Sunteți pe pagina 1din 3

Gerardus Mercator , numele original Gerard De Cremer sau Kremer?

, (născut la 5 martie 1512,


Rupelmonde, Flandra [acum în Belgia] - decedat la 2 decembrie 1594, Duisburg , ducat de Cleve
[Germania]), flamandcartograf a cărui cea mai importantă inovație a fost o hartă, întruchipând ceea ce
mai târziu a fost cunoscut sub numele de proiecția Mercator, pe care paralelele și meridianele sunt
redate ca linii drepte distanțate astfel încât să producă în orice punct un raport precis de latitudine la
longitudine. El a introdus, de asemenea, termenul de atlas pentru o colecție de hărți.

Familia lui Mercator se mutase din Germania în Flandra cu puțin timp înainte de nașterea sa. A fost
educat la Hertogenbosch (Olanda), urmând instruire în doctrină creștină, dialectică și latină. În 1530 a
intrat la Universitatea Catolică din Leuven (Louvain [Belgia]) pentru a studia științele umaniste și filosofia
și a absolvit un masterat în 1532.

Îndoielile religioase l-au asaltat în această perioadă, pentru că nu a putut concilia relatarea biblică a
originii universului cu cea a lui Aristotel . După doi ani de studii care l-au condus la Anvers și Mechelen,
el a ieșit din criza sa personală, întărită în credința sa, cu mai puțin entuziasm pentru speculațiile
filozofice. Mai mult, a readus la Leuven un gust proaspăt dobândit pentru geografie.

Sub îndrumarea Gemma Frisius , cea mai importantă matematiciană teoretică din țările joase , care era
și medic și astronom, Mercator stăpânea elementele esențiale ale matematicii, geografiei și astronomiei.
Frisius și Mercator frecventau și atelierul dinGaspar à Myrica, gravor și aurar. Munca combinată a
acestor trei bărbați a făcut din Leuven un centru important pentru construcțiagloburi ,hărți și
instrumente astronomice. În 1534, Mercator s-a căsătorit cu Barbara Schellekens, de care a avut șase
copii.

Obțineți acces exclusiv la conținut din prima noastră ediție 1768 cu abonamentul dvs. Abonați-vă astăzi

La vârsta de 24 de ani, Mercator era un gravor superb, un caligraf remarcabil și un producător de


instrumente științifice extrem de calificat. În 1535–36 a cooperat cu Myrica și Frisius la construirea unui
glob terestru și în 1537 omologul său ceresc. Aceste globuri demonstrează literele cursive gratuite și
grațioase cu care Mercator urma să schimbe fața hărților din secolul al XVI-lea. În acea perioadă a
început să-și construiască reputația de cel mai important geograf al secolului cu o serie de lucrări
cartografice tipărite: în 1537 o hartă a Palestinei, în 1538 o hartă alume pe o proiecție dublă în formă de
inimă și aproximativ 1540 o hartă a Flandrei. În 1540 a publicat, de asemenea, un manual concis cu litere
cursive, Literarum Latinarum quas Italicas cursoriasque vocant scribende ratio, pentru care a gravat el
însuși blocurile de lemn.

În 1544 a fost arestat și întemnițat sub acuzația de erezie. Înclinarea sa către protestantism și absențele
frecvente de la Leuven pentru a aduna informații pentru hărțile sale, treziseră suspiciuni; era unul dintre
cei 43 de cetățeni atât de acuzați. Dar autoritățile universitare stăteau în spatele lui. A fost eliberat după
șapte luni și și-a reluat fostul mod de viață. A obținut un privilegiu de a tipări și publica cărți și a fost liber
să-și continue studiile științifice.

În 1552, Mercator s-a mutat definitiv la Duisburg, în Ducatul Cleve. Odată ajuns acolo, a devenit o figură
cunoscută. El l-a ajutat pe ducă la înființarea unei școli de gimnaziu, ajutând la proiectarea
curriculumului său. După înființarea unui atelier cartografic și angajarea propriilor gravatori, a revenit la
interesul său principal.

