,60…………………..0,01
0,27……………………x
x = 0,27 x 0,01 = 0,0045
0,60
Pentru Q = 6,27 mc/h 0,07 – 0,0045 = 0,0655 mbar
Lc = L x 1,2 = 1,0 x 1,2 = 1,2 m
H x Lc = 0,0655 x 1,2 = 0,0780 mbar
Tronson D - E
L = 4,0 m
Q = 0,8 + 0,8 +1,0 +3,0 = 5,60 mc/h
diametrul de 1”
mc/h intre 5,39<5,60<5,94 mc/h;
este de 0,06 bar/m;
-prin interpolare liniara determinam HD–E astfel:
5,94……………………..0,06
14
5,39……………………..0,05
5,94 – 5,39………………0,06 – 0,05
5,94 – 5,60……………….x
0,55…………………..0,01
0,34……………………x
x = 0,34 x 0,01 = 0,0045
0,55
Pentru Q = 6,27 mc/h 0,06 – 0,0045 = 0,055 mbar
Lc = L x 1,2 = 4,0 x 1,2 = 4,8 m
H x Lc = 0,055 x 4,8 = 0,264 mbar
Tronson E - F
L = 3,6 m
Q = 0,8 +1,0 +3,0 = 4,80 mc/h
diametrul de 1”
mc/h intre 4,79<4,80<5,39 mc/h;
este de 0,04 bar/m;
-prin interpolare liniara determinam HE–F astfel:
5,39……………………..0,05
4,79……………………..0,04
5,39 – 4,79………………0,05 – 0,04
15
5,39 – 4,80……………….x
0,60…………………..0,01
0,59……………………x
x = 0,59 x 0,01 = 0,0098
0,59
Pentru Q = 4,80 mc/h 0,05 – 0,0098 = 0,040 mbar
Lc = L x 1,2 = 3,6 x 1,2 = 4,32 m
H x Lc = 0,040 x 4,32 = 0,172 mbar
Tronson F - G
L = 26 m
Q = 3,0 mc/h
diametrul de ¾”
-observam in “tabelul debite de calcul” in coloana pentru D=3/4” incadrarea debitului Q = 3,0
mc/h intre 2,79< 3,00<3,08 mc/h;
este de 0,05 bar/m;
-prin interpolare liniara determinam HF –G astfel:
3,08……………………..0,06
2,79……………………..0,05
3,08 – 2,79………………0,06 – 0,05
3,08 – 3,00……………….x
0,29…………………..0,01
16
0,08……………………x
x = 0,29 x 0,01 = 0,0036
0,08
Pentru Q = 3,00 mc/h 0,06 – 0,0036 = 0,056 mbar
Lc = L x 1,2 = 26 x 1,2 = 31,2 m
H x Lc = 0,056 x 31,2 = 1,747 mbar
Se observa ca este tronsonul cel mai lung si este cel mai dezavantajat receptor din instalatia de
utilizare.
Tronson C - H
L=5m
Q = 0,5 mc/h
diametrul de 3/8”
mc/h intre 0,38 <0,5 < 0,57mc/h;
este de 0,02 bar/m;
-prin interpolare liniara determinam HC –H astfel:
0,57……………………..0,03
0,38……………………..0,02
0,57 – 0,38………………0,03 – 0,02
0,57 – 0,50……………….x
0,19…………………..0,01
0,07……………………x
17
x = 0,07 x 0,01 = 0,0036
0,19
Pentru Q = 0,5 mc/h 0,03 – 0,0036 = 0,026 mbar
Lc = L x 1,2 = 5 x 1,2 = 6 m
H x Lc = 0,026 x 6 = 0,156 mbar
Tronson D - M
