04 Informatica Aplicata Platforma

ANA – MARIA GERMAN
INFORMATICĂ
APLICATĂ
2018
Informatică Aplicată – Ana-Maria German
Cuprins
Introducere .................................................................................................................................................... 4
Unitatea de învăţare I. 1. Bazele aritmetice ale calculatoarelor .................................................................... 7
U.I.1 Introducere ....................................................................................................................................... 7
U.I.2 Competenţele unităţii de învăţare .................................................................................................... 7
U.I.3 Sisteme de numeraţie ....................................................................................................................... 8
U.I.4 Sistemul zecimal .............................................................................................................................. 9
U.I.5 Sistemul binar ................................................................................................................................ 11
U.I.6 Sistemul octal şi hexazecimal ........................................................................................................ 14
U.I.7 Conversia între sisteme .................................................................................................................. 16
U.I.8 Operaţii matematice ....................................................................................................................... 19
Rezumat .................................................................................................................................................. 20
Test de evaluare a cunoştinţelor .............................................................................................................. 22
Unitatea de învăţare I. 2. Algebră booleană şi porţi logice ......................................................................... 23
U.I.2.1 Introducere .................................................................................................................................. 23
U.I.2.2 Competenţele unităţii de învăţare ............................................................................................... 23
U.I.2.3 Algebră booleană ........................................................................................................................ 24
U.I.2.4 Porţi logice .................................................................................................................................. 29
U.I.2.5 Circuite logice combinaţionale şi implementarea acestora ......................................................... 31
U.I.2.6 Minimizarea funcţiilor logice ..................................................................................................... 32
Rezumat .................................................................................................................................................. 34
Test de evaluare a cunoştinţelor .............................................................................................................. 36
Unitatea de învăţare I.3 Algoritmi .............................................................................................................. 37
U.I.3.1 Introducere .................................................................................................................................. 37
U.I.3.3 Algoritmul. Principiile teoretice ale programării structurate ...................................................... 38
U.I.3.4 Scheme logice structurate ........................................................................................................... 40
U.I. 3.5 Limbajul algoritmic ................................................................................................................... 41
U.I.3.6 Limbajul convenţional ............................................................................................................... 44
U.I.3.7 Tabele de decizie ........................................................................................................................ 46
U.I.3.8 Structuri elementare de date ....................................................................................................... 47
1
Rezumat .................................................................................................................................................. 49
Test de verificare a cunoştinţelor ............................................................................................................ 50
Unitatea de învăţare I.4 Internet şi e-business ............................................................................................ 51
U.I.4.1 Introducere .................................................................................................................................. 51
U.I.4.3 Managementul informaţiilor la nivelul organizaţiei ................................................................... 52
U.I. 4.4 Securitatea datelor şi sistemelor informatice ............................................................................. 54
U.I.4.5 E-commerce şi E-business ......................................................................................................... 57
U.I.4.6 Sisteme electronice de plăţi ........................................................................................................ 58
Rezumat .................................................................................................................................................. 58
Test de verificare a cunoştinţelor ............................................................................................................ 59
Unitatea de învăţare II. 1. Editarea datelor de tip text. Microsoft Word (1) ............................................... 60
U.II.1.1 Introducere................................................................................................................................. 60
U.II.1.2 Competenţele unităţii de învăţare .............................................................................................. 60
U.II.1.3 Comenzile Microsoft Word ....................................................................................................... 61
Rezumat .................................................................................................................................................. 77
Unitatea de învăţare II. 2. Editarea datelor de tip text. Microsoft Word (2) ............................................... 78
U.II.2.1 Introducere................................................................................................................................. 78
U.II.2.3 Introducerea, editarea textului, formatarea paginii şi formatarea primară a textului ................ 79
Rezumat .................................................................................................................................................. 83
Unitatea de învăţare II. 3. Editarea datelor de tip text. Microsoft Word (3). Tabele și ecuații ................... 84
U.II.3.1 Introducere................................................................................................................................. 84
U.II.3.3 Tabele şi ecuaţii ......................................................................................................................... 85
Rezumat .................................................................................................................................................. 86
Aplicaţii practice – MS Word ................................................................................................................. 87
Unitatea de învăţare III. Prelucrarea datelor numerice. Microsoft Excel (1) .............................................. 91
U.III.1.1 Introducere ............................................................................................................................... 91
U.III.1.2 Competenţele unităţii de învăţare............................................................................................. 91
U.III.1.3 Comenzile Microsoft Excel...................................................................................................... 92
U.III.1.4 Formatarea şi gestionarea datelor din foaia şi registrul de calcul. Tabele Pivot .................... 110
Rezumat……………………………………………………………………………………………….111
2
Unitatea de învăţare III. Prelucrarea datelor numerice. Microsoft Excel (2) ............................................ 112
U.III.2.1 Introducere ............................................................................................................................. 112
U.III.2.2 Competenţele unităţii de învăţare........................................................................................... 112
U.III.2.3 Formule, funcţii, ecuaţii şi grafice ......................................................................................... 113
Rezumat ................................................................................................................................................ 119
Aplicaţii practice ................................................................................................................................... 119
BIBLIOGRAFIE ....................................................................................................................................... 125
3
Introducere
Cursul de Informatică Aplicată este axat pe aspecte legate de mai multe tipuri de date
importante în activitatea unui Inginer Economist: datele booleene, utilizate în programare și în
statistică pentru luarea deciziilor; date legate de algoritmi cu rol în fiabilitatea programului şi
succesul execuţiei acestuia; date legate despre internet şi e-business; datele de tip text (utilizarea
editorului Microsoft Word 2013) şi date de tip numeric (utilizarea programului Microsoft Excel
2013). Cursul este destinat studenților anului I care au o bază minimă de cunoştinţe despre
utilizarea calculatorului.
Obiectivele cursului
Principalele obiective ale prezentului suport de curs sunt următoarele:

• Prezentarea aspectelor generale legate de sistemele de numeraţie şi
algebră booleană.
• Prezentarea aspectelor generale legate de algoritmi.
• Crearea unei viziuni generale despre internet şi e-business.
• Formarea de competenţe teoretico-practice privind Microsoft Word
2013 şi Microsoft Excel 2013.
Competenţe conferite
După parcurgerea și înțelegerea prezentului material studenții vor fi capabili:
• Să efectueze calcule pe baza sistemele de numeraţie;

• Să construiască porţi logice;
• Să construiască algoritmi;
• Să identifice tipuri de atacuri cibernetice;
• Să prelucreze date de tip text;
• Să prelucreze date de tip numeric.
4
Resurse şi mijloace de lucru
Parcurgerea modul 1 se bazează pe mijloace moderne de predare şi sunt

necesare resurse precum: videoproiector, tablă, flipchart, instrumente de
scris.
Modulele 2 și 3, se parcurg în fața calculatorului, softurile necesare fiind
Microsoft Word 2013 și Microsoft Excel 2013.
Structura cursului
Cursul este structurat pe 3 module (Incursiuni în informatică, Editarea

datelor de tip text. Microsoft Word şi Prelucrarea datelor numerice.
Microsoft Excel) structurate pe unităţi de învăţare, unităţile de învăţare
conţinând atât partea teoretică cât şi exemple, teme de control şi teste de
evaluare.
Materialul de curs conţine teme de control pentru fiecare unitate a căror
rezolvare este obligatorie.
Cerinţe preliminare
Pentru o mai bună înțelegere a suportului de curs sunt necesare cunoștințe

minimale legate de utilizarea calculatorului şi a programelor din pachetul
Microsoft Office, respectiv Word şi Excel.
Durata medie de studiu individual
Fiecare unitate de învățare poate fi parcursă, teoretic și cu rezolvarea

aplicațiilor, în 2–4 ore. Prezentul curs oferă material de studiu, teoretic și
aplicativ, care să acopere un număr total de ore de studiu (activități didactice și
studiu individual) de 125–150 ore, număr de ore corelat cu numărul de credite
al disciplinei.
5
Evaluarea
Nota finală va fi compusă din:

– o notă la examenul final – 60% din nota finală;
– o notă la examenul practice de laborator – 40% din nota finală.
6
Unitatea de învăţare I. 1. Bazele aritmetice ale calculatoarelor
Cuprins
Unitatea de învăţare I. 1. Bazele aritmetice ale calculatoarelor
U.I.1 Introducere
U.I.2 Competenţele unităţii de învăţare
U.I.3 Sisteme de numeraţie
U.I.4 Sistemul zecimal
U.I.5 Sistemul binar
U.I.6 Sistemul octal şi hexazecimal
U.I.7 Conversia între sisteme
U.I.8 Operaţii matematice
Rezumat
Test de evaluare a cunoştinţelor
U.I.1 Introducere
Unitatea de învăţare prezintă o viziune de ansamblu asupra bazelor aritmetice a

calculatoarelor. Se prezintă următoarele sisteme: binar, zecimal şi hexazecimal dar şi
modul de efectuare a unor operaţii matematice. Această unitate este utilă pentru a
înţelege modul de funcţionare a calculatoarelor şi în proiectarea circuitelor care au la
bază porţi logice.
U.I.1 stă la baza U.I.2.
U.I.2 Competenţele unităţii de învăţare
După parcurgerea acestei unităţi de învăţare cursantul va fi capabil să:

