CUPRINS

INTRODUCERE........................................................................................................................3
1.1.Noțiuni și concepte privind turismul cultural...........................................................................5
1.2.Evoluția turismului cultural în Grecia.......................................................................................6
1.3. Tendințe privind dezvoltarea turismului cultural......................................................................7
1.4.Politici și programe de turism....................................................................................................8
1.5.Studiu de caz.Teatrul lui Herodes Atticus.................................................................................9
CONCLUZII GENERALE.........................................................................................................11
BIBLIOGRAFIE..........................................................................................................................12

2
 INTRODUCERE
Actualitatea și gradul de studiere a temei investigate. Turismul cultural abordează
cultura unei regiuni, în special valorile ei artistice. Turismul cultural include turismul în regiunile
urbane, în special orașe mari, istorice și obiective culturale (muzee și teatre). Poate uneori
include turismul în zonele rurale; este cazul festivalelor în aer liber, casele memoriale ale unor
scriitori sau artiști celebri, peisaje la care s-a facut trimitere în literatura. Specialiștii sunt de
părere că persoanele care practică turismul cultural cheltuiesc în medie mai mult decât turiștii
"standard".
Actualitatea temei „Turismul cultural în Grecia:evoluție, organizare și tendințe” se manifestă
prin determinarea rolului turismului cultural, a conceptului și definiției lor, a evoluției și
tendințelor turistice în Grecia.
Actualitatea temei supuse cercetării este determinată de necesitatea identificării turismului
cultural în contextul turismului, și reconfigurării perpetue a realității sociale și transformărilor
recente sub aspect turistic.
În plus, tema de cercetare „Turismul cultural în Grecia:evoluție, organizare și tendințe”
vine cu mai multe argumente pentru cercetarea turismului cultural anume din perspectiva
Turismului, dezvăluirea ei, evidențierea independenței turismului cultural în cadrul turismului,
ceea ce îi redă originalitate și actualitate sporită.
Scopul și obiectivele lucrării. Scopul lucrării constă în cercetarea turismului cultural ca parte
componentă a turismului, prin prisma apariției, evoluției, conținutului, rolului și locului acestei
forme în turism, fapt ce va contribui la argumentarea științifică a acestui concept, la
aprofundarea cunoștințelor în teoria turismului cultural.
Atingerea scopului propus implică realizarea următoarelor obiective:
1. analiza și elaborarea, în baza abordărilor științifice existente, a conceptului și modelului
teoretico-practic a turismului cultural;
2. stabilirea aspectelor teoretice legate de delimitarea turismului cultural de turism;
3.identificarea tendințelor turismului cultural în Grecia;
4. formularea concluziilor.
Noutatea și originalitatea științifică. Caracterul novator al prezentei lucrări este determinat
atât de scopul şi obiectivele ei multiaspectuale, cât şi de metodologia cercetării. Lucrarea
constituie una dintre primele cercetări ample a doctrinei turistice și a cadrului normativ privind
turismul cultural ca categorie principală a turismului, o analiză a aspectelor ce țin de realizarea
turismului cultural și a exprimării sale în special în ramura turismului. Printr-o analiză
multilaterală și detaliată și nu în ultimul rând critică, studiul constituie o cercetare cu o reală

3
abordare practică a turismului cultural ca categorie a turismului, care a încercat să cuprindă cele
mai inovatoare aspecte și dezbateri asupra problemei respective.
Noutatea științifică a prezentei lucrări precum și a rezultatelor obținute, constau în abordarea
conceptelor de mai sus din dubla perspectivă a cercetării teoretice dar și practice a tuturor
factorilor cu impact determinant asupra turismului cultural.
Problema științifică soluționată constă în identificarea turismului cultural, ca categorie a
turismului.
Importanța teoretică a lucrării decurge din faptul că concluziile formulate teoretic în teză
concretizează, completează și dezvoltă, în mare parte, compartimentul fundamental al turismului
cultural.