În 1554 a publicat o hartă a Europei pe care o începuse la Leuven, iar între 1559 și 1562 a predat
matematică în școala primară. În acești ani aglomerați, el a întreprins și cercetări genealogice pentru
ducele Wilhelm, a elaborat o Concordanță a Evangheliilor și a compus un comentariu detaliat asupra
primei părți a Scrisorii lui Pavel către romani. În 1564 a finalizat o hartă a Lorenei (acum pierdută) și o
altă insulă britanică . Recunoașterea publică a realizărilor sale a venit în 1564 odată cu numirea sa ca
„cosmograf” de curte pentru ducele Wilhelm de Cleve. În acești ani și-a perfecționat proiecția, ceea ce
le-a permis navigatorilor să conducă un curs pe distanțe lungi, trasând linii drepte fără ajustarea
continuă a citirilor busolei. Această tehnică i-a imortalizat numele în „Proiecția Mercator ”, pe care a
folosit-o pe harta sa a lumii în 1569.

Dezvoltare profesională

În 1536, Mercator s-a dovedit a fi un excelent gravor, caligraf și producător de instrumente. Din 1535
până în 1536 a participat la un proiect de creare a unui glob terestru și în 1537 a lucrat pe un glob
ceresc. Cea mai mare parte a lucrărilor lui Mercator asupra globurilor a constat în etichetarea
caracteristicilor cu litere cursive.

De-a lungul anilor 1530, Mercator a continuat să se transforme într-un cartograf iscusit, iar globurile
terestre și cerești au contribuit la consolidarea reputației sale de geograf de vârf al acelui secol. În 1537
Mercator a creat o hartă a Țării Sfinte și în 1538 a realizat o hartă a lumii pe o proiecție dublă în formă
de inimă sau cordiformă. În 1540, Mercator a proiectat o hartă a Flandrei și a publicat un manual cu
litere italice numit, Literarum Latinarum quas Italicas Cursoriasque Vocant Scribende Ratio .

În 1544, Mercator a fost arestat și acuzat de erezie din cauza numeroaselor sale absențe din Leuven
pentru a lucra la hărțile sale și la credințele sale față de protestantism. Ulterior a fost eliberat din cauza
sprijinului universitar și i sa permis să-și continue studiile științifice și să tipărească și să publice cărți.

În 1552, Mercator s-a mutat la Duisburg în Ducatul Cleve și a asistat la crearea unei licee. De-a lungul
anilor 1550, Mercator a lucrat și la cercetarea genealogică pentru ducele Wilhelm, a scris o Concordanță
a Evangheliilor și a compus alte câteva lucrări. În 1564, Mercator a creat o hartă a Lorenei și a insulelor
britanice.

În anii 1560, Mercator a început să-și dezvolte și să-și perfecționeze propria proiecție de hărți într-un
efort de a ajuta comercianții și navigatorii să planifice mai eficient un curs pe distanțe lungi, trasându-l
pe linii drepte. Această proiecție a devenit cunoscută sub numele de proiecția Mercator și a fost utilizată
pe harta sa a lumii în 1569.

Mai târziu Viața și moartea

În 1569 și în anii 1570, Mercator a început o serie de publicații pentru a descrie crearea lumii prin hărți.
În 1569 a publicat o cronologie a lumii de la Creație până la 1568. În 1578 a publicat o alta care consta
din 27 de hărți care au fost inițial produse de Ptolemeu . Următoarea secțiune a fost publicată în 1585 și
consta din hărți nou create ale Franței, Germaniei și Olandei. Această secțiune a fost urmată de o alta în
1589 care a inclus hărți ale Italiei, „Sclavonia” (Balcanii actuali) și Grecia.

Mercator a murit la 2 decembrie 1594, dar fiul său a ajutat la producerea secțiunii finale a atlasului
tatălui său în 1595. Această secțiune a inclus hărți ale insulelor britanice.

Moștenirea lui Mercator

După ce secțiunea sa finală a fost tipărită în 1595, atlasul lui Mercator a fost retipărit în 1602 și din nou
în 1606, când a fost numit „Atlasul Mercator-Hondius”. Atlasul lui Mercator a fost unul dintre primii care
a inclus hărți ale dezvoltării lumii și, împreună cu proiecția sa, au rămas ca contribuții semnificative la
domeniile geografiei și cartografiei.

S-ar putea să vă placă și