Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Folea Claudiu - Babalau Oana Eseu
Folea Claudiu - Babalau Oana Eseu
Context international
Aceasta este influentata de multe aspecte, de la climat si material locale pana la diferite
comportamente si mentalitati ale mediului uman, astfel formele constructive pot avea de la
diferente subtile ale satelor invecinate pana la modalitati diferite de abordate ale
constructiilor. In ciuda acestor variatii fiecare cladire este supusa acelorasi legi ale fizicii ,
demonstrand similitudinii semnificative in formele structurale.
Cladirile din clima rece sunt mult mai izolate astfel au deschideri mici pentru a preveni
pierderile de caldura iar cele din zonele de caldura sunt caracterizate prin deschideri in tesatura
cladirii si construite din material usoare pentru a permite ventilatia naturala. Cladirile aflate in
zonele de climat continental dau dovada de o complexitate mult mai mare in proiectarea
acestora datorita necesitatii de adaptare la variatiile de temperatura. Precipitatile joaca un rol
important in stabilirea formei acoperisului , acesta fiind mai inaltat in zonele cu precipitatii
abundente, mai solid in zone cu vant puternic samd..
Cultura respeciva zonei modeleaza atat interiorul cat si configuratia caselor , astfel incat se
intalnesc de la exemple familiile ce alcatuiesc o comunitate pot fi sunt grupate in complexe
familiale ce dispun de marcarea unor granite care le delimiteaza o singura camera pentru toti
membrii familiei pana la exemple in care separarea familiior este bine definita , membrii
acesteia convietuind intr-o singura locuinta dar impartita in camere pentru membrii acesteia.
Istoric
Acest tip de casa apare relativ tarziu, datand din jumatatea secolului al XIX – lea. O mai mare
dezvoltare aflandu-se in N Olteniei si in Muntenia. Mult mai vechi se afla in judetul Gorj, unde
apar exemple datand anterior acestei perioade.
Etape de evolutie
In Romania , desii predominant acestui tip ii sunt tipologia casei dezvoltate pe orizontala , in
regiunile de munte si deal se dezvolta locuinta inalta, cu etaj, iar in Oltenia casele cu parter si
etaj dispun de o camera sau doua cu prispa in fata. Aceasta este expresia logicii constructive a
taranului si exprima adaptarea sa la mediul inconjurator, expresie a ingeniozitatii acestuia si
convingerile sale privind estetica constructiei.
1. Prima etapa este constituita de dispunere spatiilor astfel : Cele de la parter acomodeaza
depozitarea alimentelor iar la etaj se afla locuinta propriu zisa ca loc de adapost , loc de
desfasurare a activitatilor zilnice si loc de intalnire a membrilor familiei. Accesul spre
beci se face direct din ograda.
2. Activitatea din incaperile superioare coboara la nivelul parterului prin spatii adiacente
beciului care dispune pin aceasta de spatiicu diverse functiuni: magazii, camara si
bucatarie. Legatura dintre nivele se face prin intermediul unei scari pozitionate in prispa.
3. Mai apoi in apare tipul planimetric in care acoperisul este si el utilizat prin introducerea
unor zone de locuit.
In a doua jumatate a decolului al XIX casele incep sa si pastreze materialitatea de lemn doar la
nivelul sperior. Parterul masiv fiind construit din piatra de cariera sau piatra si caramida .
Pozitionare
Pozitionarea gospodariei era realizata de regula in locuri greu inundabile, dar cu acces facil la
apa, ferite de vanturile dominante, cu accese bune catre alte puncte nodale ale localitatii. In
cadrul gospodariei, locuinta era protejata prin introducerea unor spatii tampon sau a unor
cladiri de protectie.
Caracterisitici decorative
In realizarea atat practica cat si estetica se remarca detalii unice ale lemnului , casele avand
fiecare parte de o decoratie unica careia ii este imprimat caracterul pitoresc. Registrul decorativ
traditional se refera la modelarea artistica a elemenelor constructive : stalpii , grinzile , parapetii
prispelor si foisoarelor , frontoanele, tamplaria, (rozete sculptate intr-o varietate de cioplituri si
daltuituri ) precum si prin adaugarea elementelor ornamentale aplicate: stucatura monocoma si
policroma sau profilatura de diferite forme . Evolutia acesteia este implicata direct in
expresivitatea cladirii , rafinandu-se pe parcursul unui intreg proces indelungat.
Materialitate
Materialul de constructie folosit cu precadere este lemnul: in nord lemnul de brad, iar in rest
lemnul de fag si stejar, uneori si de ulm sau anin. Lemnul se utilizeaza sub forma de barne
avand grosimi intre 20 si 30 de cm dar si ca invelitoare sub forma de sindrila de brad de 40-60
cm lungime si de 8-12 cm latime .
