UNIVERSITATEA PETROL-GAZE DIN PLOIEȘTI

FACULTATEA DE TEHNOLOGIA PETROLULUI ȘI PETROCHIMIE

SPECIALIZAREA INGINERIA ȘI PROTECȚIA MEDIULUI ÎN INDUSTRIE

POLUANTI IN PETROL SI PETROCHIMIE

(Referat)

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC: STUDENT:

Sef lucr. dr. ing. Cristina Dumitran Toma Iuliana Florentina

1
 CUPRINS

1 Introducere........................................................................................................................1
1.1 Clasificarea apelor uzate.......................................................................................2
1.2 Poluarea apelor......................................................................................................4
1.3 Surse de poluarea a apei........................................................................................5
2. Scopul si obiectivul lucrarii.............................................................................................6
3. Legislatie aplicata...........................................................................................................6
4. Surse de poluare..............................................................................................................6
5. Poluanti si cauzele poluarii............................................................................................7
6. Monitorizare...................................................................................................................7
7. Tehnologii de depoluare................................................................................................8
8. Concluzii........................................................................................................................8
9. Bibliografie.....................................................................................................................9

2
Introducere

APA

Folosim apa în majoritatea activităților pe care le desfășurăm,suntem alcătuiți în mare măsură din ea și
este cea mai importantă substanță,dacă luăm în calcul importanța ei.Doar faptul că e atât de răspândită ne
face să o privim cu oarecare nepăsare.Totuși avem cu aceasta o legătură veche,adâncă și cu totul aparte:nu
am putea trăi dacă nu ar fi ea.
Apele reprezintă o resursă naturală regenerabilă, vulnerabilă și limitată, element indispensabil pentru
viață și pentru societate, materie primă pentru activitățile productive, sursă de energie și cale de transport,
factor determinant în menținerea echilibrului ecologic.[1]

Clasificarea apelor:
Cantitatea de apă de pe Terra este de 1,38 miliarde de kilometri cubi. Ea se repartizează în cinci
rezervoare interconectate, al căror ansamblu constituie hidrosfera.Acestea sunt:
- apele de suprafaţă (oceanele, râurile)
- depozitele de gheaţă şi de zăpadă
- apele subterane
- atmosfera
- biosfera
Durata staţionării apei în fiecare rezervor este foarte variabilă şi are loc de la aproximativ nouă zile
pentru atmosferă până la mai multe mii de ani pentru gheţari şi oceane. [2]

1.1 CLASIFICAREA APELOR UZATE

După ce au fost folosite, apele capătă denumirea de ape uzate. Ele pot fi ape uzate menajere şi ape
uzate industriale.
Apele uzate menajere sunt provenite din activitatea gospodarească în locuinţe şi unităţi de folosinţă
socială: restaurante, creşe, cămine, instituţii etc.
Apele uzate industriale pot fi împărţite la rândul lor în 3 grupe:
 ape de răcire,la care principalul agent de poluare este căldura;
 ape de spălare şi transport,provenite din secţiile de condiţionare a materiilor prime şi de la
operaţiile de spălare a instalaţiilor chimice. Poluanţii acestor ape sunt impurităţile materiilor
prime şi substanţele parţial dezvoltate din acestea;

3
ape provenite din secţiile de producţie unde au fost utilizate direct în procesul de fabricaţie ca mediu de
dizolvare sau reacţie. Ele conţin cantităţi importante de substanţe provenite din materiile prime,
intermediare şi finite şi din aceste motive formează apele uzate cu efect poluant major.[3]

1.2 POLUAREA APELOR

Apele uzate provin din încărcarea apei din natură cu materiale şi substanţe care îi modifică indicatorii
de calitate, o poluează. Apa devine uzată prin utilizarea ei de către om, în cele mai diverse scopuri
practice şi prin contactul apelor meteorice (ploaie, zăpadă) cu produse ale activităţii umane, care se găsesc
în aer şi pe sol. În primul caz, întrucât domeniile de folosire a apei îmbracă cele mai diverse forme (apă
potabilă,alimentarea cu apă a industriei, alimentarea cu apă a agriculturii, piscicultura, scopuri urbanistice
şi de agrement), posibilităţile de poluare a acesteia sunt foarte mari.[4]

4
1.3 SURSE DE POLUARE A APEI

Principalele surse de poluare a apei sunt prezentate în tabelul I.3.[13]

Tabel I.3:Surse de poluare a apei

Categorie Sursă Procesul generator de Agenţii poluanţi

poluare
Prepararea minereurilor -săruri de metale
metalifere şi grele;
Industria minieră nemetalifere; -particule în
Preparaţiile de cărbune; suspensie
Flotaţiile; -produşi organici
Extracţia şi prelucrarea -deşeuri radioactive.
minereurilor radioactive
Ape uzate
Industria Procedee -suspensii insolubile;
industriale
metalurgică pirometalurgice şi - ioni de metale
Hidrometalurgice; grele;
Procese de răcire; - fenoli;
Procese de spălare. - cianuri;

Industria chimică Apa de răcire, dizolvare - acizi;

şi reacţie din procesele - baze;
tehnologice de fabricare - săruri;
a substanţelor organice - cenuşă;
şi anorganice - suspensii;
- coloranţi;

Industria petrolului Extracţia ţiţeiului, -petrol;

