s-a îndrăgostit

piesă într-un act

www.cimec.ro
 PERSONAJELE:

MAMA

T AT Ă L

FIICA

FUL

(O sufragerie mobilată decent, fură l u x . F U L : Da. dar n u a spus ora. I a r eu aş

Masa, de p a t r u persoane, este pregătită pen- avea ceva treabă i n oraş. Mă tem că ne
t r u cină. U n bărbat, între 45 şi 50 de a n i . pi er dem t i m p u l .
ou m i j l o c u l înconjurat cu u n prosop, a r a n - F I I C A : E m i l . c um iţi permiţi să s p u i că-ţi jează tacîmurile, în
t i m p ce f i u l l u i . E m i l , p i e r z i t i m p u l aşteplind-o pe m a m a ? (Tală in vîrstă de 18 a n i ,
1

şade întins pe o sofa iese j>c uşa care duce spre bucătărie). Poţi şi meditează. Tatăl
dichiseşte t o t u l cu m i - să-mi s p u i şi mie ce treabă importantă ai la gală şi, deşi mişcările l u i
sînt precise, el această oră ?
nu-şi poate ascunde o puternică t u l b u r a r e F I U L : N u . Şi-ţi interzic să-mi p u i între-
interioară. F i u l continuă să stea nemişcat bări de acest gen.
pe sofaj. F I I C A : N- avea n i c i o grijă, ştiu l o t u l .
F I U L (ridieîndu-se de pe pat. cvasi-agresiv) :
F I U L : Tată. la ce oră a spus că vine Ce ştii ?
TAT ĂL : I n j u r u l orei opt. F I I C A : To t ceea ce este necesar să ştiu.
F U L : Şi de ce esle necesar să ştii t u t o t u l
F I U L : A pronunţat ea această cifră '.'
despre mine ?
TATĂL (după ce se gîndeşte) : N u . A spus
că va v e n i astă seară. (Tatăl intră cu un p l a to u cu gustări şi-î
F I U L : Ceea ce n u înseamnă neapărat ora a.şază pc masă. Apoi pleacă iar i n bucătărie .
opl. Seară poate f i şi la ora zeee sau unspre-
zece. Insist asupra orei p e n t r u că aş f i a v u t F I U L (care i n t r e t i m p s-a calmat) : P o l i
treabă în oraş p e n t r u u n ceas. să-mi s p u i şi mi e . dacă le ştii pe toate, de
TAT ĂL : Te rog să nu pleci. Tr eb ui e s-o unde v in e m a m a ? Adică d i n oraş sau d i n
aşteptăm cu toţii. pr o v in ci e '.'
F I I C A : N u s l i u , că n-a v o r b i t cu mine. D i n
F I U L : Dar Camelia de ce n u vin e ? cile bănuiesc, se întoarce d e f i n i t i v .
TAT ĂL : T r eb ui e să pice şi ea. F U L : D e f i n i l i v — de unde ? T u ştii o
F I U L : M a s m i r a. grămadă de amănunte despre povestea asta
şi mie n u - m i s p u i n i m i c ! E u n u am d r e p t u l
(Pc uşă intră Camelia. Ea este geamănă să ştiu adevărul ?
cu fratele ei. asemănarea lor fizică f i i n d per- F I I C A : Adevărul nu- 1 ştiu n i c i eu. Ad e -
fectă şi tulburătoare. Camelia a v e n i t în fugă vărul i l ştie l a t a .
şi respiră greu). F I U L : Şi nouă de ce n u ne spune ni mic ?
'Intră Tatăl, cano aduce şerveţelele şi solniţa)
FIICA : A venit ? Tală. poţi să ne spin şi nouă de unde vin e
TATĂL : N u , dar va sosi dintr-o clipă în- m a m a , de ce a plecat, de ce vine. p e n t r u
tr - a li a. cit t i m p vine şi ce sc ascunde sub această
dispariţie misterioasă
(Fiica îşi dezbracă pardesiul in tăcere. S- T ATĂL (intră in panică, F u t i l , ştii foarte
asază apoi pe un scaun). bine că v- am interzis să-mi puneţi întrebări
F I I C A : A precizai că v a v e n i in scara asta '.' pe această temă. Nici eu. n i c i ma ma nu tr e -