- definească noţiunea de sistem de numeraţie;
- identifice sistemul binar, zecimal, octal şi hexazecimal;
- efectueze conversii între sisteme de numeraţie
- efectueze calcule pe baza operaţiilor matematice primare.
7
Parcurgerea unităţilor de învăţare presupune atât familiarizarea cu noţiunile

teoretice, cât şi rezolvarea testului de evaluare a cunoştinţelor. Astfel, durata medie de
parcurgere a unităţii de învăţare este de 3 ore.
U.I.3 Sisteme de numeraţie
Definiţie: Un sistem de numerație este un sistem lingvistic și un mod de notație matematică

pentru reprezentarea numerelor folosind în mod coerent un set de simboluri (cifre). În funcție de
tipul sistemului, notația „11” poate fi interpretată ca doi (într-un sistem unar), trei (într-un sistem
binar), unsprezece (într-un sistem zecimal) sau altă valoare într-un sistem cu o anumită bază
(Chivu şi Chivu, 2013).
Un sistem de numeraţie reprezintă ansamblul regulilor folosite pentru scrierea numerelor
cu ajutorul simbolurilor (cifrelor).
În activitatea de programare se utilizează cel mai mult sistemele de numeratie cu bazele
2, 8, 10 şi 16.
Sistemul de numeraţie roman
Cifre: I V X L C D M
1 5 10 50 100 500 1000
Reguli (Boian, 2002):
a) mai multe cifre de aceeaşi valoare, scrise consecutiv, reprezintă suma acestor cifre:
Exemple XX=20; MMM=3000;
b) o pereche de cifre diferite, cu cifra mai mare aflată în faţa cifrei mai mici, reprezintă suma
acestor cifre:
Exemple: XIII=10+3=13;DX=500+10=510;
8
c) o pereche de cifre diferite, cu cifra mai mică în faţa cifrei mai mari, reprezintă diferenţa
acestor cifre:
Exemple: IV=5-1=4; IX=10-1=9;
d) pentru scrierea unor numere mai mari se foloseşte o bară orizontală deasupra simbolurilor,
bară care indică înmulţirea valorii corespunzătoare simbolului cu 1000:
Exemplu: 𝑉𝑉� = 5000
Reprezentarea numerelor naturale într-o bază oarecare b
Orice număr natural x poate fi scris sub forma:
𝒙𝒙 = 𝒄𝒄𝟎𝟎 + 𝒄𝒄𝟏𝟏 𝒃𝒃 + 𝒄𝒄𝟐𝟐 𝒃𝒃𝟐𝟐 +…+𝒄𝒄𝒏𝒏−𝟏𝟏 𝒃𝒃𝒏𝒏−𝟏𝟏 +𝒄𝒄𝒏𝒏 𝒃𝒃𝒏𝒏
unde 𝒄𝒄𝒊𝒊 < b, i=0,1….n reprezintă cifrele numărului în baza b.
Exemplu: (371)10 = 1 + 7𝑥𝑥10 + 3𝑥𝑥100
U.I.4 Sistemul zecimal
Sistemul de numerație zecimal a fost folosit în India și este descris în edictele din Ashoka
(mileniul I î.Hr.). Aici se foloseau cifrele fără zero. Arabii l-au adoptat de la indieni în secolul al
VIII-lea, iar contribuția lor majoră la sistem a fost introducerea cifrei zero, a cărei primă apariție
este în lucrările lui al-Khwarizmi.
În Europa el a fost introdus în 1202 de către Leonardo Fibonacci care l-a tradus din arabă
în cartea sa, Liber Abaci. (https://ro.wikipedia.org/wiki/Sistem_zecimal)
Sistemul zecimal este cel mai folosit sistem de numărare, în bază 10. Baza 10 utilizează
10 simboluri: 0, 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8 şi 9. Aceste simboluri pot fi combinate pentru a reprezinta
diverse valori numerice posibile.
9
Conform teoriei reprezentării numerelor, sistemul zecimal are baza 10. Mai precis,
fiecare cifră a numărului este multiplicată cu 10 la o putere corespunzătoare cu poziţia cifrei
respective.
Reprezentarea zecimală poate să fie scrisă sub următoarea formă:
pentru 𝑋𝑋 = {… 𝑎𝑎2, 𝑎𝑎1, 𝑎𝑎0, 𝑎𝑎−1, 𝑎𝑎−2, 𝑎𝑎−3, … }, valoarea lui 𝑋𝑋 este:
𝑋𝑋 = � 𝑎𝑎𝑖𝑖 𝑥𝑥 10𝑖𝑖
𝑖𝑖
Exemple: Numărul 63 (şaizeci şi trei) poate să fie scris sub următoarea formă:
63 = (6 x 10) + 3
63 = (6 x 101) + (3 x 100)
Numărul 4823 (patru mii, opt sute, douăzeci şi trei) poate să fie scris sub
următoarea formă:
4823 = (4 x 1000) + (8 x 100) + (2 x 10) +3
4823 = (4 x 103) + (8 x 102) + (2 x 101) + (3 x 100)
Această teoria se utilizează şi în cazul numerelor cu virgulă dar in această situaţie se

utilizează puterile negative ale lui zece:
Exemplu:
0.356 = (3 x 10-1) + (5 x 10-2) + (6 x 10-3)
În situaţia în care există un număr care are atât parte întreagă cât şi parte fracţionară,
acesta va avea cifre multiplicate cu zece la puteri pozitive, dar şi cu zece la puteri negative.
Exemplu:
856, 259 = (8 x 102) + (5 x 101) + (6 x 100) + (2 x 10-1) + (5 x 10-2) + (9 x 10-3)
10
Să ne reamintim…
Sistemul zecimal este cel mai folosit sistem de numărare, în bază 10.
Baza 10 utilizează 10 simboluri 0, 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8 şi 9.
Aceste simboluri pot fi combinate pentru a reprezinta diverse valori numerice posibile.
Scrieţi sub formă de puteri ale lui 10 următoarele numere:
186; 25,836; -259,26; -256,12;
U.I.5 Sistemul binar
Calculatoarele procesează şi stochează datele utilizând impulsuri electrice ON sau OFF.

Calculatoarele funcţionează cu ajutorul datelelor în format binar: 1 reprezintă starea ON şi 0
reprezintă starea OFF.
0 în binar reprezintă 0 volţi de electricitate (0 = 0 volţi)
1 în binar reprezintă 5 volţi de electricitate (1 = +5 volţi)
Codul ASCII (The American Standard Code for Information Interchange) este cel mai
frecvent utilizat cod în reprezentarea simbolurilor într-un calculator. ASCII utilizează numere
binare pentru a reprezenta simbolurile binare tastate.
11
Tab. I.1 Simboluri binare tastate

Tastatură Cod binar
A 01000001
B 01000010
C 01000011
D 01000100
E 01000101
F 01000110
G 01000111
H 01001000
(Sursa: Asociaţia Română pentru Asigurarea Securităţii Informaţiei)
Calculatoarele sunt concepute să folosească grupuri de opt biţi. O grupare de opt biţi se
numeşte byte. Un byte reprezintă o valoare sau un singur caracter de date.
Bit-ul (binary digit - cifră binară, adică una din cifrele 0 sau 1) constituie unitatea
elementară de informaţie. Byte-ul (sau octetul, adică o succesiune de opt biţi) reprezintă unitatea
de măsură pentru cantitatea de informaţie.
Un byte se notează cu B iar multiplii acestuia se folosesc pentru a exprima diferite
cantităţi de informaţie:
1 KB (KiloByte) = 1024B = 210B
1 MB (MegaByte) = 1024KB = 220B
1 GB (GigaByte) = 1024MB = 230B
1 TB (TeraByte) = 1024GB = 240B
Sistemul de numeraţie binar este sistemul de numeraţie care foloseşte două unităţi: 0 şi 1.
O cifră binară conține cantitatea de informație de 1 bit. Baza de numeraţie a sistemului este 2.
Cifrele 0 şi 1, în notaţia binară au aceeaşi valoare şi în notaţia zecimală:
02 = 010
12 = 110
Reprezentarea binară poate să fie scrisă sub următoarea formă:
pentru 𝑌𝑌 = {… 𝑏𝑏2, 𝑏𝑏1, 𝑏𝑏0, 𝑏𝑏−1, 𝑏𝑏−2, 𝑏𝑏−3, … }, valoarea lui 𝑌𝑌 este:
𝑌𝑌 = � 𝑏𝑏𝑖𝑖 𝑥𝑥 2𝑖𝑖
𝑖𝑖
12
Pentru reprezentarea numerelor mai mari decât 0 şi 1, fiecare cifră din numărul binar are
o valoare care depinde de poziţia cifrei.
Exemplu: 102 = (1 x 21) + (0 x 20) = 210
În situaţia în care există valori fracţionare, acestea sunt reprezentate utilizând valori
negative pentru puterile bazei.
Exemplu: 1001.101 = 23 + 20 + 2-1 + 2-3 = 9.62510
Să ne reamintim…
Sistemul de numeraţie binar este sistemul de numeraţie care

foloseşte două unităţi: 0 şi 1. Baza de numeraţie a sistemului este 2.
O cifră binară conține cantitatea de informație de 1 bit.
Calculatoarele sunt concepute să folosească grupuri de opt biţi. O
grupare de opt biţi se numeşte byte. Un byte reprezintă o valoare sau un
singur caracter de date.
Bit-ul (binary digit - cifră binară, adică una din cifrele 0 sau 1)
constituie unitatea elementară de informaţie. Byte-ul (sau octetul, adică o
succesiune de opt biţi) reprezintă unitatea de măsură pentru cantitatea de
informaţie.
Aplicaţii: circuite digitale, stocare în regiştrii fizici, reprezentare
(biţi), stocare (orientare magnetică).
Scrieţi sub formă de puteri ale lui 2 următoarele numere:
11; 11111; 10101; 1011101
13
U.I.6 Sistemul octal şi hexazecimal
1. Sistemul octal
Sistemul octal este folosit în reprezentarea codificată a numerelor în calculatoare. Baza

de numeraţie a sistemului este 8 şi conţine opt cifre: de la 0 la 7. Cifra cu valoarea ce mai mare
este 7.
Un numar scris în baza 8, poate fi dezvoltat dupa puterile bazei astfel:

