UTILIZAREA ATTACHEMENT-URILOR IN STABILIZAREA

PROTEZELOR
Protetica dentara este specializarea stomatologica ce se ocupa de diagnosticul tratamentului,
reabilitarea si mentinerea morfo-functionala si estetica a aparatului dento-maxilar al pacientului prin
inlocuirea dintilor di tesuturilor maxilo-faciale pierdute cu substitute artificiale-proteze.

Totodata, protetica dentara este impartita in: protetica dentara fixa, protezarea mobilizabila a
edentatiilor partiale, protezarea mobilizabila a edentatiilor totale si mai nou, protetica pe implanturi.

PROTEZA SCHELETATA SI ELEMENTELE EI COMPONENTE

Proteza scheletata este un corp fizic, cu dimensiuni si forme variate, realizat sa restaureze morfo-
functional aparatul dento-maxilar.

Indicatii:

A.Situatii clinice specifice tratamentului cu proteze mobilizabile

B.Situatii clinice care exclud tratamentul prin punte:

 edentatii frontale asociate cu pierdere de substanta osoasa de diferite cauze

 edentatii frontale unde sunt necesare artificii de montare a dintilor artificiali
 edentatii care se asociaza cu comunicari buco-sinusale sau buco-nazale
 edentatii care necesita o reevaluare a DVO

Elementele structurale ale unei proteze scheletate: conectorii principali (majori), mijloacele de
menținere, sprijin si stabilizare, conectorii secundari (minori), seile protezei, dinții artificiali.

Fazele clinico-tehnice pentru confectionarea protezei scheletate

Clinic. Examinarea pacientului, diagnosticul, planul de tratament

Clinic. Amprenta documentara sau preliminara.

Laborator. Modelul preliminar.

1
Laborator. Lingura individuala.

Clinic. Amprenta definitiva sau functionala

Laborator. Modelul definitiv sau de lucru.

Laborator. Analiza modelului de lucru la paralelograf si conceperea proiectului protezei scheletate.

Laborator. Modelul duplicat.

Laborator. Macheta scheletului metalic.

Laborator. Tiparul pentru componenta metalica.

Laborator. Topirea, turnarea.

Laborator. Dezambalarea si prelucrarea componentei metalice.

Clinic. Proba componentei metalice pe campul protetic si determinarea rapoartelor intermaxilare.

Laborator. Macheta componentei acrilice.

Clinic. Proba pe campul protetic.

Laborator. Tiparul componentei acrilice.

Laborator. Polimerizarea, dezambalarea si prelucrarea componentei acrilice.

Clinic. Aplicarea pe campul protetic.

CONECTORILOR PRINCIPALI

A.MANDIBULARI

 bara linguala
 bara sublinguala
 bara linguala cu croșet continuu (bara linguala dubla)
 placa dento-mucozala mandibulara
 bara vestibular
 conectorul principal dentar

B. MAXILARI

 placuta mucozala cu latime redusa

 placuta mucozala cu latime mare
 placuta fenestrata (mucozala anterioara si posterioara)
 placuta mucozala in forma de “U”
 placa palatinala completa
 conectorul principal sub forma de bara

2
CONECTORII SECUNDARI

Conform ”The Glossary of Prosthodontics Terms” reprezinta elementele de legatura dintre conectorul
principal și celelalte componente ale protezei partiale scheletate si sunt cunoscuți si sub numele de bare
secundare. Conectorii secundari sunt utilizati pe fetele proximale ale dintilor ce delimiteaza spatiul
edentat sau interdentar pentru a nu fi perceputi usor de limba.

 conectori secundari care unesc croșetele cu conectorul principal

 conectori secundari care unesc elementele de menținere indirecta sau pinteni auxiliari cu
conectorul principal
 conectori secundari care unesc șeile protetice cu conectorul principal
 conectori secundari care indeplinesc funcția de braț retentiv pentru anumite tipuri de croșete

ȘEILE PROTETICE

Acopera crestele edentate, oferind suport dinților artificiali, participa la transmiterea forțelor
masticatorii catre țesuturile campului protetic. Funcții:refac funcția masticatorie si funcția estetica, in
cazul protezarii edentațiilor de clasa a IV-a Kennedy.

ARCADELE DENTARE ARTIFICIALE

Înlocuiesc dinții naturali pierduți si reprezinta componenta ”care se vede”, care asigura o masticație
eficienta și o fonetica corespunzatoare

ELEMENTELE DE MENTINERE, SPRIJIN SI STABILIZARE

Elementele de mentinere au rolul sa impiedice desprinderea protezei de pe campul protetic.