1I www.cimec.ro
 buie să vă dăm socoteală p e n t r u ceea ce tor. ( Rîdc s tr i d e n t) E m i l . l i - a i lăsat p e r c i u n i
facem. Mam a a plecat p e n t r u că aşa a d o r i i şi arăţi ca u n golan. Camelia, de ce l i - a i
ea... Şi sc întoarce p e n t r u că aşa doreşte tăiat părul, c um de- ai făcut tâmpenia asta '.'
ta... Obligaţia voastră este s-o primiţi cu Cei do i n u răspund şi n u zâmbesc; Dar de
bucurie şi respect, aşa c um se cuvine să ce sinteţi aşa de muţi ?
primiţi o m am ă. (Tăcere îndelungată). T AT ĂL (pare cel m a i d e r u t a t ) : Vă rog să
F I I C A : Tală, m am a a plecat de acasă pen - poftiţi la masă. (Sc aşază cu toţii la masă.
t r u că s-a îndrăgostit de cinev a '.' dar fără convingere, cu g e s t u r i încete, parcă
TAT ĂL : Cine (i-a dat v oie să întrebi ? cuprinşi de o surdă oboseală) U n m o m e n t,
F I I C A (îndîrjită) : A m a f l a t că m a m a a plecat să aduc vişinala. (Sc duce în bucătărie şi
de acasă p e n t r u că s-a îndrăgostit de u n aduce o sticlă cu vişinală. Toarnă apoi î i
bărbat. Vreau să ştiu dacă acesta este ade- pahare) Să b em . (Ridică p a h a r u l . .Nimeni
vărul. Şi vre au să m ai ştiu de ce se în- nu-1 urmează)
toarce acu m înapoi. (începe să plîngă) Cum MAMA: .Mulţumesc, cu n u beau.
e posi bil ca mania mea să sc îndrăgostească ? F I I C A (cu ostentaţie) : N i c i no i .
Cum a p u t u t să facă aşa ceva ? TAT ĂL (încercând, dis pera t, să încropească T A T Ă L
: Camelia, linişiteşte-te. Mama va o discuţie/ : E foarte gustoasă. A m n i m e r i t - o . sosi d i n t
r - o clipă într-alta. N-aş vrea să te (Pauză) N u mincaţi ?
vadă tulburată. M a m a voastră este cea m a i
bună d i n lu me şi voi n u aveţi d r e p t u l să-i ( N i m e n i nu mănincă)
reproşaţi n i m i c .
F I U L : Cele m a i b une mame d i n lu m e n u M A M A : 0 să mi mă m m a i tîrz.iu. H a i să
fug de-acasă după alţi bărbaţi. Camelia, tis bem, totuşi, nişte vişinală. (Gustă dintr-un
unde ştii t u că m a m a s-a îndrăgostit d r pahar) N u - m i place. E groaznic de dulce.
cineva ? (Pauză) D ar de ce vă uitaţi aşa de fioroşi F
I I C A : Mă priveşte. I m p o r t a n t e că ştiu. la min e '.' Ce-ani făcut '.' (Pauză; Aşteptaţi
F I U L : Şi mie de ce n u m i - a i spus ? c u m v a o explicaţie ?
F I I C A : P e n t r u că n u m e r i t a i să s l i i . TA TĂL : N u aşteplăm n i c i u n fel de e x p l i -
F I U L : A r t r e b u i să te pălmuiesc p e n t r u caţie.
obrăznicia asta. F I I C A (gata să izbucnească in pllns) : Tată.
F I I C A : încearcă. c u m poţi să s p u i aşa ceva ?
F I U L : Tală. t u ai ştiut ? T AT ĂL : Adică ce să spun ?
TATĂL: Emil... (Se gîndeşte, împovărat F I I C A : Ştii foarte bine că n o i aşteptăm o
Du- te şi pune apa minerală la f r i g i d e r . explicaţie !
F I U L : N u mă duc.
T AT ĂL 'către Mam a) : N u - i nevoie să le
TAT ĂL : A t u n c i mă duc eu. (Se aude so- dezvinovăţeşti i n faţa lor.
neria de la i n t r a r e . Tatăl intră în panică)
F I I C A : De ce ? (începe să plîngă)
Copii, a v e n i t ! Camelia, du- le şi descinde.
MAMA o mîngîie pe păr cu blîndeţe) : N u
(Se răzgîndeşto) Lasă că mă duc eu. (Se
plînge, Camelia, n u f i caraghioasă. Nu mă
duce si deschide. Se întoarce peste cîleva
clipe, singur) Er a poştaşul. Trebu ie să plă- v o i dezvinovăţi în faţa nimănui, dar am să
t i m telefonul. Optzeci -,;i cinci de lei şi c i n c i - vă dau lotuşi o explicaţie, dacă aveţi ne-
zeci de b a n i . voie de ea. Ca să scurtăm atmosfera asta
penibilă, am s-o fac chiar acum. ' Tulburată
F I I C A : M a m a n u are cheie ?
şi oarecum solemnă.) A m plecat de acasă,
TATĂL : Cred că da. I n orice caz. a plecat
părăsindu-vă pe v o i şi pe tatăl v o s t r u , pen-
fără pardesiu şi, i n t r e t i m p , s-a făcut f r i g .
t r u că m- am îndrăgostit de un bărbat. A s t a - i
E m i l . n u te d uci să p u i apa minerală la tot.
frigider ?
F I U L : A m spus că n u . V re au să mă gîn- FIUL (abia ţinindu-şi plînsid. Ce fel dc
d esc. bărbat ?
TAT ĂL : A t u n c i gindeşte-te. A m s-o p u n eu. MAMA (zîmbind s t r a n i u ) : Cum să vă
(Se îndreaptă spre bucătărie, dar se opreşte. spun ,. Un bărbat necunoscut, care m-a v i -
Sc aude u n zgomot. D i n nou intră in pa- z i t a t i n t r - o noa pte , tulburîndu-mă şi răpin-
nică) Copii, a v e n i t ! du-mă p e n t r u totde auna . Să n u credeţi că n-
am încercat să mă împotrivesc, dar n u
(Peste cîleva clipe intră M a m a . călcînd m a i aveam ni mic de făcut. M- a l u a t pe ne-
rar, o arecu m nesigură pe ea. cu o lumină pregătite şi m-a dus... (Rîde.) Se poale în-
stranie pe faţă. E îmbrăcată s i m p l u , dar tâmpla o r i c u i , chiar şi u n e i m a m e.
elegant, foarte palidă şi încă frumoasă, o F I I C A : Şi ac um le-ai întors d e f i n i t i v ?
frumuseţe în vîrstă de treizeci si opt de M A M A : A m v e n i t să vă văd. ( Tăcere)
a n i . încă viguroasă, dai' marcată de obo- F I U L : Mamă. n u regreţi ce-ai făcui '.'
seală. Ezilă o clipă, apoi îi sărută pe cei M A M A : N u . M - a u c h i n u i t ţoale celelalte doi copii
pe obraz. Tăcere lungă .şi grea sentimente, in afară de regret.
suportabilă I F I I C A : Dar nu consideri totuşi necesar să-ţi
ceri scuze faţă de cineva ?
MAMA (eu o veselie bruscă) : Do a mn e , ce M A M A : Faţă de cine ?
m a r i v-aţi făcui, copii ! Aţi crescut înfioră- F I I C A : Faţă de t a t a

