20.

Socul distributiv:
Cracteristici:- hTA, debut cardiac crescut
-scaderea rezistentei vasculare periferice
Cuprine:-socul septic
-socul anafilactic
-socul neurogen
-socul traumatic fara hipovolemie
-socul din insuficienta hepatica

21. Insuficienta renala acuta IRA: definitie, clasificare, factori predispozanti

Def. urgenta medicala acuta, definita ca un sdr, acut de pierderea rapida, partial sau totala,si potential
reversibil a functiei de excretie renala tipic pe un parenchim renal sanatos si rareori pe o nefropatie veche.
Clasificare: IRA prerenala (afectare glomerulara)
-IRA intrinseca(renala)- afectaresa nefronului
-IRA postrenala(obstructive) afectarea cailor urinare

22. Insuficienta renala acuta prerenala.

-Hipovolemia reala sau datorata redistribuirii fluidelor
-Scaderea volumului sanguine circular efectiv prin:
 Hemoragii mari: posttrauma,postoperator, postpartum
 Abus de hipertensive
 Pierderi gastrointestinale: varsaturi, diaree, fistule, drenaje chirurgicale.
 Pierderi cutanate: arsuri severe, diaforeza excesiva, transpiratii, febra.
 Sechestrare de lichid in spatial 3: peritonita, pancreatita, ocluzie intestinala.

23. Insuficienta renala acuta intrinseca.

Cauze specific:
-boli glomerulare : poststreptococ, endocardita bacteriana, coleartrita nodoasa
-boli vasculare: ocluzia venei sau arterei renale ( tromboza acuta sau trombembolism); ocluzia vaselor
mici.
-CID, HTA,DZ,granulomatoza degenerative, vasculite.
-alte cauze: ishemie si leziune de reperfuzie; toxine (necroza tubulara acuta); medicatie nefrotoxica ( AB-
gentamicina, neomicina, rifampicina; citostatice; substanta iodate de contrast; fenilbutazona; compusi
anorganici si organici- plumb,aur,arisen,tetraclorura de carbon, acid oxalic); etilenglico; insecticide;
ciuperci; veninuri.

24. Insuficienta renala acuta postrenala.

-Obstructie ureterala bilaterala/sau pe reinichi unic: calculi, tumori, cheaguri de sange, procese
inflamatorii.
-obstructie pe caile inferioare: col vezical, uretra, neoplasm cervical, neoplasme ale prostate, obstructive
neurogena a vezicii.

25. Hipoxia.
Efecte:
-Neurologice: confuzie, oboseala, coma, convulsii
-Hemodinamice: aritmii, hTA, depresie miocardica
-Respiratorii: hiperventilatie – cresterea FR, cresterea VC
-Renale: tub contort distal- pompa de Na/K
-Rezistenta – creier- 3’- cord 5’
26. Hiperoxia.
-Administrare administrate de O2 (concentratii mari)
-Inactivarea unor enzyme, inflamatii, edem tisular
-Semne neurologice: cresterea iritabilitatii nervoase, crize convulsive

27. Hipercapnia.
-Este semn de hipoventilatie
-BPOC suporta 80-100 mmHg
-Compensare → acuta ( hiperventilatie) cronica (renala)
-Semne clinice:
a) Neurologice: 1. Iritabilitate, euforie, insomnia.
2. Alterarea memoriei, dezorientare TS
3. Convulsii, coma
b) Respiratorii: 1. Pa CO2 > 60 mmHg → creste VC, creste FR
2. Pa CO2 > 60 mmHg → depresia centrilor respiratori
c) Termodinamice: 1. Cresc catecolaminele → HTA, tahicardie, DC ↑, presiune intraoculara.
2. Depresie miocardica hTA ↓ DC, bradicardie
d) Midriaza, HK, transpiratii

28. Hipocapnia.
- Alcaloza respiratorie indusa voluntar
Semne clinice:
-neurologice: ameteli, convulsii
-termodinamice: vasoconstrictie periferica si cerebrala, ↓ DC
-↓ stimularea centrilor respiratori
-hK/hKa

