Sunteți pe pagina 1din 2

Modernism – 891

Riga Crypto si Lapona - Enigel Ion Barbu


Introducere
In literatura romana, modernismul, ca doctrina estetica promovata in perioada
interbelica, se concretizeaza in planul literaturii prin negarea traditiei si prin
impunerea unor noi principii de creatie. Una dintre creatiile reprezentative pentru
modernism este “Riga Crypto si Lapona Enigel”, de Ion Barbu, poem inclus in volumul
“Joc Secund” din 1930.
R1. Ca expresie a modernismului interbelic, lirica lui Ion Barbu ilustreaza
tendintele literaturii romane de sincronizare cu literatura europeana prin
intelectualizarea poeziei, interiorizarea si spiritualizarea peisajului si prin promovarea
ermetismului ca expresie a tendintelor de incifrare a sensului in poezie. Creatia lui Ion
Barbu este un poem modern prin constructia textului, prin imbinarea genurilor
literare, in sensul ca epicul reprezinta scheletul narativ, dramaticul reiese din dialogul
celor doua personaje, iar liricul se evidentiaza in cele trei chemari ale lui Crypto si
monologul lui Enigel.
O alta trasatura modernista a poemului o reprezinta cultivarea unor simboluri
cum ar fi soarele, nunta dintre trup si spirit, oglinda, fantana si cercul. Ca trasaturi
moderniste ar mai putea fi amintite valorificarea traditiilor folclorice, prozodia care
incalca regulile traditionale si, nu in ultimul rand, intertextualitatea, in sensul ca, dupa
propria marturisire a autorului, creatia sa este un “Luceafar intors”.
R2. O prima secventa poetica relevanta pentru tema si viziunea despre lume il
prezinta pe regele Crypto in mediul sau, stapan al lumii vegetale, dar cu atribute
umane. Buretii barfesc despre existenta unei vrajitoare din tineretea craiului, iar “rai”
ghioci si toporasi il ocarasc si il fac “sterp” si “naravas” din cauza incapacitatii sale de
“a inflori”, adica de a se implini prin atingerea unui ideal, acela al cunoasterii prin
iubire, fiind o fire ciudata, un inadaptat aflat in vesnica disputa cu cei din jurul sau.
O a doua secventa poetica relevanta surprinde portretul Laponiei Enigel,
gingasa, fermecatoare, delicata, venita din nordul inghetat. Ea conduce turmele de
reni, ceea ce denota forta, demnitate, frumusete, iar mersul catre sud sugereaza
aspiratia catre soare, deci catre implinirea unui ideal – spiritualitatea. Ea este
personajul tragic prin zbuciumul sau sufletesc, prin tentatiile care o incearca si prin
capcanele intalnite.
R3. Titlul este construit printr-un raport de coordonare intre numele celor doi
protagonisti, dupa modelul noilor povesti de iubire din literatura universala, numai ca
ii situeaza pe eroi de la inceput in lumi diferite. Substantivul “Riga” sugereaza un
spatiu oriental exotic, in timp ce “Lapona” trimite la un spatiu nordic. Membrii
cuplului, antagonici prin apartenenta la regnuri diferite, reprezinta personaje
exceptionale, “Crypto” fiind “sterp” si “naravas” iar Enigel “prea cuminte”. In acest fel,
titlul sugereaza iubirea imposibila avand in vedere lumile diferite de care apartin eroii
la nivel existential.
Incipitul este reprezentat de primele 4 strofe in care apare o invocatie a
menestrelului, artistul ambulant medieval, “trist si aburit”, solicitat la sfarsitul unei
nunti reale sa reia povestea dragostei esuate dintre Crypto si Enigel, pe care o mai
spusese “acum o vara”, la o alta nunta. Caracterul repetabil al povestii iin accentueaza
importanta, deoarece deschide portile cunoasterii prin intermediul imaginatiei.
Finalul (ultima strofa), realizat printr-un comentariu ironic al autorului la adresa
destinului nefericit al regelui ciupercilor, se concluzioneaza asupra conditiei trecatoare
a regnului vegetal, reprezentat de plantele otravitoare mereu doborate de o aspiratie
mult prea mare fata de puterea lor marginita. Sub actiunea necrutatoare a soarelui,
Crypto se transforma intr-un burete otravitor, pierzandu-si identitatea . va capata
totusi o noua infatisare “mai craiasa”, devenind “nebunul – Riga Crypto”, care va
rataci prin lume impreuna cu maselarita – mireasa.
Motivele poetice, destul de numeroase, contribuie la ilustrarea temei. Motivul
soareleui, care este si simbolul central al poemului, reprezinta idealul Laponiei Enigel,
ultima treapta a initierii, semnificand puritatea absoluta, in contrast cu idealul regelui
Crypto care aspira spre o implinire instinctuala. Motivul nuntii vazuta ca o proba a
initierii in tainele lumii este un alt simbol dominant al baladei. Nunta umana din
primele 4 strofe este una implinita, deoarece membrii cuplului apartin aceleiasi trepte
a evolutiei, pe cand nunta povestita esueaza datorita incompatibilitatii dintre regnuri.
R4. Tema acestei poezii este reprezentata de iubirea vazuta ca o cale de acces
spre intelegerea sensului adanc al lumii. Este vorba despre o poveste de iubire intre
doua fiinte apartinand unor regnuri diferite si, de aici, existenta a doua tipuri de
cunoastere : Crypto aspira la o iubire domestica, in timp ce Enigel aspira la o iubire
spiritualizata. Tema iubirii este completata de cea a creatiei si a creatorului, avand in
vedere faptul ca rama povestii include elemente de arta poetica. Ambele teme sunt
sustinute de motive literare ca nunta, visul, oglinda, somnul.
Viziunea despre lume este ilustrata inca din rama povestii in care cititorul este
initiat intr-o poveste a unei nunti esuate din cauza incalcarii statutului de orice fiinta
care aspira spre unul superior. Poemul exprima conceptia autorului despre relatia
dintre iubire si cunoastere. Deoarece apartin unor regnuri diferite, cele 2 personaje
vad iubirea in mod diferit. Daca pentru Enigel calea catre absolut o reprezinta iubirea
pentru Soare, pentru Crypto iubirea este una comuna.
In concluzie, balada lui Ion Barbu este una dintre cele mai frumoase si generoase
texte pe care le-a ivit modernismul romanesc, deoarece imaginatia creatoare a
poetului a imbinat trasaturile acestui cant in care un loc principal il ocupa conceptia
autorului despre iubire ca o cale spre cunoastere cu trasaturile celor 3 genuri literare,
cu folosirea simbolurilor, valorificarea traditiilor folclorice si, nu in timul rand,
prozodia moderna.