L=1m
Q = 0,67 mc/h
diametrul de 1/2”
mc/h intre 0,48 <0,67 < 0,96mc/h;
este de 0,02bar/m;
-prin interpolare liniara determinam HD –M astfel:
0,96……………………..0,02
0,48……………………..0,01
0,96 – 0,48………………0,02 – 0,01
0,96 – 0,67……………….x
0,48…………………..0,01
0,29……………………x
x = 0,29 x 0,01 = 0,006
0,48
18
Pentru Q = 0,67 mc/h 0,02 – 0,006 = 0,014 mbar
Lc = L x 1,2 = 1 x 1,2 = 1,2 m
H x Lc = 0,014 x 1,2 = 0,016 mbar
Tronson E - I
L = 1,5 m
Q = 0,80 mc/h
diametrul de 1/2”
mc/h intre 0,48 <0,80 < 0,96mc/h;
este de 0,01bar/m;
-prin interpolare liniara determinam HE –I astfel:
0,96……………………..0,02
0,48……………………..0,01
0,96 – 0,48………………0,02 – 0,01
0,96 – 0,80……………….x
0,48…………………..0,01
0,16……………………x
x = 0,16 x 0,01 = 0,003
0,48
Pentru Q = 0,80 mc/h 0,02 – 0,003 = 0,017 mbar
19
Lc = L x 1,2 = 1,5 x 1,2 = 1,8 m
H x Lc = 0,017 x 1,8 = 0,030 mbar
Tronson F - K
L = 1,5 m
Q = 1,8 mc/h
diametrul de 1”
mc/h intre 1,65<1,80<2,07mc/h;
este de 0,004bar/m;
-prin interpolare liniara determinam HF –K astfel:
2,07……………………..0,005
1,67……………………..0,004
2,07 – 1,67………………0,005 – 0,004
2,07 – 1,80……………….x
0,40…………………..0,001
0,27……………………x
x = 0,27 x 0,001 = 0,0006
0,40
Pentru Q = 1,80 mc/h 0,005 – 0,0006 = 0,0044 mbar
Lc = L x 1,2 = 1,5 x 1,2 = 1,8 m
20
H x Lc = 0,0044 x 1,8 = 0,0079 mbar
Tronson K - L
L = 1,5 m
Q = 1,0 mc/h
diametrul de 1/2”
mc/h intre 0,96<1,0<1,44mc/h;
este de 0,02bar/m;
-prin interpolare liniara determinam HK-L astfel:
1,44……………………..0,03
0,96……………………..0,02
1,44 – 0,96.……………0,03 – 0,02
1,44 – 1,0……………….x
0,48…………………..0,01
0,44……………………x
x = 0,44 x 0,01 = 0,009
0,48
Pentru Q = 1,0 mc/h 0,03 – 0,009 = 0,0021 mbar
Lc = L x 1,2 = 1,5 x 1,2 = 1,8 m
H x Lc = 0,0021 x 1,8 = 0,0252 mbar
21
Tronson K - J
L=2m
Q = 0,8 mc/h
diametrul de 1/2”
mc/h intre 0,96<0,8<0,48mc/h;
este de 0,01bar/m;
-prin interpolare liniara determinam HK-J astfel:
0,96……………………..0,02
0,48……………………..0,01
0,96 – 0,48.……………0,02 – 0,01
0,96 – 0,8……………….x
0,48…………………..0,01
0,16……………………x
x = 0,16 x 0,01 = 0,0033
0,48
Pentru Q = 0,8 mc/h 0,02 – 0,0033 = 0,0167 mbar
Lc = L x 1,2 = 1,5 x 1,2 = 1,8 m
H x Lc = 0,0167 x 1,8 = 0,0300 mbar
22
23
24
25

