Geografia EUROPEI - 1 22.02.

2019, 16)59

Geografia EUROPEI - 1
* Required

1. Email address *

2. Numele și prenumele: *

3. Specializarea: *
Mark only one oval.

Geografie
Turism

I. Trăsături fizico-geografice de bază ale suprafeţei terestre

Repere dimensionale

Geografia regională a continentelor are ca obiect de studiu continentele și bazinele oceanice

limitrofe. Pentru aceasta este necesar ca studentul să se familiarizeze cu forma și dimensiunile
Pământului, cu raporturile de suprafață existente între acestea dar și între uscat și apă.
Suprafaţa Pământului însumează cca. 510,1 mil. Km². Uscatul reprezintă 148,2 mil. km² sau 29%,
iar apa 361,9 mil. km² sau 71%, din care 6,9 mil km² sunt acoperiti de gheaţă.

Fig. 1 - Raportul apa/uscat pe Terra

https://docs.google.com/forms/d/1iUDPU8nprx_pF6rU3a1Bd_WITUa7q5U9FLVpxDVl2SA/printform Pagina 1 din 8

Geografia EUROPEI - 1 22.02.2019, 16)59

4. Cerință: Enumerati trei autori români reprezentativi pentru geografia regională a

continentelor si lucrarile acestora! (cărți disponibilie în biblioteca Universității din
Craiova) *

II. Distribuţia maselor continentale pe Glob

Distribuția teritorială a uscatului. Ierarhia continentelor

(sup)

Modul de distribuţie al maselor continentale pe Glob este destul de neuniform. Unele sunt grupate

https://docs.google.com/forms/d/1iUDPU8nprx_pF6rU3a1Bd_WITUa7q5U9FLVpxDVl2SA/printform Pagina 2 din 8

Geografia EUROPEI - 1 22.02.2019, 16)59

mai mult în jurul Polului Nord (Asia, Europa şi America de Nord), altele se găsesc aşezate mai
mult la sud de ecuator (Oceania, Australia şi America de Sud), în timp ce altele sunt dispuse
apoximativ simetric fată de ecuator cum este Africa, sau în jurul Polului Sud cum este Antarctica.
- Cea mai mare grupare de uscat o formează Asia, Europa şi Africa,
- Cea mai dispersată parte o reprezintă Oceania
- Cea mai lungă de la nord la sud – o reprezintă America de Nord şi America de Sud.
Continentele Globului pot fi grupate din punct de vedere geografic în funcţie de mărimea lor astfel:
1) Asia – 44 milioane km²;
2) Africa – 30 milioane km²;
3) America de Nord şi America Centrală – 24 milione de km²
4) America de Sud – 18 milioane km²
5) Antarctica – 13 milioane km²;
6) Europa – 10 milioane km²;
7) Oceania – 9 milioane km²;

III. Suprafața și altitudinea continentelor

Clasificarea continetelor (suprafață, altitudine medie,

înălțime maximă, vârful reprezentativ)

Cont. Sup (mii km2) Altitudinea medie (m) Înălţimea maximă Vârful cel mai înalt
Europa 10 531 340 4807 Mont Blanc
Asia 44 099 960 8848 Everest
America de Nord 24 232 720 6194 McKinley
America de Sud 17 834 590 6960 Aconcagua
Antarctica 13 177 2263 4897 Vinson
Africa 30 261 750 5895 Kilimandjaro
Oceania 8940 340 5030 Java
2230 Kosciusko
(Australia)