29. Tabloul clinic din insuficienta respiratorie.

Simptome: predomina dispneea
-dispnee obstructive caracterizata prin tiraj, batai ale aripilor nazale
-obstacol
-dispnee pulmonara caracterizata prin tahipnee
-in stadiul final al IRA: tulburari de amplitudine, ritm si frecventa respiratorie( respiratie superficiala,
bradipnee, perioada de apnee)
-cianoza ( cand Hb redusa este > 5% )
Semne:
-tahicardie sinusala
-HTA, hTA, ulterior colaps
-in final bradicardie si uneori tulburari de ritm pana la FV

30. Rahianestezia : definitie, tehnica.

Def: este o metoda prin care se intercepteaza transmiterea stimulilor periferici si a stimulului de comanda
motorie nodlara,prin introducerea in spt. Subarahnoidian a anestezicului local in contact direct cu
radacina nervilor rahidieni.
Tehnica :
-bolnavul se gaseste in decubit lateral sau in pozitie sezanda cu coloana in flexie complete
-mai des se utilieaza solutii hiperbare si de aceea partea pe care se intervine chirurgical se plaseaza in jos
-spt. Utilizat pt punctia lombara sunt L2-L5 si niciodata mai sus de L2 pt a evita lezarea maduvei spinarii
-pt reperare se palpeaza crestele iliace
-dupa dezinfectarea tegumentelor cu solutii antiseptic si anestezierea locului ales de punctie ,acul spinal
este introdus perpendicular pe planul spatelui si avansat in tegument,tesutul subcutanat,ligamentele supra
spinos,interspinos si galben,pana ajunge la duramater pe care o perforeaza ,se simte ca un click.
-penetrarea durei mater este semnalata de aparitia de LCR
-acul rahidian este introdus intotdeauna mandrenat pentru a evita antrenarea in varful acului a celulelor
epiteliale si insamantarea lor la nivelul spt. Epidural sau subarahnoidian.

31. Rahianestezia: indicatii, contraindicatii, complicatii.

Indicatii:
-se utilizeaza in chirurgia subombilicala,obstreticala,urologica,ortopedica
Contraindicatii:
-hipovolemia
-tratament cu anticoagulante
-infectii tegumentare la locul injectarii
-pacienti necooperanti
-refuzul pacientului
-deformatii de coloana
-interventii foarte lungi
Complicatii:
-cea mai frecventa complicatie este cefaleea,care se intsalneste cu o frecventa de 1-20 %,explicatia
constand in perturbarea dinamicii LCR,secundar perforarii durei mater
-punctia realizeaza un orificiu in duramater,care permite scurgerea LCR in spt. Extradural de unde rezulta
scaderea dimensiunii orificiului dural si deci,al diametrului acului de punctie
-mai rar apar tulburari vizuale: diplopie,vedere incetosata,acufene,deficite neulogice prin trauma directa
sau prin hematom epidural,infectii.

32. Supravegherea post-operatorie in rahianestezie.

-supravegherea tegumentelor si mucoaselor,monitorizarea respiratiei (frecventa,tipul
respiratiei,pulsoximetrie)
-monitorizarea cardiovasculara,diureza,aspectul pansamentelor la nivelul plagii,volumul drenajului
-monitorizarea temperaturii central
-este indicate perfuzia care trebuie sa raspunda uneia sau mai multor indicatii precise:
*aport volemic
*analgezie
*antalgice
*antiemetice +/- alte medicatii.

33. Hiponatremia.
Efecte fiziologice:
-hipermoralitate extracelulara, apa trece in spatial intracelular (semn de expandare a spatiului
intracelular)
Clasificare:
1. hNa hipovolemica → deficitul de Na > H2 O ( ↓ Na in organism = hNa reala)
2. hNa izovolemica → existent unui exces moderat de apa in spatial extracellular = pseudo Hna
3. hNa hipervolemica → exces de H2 O > excesul de Na = falsa hNa (dilutionala)
Tratament:
- refacerea osmolaritatii; indepartarea excesului de apa
- ritmul corectiei se face in functie de:
  severitatea hNa
 prezenta/absenta simptomelor
 ritmul instalarii
 corectarea rapida a unei hNa cornice poate duce la leziuni pontine ireversibile