pentru 𝑁𝑁 = 𝑎𝑎𝑛𝑛, 𝑎𝑎𝑛𝑛−1, … 𝑎𝑎2, 𝑎𝑎1, 𝑎𝑎0, = 𝑎𝑎𝑛𝑛 8n + 𝑎𝑎𝑛𝑛−1 8n-1 +…+a282 + a181 + a080
Exemplu:
657030218 = 6 x 87 + 5 x 86 + 7 x 85 + 3 x 83 + 2 x 81 + 1 x 80 =
= 12582912 + 10485760 + 1835008 + 1536 + 16 + 1 =
= 24905233
2. Sistemul hexazecimal
Sistemul hexazecimal este sistemul de numeraţie în bază 16, scris de obicei cu ajutorul
simbolurilor 0-9 şi A-F. Sistemul este folosit intens în informatică fiindcă un octet cuprinde două
cifre hexazecimale.
În sistemul hexazecimal cifrele binare sunt grupate în seturi de câte patru. Fiecare
combinaţie de patru cifre binare are corespondentă o cifră hexazecimală (Chivu şi Chivu, 2013)
după cum se poate observa mai jos:
Tab. I. 2 Prezentare sisteme numeraţie
Zecimal Binar Hexazecimal
0 0000 0
1 0001 1
2 0010 2
3 0011 3
4 0100 4
14
5 0101 5
6 0110 6
7 0111 7
8 1000 8
9 1001 9
10 1010 A
11 1011 B
12 1100 C
13 1101 D
14 1110 E
15 1111 F
O secvenţă de cifre hexazecimale pot reprezenta un întreg în baza 16.
Exemplu:
2B16 = (216 x 161) + (B16 x 160) = (210 x 161) + (1110 x 160) = 43
Sistemul hexazecimal este utilizat pentru reprezentarea secvenţelor de date binare,

indiferent de semnificaţia acestora, text, numere sau alte tipuri de date fiind uşor de convertit
între binar şi hexazecimal.
Exemplu de conversie rapidă:
Se dă secvenţa binară 1110111110110001.

Aceasta este echivalentă cu 1110 1111 1011 0001 = EFB1
E F B 1
Să ne reamintim…
Sistemul octal este folosit în reprezentarea codificată a

numerelor în calculatoare. Baza de numeraţie a sistemului este 8 şi
conţine opt cifre: de la 0 la 7. Cifra cu valoarea ce mai mare este
7.
Sistemul hexazecimal este sistemul de numeraţie în baza
16, scris de obicei cu ajutorul simbolurilor 0-9 şi A-F. Aplicaţii:
reprezentarea datelor din regiştrii sau memorie, reprezentarea
adreselor de memorie,
15 reprezentarea instrucţiunilor.
Transformaţi din bază 2, în bază 16, următorul număr: 110010100101
U.I.7 Conversia între sisteme
Pentru a realiza conversia între sisteme este importantă cunoaşterea reprezentării

numerelor în diverse baze de numeraţie.
Tab. I. 3 Reprezentarea numerelor în diverse baze de numeraţie

Zecimal Binar Octal Hexazecimal
0 0000 0 0
1 0001 1 1
2 0010 2 2
3 0011 3 3
4 0100 4 4
5 0101 5 5
6 0110 6 6
7 0111 7 7
8 1000 10 8
9 1001 11 9
10 1010 12 A
11 1011 13 B
12 1100 14 C
13 1101 15 D
14 1110 16 E
15 1111 17 F
1. Conversia părţii întregi
Conversia părţii întregi presupune împărţirea succesivă a numărului respectiv la baza în

care se realizează conversia: se împarte numărul la bază, câtul obţinut se împarte la bază până
când acesta devine 0. Rezultatul se obţine prin scrierea resturilor fiecărei împărţiri dar în ordine
inversă (Boian, 2002):
număr: bază = cât + rest
16
Conversia părţii întregi poate să fie rezolvată conform următoarelor exemple (Boian):
Exemplu: Conversia numărului 173 din baza 10 în bazele 2, 8 şi 16.
- conversie baza 10 baza 2; baza 10 baza 8; baza 10 baza 16
173:2 = 86 rest 1 173:8 = 21 rest 5 173:16 = 10 rest 13

86:2 = 43 rest 0 21:8 = 2 rest 5 10:16 = 0 rest 10
43:2 = 21 rest 1 2:8 = 0 rest 2
21:2 = 10 rest 1
10:2 = 5 rest 0
5:2 = 2 rest 1
2:2 = 1 rest 0
1:2 = 0 rest 1
10101101(2) 255(8) AD(16)
2. Conversia părţii zecimale
Conversia părţii zecimale a unui număr din baza 10 într-o bază de numeraţie se face
înmulţind partea zecimală (fracţionară) cu baza în care se realizează conversia. Ulterior se
înmulţeşte partea fracţionră a rezultatului înmulţirii precedente cu baza. Rezultatul în noua bază
este reprezentat de partea înreagă a fiecărei înmulţiri:
număr × bază = parte fracţionară + parte întreagă
Exemplu: Conversia numărului 0.138 din bază 10 în bază 2
0.138 x 2 = 0.276 rest 0

0.276 x 2 = 0.552 rest 0
0.552 x 2 = 0.104 rest 1
0.104 x 2 =0.208 rest 0
0.208 x 2 = 0.416 rest 0
0.416 x 2 = 0.832 rest 0
0.832 x 2 = 0.664 rest 1
0.664 x 2 = 0.328 rest 1
0.00100011(2)
De obicei partea fracţionară nu devine zero (sau devine zero după un număr foarte
mare de înmulţiri). Din acest
17 motiv se stabileşte precizia de reprezentare a părţii
fracţionare rezultate. În exemplul de mai sus precizia de reprezentare este 8.
3. Conversia numerelor dintr-o bază diferită în baza 10
În vederea realizării conversiei unui număr dintr-o bază oarecare în bază 10 se folosesc
relaţiile:
𝑥𝑥𝑛𝑛 𝑥𝑥𝑛𝑛−1 𝑥𝑥𝑛𝑛−2 … 𝑥𝑥1 𝑥𝑥0 - reprezintă partea întreagă a unui număr
𝑧𝑧1 𝑧𝑧2 … 𝑧𝑧𝑚𝑚−1 𝑧𝑧𝑚𝑚 - reprezintă partea fracţionară a unui număr
Conversia numărului în baza 10 se face după relaţia:
𝑁𝑁(10) = 𝑥𝑥𝑛𝑛 𝑏𝑏 𝑛𝑛 + 𝑥𝑥𝑛𝑛−1 𝑏𝑏 𝑛𝑛−1 + ⋯ + 𝑥𝑥1 𝑏𝑏1 + 𝑥𝑥0 𝑏𝑏 0 ,
𝑁𝑁(10) = 𝑧𝑧1 𝑏𝑏 −1 + 𝑧𝑧2 𝑏𝑏 −2 + ⋯ + 𝑧𝑧𝑚𝑚−1 𝑏𝑏 −(𝑚𝑚−1) + 𝑧𝑧𝑚𝑚 𝑏𝑏 −𝑚𝑚 ,
unde b reprezintă baza din care se face conversia.
Exemplu: Conversia din binar în zecimal
1101.01(2) = 1 x 23 + 1 x 22 + 0 x 21 + 1 x 20 + 0 x 2-1 + 1 x 2-2 =
= 8 + 4 + 0 + 1 + 0 + 0.25 = 13.25(10)
Convertiţi următoarele numere din bază 10 în baza 2, 8 şi 16:

351; 200.08; 109
Convertiţi următoarele numere din bazele 2, 8 şi 16 în baza 10:
110100110(2); 314(8); E45A(16)
18
U.I.8 Operaţii matematice
Operaţiile matematice primare reprezentate de adunare, scădere, înmulţire şi împărţire se rezolvă

identic în orice bază, cu atenţie la valoarea bazei.
1. Adunarea
Reguli de bază:
0 + 0 = 0 transport 0;
1 + 1 = 0 transport 1.
Exemplu:
A 1 1 1 0 0 1 0 1 1 0(2) +
B 1 1 0 0 1 0 1 1 0 0(2)
A+B 1 1 0 1 1 0 0 0 0 1 0(2)
2. Scăderea
Reguli de bază:
0 - 0 = 0 împrumut 0;
0 - 1 = 1 împrumut 1;
1 - 0 = 1 împrumut 0;
1 - 1 = 0 împrumut 0.
Exemplu:
A 1 1 1 0 0 1 0 1 1 0(2) -
B 1 1 0 0 1 0 1 1 0 0(2)
A-B 0 0 0 1 1 0 1 0 1 0(2)
19
3. Înmulţirea
Reguli de bază:
0 x 0 = 0;
1 x 0 = 0;
0 x 1 = 0;
1 x 1 = 1.
Exemplu:
1 1 0 0 1 1(2) x
1 1 0 1(2)
1 1 0 0 1 1
0 0 0 0 0 0
1 1 0 0 1 1
11 0 0 1 1
101 0 0 1 0 1 1 1(2)
4. Împărţirea
Exemplu:
1 1 1 0 0 0 1 0(2) /
1 0 (2)
1 1 1 0 0 0 1(2)
Rezumat
Un sistem de numerație este un sistem lingvistic și un mod de notație

matematică pentru reprezentarea numerelor folosind în mod coerent un set de
simboluri (cifre). În funcție de tipul sistemului, notația „11” poate fi interpretată ca
doi (într-un sistem unar), trei (într-un sistem binar), unsprezece (într-un sistem
zecimal) sau altă valoare într-un sistem cu o anumită bază. (Chivu şi Chivu, 2013).
Sistemul zecimal este cel mai folosit sistem de numărare, în bază 10. Baza
10 utilizează 10 simboluri 0, 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8 şi 9. Aceste simboluri pot fi
combinate pentru a reprezinta diverse valori numerice posibile.
20
Sistemul de numeraţie binar este sistemul de numeraţie care foloseşte