Valoarea aplicativă a cercetării. Gradul teoretic și practic de generalitate privind
aplicabilitatea conceptuală a rezultatelor în urma cercetării noastre a turismului cultural poate
duce la identificarea principalei categorii a turismului, cu un statut durabil ca parte componentă a
turismului. Ideile, analizele, concluziile reflectate în cuprinsul lucrării vor înlesni apariția unor
noi cercetări, fiind destinate să creeze o anumită bază teoretică și practică, ce va constitui un
instrument de lucru util pentru teoreticieni și practicieni. Prezenta lucrare, în lipsa lucrărilor în
domeniul ce ţine de turismul cultural, va suplini, cel puțin parțial, această lacună. Lucrarea
reprezintă o sursă monografică pentru cercetătorii din domeniul turismului, preocupați de
turismul cultural.
Rezultatele cercetării pot fi utilizate:
- în plan teoretico-științific, pentru o abordare conceptualizată a problemelor ce țin de aplicarea
conceptului turismului cultural ca parte componentă a turismului;
Sumarul compartimentelor lucrării. Lucrarea intitulată „Turismul cultural în
Grecia:evoluție, organizare și tendințe” reprezintă o analiză a unui concept deosebit de
important din domeniul turismului. Lucrarea este compusă din introducere, structurându-se în
două capitole care includ 5 subcapitole, concluzii și sursele bibliografice. Toate aspectele şi
problemele sunt tratate metodic, contributiv, creator şi direct proporţional cu importanţa fiecăreia
în ansamblul subiectului cercetat.
Partea introductivă a studiului constituie argumentarea ştiinţifică a temei supuse cercetării,
realizată prin expunerea actualității şi importanţei temei investigate, gradului de cercetare,
scopului şi obiectivelor propuse spre realizare.

4
 1.1.Noțiuni și concepte privind turismul cultural
Termenul „turism cultural” se consideră a fi complex datorită faptului că poate fi definit în
diferite moduri. Potrivit Organizației Mondiale a Turismului (OMC), turismul cultural reprezintă
fiecare acțiune care satisface nevoia umană și ajută oamenii să participe la o varietate de
activități pentru îmbunătățirea nivelului lor cultural și îmbogățirea cunoștințelor lor. Prin urmare,
oamenii merg la spectacole, fac turism, participă la festivaluri și alte evenimente culturale,
vizitează muzee și locuri pitorești.
Deschiderea muzeelor, crearea expozițiilor și a altor activități culturale au dus la dezvoltarea
turismului cultural. Distincția și exploatarea patrimoniului cultural și arheologic, monumente
istorice, arhitecturale au oferit vizitatorului posibilitatea de a înțelege cultura, tradiția și modul de
viață al localnicilor mai bine.
Pe baza definiției anterioare a turismului cultural, merită de menționat faptul că turismul
cultural este o formă specială de turism care se dezvoltă la nivel global. Pe lângă definiția
anterioară, turismul cultural include vizite la situri arheologice, muzee, galerii de artă,
participarea la concerte, teatre, opere și chiar participarea la seminarii de lingvistică, filosofie,
filologie, psihologie, sociologie și antropologie.
În consecință, turismul cultural își propune să satisfacă nevoile culturale moderne oferind
„resurse” a mediului cultural local pentru vizitatori și se bazează pe un context ideologic.
Industria turismului prezintă produsul cultural turistic ca o zonă, ca o imagine, ca obiective
turistice. Mai mult, turismul cultural este o continuitate culturală ca parte componentă a unei
națiuni și acesta asigură continuarea istorică a culturii grecești. Turismul cultural ar trebui să
joace un rol important pentru ca acest obiectiv să fie atins în cele din urmă. Pe de altă parte,
experții studiază cu atenție problema culturii turistice ca parte componentă a ramurii turismului.