www.cimec.ro 45
 M A M A (călro Tatăl) : Doreşti să-ţi cor scuze ? n-au încotro şi p e n t r u că, tot de obicei, le
TAT ĂL (încurcat) : I n orice caz... n u e acum place să fie înşelate, au vocaţie de v i c t i m e .
m o m e n tu l. Dar i n p r i n c i p i u . . . Dovadă că eu le iert pe l i n e , deşi eram ho-
M A M A : Mi- c teamă că n- am să-ţi pot cerc tărită să n-o lac niciodată. Te i e r t cu con-
iertare n i c i acum. n i c i m ai t i r / i u şi n i c j în diţia să a i grijă de c opii, să faci t o r u l ca
p r i n c i p i u . Cred că nu eu trebuie să-ţi cer să n u - m i simtă lipsa.
ţie iertare. Dar să trecem peste asta. TAT ĂL : T u p e n t r u ce trebuie să mă ierţi
F I I C A : Mamă. faci o mare n edr eptate ! pe mine ? P e n t r u că m- ai părăsit într-o
Pala n u merită să fie j i g n i t . T u n u ştii n i - noapte fără să-mi spui u n cuvînt '.' Penitru
mic. că n- am ştiut n i m i c de tine două l u n i de
M A M A : Ba da. Ştiu. zile ?
F I I C A : N- ai de unde să ştii că el a fost M A M A : De ce eşti minci nos ? Ţi-am tele-
r o b u l n o s t r u cit ai l i p s i t tu tle lingă n o i , că fonai chiar a treia z i .
el a gătit, a spălat, a făcut piaţa, a făcui TATĂL : Da. ca să-mi s p u i că le - ai îndră- curăţenie,
şi asta după ce venea de la ser- gostit de u n bărbat şi că n u ştii dacă o să v i c i . te mai
întorci.
M A M A : Era datoria l u i . F i i n d eu plecată, M A M A : Exact.
t r e b u i a să fie şi tată, şi mamă. aşa c um. TATĂL : P e n t r u asia trebuie să mă ierţi '.' a t u n c i
cînd a fost el plecat, eu v - a n i fost M A M A : Despre altceva e vorba.
şi mamă. şi tată. Vo i eraţi m i c i , n u ştiţi, TATĂL : Despre ce ?
d a r eu spărgeam lemne singură, şi n u n u m a i M A M A : E v orba de... (Intră F i u l şi Fiica)
că le spărgeam. dar le şi f u r a m , că n u Discutăm altă dală. A c u m sînt c o p i i i de faţă
aveam, iar vo i eraţi ingheţaţi de f r i g . Şi şi n u Irebuie să ne vadă c er tin d u- ne. Veniţi n-
aveam n i c i b a n i . şi v i n d e a m haine, că m a i aproape, copii. De ce vă uitaţi aşa de tatăl
vostru lipsea de t r e i l u n i , ştie el de u r i i la m am a voastră care v-a născut, le- ce. Aşa
că ce mare s a c r i f i c i u a făcut că a gănat şi crescut ?
spălat r u f e cu maşina şi că a şters p r a f u l F I I C A : Mamă. eu n o i n u v r e i să vorbeşti * cu a s p i r a t o r u l ? (Către
Tatăl, cu o ironie M A M A : B a da. P e n t r u asta a m v e n i t . Eni/ifl, hlîndă) Ai gătit
minc are caldă ? n u - i aşa că şi tu v r e i să .stai de vorbă e»
TATĂL : U n e o r i . mine ?
M A M A : Mă rog. I n general te-ai descurcat, F I U L : Da.
nu ? M A M A : A t u n c i veniţi m a i aproape. (Cei doi
TATĂL : Da. A m pus si murături. se a propie şi se, aşază lingă ea, rămînînd însă
M A M A : Bravo. în con tin u ar e crispaţi şi tăcuţi) Cînd am ple- F
I U L (izbucneşte) : Mamă, n u te- am văzul cat, grăbită cum era m, n- am l u a t decît foto- niciodată
atît de rea î (lese, tri n t i n d uşa. grafiile voastre cind eraţi m i c i de to t , ni^pfce
.Mama îşi stăpîneşte cu greu emoţia. Tatăl, bebeluşi grăsuni şi b u f l e i . într-o z i , uitîn-
t u l b u r a t , îşi caută o treabă în bucătărie) du-mă la f o t o g r a f i i , n- am reuşit să vă d«^«-
M A M A : Ca me lia, du- te şi linişleşte-1. (Ca- sebese u n u l de a l t u l . Semănaţi ca două p i -
melia iese. Intră Tatăl) Ţi-e greu singur '.' cături de apă.
TAT ĂL (modest şi u m i l ) : A m reuşit să mă F I U L (cu aceeaşi indispoziţie) : Şi crezi c u m-
descurc. (Pauză) Totuşi, ar f i t r e b u i t să ne va că asta e o mare f e r ic ir e p e n t r u n o i
trimiţi o veste... Cel puţin să f i ştiut unde M A M A : De ce să n u fie ?
te a f l i . C o p i i i mă întrebau i n fiecare z i de
F I U L : U i t e că n u e ! P e n t r u că eu sînt
