Sunteți pe pagina 1din 33

SATELIŢII

Definiție: Satelitul este un corp artificial, spațial, care evoluează pe un


traseu în jurul Pământului (orbită), numai sub acțiunea forței
de atracție terestră.

- pentru evoluția pe orbită forța de atracție terestră trebuie să


fie compensată de forța centrifugă

- viteza de lansare a unui satelit (viteză de satelizare) – 7,91 km/s


CLASIFICAREA SATELIŢILOR
1. după poziţia orbitei:

a. sateliţi polari (de defilare, heliosincroni)


- au orbită joasă şi medie
(300-1500 km altitudine)
ex. LANDSAT, SPOT, NOAA etc.

b. sateliţi geostaţionari (geosincroni) GEO (GSO) –


Geostatonary Earth Orbit
- au orbită înaltă (~36000 km altitudine)
ex. sateliţii meteorologici (METEOSAT, GOES)
2. după altitudinea orbitei:

- sateliţi pe orbite joase (300-700 km) LEO – Low Earth Orbit


- sateliţi pe orbite medii (700-1500 km – în general 850-900 km)
MEO – Medium Earth Orbit
- sateliţi pe orbite înalte (1500-36000 km)
- sateliţi pe orbită pubelă (38000 km)

3. în funcţie de obiective:
- sateliţi de teledetecţie
- sateliţi geodezici
- sateliţi meteorologici
- sateliţi de oceanografie
- sateliţi de mediu
- sateliți de comunicații
SATELIŢII LANDSAT

Caracteristici
LANDSAT 1 (1972)
- altitudine 917 km
- parcurgerea orbitei 103 minute
- perioada de revizitare 18 zile
- echipare camere multispectrale
- câmp global 185x185 km
- rezoluţia la sol 79x79 m

LANDSAT 2 (1975)

LANDSAT 3 (1978)
Caracteristici Thematic Mapper (TM)

- altitudine 705 km Banda µm Rezoluţia


- parcurgerea orbitei 99 minute 1 0.45-0.52 30 m
- perioada de revizitare 16 zile 2 0.52-0.60 30 m
- echipare camere multispectrale
3 0.63-0.69 30 m
şi scanere TM (LANDSAT 4, 5),
4 0.76-0.90 30 m
ETM+ (LANDSAT 7)
- câmp global 185x185 km 5 1.55-1.75 30 m
LANDSAT 4, 5 6 10.4-12.5 120 m
7 2.08-2.35 30 m

Enhanced Thematic Mapper (ETM+)


Banda µm Domeniul Rezoluţia
1 0.45-0.515 Albastru 30 m
2 0.525-0.605 Verde 30 m
3 0.63-0.69 Roşu 30 m
4 0.75-0.90 IR apropiat 30 m
5 1.55-1.75 IR mediu 30 m
6 10.4-12.5 IR termal 60 m
7 2.09-2.35 IR mediu 30 m
LANDSAT 7 (1999) 8 0.52-0.9 PAN 15 m
LANDSAT 8
Caracteristici
- lansare – 11 februarie 2013
- altitudine 705 km
- parcurgerea orbitei 99 minute
- perioada de revizitare 16 zile
- câmp global 185x185 km

Banda µm Rezoluția (m)

Band 1 - Coastal aerosol (Blue) 0.43 - 0.45 30


Operational Band 2 - Blue 0.45 - 0.51 30
Land Imager
(OLI) Band 3 - Green 0.53 - 0.59 30
Band 4 - Red 0.64 - 0.67 30

Band 5 - Near Infrared (NIR) 0.85 - 0.88 30

Band 6 - SWIR 1 1.57 - 1.65 30


Band 7 - SWIR 2 2.11 - 2.29 30
Band 8 - Panchromatic 0.50 - 0.68 15
Band 9 - Cirrus 1.36 - 1.38 30
Thermal
Infrared Band 10 - Thermal Infrared
10.60 - 11.19 100
Sensor (TIRS) 1
(TIRS)
Band 11 - Thermal Infrared
11.50 - 12.51 100
(TIRS) 2
Imagine LANDSAT în culori naturale
(roşu-verde-albastru)

Imagine LANDSAT în culori false


(IR apropiat-roşu-verde)
Infrarosu termal: cu lungimi de unda cuprinse intre cca10-13 m. Este folosit pentru a detecta intensitatea energiei
emise de suprafata terestra si obiectele ce se gasesc pe ea cu aplicatii in studiul vegetatiei, poluare, culturi agricole.

Infrarosu mediu: cu lungimi de unda cuprinse intre cca 2-2.50 m. Este folosit pentru interpretari in geologie cu
precadere in studiile de mineralogie. Rocile cu un cotinut bogat in bogat de argila si carbonati absorb energie spre
deosebire de cele cu silice, praf, roca dezgolita ce reflecta energie rezultand in valori ale numerelor digitale mari.