Elementele de sprijin se opun tendintelor de infundare a protezei pe campul protetic.

Elementele de stabilizare se opun tendintei de deplasare a protezei in plan orizontal.

CROSETELE

Sunt realizate in scopul stabilizarii pe campul protetic.

Clasificare :

 modelate din sarma- crosete din sarma

 din aliaje turnate- crosete turnate
 modelate ca produse fabricate - crosete prefabricate
 combinand cele trei procedee - crosete mixte

Mentinerea - bratul elastic aplicat in zona retentiva a dintelui stalp actioneaza prin agatare sau prin
oprire sa impiedice desprinderea involuntara a protezei de pe campul protetic.

Stabilizarea - elementele rigide aplicate supraecuatorial care se opun tendintei de mobilizare in plan
orizontal al protezei.

3
Sprijinul este asigurat de pintenul ocluzal si de toate partile crosetului asezate supraecuatorial care se
opun infundarii protezei pe campul protetic.

Încercuirea - crosetul prin bratele sale, cuprinde mai mult de 180° din circumferinta dintelui pe care este
asezat, astfel proteza este stabilizata orizontal

Reciprocitatea : actiunea bratului elastic sa fie neutralizata de rigiditatea bratului rigid sau, actiunea a
doua brate active sa fie egala. Deci o concordanta intre actiunea celor doua brate.

Pasivitatea - crosetul asezat pe dinte, nu exercita nici o presiune, exista numai un contact lejer intre cele
doua suprafete (dentare si metalice) ale crosetului.

Croșetele turnate

1. crosete circulare

2. crosete divizate descrise de Roach

3. crosete Ney

4. crosete cu forme particulare

SISTEME SPECIALE

Sistemele speciale sunt dispozitive mecanice complexe care fac legatura protezei scheletate cu dintii
restanti.

Clasificarea sistemelor speciale

1. culise

2. capse

3. telescoape

4. bare cu calareti

5. sisteme magnetice

CULISELE

Cele doua componente ale acestora sunt reprezentate de matrice si de patrice.Matricea are aspect
tubular, forma sectiunii trasnversale este diferita.Patricea patrunde in interiorul matricei, fiind cu
aceeasi forma in sectiune transversala.

Clasificarea culiselor:

-dupa forma sectiunii trasnversale sunt: circulare, trapezoidale, ovale, in forma literei T sau

- dupa pozitie, sunt : extracoronare si intracoronare

-dupa functionalitate: activabile si neactivabile

4
Dupa un timp de utilizare, eficienta lor diminua datorita scaderii fortei de frictiune dintre matrice si
patrice, ceea ce atrage dupa sine schimbarea lor sau confectionarea altei proteze.

Actiunea culiselor:

 mentin proteza pe campul protetic, datorita preciziei celor doua componente

 eprezinta elementele de sprijin dento-parodontal, pentru protezele terminale
 se creeaza sprijin mixt si sprijin dento-parodontal pentru protezele intercalate
 pentru a fi utilizate in stabilizarea protezelor scheletate, este obligatoriu ca dintii vecini
spatiului edentat sa fie acoperiti cu microproteze, pe care se lipeste o parte componenta a
acesteia(matricea sau patrice).
 Locul unde va fi fixata este precizat cu paralelograful.

Dezavantajele culiselor:

• uzura in timp, dupa care devin ineficiente

• ancorajul rigid la dintii stalpi are consecinte nefavorabile pentru troficitatea tesuturilor
parodontale, dupa o perioada de timp acestia devin mobili.

• În scop profilactic, se procedeaza astfel: sunt solidarizati cu ajutorul microprotezelor 2-3 dinti stalpi
si saua protezei este periodic rebazata

CAPSELE

 Sunt mecanisme minuscule, formate din doua parti componente reprezentate de matrice si
patrice.
 Patricea se lipeste pe capacul unui dispozitiv radicular care se cimenteaza la o radacina
dentara.
 Matricea este fixata in saua protezei

Toate capsele sunt activabile, fie prin indepartarea cu o lama de bisturiu a jumatatilor patricei,
sectionata partial in sens axial, fie prin strangerea celor 2, 4 sau 8 folii ale matricei, sectionate partial.

 Tubul este eliminat dupa polimerizarea acrilatului seii, in locul lui ramane spatiul liber.
 Indicatia capselor este in special in edentatia subtotala.
 Clasificarea capselor este facuta dupa forma patricei, care poate fi:cilindrica si sferica

Capsele Biaggi 648 si 650

 Diferenta dintre acestea consta in aspectul matricelor si a modului de actiune.