ti n e .
obligai să port in spinare toate zăpăcelile
M A M A : îmi simţeau lipsa ? sufleteşti ale Cameliei. Dacă ea e tristă, sinii
TATĂL : E r a u intrigaţi şi îngrijoraţi. Ac um şi eu t r i s t fără m o t i v , dacă o apucă pe ea s-
au obişnuit. isteria, mă apucă şi pe mine n eb uni a , şi
M A M A : Cu a l i l mai bine. uite-aşa. v reau, n u v r e au , trebuie să trăiesc
TAT ĂL : Totuşi, mie ai putea să-mi s p u i t o t u l i n d u b l u e xe m plar . A m stat de vorbă
unde ai fost. cu nişte gemeni d i n t r - a noua şi m i - a u spus
ră ei n u s i m t aşa ceva.
M A M A : Ce importanţă are unde am fost ?
I m p o r t a n t e că am plecat şi că te-am pă- M A M A : E m i l . ţi-am ex plic a t eu odată care
răsit. e cauza, dar ai u i t a t . G e m en ii care au o ase-
TAT ĂL : Ac um te-ai întors d e f i n i t i v ? mănare fizică perfectă şi o structură psihică
M A M A : N u ştiu. Mă m a i gîndesc. D e pi n d e . identică s-au f or m at i n acelaşi o v u l . Dar n u
văd de ce te deranjează aşa de m u l t că
Dacă vă descurcaţi s i n g u r i , plec. Dacă aveţi
împărţiţi i n t r e v o i t o t u l , i n c l u s i v stările su-
absolută nevoie de mine. rămîn. De f a p t ,
fleteşti. Mie m i se pare superb să ai o soră
p e n t r u asta am v e n i t . Ce z i c i , să rămîn sau
frumoasă şi să f i i t r i s t sau vesel p e n t r u ea,
să plec ? şi invers.
TATĂL (se gîndeşte) : Pleacă.
F I U L : E i . află că n u - i chiar aşa de superb,
M A M A : Perfect. Eşti u n t ip d i n t r - o bucată.
mamă. ba chiar e foarte i nc o m o d . Să n u
N u te ştiam aşa. O r i c u m , după gestul j>e care
l-
crezi
face ea. ră sint pîrîcios.noapte,
dar într-o n u măcind interesează
s-a dus cela
am făcut, nu p u t e a i să mă ierţi. Eşti băr-
bat, şi bărbaţii n u iartă femeile cînd gre- ceai. la bu n a ei prietenă M a r i a n a , şi a ră-
şesc. F em eile, da. iartă, p e n t r u că de obicei
mas c h i p u r i l e să doarmă acolo, eu n - a n i
46 www.cimec.ro
p u l u l să închid ochii toată noaptea, m - a n i F I U L ( montat) : F i i atentă. E r a m la ono-
zvârcolit îngrozitor. N u ştiu ce-a făcut, o p r i - mastica u n u i prieten şi venise şi ca acolo
veşte, dar eu n - am p u t u t să d o r m . intimplălor. Adică n u întâmplător, pentru că
FI I C A : Dar I u cînd dispa ri c u i n d i v i d a ta era naşa l u i . N-o cunoşteam. La u n moment
r i t e t r e i zile si t r e i nopţi, eu ce simt ? dat, ea a început să vorbească despre o peş- F
I U L : Ce simţi ? teră d i n Ap use ni pe care o vizitase cu FIIC A
: Ştii t u m a i h i ne ce simt. cîleva zile înainte şi peste c inc i m i n u te ne-am
M A M A : Copii, n u vă certaţi. Camelia, cc-ai dat seama amândoi că n u m a i eu o ascultam,
făcut i n noaptea aia la Mar iana ? că n u m a i pe mine mă emoţiona ceea ce
FI I C A : N i m i c . A m dansat si... povestea ea şi alunei am ieşit pe stradă şi
M A M A : Şi ? ne-am pli mb at pînă dimineaţa. Peste o săp-
FD XA : Atît. Pc urmă, cînd am plecat, m- am tămână am plecat cu ea in t r - o expediţie i n sărutat
eu Viore J, i u b i t u l m e u. munţi şi de- atunci sintem nedespărţiţi. Ne M
A M A : I u b i t u l tău ?! vedem absolut i n fiecare z i .
FIICA : Vo rba vine. că el n u mă iubeşte. M A M A : Chiar piuă acolo aţi ajuns ?
Cică i u b i r ea e u n senti men t p e n tr u o am enii F I U L : Da. A t u n c i c ind sintem aici. in o r a. ,
obişnuiţi, el vrea să ajungă savant. ne vedem la ea acasă, u n d e s t u di em îm-
M A M A : E chiar aşa de i n t el ig en t ? preună pr o b l e m e de speologie, ascultăm m u -
F I I C A : Groaznic. E în an u l întâi la mat e- zică şi discutăm. Ci n d plecăm pe teren,
matică, cică a descoperit o ecuaţie şi scrie evi den t că sintem împr eună. E o femeie ex-
v er s u r i i n cifre. cepţională. Ţine la m i n e eno rm, bineînţeles