34. Hipernatremia.
Efecte fiziologice:
-hiperosmolaritate extracelulara; atragerea apei din spatial intracelular
-contractia spatiului intracelular si mentinerea volumului spatiului extracellular
Clasificare:
1. HNa hipovolemica → deficit apa > deficit Na = falsa HNa
2. HNa izovolemica → deficit de apa; Na normal
3. HNa hipervolemica → exces de apa< exces de Na = HNa reala
Tratament:
-Administrare de apa
-Daca exista semen de depletie ( hipovolemie) – se administreaza solutii izotome pana la corectarea
volemiei

35. Hiperpotasemia.
Cauze frecvente de pseudo HK:
1. Utilizare, la recoltarea sangelui a acelor subtiri si a presiunii intens negative din seringa →
hemoliza hematiilor cu eliberare de K
2. Utilizarea garoului si strangerea repetata a pumnului pot duce la eliberarea de K din muschi
3. Leucocitoza, trombocitoza pot creste nivelul de K
Tablou clinic:
- Parestezii, slabiciune musculara pana la paralizie
- Semen pe EKG, tulburari de ritm, oprire in diastole
- HK poate fi usoara sau medie (K=6-8 mEq/l), cu simptomatologie absenta si modificarei EKG
minore
- Necesita monitorizare si tratament
- HK severa ( K> 8 mEq/l), simptomatologie sever, modificari severe pe EKG ( unda T inalta-
ascutita)
- Necesita monitorizarea si tratament de urgenta ( risc de tulburari de ritm)
Tratament:
-suprimarea aportului de K
-administrare de rasini schimbatoare de ioni
-fortarea diurezei
-in formele severe → gluconat de Ca/Clorura de Ca/bicarbonat/glucoza+insulina→redistribuirea K
-eliminarea K→ rasini diuretice, hemodializa

36. Hipopotasemia.
1. hK falsa cu K normal cu distributie negative ( in alcaloza)
2.hK normal – pierderi digestive, renale, malnutritie
Tablou clinic:
- Parestezii, slabiciune musculara, hiperflexie OT, ileus dynamic
- Modificari EKG, tulburari de ritm
- NZ: 1mEq/kgc/zi
Tratament:
- Corectarea cauzei
- Aport de K: - p.o – saruri de K
- i.v – sub controlul nivelului seric si EKG
37. Definitii: SIRS, sepsis, sepsis sever, soc septic, MSOF/MODS
SIRS (sdr de raspuns inflamator sistemic) – se caracterizeaza prin cel putin 2 din urmatoarele criteria:
a) T > 370C sau T > 360C
b) FC > 90 b/’
c) FR > 20 resp/’; pCO2< 32mmHg
d) Leucograma < 12000/mm3 sau < 4000mm3 sau > 10% forme immature
SEPSIS – SIRS determinat de o infectie.
SEPSIS sever = SEPSIS + disfunctie de organ, hipoperfuzie si hTA
Soc septic = SEPSIS + hTA severa (care nu raspunde la repletie volemica)
MODS = insuficienta multipla de organe minim 3

38. Disfunctii de organ in socul septic.

1. Pulmonara – leziune pulmonara acuta
– sdr de detresa respiratorie acuta
2. Hepatica – necesar crescut de O2
–flux sanguine splahnic insuficient
3.Renala – hipoperfuzie renala
4.Hematologica – deficit relative de eritropoetina ( stimularea maduvei hematopoietice sa produca
eritrocite)
– deficit de coagulARE
5.Metabolica – hiperglicemie
– hipercatabolism proteic
– Inflamare endoteliala profunda

39. Tabloul clinic in socul septic.

-Tahicardie
-Tahipnee
-hTA
-Alterarea statusului mental (agitatie)
-Oligurie
-Hipotermie/febra/frison
-Amplitudine crescuta a undei de puls; timp de umplere capilara normal, vene periferice pline

40. Clasificarea tulburarilor hidro-electrolitice.

1. De volum – contractie de volum
– expandare de volum
2. De concentratie – hiponatremie
– hipernatremie
– stari hiperosmolare
3. De compozitie – hipopotasemie/hiperpotasemie
– hipomagnezemie/hipermagnezemie
– hipofosfatemie/hiperfosfatemie
– tulburari ale ionului de hydrogen in acidoz/alcaloza