două unităţi: 0 şi 1. O cifră binară conține cantitatea de informație de 1 bit. Baza
de numeraţie a sistemului este 2. Cifrele 0 şi 1, în notaţia binară au aceiaşi
valoare şi în notaţia zecimală.
Bit-ul (binary digit - cifră binară, adică una din cifrele 0 sau 1) constituie
unitatea elementară de informaţie. Byte-ul (sau octetul, adică o succesiune de opt
biţi) reprezintă unitatea de măsură pentru cantitatea de informaţie.
Sistemul octal este folosit în reprezentarea codificată a numerelor în
calculatoare. Baza de numeraţie a sistemului este 8 şi conţine opt cifre: de la 0 la
7. Cifra cu valoarea ce mai mare este 7.
Sistemul hexazecimal este sistemul de numeraţie în baza 16, scris de obicei
cu ajutorul simbolurilor 0-9 şi A-F.
În vederea realizării conversiei unui număr dintr-o bază oarecare în bază 10
se folosesc relaţiile:
𝑥𝑥𝑛𝑛 𝑥𝑥𝑛𝑛−1 𝑥𝑥𝑛𝑛−2 … 𝑥𝑥1 𝑥𝑥0 - reprezintă partea întreagă a unui număr
𝑧𝑧1 𝑧𝑧2 … 𝑧𝑧𝑚𝑚−1 𝑧𝑧𝑚𝑚 - reprezintă partea fracţionară a unui număr
Conversia numărului în baza 10 se face după relaţia:
𝑁𝑁(10) = 𝑥𝑥𝑛𝑛 𝑏𝑏 𝑛𝑛 + 𝑥𝑥𝑛𝑛−1 𝑏𝑏 𝑛𝑛−1 + ⋯ + 𝑥𝑥1 𝑏𝑏1 + 𝑥𝑥0 𝑏𝑏 0 ,
𝑁𝑁(10) = 𝑧𝑧1 𝑏𝑏 −1 + 𝑧𝑧2 𝑏𝑏 −2 + ⋯ + 𝑧𝑧𝑚𝑚−1 𝑏𝑏 −(𝑚𝑚−1) + 𝑧𝑧𝑚𝑚 𝑏𝑏 −𝑚𝑚 ,
unde b reprezintă baza din care se face conversia.
Tab.I.4 Numerele în diferite baze de numeraţie
21
22
Unitatea de învăţare I. 2. Algebră booleană şi porţi logice
Cuprins
Unitatea de învăţare I. 2. Algebră booleană şi porţi logice
U.I.2.1 Introducere
U.I.2.2 Competenţele unităţii de învăţare
U.I.2.3 Algebră booleană
U.I.2.4 Porţi logice
U.I.2.5 Circuite logice combinaţionale şi implementarea acestora
U.I.2.6 Minimizarea funcţiilor logice
Rezumat
U.I.2.1 Introducere
Unitatea de învăţare se bazează pe cunoştinţele acumulate în unitatea

anterioară. Această unitate este utilă pentru a înţelege modul de proiectare a circuitelor
digitale dezvoltând elemente legate de algebră booleană şi porţi logice.

- definească noţiunile de algebră booleană şi poartă logică;
- identifice operanzii booleeni;
- realizeze scheme logice pe baza porţilor logice;
- efectueze calcule pe baza tabelelor de adevăr.
23

teoretice, cât şi rezolvarea testului de evaluare a cunoştinţelor. Durata medie de
U.I.2.3 Algebră booleană
Algebra booleană - cunoscută şi sub denumirea de Logică booleană - este un

subdomeniu al matematicii în care legile gândirii sunt studiate cu ajutorul metodelor simbolice.
Denumirea aceasta a fost dată în onoarea matematicianului englez George Boole, care în
lucrarea The Laws of Thought („Legile gândirii”), publicată în 1853, a pus bazele aceste algebre
(www.wikipedia.ro).
Algebra Booleană operează cu funcţii logice. Funcţia logică ia valoarea logică 1 când
este adevărată şi 0 când este falsă. Funcţiile logice se exprimă prin expresii logice care, în
general, se deduc din tabelul de adevăr dar pot fi identificate prin observaţii intuitive legate de
comportamentul unei anumite funcţii logice.
Operaţiile logice de bază sunt:
Matematică Logică Tehnică
Prima lege de compoziţie
(suma logică) Disjuncţie SAU (OR)
x1+ x2 x1∨ x2 x1∨ x2
A doua lege de compoziţie Conjuncţie ŞI (AND)
(produsul logic) x1∧ x2 x1⋅ x2
x1⋅ x2
Elementul invers Negaţie NU (NOT)
x x x
Axiomele algebrei Booleene

Se consideră o mulţime, A, compusă din n elemente (x1, x2, ..., xn) şi operaţiile "⋅"
(produs logic) şi "+" (sumă logică). Se consideră că mulţimea A formează o algebră Booleană
dacă:
1. Mulţimea A conţine cel puţin două elemente distincte:
∃ xi, xj ∈ A, cu xi ≠ xj.
24
2. Pentru orice xi, xj ∈ A, există:

xi ⋅ xj ∈ A şi xi + xj ∈ A, cu 1 ≤ i, j ≤ n.
3. Operaţiile "⋅" şi "+" prezintă următoarele proprietăţi:
a) comutativitatea:
x1 ⋅ x2 = x2 ⋅ x1;
x1 + x2 = x2 + x1;
b) asociativitatea:
x1 ⋅ x2 ⋅ x3 = (x1 ⋅ x2) ⋅ x3 = x1 ⋅ (x2 ⋅ x3) = ... ;
x1 + x2 + x3 = (x1 + x2) + x3 = x1 + (x2 + x3) = ... ;
c) distributivitatea:
x1 ⋅ (x2 + x3) = x1 ⋅ x2 + x1 ⋅ x3;
x1 + (x2 ⋅ x3) = (x1 + x2) ⋅ (x1 + x3);
4. Ambele operaţii admit câte un „element neutru” cu proprietatea:
x ⋅ 1 = 1 ⋅ x = x;
x + 0 = 0 + x = x;
5. Pentru orice x ∈ A, va exista un element x (non x) cu proprietăţile:
x ⋅ x = 0;
x + x = 1.
În situaţia ultimelor două relaţii se discută despre principiul contradicţiei, respectiv -
principiul terţului exclus. Mai precis:
Principiul contradicţiei: o propoziţie nu poate fi şi adevărată şi falsă în acelaşi timp.
Principiul terţului exclus: o propoziţie este sau adevărată, sau falsă, o a treia
posibilitate fiind exclusă.
Teoremele algebrei Booleene
Pornind de la axiome, rezultă următoarele teoreme care devin reguli de calcul:

1. Principiul dublei negaţii:
x = x (dubla negaţie este echivalentă cu afirmaţia).
25
2. Idempotenţa:
x ⋅ x ⋅ ... ⋅ x = x;
n
x + x + .... + x = x.
n
3. Absorbţia:
x1 ⋅ (x1 + x2) = x1;
x1 + (x1 ⋅ x2) = x1.
4. Legile elementelor neutre:
x ⋅ 0 = 0;
x + 0 = x;
x ⋅ 1 = x;
x + 1 = 1.
5. Formulele lui De Morgan:
x1 ⋅ x 2 = x1 + x 2 ;
x1 + x 2 = x1 ⋅ x 2 .
Operatorii logici de bază pot fi definiţi în tabelul de adevăr, în care se indică valoarea funcţiei
logice pentru toate combinaţiile posibile ale variabilelor booleene. În continuare, sunt prezentaţi
principalii operatori booleeni:
1. ŞI (AND) – realizează produsul logic x·y
x y f(x,y)=x·y
0 0 0
0 1 0
1 0 0
1 1 1
De reţinut....
Funcţia ŞI (AND) ia valoarea 1 când variabilele de intrare iau valoarea 1.
26
2. ŞI NEGAT (NAND) – realizează produsul logic negat x ⋅ y
x y f7(x,y)= x ⋅ y
0 0 1
0 1 1
1 0 1
1 1 0
De reţinut...
Funcţia ŞI NEGAT (NAND) ia valoarea 0 când variabilele de intrare iau
valoarea 1.
3. SAU (OR) – realizează suma logică x + y
x y f(x,y)=x+y
0 0 0
0 1 1
1 0 1
1 1 1
De reţinut….
Funcţia SAU (OR) ia valoarea 0 când variabilele de intrare iau valoarea 0.
4. SAU NEGAT (NOR) – realizează suma logică negată x + y
x y f(x,y)= x + y
0 0 1
0 1 0
1 0 0
1 1 0
27
De reţinut…
Funcţia SAU NEGAT (NOR) ia valoarea 1 când variabilele de intrare iau
valoarea 0.
5. SAU EXCLUSIV (XOR) – realizează suma logică modulo2 x ⊕ y
x y f(x,y)= x ⊕ y
0 0 0
0 1 1
1 0 1
1 1 0
De reţinut…
Funcţia SAU EXCLUSIV (XOR) ia valoarea 0 atunci când variabilele de
intrare iau aceiaşi valoare (valoarea 0 sau valoarea 1).
6. SAU EXCLUSIV NEGAT (NXOR) – realizează suma logică modulo2 negată x ⊕ y
x y f(x,y)= x ⊕ y
0 0 1
0 1 0
1 0 0
1 1 1
De reţinut...
Funcţia SAU EXCLUSIV NEGAT (NXOR) ia valoarea 1 când variabilele
de intrare iau aceiaşi valoare (valoarea 0 sau valoarea 1).
Definiţie: Se va numi minterm acea propoziţie care se scrie ca o conjuncţie de una sau mai
multe propoziţii. Exemplu de mintermi: a, a and b, a and b and c, a and b and c and …
and q (Chivu şi Chivu, 2013).
28
Definiţie: Se va numi maxterm acea propoziţie care se scrie ca o disjuncţie de una sau mai
multe propoziţii. Exemplu de maxtermi: a, a or b, a or b or c, a or b or c or … or q.
(Chivu şi Chivu, 2013).
O funcţie de transfer poate fi scrisă ca o conjuncţie de maxtermi sau ca o disjuncţie de mintermi.
Exemplu:
Să se scrie tabela de adevăr care descrie următoarea funcţie de transfer:

(not a) or (b and c).
Rezolvare
Expresia se mai poate scrie:
𝑎𝑎� + (𝑏𝑏 ∙ 𝑐𝑐)
a b c 𝒂𝒂 � 𝐛𝐛 ∙ 𝐜𝐜 � + (𝒃𝒃 ∙ 𝒄𝒄)
𝒂𝒂
0 0 0 1 0 1
0 0 1 1 0 1
0 1 0 1 0 1
0 1 1 1 1 1
1 0 0 0 0 0
1 0 1 0 0 0
1 1 0 0 0 0
1 1 1 0 1 1
Să se scrie tabela de adevăr pentru următoarea funcţie de transfer:

a and (b or c).
U.I.2.4 Porţi logice
O poartă logică este un circuit electronic care produce un semnal de ieşire, semnal care
reprezintă rezultatul unei operaţii booleene asupra semnalelor de intrare. Porţile de bază folosite
în logica digitală sunt AND, OR, NOT, NAND şi NOR (Chivu şi Chivu, 2013).
Porţile logice sunt cele mai simple circuite integrate digitale, făcând parte din categoria
circuitelor integrate pe scară mică, SSI (Small Scale Integration), având mai puţin de 50 de
tranzistoare integrate.
29
În continuare sunt prezentate porţile logice de bază:
Nume Simbol Tabel de adevăr Funcţie

algebrică
Inversorul (NOT) f ( A) = A
A A
0 1
1 0
ŞI (AND) A B A·B f = A⋅ B
0 0 0
0 1 0
1 0 0
1 1 1
SAU (OR) A B A+B f = A+ B
0 0 0
0 1 1
1 0 1
1 1 1
ŞINU (NAND) A B A⋅ B f = A⋅ B
0 0 1
0 1 0
1 0 0
1 1 0
SAUNU (NOR) A B A+ B f = A+ B
0 0 1
0 1 0
1 0 0
1 1 0
SAUEXCLUSIV A B A⊕ B f = A⊕ B
(XOR) 0 0 0
0 1 1
1 0 1
1 1 0
Se poate observa că fiecare poartă are una sau două intrări şi o ieşire. În momentul în care
valorile intrărilor se schimbă, ieşirea este reactualizată (apare o întârziere din cauza timpul de
propagare a semnalului prin poartă, întârzierea porţii).
30
U.I.2.5 Circuite logice combinaţionale şi implementarea acestora
În cadrul unui circuit logic combinaţional variabilele de ieşire depind numai de

variabilele de intrare şi există numai în prezenţa lor.
Un circuit logic combinaţional funcţionează după următoarea ecuaţie:
��
ay = fy(xn-1,…x0); y = 1, 𝑚𝑚 − 1
Un circuit logic combinațional poate fi definit prin tabel de adevăr (pentru fiecare 2n
combinaţii posibile ale semnalelor de intrare, se menţionează valorile binare ale tuturor celor m
semnale de ieşire), simboluri grafice şi expresii booleene.
În vederea efectuării sintezei unui circuit logic combinaţional se parcurg următorii paşi:
- definirea funcţiei
- minimizarea funcţiei
- realizarea schemei circuitului.
Exemplu: implementarea XOR folosind porţi NOT, OR, AND

𝒇𝒇(𝒙𝒙, 𝒚𝒚) = (𝒙𝒙 + 𝒚𝒚) ∗ (𝒙𝒙
� + 𝒚𝒚
�)
Realizaţi implementarea XOR folosind porţile NOT, AND, OR.
Exemplu: implementarea XOR folosind porţi NOR
� + ��
𝒇𝒇(𝒙𝒙, 𝒚𝒚) = (𝒙𝒙 + 𝒚𝒚) ∗ (𝒙𝒙 𝒙𝒙 + 𝒚𝒚 + ��
�� + 𝒚𝒚
𝒙𝒙 � = ��
𝐲𝐲) = ��
��
𝒙𝒙 + 𝒚𝒚 + 𝒙𝒙 ��
+ 𝒙𝒙 + 𝒚𝒚 + 𝒚𝒚
31
U.I.2.6 Minimizarea funcţiilor logice
În vederea implementării unor funcţii logice este nevoie de un număr minim de porţi
logice. Pentru rezolvarea acestei probleme, funcţia logică trebuie adusă la o formă cât mai simplă
care să conţină un număr minim de termeni. Acest proces se numeşte minimizarea funcţiei
logice. Aceste funcţii sunt scrise sub formă canonică. Există două forme canonice utile în
proiectarea circuitelor logice combinaţionale, suma de produse sau produsul de sume (Anghel,
2007).
Minimizarea funcţiilor logice se realizează utilizând teoremele algebrei Booleene şi
tehnica diagramelor.
a) Minimizarea utilizând teoremele algebrei Booleene
În procesul de simplificare algebrică a unei funcţii logice se parcurg următoarele etape:
- se scrie funcţia sub formă de sumă de produse
- se grupează termenii după factorul comun (dacă există).
��
� + (𝑨𝑨
Exemplu: y = ABC+𝑨𝑨𝑩𝑩 �)
� 𝑪𝑪
Rezolvare: funcţia se mai poate scrie conform teoremelor algebrei Booleene

astfel: ��
𝐴𝐴̅𝐶𝐶̅ = 𝐴𝐴̿ + �𝐶𝐶 = A + C
ABC + 𝐴𝐴𝐵𝐵� + (A+C) = ABC + A𝐵𝐵�A + 𝐴𝐴𝐵𝐵�𝐶𝐶
Pentru că AA = A avem y = ABC + 𝐴𝐴𝐵𝐵� + 𝐴𝐴𝐵𝐵�𝐶𝐶 = AC (B +𝐵𝐵�) + 𝐴𝐴𝐵𝐵�
Pentru că B+𝐵𝐵� = 1 avem: y = 𝐴𝐴𝐵𝐵� + AC
b) Minimizarea cu diagrame Karnaugh
Diagrama Karnaugh este un careu care conţine 2N căsuţe, N fiind numărul variabilelor de
intrare. Fiecare căsuţă corespunde unei singure combinaţii posibile de formă ŞI a variabilelor de
32
intrare. Atât pe orizontală cât şi pe verticală, două căsuţe adiacente diferă între ele doar prin
valoarea logică a unei singure variabile din combinaţiile corespunzătoare lor. În fiecare căsuţă se
va înscrie cifra 1 sau 0 după cum combinaţia corespunzătoare ei are ca rezultat 1 logic sau 0
logic. Expresia minimizată a variabilei de ieşire poate fi obţinută din diagrama Karnaugh prin
gruparea şi încercuirea căsuţelor adiacente care conţin variabila binară 1. Gruparea se poate face
în perechi de două, patru sau opt căsuţe. Se mai spune că se face gruparea în dubleţi, quazi sau
octeţi. Se consideră adiacente şi pătratele de la extremităţile unei linii sau unei coloane (Anghel,
2007).
Exemplu:
Se dau următoarele date conform tabelului de mai jos (Anghel, 2007):
A B C D X Termeni ŞI
0 0 0 0 0 -
1 0 0 0 0 -
0 1 0 0 0 -
1 1 0 0 0 -
0 0 1 0 0 -
1 0 1 0 0 -
0 1 1 0 0 -
1 1 1 0 0 -
0 0 0 1 1 𝐴𝐴� 𝐵𝐵�𝐶𝐶̅ 𝐷𝐷
1 0 0 1 0 _
0 1 0 1 1 𝐴𝐴� 𝐵𝐵𝐶𝐶̅ 𝐷𝐷
1 1 0 1 1 𝐴𝐴𝐴𝐴𝐶𝐶̅ 𝐷𝐷
0 0 1 1 0 -
1 0 1 1 0 -
0 1 1 1 0 -
1 1 1 1 1 ABCD
33
Se grupează în dubleţi căsuţele cu numerele 2 şi 6, respectiv 10 şi 11. Fiindcă există doi

dubleţi, expresia finală a funcţiei logice va avea doi termeni obţinuţi astfel: din primul dublet
dispare variabila B care apare atât în forma normală cât şi inversată, astfel că primul termen al
funcţiei va fi 𝐴𝐴̅𝐶𝐶̅ 𝐷𝐷; din al doilea dublet dispare variabila C care apare atât în forma normală cât
şi inversată, astfel că al doilea termen al funcţiei va fi ABD. Expresia finală funcţiei logice va fi:
X = 𝐴𝐴̅𝐶𝐶̅ 𝐷𝐷 + 𝐴𝐴𝐴𝐴𝐴𝐴
Diagrama Karnaugh
Rezumat
Algebra Booleană operează cu funcţii logice. Funcţia logică ia valoarea

logică 1 când este adevărată şi 0 când este falsă. Funcţiile logice se exprimă prin
expresii logice care, în general, se deduc din tabelul de adevăr dar pot fi
identificate prin observaţii intuitive legate de comportamentul unei anumite funcţii
logice.
Conjuncţia a două propoziţii p şi q este propoziţia care este adevărată
dacă şi numai dacă fiecare propoziţie p şi q este adevărată.
Disjuncţia: Disjuncţia a două propoziţii p şi q este propoziţia care este
adevărată dacă şi numai dacă cel puţin una dintre propoziţiile p şi q este
adevărată.
34
O poartă logică este un circuit electronic care produce un semnal de