F I U L : Ver s u r i i n cifre ?! Ce tâmpenie n u r i fără n i c i u n fel de interes, vrea p u r şi s i m -
e şi asta ? p l u să mă facă speolog. Plus că e şi u n om FIIC A
: N u ştiu. Aşa se laudă el. Ce vreţi de m ar e cultură, ştie t r e i l i m b i străine.
să m a i ştiţi ? M A M A : Asta n u t reb u ie să le i mp r e s i o -
M A M A : T u îl iubeşti ? neze. Cin d o să f i i de vârsta ei o să ştii şi t u .
FIJCA : A m încercat, dar... F I U L : Ma mă. n u încerca s-o m i n i m a l i z e z i .
T AT ĂL : E u lipsesc puţin. Sint în baie. F u n savant.
(Iese) FII C A : E i . si ?
F I ICA : Adică ani încercat de m a i mu lte F I U L : Cum „ ei, şi" ? T u ştii ce înseamnă
o r i , dar n s i n i simţit n i m i c deosebit sau înăl- să f i i savant ? înseamnă să trăieşti pentru
ţător, cum simt alţii. T u eşti îndrăgostită o idee. să faci d i n viaţa ta o demonstraţie, de-
«dcvăratelea, mamă ? Ce simţi ? să v e r i f i c i i m adevăr, sac rif i cin du - te. Ciţi oa-
M A M A : Eşti cam superficială şi obrăzui- m e n i fac asta ?
cuţă. Camelia. Nu-ţi bate joc de sentimente, M A M A : E m i l , n u pl inge , eşti p e nib i l .
învaţă să le respecţi.
F I U L : N u p Hng, dar mă enerv ez că nu v rei
FI IC A : Păi le respect, mamă. dar m a i întâi să mă înţelegi.
să le simt V i orei zice să ne căsătorim
do-acum. ca să scăpăm de obsesia asta, dar M A M A : Încerc să te înţeleg.
daca el n u mă iubeşte, pot s-o fac, ce pă- F I U L : Mamă, am să-ţi povestesc t r e i scene
rere ai ? Ştiai că E m i l e îndrăgostit de o din viaţa ei şi vei f i zguduită, a i s-o înţe-
femeie de vîrsta ta ? legi şi a i s-o a d m i r i .
FIUL (vrea s-o lovească, dar M am a i! M A M A : Povesteşte.
opreşte) : De ce mă birfeşti ? Neruşinato ! F I U L : P r i m a : la vârsta de optsprezece a n i ,
F I I C A : N u te birfesc. As ta- i adevărul. A m i n a n u l întâi de f ac ul t at e, se căsătoreşte cu
simţit t o t. pro f es or ul ei i n vârstă de c m cizeci de a n i ,
M A M A : E m i l , am auzit şi cu despre po- u n u l d i n t r e p r i m i i noştri bi o sj i eo l o gi , elev
vestea asta stupidă. strălucit al l u i Raeoviţă. S-a căsătorii d in
F I U L : Mam ă. n u e vo r ba de n i c i u n fel de dragoste.
dragoste la m i j l o c . O iubesc ca fiinţă, n u F I I C A (cu ironie) : N u zău ?
ca femeie. F I U L (îndârjit) : l l iubea ca savant şi ca
M A M A : N u înţeleg. Explică -tc. erou, p e n tr u că era şi erou. Nouăsprezece
F I U L : Ştiu că n u înţelegi, de-aia n i c i nu-ţi ani au u m b l a t împreună p r i n sute dc peş-
ex plic . t e r i d i n ţară şi d i n străinătate, în Aus tr ia,
Elveţia, T u n i s i a , Franţa, au fost i n cele-
M A M A : Totuşi, E m i l , este nefirească şi sus- brele peşteri Mo nte span şi P i erre - Sa int - Mar -
|iectă prietenia ta cu o femeie de vîrsta t i n , au văzut l u c r u r i u l u it o a r e, care n u sc
mame i tale. pot povesti, au scris şi o carte împreună,
F I U L : N u e n i m i c nefiresc, mamă. îţi dau ţi-o dau s-o citeşti. A n u l trecut, i n t i m p ce
cuvântul m e u de onoare. E o femeie excep- e x p l o ra u un puţ subteran, el a fost acciden-
ţională. E speoloagă. tat, 1-a l o v i t o stincă şi i-a fractu rat şira
M A M A : Ştiam. spinării. A m u r i t acolo sub pămint şi acolo
FI I C A : De-aia lipseşti t u de^acasă cu z i le le 1-a şi îngropat. Dar n u asta e i m p o r ta n t ,
p e nt ru că te duc i cu ea p r i n peşteri ? mamă, imp o rtant e că el a agonizat patruzeci
şi opt de ore şi că ea a stat cu el tot
F I U L : Da. şi asta o să fac toată viaţa.
timpul şi 1-a îngrijit i nt r - o beznă totală,
Mamă. să fie clar : mă fac speolog. p e n t r u că l i se terminaseră b at e rii l e şi pen t r u
M A M A : Do am n e fereşte ! Ce ţi-a v en i t ? că n-avea cu m să-1 scoată de-acolo, şi a