şi petrochimică transpotul şi depozitarea
ţiţeiului şi fracţiunilor
sale, transportul naval,
accidentele tancurilor
petroliere
Industria Deversarea lichidelor
Termoenergetică calde din sistemele de
răcire a instalaţiilor sau
centralelor electrice
Industria alimentară Procese de fabricare şi
Prelucrare
Industria celulozei Procesele de fabricare şi
şi hârtiei Prelucrare
Ape uzate Locuinţe Folosirea apei ca agent
menajere Înstituţii publice de spălare şi curăţare
Școli
-produse petroliere;
- compuşi fenolici şi
aromatici;
-hidrogen sulfurat;
- acizi naftenici.
Deversarea lichidelor
calde din sistemele de
răcire a instalaţiilor sau
centralelor electrice
-substanţe organice;
-germeni patogeni.
- acizi organici;
- răşini;
- zaharuri;
- coloranţi;
-compuşi cu sulf;
-suspensii;
-celuloză.
-produse petroliere;
- detergenţi;
- pesticide;

5
 2 .Scopul si obiectivul lucrarii

În cadrul programului experimental se urmăreste indepartarea fenolilor din soluții apoase cu

ajutorul apei oxigenate .
Principalele obiective:
 Evidentierea proprietatilor apei oxigenate.
 Determinarea influenței temperaturii asupra procesului de indepartare a fenolilor.

3 .Legislatie aplicata

Nr Crt
Legislatie/An Referitoare la
unele măsuri de protecţie a
1 Legea apelor nr.107/1996 calităţii resurselor de apă

Legea 137/1995 protectiei mediului

2
LEGEA nr. 263/2005 privind regimul substantelor si
3 preparatelor chimice periculoase
Legea 458/2002 privind calitatea apei potabile
4

4 . Surse de poluare

 Industria metalurgica
 Industria chimica
 Fabricarea materialelor plastice
 Industria mediicamentelor
 Industria antidaunatorilor
 Industria colorantilor si a parfumurilor

6
 5 .Poluanti si cauzele poluarii

In lucrararea prezentata principalii poluanti sunt de tipul fenolilor

 orto-nitrofenol
 para-nitrofenol

6 .Monitorizare
Monitorizarea calităţii apelor reprezintă activitatea de observaţii, măsurători standardizate şi
continue pe termen lung, pentru cunoaşterea şi evaluarea parametrilor caracteristici ai apelor, în
vederea gospodăririi şi a definirii stării şi tendinţei de evoluţie a calităţii acestora, precum şi
evidenţierii permanente a stării resurselor de apă.

În România, calitatea apelor este urmărită conform structurii şi principiilor metodologice ale
Sistemului de Monitoring Integrat al Apelor din România (S.M.I.A.R.), restructurat în conformitate cu
cerinţele Directivelor Europene. Sistemul naţional de monitorizare a apelor cuprinde două tipuri de
monitoring, conform cerinţelor legislative din domeniu: monitoring de supraveghere, cu rolul de a evalua
starea tuturor corpurilor de apă din cadrul bazinelor hidrografice; monitoring operaţional (integrat
monitoringului de supraveghere) pentru corpurile de apă care prezintă riscul de a nu îndeplini obiectivele
de protecţie a apelor.
Pentru evaluarea din punct de vedere fizico-chimic a calităţii globale a apei, în fiecare secţiune
de supraveghere, au fost calculate, pentru fiecare indicator în parte, valorile cu asigurare de 90%,
respectiv 10% în cazul oxigenului dizolvat, sau valorile medii, iar acestea au fost comparate cu valorile
limită ale claselor de calitate, prevăzute de normativul cu cinci clase de calitate, rezultând astfel
încadrarea într-una din cele cinci clase de calitate.
Indicatorii cuprinşi în Ordinul M.M.G.A nr. 161/2006 pentru aprobarea Normativului privind
clasificarea calităţii apelor de suprafaţă în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă, au fost
împărţiţi în 5 grupe principale. Indicatorii utilizati in lucrarea prezentata se incadreaza in grupa
„micropoluanţi organici şi anorganici”, ce cuprinde: fenoli, detergenţi, AOX, hidrocarburi petroliere; alte
substanţe, precum HAP, PCB, lindan, DDT, atrazin, triclormetan, tetraclormetan, tricloretan, tetracloretan
etc., au fost încadrate la grupa substanţelor prioritare.

7
 Situaţia globală a lungimilor de râu din România, în anul 2009, cumulate pe clase de calitate, în
funcţie de starea ecologică (macrozoobentos) pentru bazinul hidrografic Arges

Bazinul hidrografic Lungimea totala (km) Repartitia lungimilor de rau

pentru clasa a V a de calitate in
functie de starea ecologica (%)

Arges 2.643 10,56

7.Tehnologii de depoluare

In lucrarea de fata se doreste obtinerea unor date care sa confirme eficienta unei tehnologii de
depoluare bazate pe indepartarea fenolilor din ape reziduale prin oxidare catalitica cu apa oxigenata.

8.Concluzii

1. Se urmareste confirmarea unei eficiente mai bune de indepartare a orto-nitrofenolului față de

para-nitrofenol care poate fi pusă pe seama formării unor legături de hidrogen intramoleculare în cazul
orto-nitrofenolului și intermoleculare în cazul para-nitrofenolului.În acest din urmă caz are loc formarea
unor agregate moleculare conținând un număr variabil de molecule de para-nitrofenol a căror indepartare
se realizează mai greu decât în cazul orto-nitrofenolului.
2. Conform rezultatelor experimentale pe care dorim sa le obtinem se va constata că
temperatura nu influențează foarte mult procesul de indepartare al celor doi nitrofenoli ,însă indepartarea
para-nitrofenolului cu ajutorul apei oxigenate este favorizată de temperaturi mai scăzute.

8
 9.Bibliografie
1. Legea Apelor nr.107/1996
2. Interacția substanțelor cu agenții de mediu-note de curs
3. Morar F., Managementul sistemului de protecția mediului,Curs master-Managementul sistemelor
de energie, Universitatea Petru-Maior,2009
4. Fizico-Chimia Mediului-note de curs