Caracteristici generale

Altitudinea medie este semnificativă pentru aspectele calitative ale continentelor. Există o relaţie
directă între între suprafaţă, altitudinea medie şi altitudinea maximă. În Asia, altitudinea medie
(960 m) este o reflectare a podişurilor înalte (Pamir, Tibet, de circa 4500-5000 m) şi foarte extinse,
precum şi a vârfurilor montane foarte înalte.
În Africa, al doilea continent ca suprafaţă, altitudinea medie, reflectă formele de relief (podişurile cu
înălţime medie), a căror prezenţă este cvasigeneralizată în cadrul continentului. În Australia (cel
mai redus ca suprafaţă dintre continente) şi care are cea mai joasă altitudine medie, forma de
relief predominantă este cea de podiş, cu altitudine joasă.
În Antarctica, altitudinea medie ridicată (2263 m), se referă la altitudinea calotei glaciare şi nu a
reliefului; în lipsa calotei şi continentul respectiv s-ar include fără echivoc în relaţia suprafaţă-
altitudine medie-altitudine maximă.

Insulele reprezintă porţiuni de uscat mult mai reduse decât continentele, dar care sunt înglobate în
suprafaţa acestora.

Primele cinci insule ale globlului sunt:

1. Groentlanda – 2,1 miloane km²;
2. Noua Guinee – 785.000 km²;
3. Kalimantan sau Borneo – 737.000 km²;
4. Madagascar – 586.000 km²
5. Sumatera sau Sumatra – 422.000 km²

https://docs.google.com/forms/d/1iUDPU8nprx_pF6rU3a1Bd_WITUa7q5U9FLVpxDVl2SA/printform Pagina 3 din 8

Geografia EUROPEI - 1 22.02.2019, 16)59

Oceanele
Oceanele reprezintă cca 71% din suprafaţa toatală a Pământului (361,9 milioane km²) şi se împart
în:
1. Oceanul Pacific – 180 milioane km²;
2. Oceanul Atlantic – 94 milioane km²
3. Oceanul Indian – 74 milioane km²;
4. Oceanul Arctic – 12 milioane km²

IV. Conceptul Eurasiatic (Eurasia). Putem vorbi despre un

singur continent?
Europa este adesea considerată o prelungire peninsulară a Asiei. Între cele două continente există
o foarte extinsă legătură continentală caracterizată prin lipsa discontinuităților structurale. Limita
actuală dintre Europa și Asia este o limită convențională ce urmează Munţii Ural - fluviul Ural -
nordul Mării Caspice - depresiunea Kuma-Mânici - Marea Azov - Str. Kerci - Marea Neagră - Str.
Bosfor - Marea Marmara - Str. Dardanele - Marea Egee.

A) Asemănări morfostructurale

Părţile nordice ale celor două entităţi teritoriale constituie arealele cele mai vechi, numite cratoni,
de vârstă precambriană; partea mediană are o vârstă mijlocie (hercinică); în partea sudică, apar
altitudinile cele mai ridicate echivalente cu vârstele cele mai tinere (neozoic).

Fig. 2 - Asia – harta fizico - geografică Sursă:

(http://ro.wikipedia.org/wiki/Asia#Sol)

https://docs.google.com/forms/d/1iUDPU8nprx_pF6rU3a1Bd_WITUa7q5U9FLVpxDVl2SA/printform Pagina 4 din 8

Geografia EUROPEI - 1 22.02.2019, 16)59

B) Asemănări de ordin biogeografic

Acestea sunt legate în principal de poziţionarea zonelor biogeografice la nivelul celor două
continente, care urmăresc în linii mari direcția paralelor, cu diferențieri regionale impuse în special
de extensiunea continentală și de tipologia morfologică și geologică.

Fig. 3 - Europa - harta fizico-geograficăSursă:

(http://ro.wikipedia.org/wiki/Europa)

C) Deosebiri de ordin climatic

În cadrul Europei se resimte peste tot influenţa oceanului, rezultând astfel o umiditate ridicată,
varietatea vegetaţiei, a solurilor; în Asia, predomină regiunile aride deoarece masele de aer
oceanice pătrund numai la periferia continentului (ex. India, Japonia, Asia insulară etc); acestă
ariditate se resimte foarte consistent în constituţia reţelei hidrografice (apar întinse areale
endoreice); vegetaţia fiind foarte diferită de cea europeană.