17
www.cimec.ro
m u r i t i n braţele ei. Inchipuie-ţi (» femeie, F I I L : N- avea n i c i o grijă. mamă. Te n>;
în Ir - o beznă totală, i n l r - o linişte sinisiră. cu să mă ierţi o clipă. Vr e a u să-i da u un tele-
u n m o r t in braţe. E îngrozitor, fon , să mă scuz.
M A M A : într-adevăr. w . v M A : Te rog.
F I U L : Iar cind iese afară, zdrobită c o m ple t, FIUL : Mulţumesc. Scoale telefonul din
o epavă fizică si morală, tr eb u ie să dea l u n g i priză şi se duce cu el i n l r - o cameră .alătu-
explicaţii p r o c u r a t u r i i despre moartea prof e- rată)
s o r u l u i în peşteră, treb uie să coboare d in F I I C A : Ma mă. ai slăbii şi te-ai făcut aşa
nou sid) pămînt cu tir. medic legist, care să de frumoasă... (0 mîngiie) Ce elegant e^li
constate mo ti v ele d ecesului, iar acel m e dic pieptănată... ( In şoaptă) S i n i aşa de inîndră
încearcă s-o seducă... (Fiica i i fase semne m a - că te-ai îndrăgostit... La şcoală toate cole-
mei că toată povestea e o minciună, da gele mele şuşoteau, la început am p l i n s . dar
Mama o pune la pu nc t, discret.) ...Ea îl pe urmă m i - a m dat seama că o fac d i n i n -
loveşte cu l a n t e r n a i n cap. dar c ind a j u n 3 v i d i e . M a m e le lo r sint bătrine şi u r i l e , de
sus. el o şantajează, d i n d u - i de înţeles că o ele n u se îndrăgosteşte n i m e n i . E fr u mos ?
poate distrug e şi a t u n c i ea cere o nouă cobo- M A M A : Cine ?
r i re. cu u n alt medic, medicul respectiv se F I I C A : E I . Cum arată ?
accidentează şi d i n nou este acuzată... Toată M A M A (o c u p r i n d e în braţe si răspunde în
istoria asta sinistră şi scirboasă a d u r a t şoaptă, e x tr e m de tulburată) : E înalt... îm-
aproape u n an, pînă c ind s-a lămurit. brăcat în n egr u ... şi foarte p a l i d . . .
M A M A : Dacă povestea n- ai luat- o d i n t r - u n F I I C A : Ca u n cavaler...
ro m a n , e frumoasă. M A M A : Da. ca un cavaler... Ca u n zbură-
F I U L : Ascultă a doua scenă. A c u m două t o r . . Nu- 1 văd decît noaptea...
l u n i . cind s-a împlinit u n an de la moartea F I I C A : Iţi vorbeşte frumos ? A h , d i v i n i sînt
s o l u l u i ei. am stat amîndoi de veghe o z bărbaţii care vorbesc frumos.
şi o noapte la m o r m i n t u l l u i , în peşteră, M A M A (pe acelaşi ton s t r a n i u ) : îmi vorbeşte într-
un f r i g şi o umezeală care pe orice 011 despre l ume a l u i în care vrea să mă ia... n o r
m a l l- ar f i dus la disp era re, n- am d o r m i t Cică e 0 lum e albă...
n i c i o clipă, ea m i - a povestii toată viaţa e i . F I I C A : E străin ?
toate încercările p r i n care au t r e c u t . P e n t r u MAMA n o aude . . . in care ninge cu stele.,
ca să-i ad ucem u n o m a g i u , ani c on tin u a t şi n u bale niciodată v i u l u i . . . Şi f r i g u l e cald
împreună e x plor ar e a peşterii şi ani desco- şi c a ld u l e f r i g . . . Cînd îmi vorbeşte t r e m u r
p e r i t o sală necunoscută, de o arhitectură tot t i m p u l şi i n i - e frică să a p r i n d l u m i n a ,