Infrarosu mediu cu lungimi de unda cuprinse intre cca 1.50-1.75 m. Este un bun indicator pentru umiditate, atat pentru
vegetatie cat si pentru sol. Este absorbit de catre apa rezultand valori digitale mici. Se foloseste in direntierea zapezii de
nori (zapada-absoarbe, nori-reflecta), in studiul vegetatiei, soluri si roci, reflectanta crescand pe masura ce creste
continutul in oxid de fier.

Infrarosu apropiat cu lungimi de unda cuprinse intre cca 0.70-0.90 m. Este folosit cu precadere in studiul vegetatiei.
Este absorbit in apa de unde este un bun indicator pentru separarea suprafetelor acvatice. Are un maxim de reflectanta
in cazul vegetatie sanatoase cu un continunt ridicat de clorofila. Este considerat ca limita in separarea suprafetelor cu
vegetatie de cele fara vegetatie.

Rosu cu lungimi de unda cuprinse intre cca 0.6-0.7 m. Este folosit in studiul vegetatiei. Este absorbit de clorofila, fiind
un un bun indicator pentru zonele cu vegetatie. Este reflectat de rocile si solurile cu un continut bogat de fier.

Verde cu lungimi de unda cuprinse de regula intre cca 0.5-0.6 m. Este folosit cu precadere in studiul vegetatiei, cu
reflectanta maxima pe masura cresterii intensitatii culorii verde si in studiul sedimentelor in suspensie.

Albastru cu lungimi de unda cuprinse de regula intre cca 0.4-0.5 m. Este folosit cu precadere pentru studiile in zonele
acvatice, batimetrie, sedimente, putand penetra apa pana la adancimi considerabile. De asemenea mai este folosit pentru
diferentierea vegetatie de foioase de conifere (foioasele reflecta mai mult, iar coniferele absorb).
Imagine în
culori naturale
Banda

roșu

verde

albastru
Imagine fals
color
Banda

IR apropiat

roșu

verde
Principalele combinatii de benzi spectrale (RGB):

Albastru-Verde-Rosu (3-2-1) - imaginea in culori naturale.


Nu are o importanta deosebita in studiile de teledectie, fiind mai rar folosita pentru analize. Are
aplicatii in studiile de batimetrie.

Rosu-Verde-Albastru (1-2-3) este folosit cu precadere in studiile suprafetelor acvatice a sedimentelor


in suspensie.

Infrarosu apropiat-Rosu-Verde (4-3-2) – este una dintre cele mai utilizate combinati de benzi cu
aplicatii in majoritatea analizelor de teledectie, dar cu precadere in studiul vegetatiei.

Infrarosu apropiat-Infrarosu mediu-Rosu (4-5-3) este foarte des folosita, cu precadere in studiile
pentru vegetatie si utilizare a terenurilor, facandu-se cel mai bine distinctia intre tipurile de vegetatie si
utilizare a terenurilor.

Infrarosu mediu-Infrarosu apropiat-Verde (7-4-2) este foarte des utilizata in studiile de geologie.
SATELIŢII SPOT (Satellites Pour l’Observation de la Terre)
Caracteristici SPOT 1, 2 şi 3
- altitudine 822 km
- parcurgerea orbitei 101 minute
- perioada de revizitare 26 zile
- echipare 2 senzori HVR (Visible High-Resolution)
- câmp global 60x60 km
- rezoluţia la sol 20x20 m (color) şi 10x10 m (PAN)
- redare 3D a reliefului

Caracteristici SPOT 4 şi 5

- altitudine 830 km
- parcurgerea orbitei 101 minute
- perioada de revizitare 26 zile
- echipare:
SPOT 4: 2 senzori HRVIR (Visible & Infrared High-
Resolution) şi un senzor VMI (Vegetation
Monitoring Instrument)
SPOT 5: 2 senzori HRG (High Resolution Geometric)
- câmp global 60x60 km
- rezoluţia la sol 20x20 m (color) şi 10x10 m (PAN) – SPOT 4
10x10 m (color), 5x5 m şi 2,5x2,5 (PAN) – SPOT 5
- redare 3D a reliefului
Caracteristici SPOT 6

- lansare - 9 septembrie 2012


- altitudine 694 km
- parcurgerea orbitei 98,79 minute
- perioada de revizitare 26 zile
- câmp global 60x60 km
- benzi – 4 multispectrale (albastru, verde, roșu, IR apriapiat), 1 pancromatic
- rezoluţia la sol 6x6 m (color) şi 1,5x1,5 m (PAN)
- redare 3D a reliefului
Caracteristici SPOT 7

- lansare - 30 iunie 2014


- altitudine 694 km
- parcurgerea orbitei 98,79 minute
- câmp global 60x60 km
- benzi – 4 multispectrale (albastru, verde, roșu, IR
apriapiat), 1 pancromatic
- rezoluţia la sol 6x6 m (color) şi 1,5x1,5 m (PAN)
- redare 3D a reliefului
SATELITUL IKONOS
Caracteristici
- lansare septembrie 1999
- altitudine 681 km
- parcurgerea orbitei 98 minute
- perioada de revizitare 142 zile
- câmp global 13x13 km
- rezoluţia la sol 4x4 m (color) şi 1x1 m (PAN)
- preluare imagini stereoscopice
Imagini IKONOS – World Trade Center
SATELITUL QUICKBIRD
Caracteristici
- lansare septembrie 2001
- altitudine 450 km
- parcurgerea orbitei 93,5 minute
- câmp global 16,5x16,5 km
- rezoluţia la sol 2,4x2,4 m (color) şi 0,61x0,61 m (PAN)