ieşire, semnal care reprezintă rezultatul unei operaţii booleene asupra
semnalelor de intrare. Porţile de bază folosite în logica digitală sunt AND, OR,
NOT, NAND şi NOR (Chivu şi Chivu, 2013).
În cadrul unui circuit logic combinaţional variabilele de ieşire depind
numai de variabilele de intrare şi există numai în prezenţa lor.
Minimizarea funcţiilor logice se realizează utilizând teoremele algebrei
Booleene şi tehnica diagramelor.
Proprietăţile fundamentale ale operatorilor logici:
Pentru oricare ar fi p, q, r avem:
1. not (not) p = p
2. p or q = q or p
3. [(p or q) or r] = [p or (q or r)]
4. p and q = q and p
5. [(p and q) and r] = [p and (q and r)]
6. not (p or q) = (not p) and (not q)
7. not (p and q) = (not p) or (not q)
8. p and (q or r) = (p and q) or (p and r)
9. p or (q and r) = (p or q) and (p or q)
10. p or (not p) = 1
11. p and (not p) = 0
12. p or p = p
13. p and p = p
14. p or 1 = 1
15. p and 1 = p
16. p or 0 = p
17. p and 0 = 0
35
36
Unitatea de învăţare I.3 Algoritmi
Cuprins
Unitatea de învăţare I. 3. Algoritmi
U.I.3.1 Introducere
U.I.3.3 Algoritmul. Principiile teoretice ale programării structurate
U.I.3.4 Scheme logice structurate
U.I. 3.5 Limbajul algoritmic
U.I.3.6 Limbajul convenţional
U.I.3.7 Tabele de decizie
U.I.3.8 Structuri elementare de date
Rezumat
U.I.3.1 Introducere
Unitatea de învăţare se bazează pe cunoştinţele legate de algoritmi. Algoritmul

reprezintă baza programării calculatoarelor electronice. Elaborarea algoritmilor este
cea mai importantă etapă iar de acesta depinde fiabilitatea programului şi succesul
execuţiei acestuia.
37

- definească noţiunea de algoritm;
- identifice principiile programării structurate;
- să realize scheme logice structurate;

U.I.3.3 Algoritmul. Principiile teoretice ale programării structurate
Algoritmul este un concept folosit pentru a desemna o mulţime finită de operaţii

cunoscute, care, executate într-o ordine bine stabilită, pornind de la o mulţime de valori numită
domeniul de definiţie, produce în timp finit un alt set de valori (ieşirea) (Lixăndroiu, 2000).
Algoritmii pot fi reprezentaţi sub următoarele forme:
• schema logică – se utilizează simboluri grafice.

• limbajul convenţional – asigură exprimarea neambiguă a ordinii de execuţie a paşilor
unui algoritm pe baza unor reguli.
• limbajul algoritmic - este o formă intermediară între limbajul natural şi cel de
programare.
• tabela de decizie – realizează o reprezentare compactă a unor clase de algoritmi.
Programarea structurată reprezintă metoda de concepere, organizare, codificare,

testare, menţinere şi documentare a programelor (Lixăndroiu, 2000).
38
Programarea structurată are la bază teorema de structură a lui Bőhm şi Jacopini care
demonstrează că un algoritm cu un singur punct de început şi un singur punct de sfârşit poate fi
descris cu ajutorul celor 3 structuri de control:
• Structura liniară (secvenţială):
Structură alternativă:
• Structura repetitivă:
Structurile repetitive pot fi: cu test iniţial sau cu test final, cu număr cunoscut de paşi.
39
U.I.3.4 Scheme logice structurate
Schema logică (organigrama) este o reprezentare grafică a unui algoritm, care foloseşte
diferite figuri geometrice cu o anumită semnificaţie (Lixăndroiu, 2000).
Simbolurile grafice sunt reprezentate în tabelul de mai jos:
Tab. I.3.1 Simboluri grafice scheme logice
Denumire Simbol Utilizare

Evidenţiază începutul (START)
Bloc terminal respectiv sfârşitul (STOP) unei scheme
logice.
Indică citirea/scrierea valorilor unor
Bloc de intrare/ variabile.
ieşire
Se foloseşte pentru introducerea
Bloc de intrare datelor.
Bloc de ieşire Se foloseşte pentru extragerea datelor.
Arată calculele şi atribuirile care se

Bloc de calcul realizează.
Indică prescurtarea a ceea ce urmează a
Bloc de procedură fi dezvoltat sau există şi se utilizează.
Se foloseşte pentru evidenţierea

Bloc de decizie ramificaţilor în funcţie de o anumită
condiţie.
Bloc conector Se utilizează pentru a lega puncte ale

schemei logice
Săgeată Arată înlănţuirea blocurilor.
40
Exemplu: Algoritmul şi schema logică pentru suma a două numere:

- date intrare: a, b
- date ieşire: S
Algoritm Schema logică
START
Scriem a, b START
Calculam S = a + b
Afişăm rezultatul S Scriem a, b
STOP
S=a+b
Suma
STOP
U.I. 3.5 Limbajul algoritmic
Limbajul algoritmic (pseudocodul) foloseşte instrucţiuni care conţin subscheme şi

reguli de aliniere a textului scris (Lixăndroiu, 2000).
Elemente ale limbajului algoritmic:

• Cuvinte cheie – identifică o instrucţiune.
• Datele – date numerice, logice (booleene), şir de caractere.
- constante şi variabile.
• Organizarea datelor - tablouri, listă, fişierul etc.
• Operaţii cu date – asupra datelor numerice - adunare, scădere, înmulţire, împărţirea şi
exponenţierea, comparaţii uzuale.
- asupra datelor logice – disjuncţie, conjuncţie, negaţie.
41
Instrucţiunile limbajului algoritmic
1. Instrucţiuni de citire/scriere
read lista - variabile
write lista – variabile
Pentru citirea/scrierea variabilelor de tip tablou se utilizează:
�𝑣𝑣𝑖𝑖, 𝑖𝑖 = ��
1, 𝑛𝑛� sau �𝑎𝑎𝑖𝑖,𝑗𝑗, 𝑖𝑖 = 1, ��
𝑚𝑚, 𝑗𝑗 = 1, 𝑛𝑛�
2. Instrucţiunea de atribuire
variabilă: = expresie
3. Instrucţiunea de oprire
Stop
4. Instrucţiunea de ramificare
┌ if condiţie
then secvenţa 1
else secvenţa 2
└■
5. Instrucţiunea repetitivă condiţionată anterior
┌ while condiţie
do secvenţa
└■
Dacă rezultatul evaluării este fals, execuţia se finalizează.
42
6. Instrucţiunea repetitivă condiţionată posterior:

┌ repeat:
secvenţa
until condiţia
└■
7. Instrucţiunea repetitivă cu un număr fixat de paşi – ciclul cu control:
┌ for contor = valoare iniţială, valoare finală, pas

do secvenţa
└■
Ciclul cu control se consideră:

contor: = valoare iniţială
┌ while (contor – valoare finală) x pas ≤ 0
do secvenţa
contor: = contor + pas
└■
8. Instrucţiunea de ramificare redusă
┌ if condiţie
than secvenţa
└■
9. Comentariul
/ * şir de caractere */
10. Instrucţiunea de ieşire forţată dintr-un ciclu:
Exit
43
Exemplu: Algoritmul de calcul al factorialului N! = 1 x 2 x 3 x…x N
read N
F: = 1; i = 1
┌ while N ≥ i
do F: = F x i
i: = i + 1
└■
write F
stop
Obs. Algoritmul de calcul de mai sus se poate scrie şi sub forma altor
structure repetitive.
Să se prezinte în limbaj algoritmic N! = 1 x 2 x 3 x…x N şi sub forma

altor structuri repetitive decât cea menţionată în exemplul de mai sus.
U.I.3.6 Limbajul convenţional
Algoritmul se reprezintă în limbaj convenţional printr-un şir ordonat de propoziţii

respectiv paşii algoritmului (Lixăndroiu, 2000).
În limbajul convenţional se folosesc propoziţii standard şi nestandard. Notaţiile care se
utilizează sunt:
• α – condiţie simplă sau compusă;

• β – bloc de calcul;
• v – variabilă;
• v0 – valoarea iniţială a variabilei;
• e - expresie aritmetică.
44
Propoziţii standard
• citeşte / intrare - pentru introducerea datelor;
• scrie / ieşire - pentru extragerea datelor;
• stop – pentru sfârşitul algoritmului;
• dacă α atunci β1 altfel β2;
• v v0 – pentru iniţializare;
• v e – pentru valoarea calculată a expresiei.
Exemplu: Evaluarea stocurilor prin metoda FIFO (prima intrare prima

ieşire)
Algoritmul de evaluare a stocului pentru un produs (Lixăndroiu, 2000):
Pas 0: Intrare: S0 (stocul iniţial), P0 (preţul unitar)

Se calculează soldul_iniţial = S0 x P0
Pas 1: Intrări în cursul perioadei de analiză:
(Si, Pi), i = ��
1, 𝑛𝑛
Se calculează valoare_intrări = ∑𝑛𝑛𝑖𝑖=1 𝑆𝑆𝑖𝑖 𝑥𝑥 𝑃𝑃𝑖𝑖
Pas 2: sold_maxim_disponibil = sold_iniţial + valoare_intrări
Pas 3: sold_inventar 0; stoc inventariat (Q)
Pas 4: Dacă Q > Sn
atunci sold_inventar = sold_inventar + Sn x Pn
Q Q – Sn; n n-1
Altfel sold_inventar = sold_inventar + Q x Pn
Pas 5: Se determină:
valoare _ vânzări = sold_ maxim disponibil – sold_ inventar
Pas 6: Ieşire: valoare _ vânzări; sold_ inventor.
Stop
45
U.I.3.7 Tabele de decizie
Tabela de decizie este folosită pentru analiza proceselor complexe de decizie şi

identificarea eventualelor ambiguităţi. Procesul de decizie implică existența unor condiţii,
acţiuni în relaţie unele cu altele şi reguli.
O tabelă de decizie asociată unui proces de prelucrare P este un tablou bidimensional (cu
dublă intrare) unde avem (Lixăndroiu, 2000):
Ci, i = ��
1, 𝑛𝑛 reprezintă condiţii ale procesului P respective variabile logice, fiecare Ci poate
să ia vi (vi ≥ 2) valori logice alternative;
Aj, j = ��
1, 𝑚𝑚 reprezintă acţiunile posibile ale procesului P;
Rk, k = ��
1, 𝑀𝑀 reprezintă reguli de bază ale acţiunilor ce se execută pentru sistemul de
valori asociat condiţiilor.
Tab. I.3.2 Tabelă decizie
R1 R2 … RM
Condiţii C1 C11 C12 Intrări condiţii C1M
C2 C21 C22 C2M
… … … …
Cn Cn1 Cn2 CnM