u l u i t o a r e , cu nişte stalactite imense. A m dai ca să n u - i văd oc hii fără p r i v i r e . . . (îşi slă-
sălii num ele pr o f e s or u lu i şi pe urmă a m pîneşte cu greu l a c r i m i l e !
ies.il la suprafaţă, dar cum am ieşit. n u - : i F I I C A : M am ă. de ce-ai plecat fără să-mi
m a i s pun . Cu tr eizeci de m e t r i înainte de s p u i n im i c ? Eu te înţelegeam.
suprafaţă n i s-a r u p t coarda, dacă n u m- ar M A M A : Mi - a fost ruşine...
f i salvai ea. m-aş f i prăbuşii. P a t r u ore F I I C A (o mîngîie) : T u ai fost întotdeauna ne-
am c h i n u i t pînă am ajuns sus şi. cînd ani
<» mamă demnă. Ce rău îmi pare că nu-ţi
ajuns, eu am leşinat de oboseală. Ui semăn... E u n u s i n i demnă. S i n t miloasă şi m a i
spun încă o scenă ? bună. Dacă mă mărit cu V i o r e l şi el ajunge
M A M A : Spune. celebru, o să-1 îngrijesc toată ziua şi-o să-1
F I U L : A c u m două săptămîni am mers în- m i n g i i . F aşa de sensibil... Ci n d îl m i n g i i
I r - o peşteră de lingă Ceahlău, ca să v e r i f i - p r i n păr, îi vine să plîngă.
căm o ipoteză a profesorului. Profesorul a M A M A : A i rămas u n copil...
susţinui i n t r - o lucr a re că acolo au trăit oa- T AT Ă L intră neobservat : N u vreţi, totuşi,
m eni d i n epoca f i e r u l u i şi n o i ani stat înă- să niineăni ? ( Nu i se răspunde)
u n t r u cinci zile pînă c ind a m găsit dovezi. F I U L (deschide uşa) : Camelia, v in o la te-
A m găsit unelte de f i e r . o vatră de foc şi lefon. (Camelia iese
chiar nişte desene pe pereţi. M a m ă, fără TAT ĂL : N u v r e i să rn încăni ?
această femeie n u mi-aş f i p u l u l niciodată M A M A (îngîndurată) : N u mi- c foame.
închipui că e po sibi l să faci în viaţă l u c r u r i TAT ĂL (se aşază alături) : N i c i vişinală n u
atît de e x lr a o r d i n a r e . F i i sinceră şi s pun e- mi v r e i să bei '.'
dacă nu e u n om excepţional. M A M A : N u.
M A M A : S-ar puic a să f ie. U n singur l u c r u T AT ĂL (după o pauză) : M - a m dus i n b?ie.
n u - m i place : că-ţi p u i viaţa i n perico l. G i n - am spălat nişte r u f e şi m - am gîndil. (Ea nu-1 deşle-
te şi la m in e . ascultă Mă asculţi '.'
M A M A : Da, te ascult.
F I U L : Mamă, ca să f i u sincer, niciodată,
cînd s i n t i n per ic o l , n u mă gîndesc la t i n e . TA TĂ L : M - a m g i u d i l la ce m i - a i spus a d i -
Acum aproape tot t i m p u l mă gîndesc la ea. neaori şi cred că n- am făcut n i m i c p e n t r u
Dar pe t i n e te iubesc foarte m u l t , mamă care ar t r e b u i să mă ierţi.
si m i - a fost dor de t i n e . Ca dovadă că t ; M A M A : înseamnă că n u te-ai g i u d i l bine.
iubesc, astă seară n u m- am dus la întâlni- T AT ĂL : M - a m gîndit. P u r şi s i m p l u nu ştiu
rea cu ea. T u eşti fericită ? la ce te r e f e r i . Întotdeauna m- am p u r t a t cu
M A M A : N u m a i dacă sinteţi v o i fericiţi şi l i n e dumnezeieşte. N i c i chiar a cu m , c ind ai
cuminţi. greşit, n u m i - a m îngăduit să te jignesc.