Turismul cultural este una dintre cele mai vechi și bine cunoscute forme de turism. Primele
călătorii culturale au fost în grupuri mici și au avut scopul de a cunoaște lucruri noi în unele
locuri arheologice, de interes istoric și intelectual. Turismul cultural ocupă un rol de bază în
Grecia. În Grecia există 235 de muzee disponibile. În anul 2020, au fost 1871060 persoane în
muzeele Greciei. Există la fel 322 de site-uri arheologice în Grecia. În anul 2020 au fost 1215628
vizitatori la siteurile grecești.
Există de asemenea 911 monumente care îndeplinesc cerințele specifice din punct de vedere
istoric, artistic, științific, estetic, național și antropologic Aceste monumentele sunt supuse
Convenției Unesco conform căreia toate monumentele sunt protejate de daune și distrugere
pentru a fi lăsate moștenire generațiilor viitoare.

5
 1.2.Evoluția turismului cultural în Grecia
Potrivit descoperirilor arheologice, se crede că prezența omului în Grecia a fost descoperită
în epoca paleolitică. În perioada de la aproximativ 3000 î.Hr. până în 1400 î.Hr., apare în Creta o
civilizație minoică foarte dezvoltată, cu palate luxoase și tradiții comerciale. Minoicii erau
meșteri pricepuți, buni fermieri, aveau o marină puternică și erau activi în comerț. Civilizația
minoică a existat timp de 500 de ani și a dispărut, conform istoricilor, după un puternic tsunami
care a apărut din erupția vulcanului Santorini.
Civilizația cicladică (mileniul III și II î.Hr.) aparține civilizației epocii bronzului. Clima
blândă și poziția geografică favorabilă pe insulele Ciclade au format un fel de pod natural între
Europa și Asia, Grecia continentală și Creta. Puterea și misterioasa civilizație cicladică este
cunoscută pentru meșterii săi pricepuți care au creat sculpturi extraordinare din marmură, vase
ceramice, bijuterii, figurine de oameni de diferite dimensiuni.
A fost urmată de civilizația miceniană (1600 - 1120 î.Hr.), care s-a format în principal
în Peloponez , cu centrul său în Micene, a avut un impact uriaș asupra dezvoltării în continuare a
culturii grecești. În acest moment, orașele bogate erau construite pe dealuri cu ziduri puternice de
cetate, au fost ridicate acropole, unde se aflau palatele regale. Mormintele regale-tholos, după
înmormântarea nobilimii, au fost umplute cu bijuterii din aur și argint.
Civilizația miceniană a fost distrusă de triburile doriene, iar Grecia Antică însăși a intrat în
etapa „epocilor întunecate,” despre care nu se știe prea multe. În primul rând, a existat un declin
al culturii, pierderea scrisului. De-a lungul timpului, începe progresul tehnologic - această
perioadă este caracterizată de procese sociale și politice intense în orașe, care au dus la
instaurarea democrației în Atena antică.
La începutul secolului al V-lea î.Hr., o coaliție de orașe grecești a parat atacurile Imperiului
Persan. După sfârșitul războiului, alianța a preluat Atena, care a devenit centrul politic și cultural
al lumii grecești, punând bazele civilizației occidentale moderne.
Atena se afla în conflict cu o altă mare putere greacă - Sparta. Războiul a durat treizeci de ani
și s-a încheiat în 404 î.Hr. odată cu înfrângerea Atenei și a aliaților lor. Din războaie constante,
orașele grecești au slăbit și au căzut sub stăpânirea regelui macedonean Filip.
După moartea lui Filip în 336 î.Hr., fiul său și regele macedonean Alexandru cel Mare au cucerit
ținuturile din Tracia până în India, creând astfel un imperiu puternic. În 323
î.Hr. Alexandru moare, statul său se dezintegrează.
