Sunteți pe pagina 1din 3

Jack Spintecătorul (Jack the Ripper)

La mijlocul secolul XIX, Anglia se confrunta cu un flux rapid al imigranţilor, aceștia


provenind în special din Irlanda. Londra, a devenit foarte aglomerate, fapt ce a avut ca efect
dezvoltarea unei numeroase clase neprivilegiate economic. Problemele economice erau
insoţite de tensiunile sociale în continua crestere.
Majoritatea crimelor, dintre care multe au fost atribuite lui „Jack Spintecătorul”, au
avut loc în a doua jumatate a anului 1888, deşi seria asasinatelor brutale din Whitechapel a
persistat cel putin pana în 1891.Victimele erau alese din rândul femeilor care munceau
ca prostituate, batrane, alcoolice şi decăzute pe ultima treapta a societăţii. Crimele se
petreceau fie în timpul nopţii, fie dimineața devreme, în locuri publice sau semi-publice.
Prima crima a sa a fost descoperită în dimineaţa zilei de 1 decembrie 1886, când a fost
găsit cadavrul, groaznic mutilat al unei femei. Ancheta efectuată de vestita poliţie
londoneză, „Criminal Investigation Departament”, aparţinând Scotland Yard-ului, nu a
reuşit însă să scoată la iveala nici cea mai mica urmă care să conducă la o vagă bănuială.
O prostituată pe nume Martha Turner avea să fie cea de-a doua victimă gasită în
aceeaşi zonă, cadavrul acesteia fiind descoperit în scara unui bloc, pe 7 august 1888. În
raportul medico-legal al celei de-a doua victime este menţionat faptul că a fost înjunghiată
de 39 de ori.
Din cauza faptului că ambele victime au fost înjunghiate într-un mod brutal şi
dezordonat, spre deosebire de urmatoarele victime care au fost mutilate după un anume
ritual, precis şi absolut riguros, specialiştii, şi în primul rând medicii legişti, nu s-au decis să
îi atribuie aceste două crime grosolane sinistrului personaj ce va rămâne în istorie cu numele
de Jack Spintecătorul.
Mary Ann Nichols, era o prostituată alcoolică, şi este prima victimă “oficială” a lui
Jack Spintecatorul. Pe 3 august 1888, un hamal ce-şi avea serviciul la Piaţa Spitalfield,
dorind să-şi scurteze drumul, a luat-o pe Buck’s Row, o străduţă sordidă care avea să îi
scoată în cale cadavrul lui Mary Ann, cald încă, aproape decapitat şi cu abdomenul tăiat. Ba
mai mult, aceasta a fost sugrumată înainte de a fi mutilată, cu propriul batic. Acest indiciu a
dat naştere, ulterior, la diverse speculaţii: victima îl cunoştea pe agresor? Acesta i-a cerut
baticul sub un pretext oarecare iar apoi l-a folosit pentru a o sugruma? Ipotezele nu puteau fi
excluse, căci, dacă femeia ar fi strigat, ar fi fost imposibil ca oamenii care locuiau în casele
din jur să nu auda.