48 www.cimec.ro
M A M A : M - a i j i g n i i o singură dală şi-a fost MAMA (îmbrăţişîndu-i) V a i . sc u m pi mai
dc s i j ims ca să n u Ic m a i pot i e r t a toată s i l i t e i i ! Mă faceţi să p l i n g şi n- am voie.
viaţa. (îşi .şterge o lacrimă Vreţi să rămîn cu voi ?
TAT ĂL : Ci n d te-am j i g n i t '! F I I C A : Da.
M A M A : C i n d l - a i şantajat pe tata ca să-ţi M A M A : De ce ?
dea f i i c a de soţie, ameniiiţindu-1 că a l t f e l i i F I U L : Ca să f i i cu n o i ... De ce să pleci cu
bagi la puşcărie, deşi n u ol era de vină pen- u n străin ? 0 să-ţi fie dor... 0 să s u f e r i ...
t r u catastrofa care se petrecuse în s p i t a l , ci M A M A (cu tristeţe) : Da. c adevărat, o să
a ltcin e v a , poate chiar t u , tînărul dir ector a d - sufăr... H a i , duceţi-vă la culcare. M a i v o r b i m
m i n i s t r a t i v . Tala era u n hătrin b o ln a v şi f r i - şi m i i n F
e.
I U L (o sărută pe obraz; : No apte bună,
cos, şi a acceptat, d ar c u era m i n t r - o cameră
mamă.
alăturată şi a m a u z i t t o t u l . N u ţi-am spus
M A M A : Noapte bună. Emil.
niciodată nimic şi am rămas bngă t i n e , pen-
TA TĂL : Noapte bună.
t r u că au v e n i t pc l u m e aceşti copii m i -
M A M A : No apte bună. ( F i u l şi Tatăl ies îm-
nunaţi.
preună. Fiica o îmbrăţişează, duioasă)
TAT ĂL : Dar n u l - am şantajat, l - am r u g a t . F I I C A : M am ă. ce frumoasă te faci c ind cşli
M A M A : Ba da, l - ai şantajat. Dar te i e r t . N u tristă... Dacă pleci, pot să v i n pe la t i n e să
f i i t r i s t , te i e r t . (îl mîngîie pe păr) A l t f e l slăm de vorbă ?
eşti u n o m cumsecade şi b u n . M A M A 'obosită; : N u ştiu. 0 să vă dau u n
TAT ĂL : A l u n e i er am i n stare de orice pen¬ telefon. Du- te şi te culcă. S i n i obosită.
t r u că te i u b e a m... F I I C A (o sărută) : Noa pte bună.
M A M A : Noa pte bun ă. ( Fiica iese. M a m a ră-
M A M A : Da. dar pc - a tunci eu i u b e a m pe
mîne singură. Stă întinsă pe canapea, cu
altcineva ... Şi n u m i - a fost uşor să plec cu
ochii închişi. Ap o i se ridică, iese si se în-
l i n e . care m i - e r a i u n străin. toarce cu tele fo nu l. In tr o d u c e ştecherul în
TATĂL : M - a i u r i i ? priză. Ridică receptorul, ezită, apoi formează
M A M A : N u . M i - e r a i i n d i f e r e n t . Aşa c um un număr. Cînd i se răspunde, vorbeşte în-
îmi eşti şi ac um. îmi pare rău că ţi-o sp u n. cet) A l o ! Domnişoară, daţi-mi chirurgia.
E u m i i n e dimineaţă o să plec. M i - a i p r o mi s Bună scara, profesore. Da, eu sînt. N u . n u
să ai grijă de copii. Lasă-i l i b e r i , am încre- mă s i m t bine. Poate d i n cauza emoţiilor...
dere i n ei. dar obligă-i să te respecte. Da... Cred că m- am decis. V i n m i i n e d i m i -
TAT ĂL : N u v r e i să rămîi ? neaţă, îmi trimiteţi o maşină ? Dar să n u M
A M A : N u . N u c bine să rămîn. (Pauză oprească chiar i n faţa casei. N u v rea u să
Du- te şi te culcă. Eşti obosit. M i i n e tr ebuie mă vadă ai m e i plecînd cu „Salvarea". N u .
să le scoli de dimineaţă. C um o d uci cu ser- ei n u ştiu n i m i c . (Zîmbeşte) N u le- am spus
viciul ? unde am fost. Le- am spus că m - am îndră-
gostit de u n bărbat p a l i d . îmbrăcat în negru
F A T A L : Bi n e . A m l u a t o primă de două
şi că am plecat cu el... C i n d t o t u l se va sfirşi.
milo de lei. l - a m cumpărat p a n t o f i l u i E m i l .
te rog să le telefonezi. Iţi mulţumesc. A m
M A M A : A r t r e b u i să-ţi faci şi t u u n cos-
încredere în d u m n e a ta . Deşi... Deşi s i m t că
t u m . U m b l i cam j e r p e l i t . în şifonier e u n
e tîrziu. T r u p u l meu îmi spune că e t i r / . i u .
CEC de o mie de le i . C i n d ai nevoie , folo - seşle-
S i m t o alarmă i n min e... Ceva ţipă înăuntru
1. Pauză' Du- le . Si n t si eu obosită. asurzitor... Si n t obosită şi bătrină, bătrînă...
Dar dacă d u m n e a t a v r e i să încerci... îţi m u l -
(Tatăl se ridică să plece. Pe uşa d i n dreapta
ţumesc. Pe mîine. No a pte bună. (închid^.
intră P i u i şi Fiica purtînd o pancartă i m -
Apoi se plimbă p r i n încăpere îndelung. Des-
provizată, pe care scrie : „ Ma mă ! Noi 1 1

coperă pc jos pancarta, o ia şi o împătu-

i u b i m ! Rămîi cu noi !" Defilează p r i n faţa
reşte CU gi'ijă. Se gîndeşte încremenită. I n -
ei. g r a v i , apoi izbucnesc în rîs. M a m a rîde t r - u n tîrziu. cade cortina'
şi ea)

SFÎRŞIT
www.cimec.ro