În 146 î.Hr. Grecia este  cucerită de Imperiul Roman. În ciuda faptului că Grecia s-a dovedit
a fi cea mai săracă provincie romană, romanii au admirat bogăția culturii grecești și au devenit
adepții ei. Când Imperiul Roman s-a împărțit în două părți, vestică și estică, Hellas a ajuns în
partea estică, care a fost numită ulterior Imperiul Bizantin, cu capitala la Constantinopol. Mai
6
târziu, culturile romană și elenă au interacționat în cultura Bizanțului, imperiul a existat mai mult
de o mie de ani și de-a lungul întregului timp a rămas principalul centru cultural mondial.
În 1453 Bizanțul a fost cucerit de Imperiul Otoman, iar Grecia a fost înrobită de turci timp de
400 de ani. Conducerea turcă a durat până în 1821, moment în care grecii s-au revoltat pentru
independența lor .
În 1830, independența noului stat grec a fost recunoscută oficial (Protocolul de la Londra). În
1833 a fost înființată o monarhie în Grecia. În 1940, Grecia a intrat în al doilea război mondial,
răspunzând atacului italian, respingând în același timp italienii și obținând o victorie majoră. Dar
cu intervenția Germaniei naziste (1941-1944), Grecia nu a putut rezista. Imediat după sfârșitul
războiului, a izbucnit un război civil, care a durat până în 1949. În 1952 Grecia a devenit
membru NATO. În 1967, armata a preluat puterea printr-o lovitură de stat, în 1973 junta a abolit
monarhia, iar în 1974 regimul dictatorial a luat sfârșit (după eșecul putch-ului din Cipru).
După un referendum, la 8 decembrie 1974, Grecia a fost proclamată din nou Republică, iar la
11 iunie 1975 a fost elaborată o nouă constituție, care este în vigoare astăzi, cu modificări în
1986, 2001 și 2008. Grecia a devenit membră a Uniunii Europene în 1981 și în 2002 a adoptat
moneda comună a Uniunii Europene, euro.
1.3. Tendințe privind dezvoltarea turismului cultural
Turismul este unul dintre cele mai importante sectoare ale economiei grecești și un pilon
cheie al creșterii economice. PIB-ul turistic a reprezentat 6,8% din totalul VAB în 2017. Sectorul
a angajat în mod direct 381 800 de persoane în 2018, reprezentând 10,0% din totalul locurilor de
muncă din țară. Turismul este un campion la export în economia greacă. Exporturile de călătorii
au reprezentat 43,3% din totalul exporturilor de servicii în 2018. În 2018, turismul de intrare în
Grecia a fost la un nivel record, cu un record de 33,1 milioane de sosiri de turiști internaționali, o
creștere de 9,7% față de 2017. Turiștii din alte țări ale UE au reprezentat aproape două treimi din
totalul vizitelor, o creștere de 15,1 % față de anul precedent. Volumul piețelor din Germania (+
18,2%) și Franța (+ 7,3%) a crescut semnificativ, înregistrând un total de 4,4 milioane și
respectiv 1,5 milioane de vizite, la fel ca și sosirile din Statele Unite care au atins 1,1 milioane de
vizite, reprezentând o creștere anuală de 26,9%. Nopțile în toate mijloacele de cazare au crescut
cu 8,1% față de 2017, ajungând la 230,7 milioane.
Turiștii interni au făcut 5,7 milioane de călătorii în 2018, în creștere cu 3,6% față de 2017.
Doar 4,7% din călătoriile interne au fost în scopuri de afaceri în 2017, marea majoritate fiind
orientată spre agrement. Majoritatea vizitatorilor interni au rămas cu prietenii sau rudele sau în
alte spații de cazare neînchiriate, doar 34,2% din vizite folosind cazare plătită.