Acţiuni A1 * Intrări acţiuni
A2 *
… *
Am *
(Sursa: Adaptat după Lixăndroiu, Bazele informaticii economice, 2000, p. 71)
Tabela de decizie este o matrice: (n + m) x M, liniile “n” reprezintă condiţii; “m”

reprezintă acţiuni; coloanele “M” reprezintă reguli.
Există 2 tipuri de reguli de decizie: - AND (C1k AND C2k AND…AND Cnk)
- OR (C1k OR C2k OR…OR Cnk).
46
U.I.3.8 Structuri elementare de date
Structura de date reprezintă o colecţie de date pe care s-a definit o structură şi pentru
care s-au stabilit procedee de înregistrare şi identificare a componentelor (date elementare sau
alte structuri de date) (Lixăndroiu, 2000).
Înainte de a elabora un algoritm este importantă cunoaşterea modului de reprezentare a
datelor.
Structura de listă
O lista reprezintă o colecţie de elemente de informaţie (noduri) aranjate într-o anumită
ordine. Lungimea unei liste este numărul de noduri din listă. O lista circulară este o lista în care,
după ultimul nod, urmează primul, fiecare nod având succesor şi predecesor (Andonie).
Implementarea unei liste se face în două moduri:
• implementare secvenţială – se realizează în locaţii succesive de memorie,
conform ordinii nodurilor în listă.
• implementare înlănţuită - fiecare nod conţine două părţi: informaţia şi adresa
nodului succesor.
1. Stive
O stivă este o lista liniară cu proprietatea ca operaţiile de inserare/extragere a nodurilor se
fac în/din coada listei. Dacă nodurile A, B, C, D sunt inserate într-o stivă în această ordine,
atunci primul nod care poate fi extras este D. Se spune ca ultimul nod inserat va fi şi primul şters.
Stivele se mai numesc şi liste LIFO (Last In First Out) sau liste pushdown. (Andonie)
Reprezentare pentru o stivă se realizează prin implementarea secvenţială într-un tablou S
[1 .. n], unde n este numărul maxim de noduri. Primul nod va fi memorat în S [1], al doilea în S
[2], iar ultimul în S [top], unde top este o variabila care conţine adresa ultimului nod inserat.
Initial, când stiva este vida, top = 0. Tabloul este o structură de date alcătuită dintr-o mulţime de
elemente de acelaşi tip. Tabloul cu o dimensiune este un vector iar cu două dimensiuni matrice
(Lixăndroiu, 2000).
47
2. Cozi
O coadă este o listă liniară în care inserările se fac doar în capul listei, iar extragerile doar
din coada listei. Cozile se numesc şi liste FIFO (First In First Out).
Reprezentarea secvenţială pentru o coadă se obţine prin utilizarea unui tablou C [0 .. n-
1], în care după locaţia C [n-1] urmează locaţia C [0]. Fie tail variabila care conţine indicele
locaţiei predecesoare primei locaţii ocupate şi fie head variabila care conţine indicele locaţiei
ocupate ultima oară. Variabilele head şi tail au aceeaşi valoare atunci şi numai atunci când coada
este vidă. Iniţial, head = tail = 0 (www.vega.unitbv.ro/~andonie – suport de curs online).
Structurile de graf şi arbore
Un graf neorientat este o pereche de G = (V, M), unde G este o mulţime finită de
elemente, noduri, iar M ⊆ V x V este o mulţime de perechi de elemente ale lui V, muchii.
Un graf conex este reprezentat de oricare două noduri ale grafuri care sunt unite prin cel
puţin un lanţ - o succesiune de muchii de forma (i1, i2) … (in-1, in) notată (i1, i2, … in).
Un graf orientat de tip G = (V, M) are proprietatea că M este o mulţime de perechi
ordonate de elemente din V. Elementele din V se numesc vârfuri, iar elementele lui M, se
numesc arce. În această situaţie lanţul se numeşte drum iar ciclul circuit.
Un arbore este un graf neorientat, fără cicluri şi conex.
Un arbore binar este arborele în care fiecare nod are cel mult doi descendenţi.
Arborii sunt folosiţi în procesele şi fenomenele economice.
Exemplu: Structură de reprezentare arborescentă

α
nivel I; adâncime 0
β
ϒ
nivel II; adâncime 1
δ ϵ σ
nivel III; adâncime 2
48
Unde: β este fiul lui α; β şi ϒ sunt fraţi; δ este un descendent al lui α; α este un
ascendant al lui δ.
Nodurile fără descendenţi = noduri terminale (frunze)
Nodul α = rădăcina arborelui
Nivelul = (1 + adâncimea nodului). Rădăcina are nivelul 1.
Rezumat
Algoritmul este un concept folosit pentru a desemna o mulţime finită de

operaţii cunoscute, care, executate într-o ordine bine stabilită, pornind de la o
mulţime de valori numită domeniul de definiţie, produce în timp finit un alt set
de valori (ieşirea) (Lixăndroiu, 2000).
Algoritmii pot fi reprezentaţi sub următoarele forme:
• schema logică – se utilizează simboluri grafice.
• limbajul convenţional – asigură exprimarea neambiguă a ordinii de
execuţie a paşilor unui algoritm pe baza unor reguli.
• limbajul algoritmic - este o formă intermediară între limbajul natural şi
cel de programare.
• tabela de decizie – realizează o reprezentare compactă a unor clase de
algoritmi.
Structura de date reprezintă o colecţie de date pe care s-a definit o structură
şi pentru care s-au stabilit procedee de înregistrare şi identificare a
componentelor (date elementare sau alte structuri de date) (Lixăndroiu, 2000).
O stivă este o lista liniară cu proprietatea ca operaţiile de inserare/
extragere a nodurilor se fac în/din coada listei.
O coadă este o listă liniară în care inserările se fac doar în capul listei, iar
extragerile doar din coada listei.
Un graf neorientat este o pereche de G = (V, M), unde G este o mulţime
finită de elemente, noduri, iar M ⊆ V x V este o mulţime de perechi de elemente
ale lui V, muchii.
Un arbore este un graf neorientat, fără cicluri şi conex.
49
50
Unitatea de învăţare I.4 Internet şi e-business
Cuprins
Unitatea de învăţare I. 4. Internet şi e-business
U.I.4.1 Introducere
U.I.4.3 Managementul informaţiilor la nivelul organizaţiei
U.I. 4.4 Securitatea datelor şi sistemelor informatice
U.I.4.5 E-commerce şi E-business
U.I.4.6 Sisteme electronice de plăţi
Rezumat
U.I.4.1 Introducere
Unitatea de învăţare se bazează pe cunoştinţele generale legate de internet şi

afaceri pe internet. Activăm într-un mediu în care tehnologia se schimbă rapid iar
internetul devine un instrument indispensabil.

- definească intranetul şi extranetul;
- identifice tipuri de atacuri ale reţelelor şi calculatoarelor;
- să recunoască sisteme electronice de plăţi;
- să înţeleaagă conceptele e-commerce şi e-business.
51
Parcurgerea unităţilor de învăţare presupune atât familiarizarea cu noţiunile teoretice,

cât şi rezolvarea testului de evaluare a cunoştinţelor. Durata medie de parcurgere a
unităţii de învăţare este de 2 ore.
U.I.4.3 Managementul informaţiilor la nivelul organizaţiei
Intranetul este o reţea din interiorul unei organizaţii care leagă utilizatori multipli prin
intermediul tehnologiilor Internet (Maican, 2005).
Intranetul satisface nevoia organizaţiei de informaţie.
Utilizatori: intraneturile sunt mai utile pentru organizaţii care:
• partajează obiective de afaceri comune;
• au nevoie de informaţie comună;
• sunt dispersate geografic;
• valorizează colaborarea.
Utilitate:
• afişarea noutăţilor din organizaţie;
• crearea de calendare cu evenimentele din organizaţie;
• crearea unor sisteme de afişare pentru posturile şi sarcinile interne;
• crearea forumurilor interne;
• afişarea agendei telefonice a personalului agnajat;
• încărcarea anumitor aplicaţii astfel încât să poată fi accesate din diverse locaţii;
• afişarea bazelor de date cu clienţi etc.
Modelele organizaţionale pentru intraneturi sunt (Maican, 2005):
• centralizat – utilizează un singur server Web care este administrat de un departament al
organizaţiei.
• descentralizat – fiecare utilizator poate să-şi creeze şi administreze propriul server Web
împreună cu resursele dorite;
• mixt – foloseşte elemente atât din modelul centralizat cât şi din modelul descentralizat.
52
Extranetul este un site Web cu acces controlat, în care o parte din vizitatori provin din afara
organizaţiei (Maican, 2005).
Utilitate:
• partajarea unor documente sau fişiere cu furnizori, parteneri, clienţi din alte locaţii;
• lucrarea în colaborare privind activităţi de editare, revizuire, actualizare, stocare a
bunurilor digitale;
• managementul proiectelor într-un spaţiu de lucru centralizat;
• versiuni curente asupra unor date precum: planificări ale producţiei, specificaţii de produs
etc.
Diferenţe între intranet şi extranet
Pentru înţelegerea mai bună a conceptelor sunt prezentate mai jos avantajele şi dezavantajele
intranetului şi extranetului (Maican, 2005):
• extraneturile sunt create în special pentru audienţă externă unei organizaţii;
• la nivelul unei organizaţii pot exista mai multe extraneturi, create cu diverşi parteneri de
afaceri dar există un singur intranet;
• extraneturile pot oferi un conţinut către public, intraneturile nu;
• intraneturile pot interacţiona cu aplicaţii back-office, obţinând în acelaşi timp conţinut din
mai multe surse;
• extraneturile pot fi create pentru un nou client sau echipă; având o durată de viaţă
limitată.
Soluţii pentru managementul informaţiilor
Există o serie de ceretări care s-au realizat în vederea identificării unor soluţii pentru
managementul informaţiilor printre care se amintesc (Maican, 2005):
• Digital Asset Management (DAM) = Asset Management (AM) = se recomandă utilizarea
în organizaţiile al căror principal obiect de activitate sunt bunurile digitale.
53
• Document Management (DM) = implică gestionarea corectă a creării şi întreţinerii