1
Armie Chapman, poreclită „Armie Bruneta”, o prostituată bolnavă grav de tuberculoza
care, la fel ca şi Mary Ann Nichols, fusese izgonită de la azilul de noapte, pentru că nu
avusese cu ce plăti. Cadavrul său a fost descoperit în curtea unui imobil dărăpănat situat pe
Hambury Street. Ca şi în cazul precedent, asasinul acţionase cu rapiditate şi prin
surprindere: nu se auzise nici un strigăt. După ce tăiase gâtul victimei, mutilase cadavrul
într-un mod îngrozitor. Faţa îi era de nerecunoscut, prima lovitură dată victimei, cel mai
probabil o ameţise, făcând-o să cadă pe spate cu picioarele îndoite de la genunchi sub corp,
iar abdomenul, asemenea cadavrului lui Mary Ann Nicholas, era deschis şi intestinele
scoase.
Pe 30 septembrie a fost înregistrată o crimă dublă, cele doua victime fiind Elizabeth
Stride şi Katherine Eddowes. În cazul lui Elizabeth Stride lipseau mutilările din zona
abdomenului, fapt ce a determinat autorităţile să creadă fie că acest asasinat nu poate fi
atribuit lui Jack Spintecătorul, fie că asasinul a fost întrerupt în timpul atacului. În cazul lui
Eddowes, rinichiul stâng şi parte din uter au fost extrase. Ziarele menţionau cruzimea cu
care a fost ucisă Catherine Eddowes:“in acest caz, victima era atât de desfigurată, încât
identificarea a fost foarte dificilă;abdomenul îi fusese practice smuls şi o parte din intestine
scoase şi înfăşurate în jurul gatului”.
Ultima crimă a fost şi cea mai violentă. Victima, Mary Jane Kelly, a fost ucisă pe 9
noiembrie în camera în care locuia. Gâtul său era secţionat, capul aproape fiind desprins de
trup, abdomenul era spintecat, braţul drept şi sânii fuseseră taiati, corpul fusese eviscerat.
Chipul său a fost mutilat, iar gambele au fost răzuite de carne.
Numele criminalului de Jack Spintecatorul şi-l dă chiar singur, printr-o scrisoare
trimisă de acesta către o agenţie de presă londoneză. Autorul scrisorii îşi exprima ura faţă
de prostituate şi dorinţa de a continua răzbunarea. La sfârşit semnează: “Jack the Ripper”,
astfel luând naştere Jack Spintecătorul.
Principalul mister, alături de cel al identităţii Spintecătorului rămânea:  cum reuşea
criminalul să părăsească scena fără să fi fost vreodată remarcat de cineva, ba chiar să se
simtă în siguranţă? Celebrul scriitor de romane poliţiste, Arthur Conan Doyle, care în acea
vreme tocmai publicase primul volum din seria Sherlock Holmes nu putea rămâne
indiferent: el şi-a imaginat că Jack Spintecătorul reuşea să fugă, fiind deghizat în femeie.
De-a lungul timpului identitatea Spintecătorului a fost supusă mai multor ipoteze:
George Bernard Shaw îl considera un reformator de geniu care dorea o atragere a atenţiei
autorităţilor asupra stării neobişnuite de mizerie a unei părţi a populaţiei, prin crimele sale;
Jurnalistul Leonard Matters, în cartea sa “The Mystery of Jack the Ripper” formulează
2
ipoteza conform căreia Jack Spintecatorul provenea dintr-o familie onorabilă şi se numea
Stanley. Leonard credea că fiul lui Stanley, în urmă cu doi ani, o cunoscuse pe Mary Jane
Kelly, de la care contactase sifilis. Tânărul a murit nebun, iar tatăl sau, Stanley, a jurat că îl
va răzbuna. Această teorie a fost însă, deşi cea mai veridică teorie de până atunci, doar
imaginaţia lui Leonard Matters.
William Stewart, în 1938 formulează în cartea “Jack the Ripper. A New Theory” o
serie de deducţii prin care ajunge la concluzia că Jack Spintecatorul este o femeie, mai exact
o moaşă.
Cea mai plauzibilă teorie, poate chiar cheia enigmei, s-a vehiculat în 1965 şi este
formulată de Daniel Farson în “Jack the Ripper” şi Tom Cullen în “Autumn of Terror”. În
centrul ipoetezei se află un tânăr avocat de 31 de ani pe nume Montague John Druitt.
Aparţinând unei familii excelente şi bucurându-se de o educaţie pe măsură, Druitt a studiat
la colegiul din Winchester, apoi la Oxford şi s-a remarcat ca jucător de cricket. În 1888
acesta se înscrie în baroul din Londra. Acest lucru nu îi aduce decât deziluzii, ajungând să
devină suplinitor la o şcoală particulară, deoarece, ca avocat, clienţii îl ocoleau.
Identitatea lui Jack Spintecătorul nu a fost elucidată.

S-ar putea să vă placă și