Ministerul Turismului este responsabil pentru elaborarea și dezvoltarea politicilor turistice în
Grecia. Acesta introduce legislație privind turismul, este de acord cu planul strategic de
7
marketing, stimulează investițiile și lucrează pentru a îmbunătăți calitatea și competitivitatea
turismului grecesc. Ministerul cooperează îndeaproape cu alte ministere și organisme de turism
interesate, precum Asociația Întreprinderilor din Turismul Grecesc și Institutul de Cercetare
pentru Turism.
Implementarea strategiei de marketing este realizată de Organizația Națională a Turismului
din Grecia (GNTO), care operează o rețea de 16 birouri în străinătate. Camera Elenă a
Hotelurilor este consilierul statutar al guvernului în domeniul turismului, precum și autoritatea
competentă responsabilă cu clasificarea oficială a hotelurilor, camerelor și apartamentelor.
Ministerul Turismului operează o rețea de 14 birouri regionale de turism care licențiază și
inspectează afacerile din turism, efectuează controlul calității, monitorizează clasificările oficiale
și reglementează sectorul. La nivel regional și local, regiunile și municipalitățile planifică și
implementează programe și activități pentru dezvoltarea și promovarea turismului. Toate
activitățile promoționale necesită aprobarea Organizației Naționale a Turismului din Grecia,
pentru a se asigura că aceste campanii se aliniază la strategia națională de promovare a
turismului.
Bugetul total pentru Ministerul Turismului a crescut cu 6,3% în 2018 la 63,7 milioane EUR,
în creștere de la 59,9 milioane EUR în 2017. Din acestea, 20,6 milioane EUR au fost alocate
pentru a sprijini activitățile de marketing și promovare ale Organizației Naționale a Turismului
din Grecia.
1.4.Politici și programe de turism
Cadrul strategic național de referință pentru sectorul turism ghidează dezvoltarea sectorului
pentru perioada 2014-2020. Strategia turistică a Greciei își propune să promoveze țara ca
destinație globală și atractivă pe tot parcursul anului, oferind experiențe de călătorie unice și
autentice. Turismul se află în centrul politicii guvernamentale pentru dezvoltare națională,
inovare și deschidere.
Principalele priorități ale politicii naționale de turism sunt îmbunătățirea competitivității,
calității, autenticității, rezilienței și sustenabilității produsului turistic și creșterea investițiilor în
cazare de înaltă calitate și alte dezvoltări turistice cu amprentă ecologică redusă. De asemenea, ia
în considerare obiectivele ONU de dezvoltare durabilă.
Cele cinci axe ale planului strategic național de turism sunt următoarele:
 Standarde ridicate de infrastructură, cu îmbunătățiri ale regimului de acordare a licențelor
pentru a atrage investiții de înaltă calitate, a elimina birocrația și a optimiza distribuția
spațială a turismului.
 Respectarea principiilor durabilității.

8
  Accesibilitate și conectivitate îmbunătățite, prin îmbunătățirea rețelei de rute de aviație a
țării și prin extinderea și modernizarea rețelei naționale de porturi de agrement.
 O mai bună gestionare a experienței turistice, pentru a crește calitatea și atractivitatea
printr-un accent pe gestionarea durabilă a destinațiilor și educația turistică.
 Reproiectarea produsului turistic și redefinirea mărcii și a comunicațiilor pentru a reflecta
accentul pe calitate, autenticitate, rezistență, durabilitate și valoare pentru bani.
În acest cadru, Ministerul Turismului implementează o politică de diversificare a produsului
turistic, modernizarea infrastructurii turistice și integrarea sectorului turistic în economia
locală. Aceste acțiuni au ca scop crearea de locuri de muncă de înaltă calitate, creșterea
cheltuielilor vizitatorilor, dispersarea cererii și protejarea și îmbunătățirea resurselor naturale și
culturale, precum și crearea de efecte pozitive asupra economiei naționale mai largi.