Copenhaga Pireu – Grecia (mai 2004)


SATELITUL GEOEYE 1

Caracteristici

- lansare 6 septembrie 2008


- altitudine 684 km
- parcurgerea orbitei 98 minute
- câmp global 15,2x15,2 km
- rezoluţia la sol 1,65x1,65 m
(color) şi 0,41x0,41 m (PAN)

Kutztown University - Pennsylvania, USA – octombrie 2008


SATELIȚII WorldView

Caracteristici WorldView 1

- lansare 18 septembrie 2007


- altitudine 496 km
- parcurgerea orbitei 94,6 minute
- câmp global 17,6x17,6 km
- rezoluţia la sol 2x2 m (color) şi 0,5x0,5 m (PAN)

Caracteristici WorldView 2

- lansare 8 octombrie 2009


- altitudine 770 km
- parcurgerea orbitei 100 minute
- câmp global 16,4x16,4 km
- 8 benzi multispectrale (4 standard – roșu, verde,
albastru, IR apropiat, 4 benzi noi – roșu marginal,
albastru costal, galben, IR2) și 1 bandă PAN
- rezoluţia la sol 1,84x1,84 m (color) şi 0,46x0,46 m
(PAN)
Caracteristici WorldView 3

- lansare 13 august 2014


- altitudine 617 km
- parcurgerea orbitei 97 minute
- câmp global 13,1x13,1 km
- benzi spectrale:
- 8 benzi multispectrale (roșu, verde,
albastru, IR1, roșu marginal, albastru costal,
galben, IR2)
- 8 benzi SWIR (shortwave infrared)
- 12 benzi CAVIS (desert clouds, aerosol-1,
aerosol-2, aerosol-3, green, water-1, water-
2, water-3, NDVI-SWIR, cirrus, snow)
- 1 bandă PAN
- rezoluţia la sol 1,24x1,24 m (multispectral) şi
0,31x0,31 m (PAN)
Caracteristici WorldView 4

- lansare 11 noiembrie 2016


- altitudine 617 km
- parcurgerea orbitei 97 minute
- câmp global 13,1x13,1 km
- benzi spectrale:
- 4 benzi multispectrale (roșu, verde,
albastru, IR apropiat)
- 1 bandă PAN
- rezoluţia la sol 1,24x1,24 m (multispectral) şi
0,31x0,31 m (PAN)
SATELIŢII GEODEZICI

a. Sateliţi geodezici activi


– specializaţi în studierea problemelor de geodezie: forma şi dimensiunile Pământului,
câmpul gravitaţional, poziţia unor puncte pe suprafaţa terestră, mişcarea crustei
terestre şi a polilor
- ex. LAGEOS – telemetrie laser, tectonica plăcilor
GEOS – măsurători precise asupra formei Pământului şi a câmpului său
gravitaţional
Sateliți de poziționare globală
- GPS – NAVSTAR
- GLONASS
- GALILEO
- BEIDOU
- IRNSS
b. Sateliţi geodezici pasivi
– nu au destinaţie geodezică expresă (sateliţi de telecomunicaţii, meteorologici,
oceanografici), dar furnizează date care pot fi utilizate în determinarea formei şi
dimensiunilor Pământului.
- ex. ETALON
EGP
STELLA
SATELIŢII METEOROLOGICI
Imagine METEOSAT 7 – septembrie 2003 Imagine AQUA (MODIS)
(rezoluţie 5 km) (uraganul Katrina)

Imagine AQUA (MODIS)


iulie 2008 (uraganul Dolly)
SATELIŢII DE OCEANOGRAFIE

ex. SEASAT 1 (1978 SUA) – primul satelit oceanografic


TOPEX-POSEIDON (1992 SUA, FRANŢA)
JASON 1 (1998)
RADARSAT
AQUA

Probleme oceanografice investigate:

- topografia suprafeţei oceanelor şi mărilor


- dinamica apelor marine
- raporturile oceanului cu atmosfera şi clima
- topografia reliefului submarin
- proprietăţile fizice şi chimice ale apelor marine
- gheaţa marină şi icebergurile
- resursele marine
- poluarea apelor
- zonele de coastă
SATELIŢII DE MEDIU

ex. ERS (1991) – completează misiunea SPOT


ENVISAT (1999)
TELSAT – degradarea solurilor în zona tropicală aridă
- pădurea ecuatorială (Africa)

Probleme de mediu:

1. deteriorarea stratului de ozon

2. efectul de seră

3. distrugerea pădurilor tropicale

4. deşertificarea
DISTRUGEREA OZONULUI
LACUL ARAL
poluatorul Asiei?
Lacul Ciad - Africa