A fost folosit sub toate formele, de la trunchi curatit doar de ramuri la elemente ecarisate,
fasonate sau cioplite. Frecventa cu care este utilizat acest material are ca justificare faptul ca
este unicul material ce puea fi folosit singur pentru realizarea intregii locuinte: elementele de
sustinere , pereti interiori si exteriori , grinzi-tavane, sarpante, balustrade, pardoseli, invelitori,
usi, ferestre si aproape intregul mobilier pot fi realizate exclusiv din lemn.
Piatra este un material folosit exclusiv la temeli isau socluri inalte, inaltimea acestui soclu
variaza intre 1 si2.5 m . Uneori apare si zidaria mixta de piatra si caramidala zidul interior de
care se alipeste vatra. Piatra a fost utilizata in mod obisnuit sub formade bolovani de rau sau de
cioplitura. Impreuna cu piatra, dupa 1900 incepe sa se foloseasca si caramida, atat ca material
de constructie cat si pentru coloane.
Sisteme constructive
Peretii de lemn: Lemnul pentru confetionarea peretilor se prezinta fie sub forma de barne
groase , adica trunchiuri de copac cojite dar nelucrate, fie sub forma de grinzi cioplite pe patru
fete de sectiune patrata, sau blani late numite cioplitura, de sectiune predominant
dreptunghiulara .
Sistemul de sustinere e constituit din stalpi-montanti prinsi din 2in 2 m intr-o grinda de baza.
Peretii, care sunt mai mult o umplutura, sunt facuti din blani subtiri imbinate cu montantii.
Peretii se incheie in partea de sus cu un rand de grinzi groase asezate orizontal.
Tavanul si bolta. Tavanul: din grinzi cu distanta de 1m intre ele. Exista la casele mai noi, tavane
netede, construite prin fixarea pe fetele inferioare a grinzilor, a unei retele de sipci si trestie,
peste care e intins un strat subtire de tencuiala .
Gabarite si proportii
Din punct de vedere volumetric modelele traditionale pot avea la baza un singur nucleu
compozitional sau doua nuclee compozitionale . Volumteriile sunt echilibrate , aceastea facand
raportul dintre nucleu si spatiul inconjurator. Registrul inferior este masiv cu goluri putine , cel
median la incaperilor de locuit este prezentat de ritmicitatea prispei si a tamplariei , iar cel
superior aduce volumetriei dinamism si expresivitate.
Studiu de caz
Aceste elemente regulatoare creeaza linii principale ale fatadelor si ii dau ritmicitate acesteia.
Plin-gol al fatadei
Locuinta dispune atat de prispa cat si de foisor, creeandu- se astfel zone intermediare care
adapostesc activitatile exterioare de pe timpul zilei .
Zonele de gol predomina fatada iar cele de plin sunt masive , creeand limite clare si definind
bine aceste spatii intermediare.
Avem astfel la nivelul inferior zona de foisor care este legata vizual in mod direct cu restul curtii
si indirect cu zona de depozitare si nivelul superior , in dreptul prispei, care la fel ca mai jos,
este un element puternic de delimitare a spatiului, decoaratiile acesteia neperforand-o .
Se poate observa cum elementele structurale se prezinta pe fata , insa fara a iesi in evidenta
sau a fi contrastante datorita materialitatii lemnului, prezent foarte mult in cadrul constructiei.
Materialitatea fatadei
Locuinta se ridica pe o temelie de piatra, pe talpi groase cu pereti din barne de stejar , cioplite
pe patru laturi si imbinate cu cheutori drepte. Pretetii de la etaj sunt tencuiti iar finisajul este de
var alb. Piatra apare ca interventie minimala , cu rolul de sustinere , face legatura constructiei
cu terenul.
Structura acoperisului
Fatada spate
Bibliografie
https://muzeul-satului.ro/planifica-vizita/ce-pot-vedea/expozitia-permanenta-arhitectura-
vernaculara/sectorul-nou/casa-ticleni/
http://npissh.ro/ro/wp-content/uploads/sites/2/2015/12/Casa-%C5%A3%C4%83r
%C4%83neasc%C4%83-%C3%AEnalt%C4%83-din-nordul-Olteniei.pdf
https://www.oar.archi/despre-oar/ghidurile-de-arhitectura-pentru-incadrarea-in-specificul-
local-din-mediul-rural
https://en.wikipedia.org/wiki/Vernacular_architecture
https://www.oar.archi/download/public/ghid_de_arhitectura_zona_gorj_pdf_1510922418.pdf
https://muzeul-satului.ro/planifica-vizita/ce-pot-vedea/expozitia-permanenta-
arhitectura-vernaculara/sectorul-nou/casa-ticleni/