Pentru a îmbunătăți conectivitatea în toată țara, Grecia a acordat prioritate intervențiilor care
facilitează accesul vizitatorilor în zone îndepărtate sau greu accesibile atât pe uscat, cât și pe apă
(drumuri, autostrăzi și porturi). Investițiile progresează, de asemenea, cu mai multe aeroporturi
regionale. În special, cinci aeroporturi vor fi finalizate până la sfârșitul anului 2019 în temeiul
unui acord cu partenerul german de investiții Fraport , în timp ce întregul program de
modernizare a aeroporturilor va fi încheiat la sfârșitul anului 2021. Acces îmbunătățit împreună
cu promovarea destinațiilor mai puțin cunoscute se așteaptă să răspândească beneficiile
turismului în multe alte părți ale teritoriului.
Prioritatea politică principală este dezvoltarea unui nou plan strategic pentru un turism
durabil, cu un orizont pe termen lung, oferind orientări pentru implementarea politicilor,
stimularea proiectelor de dezvoltare și crearea de parteneriate, precum și consolidarea acestor
acțiuni prin adoptarea unei abordări a întregului guvern.Alte inițiative politice în curs de
dezvoltare includ o serie de activități transversale cu alte ministere și sectorul privat, cum ar fi:
O colaborare majoră din sectorul public-privat pentru a stimula dezvoltarea turismului maritim
prin îmbunătățirea și îmbunătățirea rețelei naționale de porturi turistice. Implementarea stagiilor
practice în sectorul turismului pentru studenții din învățământul postliceal și desfășurarea
programelor de formare profesională pentru a spori abilitățile și capacitatea de angajare.
1.5.Studiu de caz.Teatrul lui Herodes Atticus
Teatrul lui Herodes Atticus este construit de Herodes Atticus în memoria soţiei sale,
Aspassia Annia Regilla, între anii 161-174 e.n., monumentul este al treilea de acest fel ridicat în
Atena antică, după Odeonul lui Pericle de pe versantul sudic al Acropolei şi Odeonul lui Agrippa
din Agora antică. Teatrul Herodes Atticus (sau Odeonul lui Herodes Atticus) a fost construit în
timpul perioadei romane a Atenei.

9
 A fost inițial un teatru cu pante abrupte, cu un perete frontal din piatră cu trei etaje și un
acoperiș din lemn realizat din cedru scump din lemn din Liban . A fost folosit ca loc pentru
concerte de muzică cu o capacitate de 5.000. A durat intact până când a fost distrus și lăsat în
ruină de Heruli în 267 d.Hr.
Auditoriumul săpat în piatră, având un diametru de 76 m, era împărţit în două sectoare
(diazomata), numărând câte 32 de rânduri fiecare. Cele două sectoare erau separate de un coridor
cu lăţimea de 1,20 m. Spaţiul destinat orchestrei, de formă semicirculară, având diametrul de 19
m, era pavat cu marmură albă. Zidul din spatele scenei, care s-a păstrat până la înălţimea de 28
m, se ridica peste trei niveluri şi era decorat la partea superioară cu deschideri arcuite, iar la
partea inferioară cu porticuri cu câte trei coloane şi nişe în care erau amplasate statui. Scena era
flancată de scări, care duceau spre sectorul de la partea superioară a auditoriumului. Acoperişul
din lemn de cedru al auditoriumului, cu raza de 38 m, nu era prevăzut cu sisteme de fixare la
interior, realizare greu de egalat, chiar şi în prezent. La est, Odeonul lui Herod Atticus comunica
cu „Galeria lui Eumenes”, edificiu construit cu 3 secole mai devreme de regale Pergamului.
Restaurat la începutul anilor `50 cu marmură provenită din zona sitului arheologic de pe
versantul sudic al Acropolei, Odeonul lui Herod Atticus găzduieşte începând din anul 1957
festivaluri de artă (concerte, spectacole, piese de teatru), cele din ultimii ani legate de Festivalul
de teatru, muzică şi dans de la Atena, eveniment desfăşurat anual în perioada iunie-septembrie.