 Una asigura mentinerea protezei prin frictiune, matricea fiind tubulara, cealalta asigura
mentinerea asemanator unui croset, matricea trecand de circumferinta maxima a patricei
sferice, asa cum crosetul trece peste ecuatorul protetic
 Amandoua matricele pot fi activate si sunt prevazute cu un sant ce serveste la ancorarea in
acrilatul seilor.
 Patricele sferice se continua cu o tije care ajuta la fixarea pe un dispozitiv radicular prin lipire
sau prin supraturnare. În acest ultim caz tija patricei va fi introdusa in macheta din ceara a
dispozitivului radicular, turnarea fiind facuta peste patrice.

5
  Aceste capse sunt confectionate din aur 18 karate, platinat 10% sau din Palliag.
 Pentru o buna si echilibrata mentinere a protezei, sunt necesare doua capse plasate la nivelul
caninilor sau premolarilor.

Sistemul fiind acoperit de seile acrilice, realizeaza o mentinere cu bun efect fizionomic.

Capsele Rothermann

 Patricea este rotunda si prezinta un sant circular.

 Se realizeaza din aur-platinat extra dur si se fixeaza prin lipire la un dispozitiv radicular.
 Matricea este realizata din aur-platinat, seamana cu un croset circular si prezinta retentii
pentru acrilatul seilor.
 Exista capse Rothermann prevazute cu discuri de distantare intre matrice si patrice, pentru ca
dispozitivul sa actioneze ca un ruptor de forte.

Capsele Dalbo

 Sunt realizate in doua variante: cu patrice cilindro-sferica din aur platinat si cu matrice din aur-
platinat extra dur si tipul cu patrice sferica din aur platinat ca si matricea.
 Se livreaza si cu disc de distantare intre matrice si patrice

TELESCOAPELE

o Sunt constituite din cape cilindrice sau cilindroconice, cimentate pe dintii restanti si coroane turnate
cu grosime totala, fixate la saua protezei.

o Telescoparea este caracterizata de o suprafata de frictiune mare, ceea ce reprezinta o conditie

favorabila pentru mentinerea si stabilitatea protezei pe campul protetic.

o Functionalitatea telescoapelor este diminuata in timp prin scaderea fortei de frictiune dintre cele
doua suprafete, posibilitati de activare nu exista.

o Telescoparea se caracterizeaza prin:

-mentinerea protezei pe campul protetic

-transmiterea presiunilor ocluzale dintilor restanti

- stabilizare

o Sprijinul obtinut cu ajutorul sistemului de telescopare este mixt rigid pentru protezele terminale si
dento-parodontal pentru cea intercalata.

o Capele – dintii stalpi in cadrul tratamentului protetic sunt preparati prin slefuire, amprentati, iar
capele confectionate in laborator prin turnare si apoi cimentate pe dinti. Capele sunt turnate din aliaje
foarte dure, aur platinat 120-200‰.

o Coroanele turnate- capele sunt amprentate in cabinet dupa cimentarea lor pe dinti. În laborator sunt
confectionate coroanele dupa procedeele cunoscute si fixate la saua protezei.

o Coroanele sunt confectionate din aliaje mai putin dure, aur platinat 120‰.

6
Industrial sunt produse cape de forma cilindrica ce se fixeaza la un dispozitiv radicular, la saua protezei
este fixat un alt cilindru echivalentul coroanei turnate in care culiseaza

BARELE CU CALARETI

 Se compun dintr-o parte fixa sub forma unei bare cu diferite profile(rotunda, ovalara, patrata,
dreptunghiular-lamelara), solidarizata la coroanele care acopera dintii ce marginesc edentatia
sau la dispozitive radiculare cimentate pe radacinile unor dinti restanti de o parte si o parte
mobila sub forma de jgheab metalic fixat la saua protezei

Caracteristici clinico-tehnico-terapeutice

 indicate in edentatii frontale, laterale si subtotale

 au eficienta optima din punct de vedere al mentinerii, sprijinului si stabilizarii protezei pe
campul protetic
 sunt invizibile - pronuntat aspect estetic
 functionalitatea se mentine timp indelungat deoarece sunt activabile
 indicatia este conditionata de inaltimea spatiului protetic
 pentru cele solidarizate radicular, apare necesitatea amputarii coroanelor dentare, fata de
care pacientii au retineri

SISTEMUL DOLDER

 Sistemul Dolder frictional este indicat in edentatiile intercalate unde nu se produc infundari,
proteza are sprijin dento-parodontal.
 Bara urmeaza profilul crestei alveolare la aproximativ 1-2 mm distanta.
 Bara are in sectiune forma literei “U” sau patrat, jgheabul metalic activabil este intim aplicat
pe acesta, se produce frictiunea si se adauga sprijinul rigid.