D) Deosebiri de ordin geografico-uman

https://docs.google.com/forms/d/1iUDPU8nprx_pF6rU3a1Bd_WITUa7q5U9FLVpxDVl2SA/printform Pagina 5 din 8

Geografia EUROPEI - 1 22.02.2019, 16)59

Deosebirea esenţială dintre cele două continente constă în dezvoltarea economică şi în atributele
specifice populaţiei (densităţi diferite, culturi, religii, origine, trăsături fizionomice diferite) etc.

Fig. 4 - Piețele unice europeană și asiatică

5. Cerință: Menționați două lucrări de geografia regională a continentelor care abordează

problema Eurasiei! *

V. Similitudini intercontinentale
Situaţia actuală a continentelor permite evidenţierea unor asemănări clare între continentele
nordice şi între cele sudice, care este rodul evoluţiei paleogeografice.

Evoluţia paleogeografică a continentelor a fost surprinsă cel mai complet de către Alfred Wegener,
în anul 1912, în teoria derivei continentale. În sinteză, teoria se prezintă astfel: cu milioane de ani
în urmă, exista un singur continent, Pangaea, care era înconjurat de un mare ocean, Panthalasa.
Existenţa Pangeei este demonstrată de numeroasele specii de plante şi animale continentale,
comune tuturor continentelor la sfârşitul paleozoicului (permian) şi începutul mezozoicului (triasic).
Ulterior, Pangaea s-a fragmentat în două mari blocuri continentale, unul nordic, Laurasia şi unul
sudic, numit Gondwana. La o nouă fragmentare (cu circa 180 milioane ani în urmă), prin
fragmentarea Laurasiei, s-au format continentele nordice (Europa, America de Nord, Asia fără
India), iar prin fragmentarea Gondwanei, s-au format (India, Africa, America de Sud, Antarctica,
Australia).

Scenariul este confirmat de câteva dovezi concrete:

dovezi morfologice - sunt evidenţiate de faptul că, din cauza deplasării lor, toate uscaturile au
terminaţiile răsucite în sensul invers al mişcării, ca o consecinţă a întârzierii alunecării (ex. Ţara
Focului, Florida, insulele japoneze etc). Prin alunecare, continentele au lăsat în urmă un „tren” de
insule: Antilele de către America; Japonia şi Filipinele de către Asia;
asemănările dintre continente - continentele nordice au forme complet neregulate (vezi: Europa,
America de Nord, Asia), cu ţărmuri extrem de fragmentate (numeroase insule, peninsule, golfuri),
în timp ce continentele sudice au forme mult mai bine conturate şi asemănătoare (sunt triunghiuri
cu vârful ascuţit orientat către sud: America de Nord, India, Africa);

Fig.5 - Reprezentarea supercontinentului Pangea

(www.google.com)
https://docs.google.com/forms/d/1iUDPU8nprx_pF6rU3a1Bd_WITUa7q5U9FLVpxDVl2SA/printform Pagina 6 din 8
Geografia EUROPEI - 1 22.02.2019, 16)59

Dovezi ale apartenenței celor două continente (Europa și

Asia) la Eurasia

- dovezi geologice;
- dovezi paleontologice - date de elementele comune de ordin fitogeografic şi zoogeografic ale
continentelor;
- dovezi paleoclimatice
- dovezi geodezice

6. Cerință: Atașați un link de animație de pe youtube în care să se vadă cu claritate

evoluția paleogeografică comună a continentelor! *

https://docs.google.com/forms/d/1iUDPU8nprx_pF6rU3a1Bd_WITUa7q5U9FLVpxDVl2SA/printform Pagina 7 din 8

Geografia EUROPEI - 1 22.02.2019, 16)59

Send me a copy of my responses.

Powered by

https://docs.google.com/forms/d/1iUDPU8nprx_pF6rU3a1Bd_WITUa7q5U9FLVpxDVl2SA/printform Pagina 8 din 8