Monumentul, care domină versantul sudic al Acropolei, poate fi admirat atât dinspre sud, pe
unde se face accesul în perioada evenimentelor, cât şi dinspre nord, de pe treptele ce urcă spre
Acropole. În Teatrul (Odeonul) lui Herod Atticus au loc și astăzi numeroase spectacole teatrale,
concerte de muzică, chiar și concursuri de frumusețe. Pe scena Teatrului lui Herod Atticus a
cântat Elton John, Pavarotti și mulți alți artiști. În fiecare an, în Teatrul (Odeonul) lui Herod
Atticus are are loc Festivalul Atenei.

10
 CONCLUZII GENERALE
Scopul principal al investigației a constituit cercetarea complexă și interdisciplinară a
conceptului de turism cultural ca parte componentă a turismului, prin determinarea naturii sale
turistice, a conținutului, tendințelor și evoluției acesteia. În urma cercetării și generalizării
materiei expuse în lucrare, formulăm următoarele concluzii:
1.Grecia reprezintă prin complexitatea peisagistică, diversitatea, valoarea calitativă şi
cantitativă a resurselor turistice naturale și antropice un spaţiu cu o valoare estetică a
peisajului ridicată, atractivă, prioritară pentru implementarea strategiilor de dezvoltare a
turismului, cultural. Unicitatea ei, conferită şi de superlativele geografice naturale şi
antropice, alături de bogăţia fondului natural, vestigiile istorio-culturale asigură
favorabilitatea maximă pentru formarea şi dezvoltarea unei noi destinaţii şi a unui produs
turistic competitiv pe piaţa internaţională de profil.
2. Cred că potenţialul natural trebuie să fie obiectiv asociat cu cel antropic, în cazul
nostru cultural, ambele cam de aceeaşi valoare, având în vedere substanţa fiecăruia, în aşa
fel încât cu greu să detaşezi unul de celălalt, indiferent de educaţia şi pregătirea turistului.
La fel cred că turismul cultural acoperă, dar și completează celelalte ramuri ale turismului
și nu poate fi neglijat, ci pot spune că reprezintă un centru de dezvoltare economică
desăvârșit.
3. În consecinţă, se poate afirma faptul că potenţialul turistic, prin valoarea sa cantitativă
şi calitativă, prin modalitatea sa de structurare peisagistică şi prin capacitatea sa
funcţională favorizează practicarea unei game variate de tipuri şi forme de turism. Pentru
o mai bună valorificare a acestora, se impune, însă, o implicare mai puternică, a factorilor
umani angrenaţi în industria turismului atât din perspectiva creşterii calităţii serviciilor
prestate, cât şi a diversificării ofertei turistice, a conceperii programelor de marketing
turistic, a modernizării şi multiplicării modalităţilor de promovare a pachetelor turistice,
diversificarea agrementului, etc.
4.Valoarea potenţialului turistic antropic este de excepţie şi cuprinde: cetăţi, castele,
mănăstiri şi schituri, biserici fortificate, contribuind la dezvoltarea turismului cultural,
fiind necesară o mai bună promovare a acestui tip de turism la nivel internaţional.

11
 BIBLIOGRAFIE
1.Греция. История и культура страны, подробная информация.[online].2016[citat 2021-03-
07].Disponibil pe Internet<: https://thisgreece.ru/istoriya/201-gretsiya>
2.STEPHANOS KARAGIANNIS.Cultural tourism as a development factor of the greek
countryside:research-suggestions.În Revista:Sustainable Development, culture, traditions, 2013, p.23-33

3.Tourism trends and policy.[online].2020[citat 2021-03-07].Disponibil pe Internet: <www.oedc-

ilibrary.org>
4.Survey on museums and archeological sites attendance.[online].2020[citat 2021-03-
07].Disponibil pe Internet: <www.statistics.gr>

12