Modele Probleme Grad I D 1

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Modele Probleme Grad I D 1

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MODELE PROBLEME GRAD I D

MODELE PROBLEME GRAD I D

Presiunea minima de iesire din S.R.S. este PA = 1,2 bar;

Debitele de consum ale fiecarui tronson sunt: QBC=1100mc/h, QDF=350mc/h, QBD=800mc/h,

Lungimile tronsoanelor sunt:LAB=2,5km, LBC=2,5km, LBD=2km, LDF=1,5km, LDE=3,5km

Considerand ca pierderea de presiune pe traseul cel mai defavorizat este liniara, sa se

Debitul de gaz in conditii standard este t=150C, p=1,01325 bar.

Tronsonul cel mai defavorizat este A – E – pierderea este liniara.

PA - PB =constanta à p’ = 0,7 = 0,08bar/km;

PB = PA – p’ x LAB =1 bar (PB real = 1 bar)

PD = PB – p’ x LBD = 0,6 bar (Pd real = 0,6 bar)

PB - 1 bar à din monograma PE alegem De AB - 250mm ;

PC - 0,2 bar à din monograma PE alegem De BC - 140mm ;

PD - 0,6 bar à din monograma PE alegem De BD - 125mm ;

PF - 0,5 bar à din monograma PE alegem De DF - 110mm ;

PE - 0,5 bar à din monograma PE alegem De DE - 160mm ;

Se considera Sistemul de Distributie a gazelor naturale reprezentat in figura de mai jos.

Considerand ca priederea de presiune pe traseul cel mai defavorizat este liniara, sa se

- Tronsonul cel mai defavorizat este tronsonul A-D

PA-PD = 1,8 – 0,5 = 0,08 bar/m = p’ – ct.

PB = PA – p’ x LAB = 1,48 bar (PB real = 1,48 bar)

PC = PB –p’ x LBC = 0,92 bar (PC real = 0,88 bar)

PB = 1,48 bar din nomograma PE DeAB - 250 mm

PF = 0,5 bar din nomograma PE DeBF – 75 mm

QBF = 350 mc/h

PC = 0,88 bar din nomograma PE DeBC - 160 mm

QBC = 900 mc/h

PE = 0,5 bar din nomograma PE  DeCE - 140 mm

QCE = 1100 mc/h

PD = 0,5 bar din nomograma PE DeCD – 140 mm

QCD = 750 mc/h

Tronson Q Lf Lc H real H real x Lc D

A-B 6,77 0,50 0,60 0,0076 0,0456 1”

Caderea de presiune in contor = 0,6 mbar

Total cadere presiune 3,3908 mbar < 5 mbar

Se alege contor cu membrana tip G6 - cadere de presiune 0,6mbar

Imobilul din figura alaturata are urmatoarele caracteristici:

- peretii imobilului se considera ca sunt construiti din caramida si nu se fac modificari la

p1 = 0,8 bar (presiune absoluta la inceputul tronsonului)

p2 = 0,2 bar (presiune absoluta la capatul tronsonului)

Q = 6,77 mc/h (debitul instalat de calcul)

T = 288,15 K (temperatura gazelor)

Conform relatiei de calcul pentru diametrul conductelor de presiune medie si redusa

Rezolvare Instalatia de utilizare gaze naturale

Conditii de instalare a aparatele consumatoare de combustibili gazosi

V = L x l x H = 5,0 x 4,0 x 2,5 = 50,0 m3

Svnecesara = 0,02 x V = 0,02 x 50 = 1,0 m2  Snecesara < Sexistenta

V = 50 = 25,40 < 30 dar conform situatiei existente in bucatarie este prevazuta

Q 1,97 grila de ventilatie din constructia imobilului

 se pot monta receptorii din bucatarie

V = L x l x H = 4,0 x 3,0 x 2,5 = 30 m3

Svnecesara = 0,02 x V = 0,02 x 30 = 0,60 m2 Snecesara < Sexistenta

V = 30 = 37,5 > 30 se poate monta ST

V = L x l x H = 6,5 x 4,0 x 2,5 = 65 m3

Svnecesara = 0,02 x V = 0,02 x 65 = 1,30m2 Snecesara < Sexistenta

V = 65 = 65 > 30 se poate monta ST

V = L x l x H = 6,0 x3,0 x 2,5 = 45 m3

Svnecesara = 0,02 x V = 0,02 x 45 = 0,90 m2 Snecesara < Sexistenta

V = 45 = 15 < 30 se poate monta CT deoarece este prevazuta prize de aer

Q 3,0 (PA) din exteriorul constructiei

V = L x l x H = 4,5 x 2,5 x 2,5 = 28,13 m3

Sv existenta – nu exista suprafata vitrata (geam) deci nu se poate monta IA

V = L x l x H = 6,0 x 4,5 x 2,5 = 67,50 m3