Sistemul Dolder rezilient este indicat in edentatiile cu brese terminale, unde se produc infundari datorita
rezilientei mucoasei; proteza are sprijin dento-mucozal.

 Bara are in sectiune forma ovoidala, sunt folosite in special in edentatiile subtotale
mandibulare cand mai exista numai cei doi canini.
 Proteza mandibulara dobandeste sprijin, mentinere si stabilizare foarte bune. În edentatii se
previne infundarea protezei cu sprijin mixt dento-mucozal.

SISTEMUL ACKERMANN SI SISTEMUL GILMOre

Sunt asemanatoare cu cel descris de Dolder, micile deosebiri pe care le prezinta sunt realizate cu
intentia de a mari forta de frictiune intre cele doua componente

Sistemele articulate

 Sistemele speciale articulate sunt utilizate in edentatiile terminate, ele permitand seilor
protetice un grad mai mare sau mai mic de mobilitate.

Clasificare:

- ruptorii de forțe

7
- amortizorii de presiune (de forțe

RUPTORII DE FORTE

 Numiti si intrerupatori, sau distribuitori de forte sau presiune sunt dispozitive prefabricate,
care fac legatura intre dintii stalpi si seile terminate.
 Au rolul distribuirii presiunilor din timpul masticatiei, fie pe creste, fie si pe creste si pe dintii
stalpi, in functie de numarul si amplitudinea miscarilor seilor pe care le permite dispozitivul.
 Dintre ruptorii care permit o singura miscare a seilor, amintim balamalele

BALAMALELE

 Sunt dispozitive de legatura intre componenta dentara si saua protezei terminale, care permit
infundarea limitata a seii (bascularea prin infundare a extremitatii distale) fara sa se tractioneze
de dintii stalpi.
 Balamalele sunt compuse din doua parti: o parte este lipita la crosetele dentare cu ajutorul unui
ax transversal, vestibulo-oral.

AMORTIZORII DE FORTE

 Amortizorii de forte sunt de fapt tot ruptori de forte care insa, datorita unor resorturi
elastice, readuc seile in pozitia initiala, dupa incetarea efortului masticator. Resorturile
elastice au o rezistenta mult inferioara fortelor de masticatie. Pentru a actiona ca un adevarat
amortizor, resortul ar trebui sa aiba o rezistenta de cateva kilograme. Sub 2 kilograme
resorturile au numai rolul de a readuce seile la pozitia de plecare, dupa incetarea presiunii de
masticatie. Desi destul de slabe, resorturile contribuie totusi la decompresiunea tesuturilor
mucozale ale crestei alveolare. Daca resortul este mai puternic, la nivelul crestelor ajung mai
putine presiuni. Un resort mai putin puternic se recomanda cand dintii stalpi au o valoare
parodontala redusa, la nivelul crestelor ajungand mai multe presiuni.

SISTEMELE MAGNETICE

 Pentru a fi eficiente, sistemele magnetice trebuie sa indeplineasca cateva cerinte importante

si anume: intensitate si permanenta magnetica cat mai ridicate, la dimensiuni cat mai mici.
 Din 1978 au aparut aliaje magnetice din cobalt-samariu, care au o intensitate magnetica de
10 ori mai mare si o permanenta magnetica de 40 de ori mai mare decat a oricarui aliaj
magnetic cunoscut.
 Un astfel de sistem magnetic de mentinere a protezelor a fost brevetat de prof. Gillings din
Sidney. Forta de atractie magnetica a unui astfel de magnet de uz protetic este de 100-400 g,
iar permanenta magnetica de 10 ani.
 unitate magnetica utilizata pentru mentinerea protezelor este alcatuita dintr-un dublu
magnet de mici dimensiuni, cu polii inversati, ceea ce dubleaza forta magnetica.
 Acest mini-magnet este acoperit cu o capsula de otel inoxidabil, in grosime de 0,20-0,25 mm,
care protejeaza magnetul de mediul bucal si limiteaza si campul magnetic exterior.

Magnetul se fixeaza in baza protezei, in dreptul unei radacini dentare acoperite de un dispozitiv
radicular, turnat dintr-un aliaj magnetizabil (Keeper) ce contine cobalt-platina.