documentelor din oragizaţie, cu ajutorul bazelor de date şi a motoarelor de tip workflow,
care încorporează metadata şi reguli de afaceri.
• Knowledge Management (KM) = colectează şi distribuie cunoştinţele între indivizii dintr-
o organizaţie, pe baza unui set de reguli; exemplu industrii orientate spre cunoaştere
(producţie hi-tech).
• Software Configuration Management (SCM) = permit programatorilor să lucreze în
echipe, pe baza unui sistem de coordonare care permite gestionarea proiectelor la care
lucrează.
• Digital Rights Management (DRM) = permit proprietarilor de conţinut să regleze şi să
controleze distribuţia de informaţii prin aplicarea drepturilor de acces granulare precum şi
de anumite privilegii asupra părţii de conţinut.
• Content Management (CM) = o colecţie de reguli de afacere şi procese de editare.
U.I. 4.4 Securitatea datelor şi sistemelor informatice
Securitatea sistemelor informatice se referă la protejarea acestora împotriva accesului

neautorizat, a modificărilor informaţiilor fără permisiune şi cuprinde măsurile necesare pentru
detectarea, documentarea şi împotrivirea la diverse tipuri de ameninţări.
Modelul securităţii informaţiei

Există o serie de modele care vizează securitatea informaţiei. Se prezintă mai jos modelul
adoptat de National Training Standard for Information System Security Professionals şi anume
securitatea informaţiei este caracterizată de dimensiuni precum:
• Proprietăţile securităţii informaţiei: confidenţialitate, integritate, disponibilitate.
• Stările informaţiei: informaţia există în timpul procesării (de exemplu RAM) într-
un mediu de stocare şi în timpul transmisiei prin reţele.
• Măsuri de securitate: pentru prevenirea şi împiedicarea accesului care ar dăuna
bunurile informaţionale.
54
Reţelele şi resursele ataşate de acestea sunt expuse diferitor tipuri de atacuri potenţiale,
cum ar fi (Dabija, 2013):
• atacuri la integritate (atacuri la autentificare, furtul sesiunilor, atacuri de protocol,
tehnici de manipulare – „social engineering”, tehnici de manipulare neglijente,
abuz de privilegii explorarea uşilor din spate – „backdoors”);
• atacuri la confidenţialitate (divulgarea neglijentă, interceptarea informaţiei,
acumularea informaţiilor);
• atacuri la disponibilitate (interferenţe, supresii, furnizarea de informaţii
neaşteptate).
Exemple de diverse tipuri de atacuri (Dabija, 2013):

Atacurile de autentificare –o persoană sau un program reuşeşte să se identifice
ca o altă persoană/aplicaţie şi astfel să obţină diferite avantaje nelegitime
(spoofing). Include furtul direct de parole (shoulder-surfing) sau prin ghicirea
sau dezvăluirea acestora.
Furtul sesiunilor – formă prin care un utilizator care a fost autentificat este
„înlocuit” de atacator folosindu-se de toate privilegiile acestuia pentru accesul
la informaţii.
Tehnici de manipulare – formă de atac care ia amploare prin prisma
„încrederii” şi oferirii unor informaţii private unor persoane neautorizate.
O formă specială de atac este cea a abuzului de privilegii. Este specială şi din
cauza faptului că se referă, la atacurile venite din interior (peste 80%), marea
majoritate venind din partea unor angajaţi sau fost angajaţi nemulţumiţi sau în
căutarea unor informaţii ce le pot aduce beneficii personale.
Folosirea de Backdoors – este o metodă care se referă la unele „erori”, de cele
mai multe ori introduse intenţionat în cadrul aplicaţiilor, „erori” ce pot oferi
acces la sistemul pe care rulează.
Supresia jurnalizării este un tip special de interferenţă şi este folosit adesea
împreună cu alte tipuri de atacuri. Se folosesc metode prin care efectiv se
limitează mesajele jurnalizabile sau prin generarea unui trafic atât de mare
încât aflarea propriu-zisă a informaţiei utile să fie foarte dificilă.
55
Printre alte tipuri de atacuri se amintesc (Dabija, 2013):

• Atacurile de tip social engineering. Atacatorul trebuie să posede abilităţile utilizatorului
sau carismă. El câştigă încrederea utilizatorilor şi obţin drepturi cu ajutorul cărora se pot
conecta pe sisteme.
• Atacuri Denial-of-Service (DoS). Atacurile DoS sunt printre cele mai “populare” printre
hackeri atunci când este vizată întreruperea serviciilor unei reţele sau ale unui server.
Scopul unui atac DoS este de a genera o cantitate foarte mare de trafic care pune în
imposibilitatea de a mai răspunde într-un timp rezonabil a serverelor, routere-lor sau altor
echipamente, astfel ele nemaifiind capabile să funcţioneze normal.
• Distributed Denial-of-Service. Acest tip de atac face cam acelaşi lucru ca şi DoS-ul,
numai că se foloseşte în atingerea scopului său de computere intermediare, numite agenţi,
pe care rulează unele aplicaţii (zombies) care au fost instalate pe calculatoare anterior.
Hacker-ul activează de la distanţă aceste “progrămele” în aşa fel încât toate aceste
sisteme intermediare să lanseze atacul DDoS în acelaşi timp. Din cauză că atacul provine
de la mai multe calculatoare care pot să fie răspândite prin toată lumea, originea reală a
pericolului este foarte greu de identificat. Pe lângă posibilitatea ca reţeaua personală să
fie pusă la pământ cu tot cu servere, mai există şi „opţiunea” ca sistemele să fie folosite
pe post de agenţi intermediari în alte atacuri.
• Atacul DNS DoS. Acest tip de atac exploatează diferenţele de mărime între DNS querry
(interogarea name server-ului) şi DNS response (răspunsul name server-ului). Atacatorul
foloseşte serverele de DNS ca şi amplificatoare pentru a mări traficul de DNS.
• Atacul Ping of Death. Se creează un pachet IP mai mare decât valoarea admisă de
specificaţiile protocolului IP, adică 65 536 bytes. Sistemul ţintă este compromis, soluţia
fiind un reboot (de multe ori forţat – sistemul blocându-se).
• Atacul Mail Bomb. Se trimit aşa de multe e-mailuri înspre un mail server, încât acesta
ajunge în imposibilitatea de a le gestiona, iar userii legitimi nu mai pot beneficia de
serviciile acestuia. Din acest tip de atac a derivat unul care presupune “înscrierea” mail
serverului la o grămadă de e-mailing lists-liste uneori legitime, care oferă tot felul de
informaţii.
56
• Scanning-ul şi spoofing-ul. Termenul de scanner, în contextul securităţii în IT, se referă

la o aplicaţie software folosită de către hackeri pentru determinarea porturilor TCP
(Transport Control Protocol – protocol orientat pe conexiune) sau UDP (User Datagram
Protocol) deschise pe un sistem.
• Un virus este un program creat să distrugă datele sau echipamentele unui calculator.
Pentru combaterea atacurilor există tehnici de securitate a datelor.
Criptografia este arta şi ştiinţa de a ține secrete datele, prin utilizarea criptării folosind
un algoritm specific; există două tipuri de criptografie: cu cheie secretă şi cu cheie publică.
Criptografia cu cheie secretă utilizează o singură cheie pentru criptarea şi decriptarea datelor, iar
criptarea cu cheie publică utilizează o pereche de chei (Maican, 2005).
Funcţiile Hash oferă un conţinut cu lungime fixă datorită datelor de intrare cu lungime
variabilă = luarea unei amprente a datelor; datele de ieşire se numesc hash (Maican, 2005).
Semnătura digitală oferă servicii de securitate de bază (dacă sistemul a fost implementat
corect) precum autentificarea, integritate, nerepudiere. Semnăturile digitale utilizează criptarea
cu cheie publică şi hashing.
Certificatul digital este o „carte de identitate” virtuală care permite crearea de semnătură
electronică cu valoare legală, permiţând identificarea în mediul electronic (www.certsign.ro).
U.I.4.5 E-commerce şi E-business
E-commerce sau comerţul electronic este activitatea prin care se vinde şi se cumpără
bunuri şi servicii de pe internet.
În e-commerce se discută despre:
B2B (business to business) = comerţul electronic desfăşurat între companii.
B2C (business to consumer) = comerţul electronic desfăşurat între companii şi
consumatori.
C2C (consumer to consumer) = comerţul electronic desfăşurat între persoane fizice
particulare sau cel desfăşurat între consumatori.
C2B (consumer to business) = implică licitaţii inverse care permit consumatorilor să
conducă tranzacţia.
57
B2G (business to goverment) = comerţul electronic desfăşurat între companii şi sectorul

public.
E-business-ul este transformarea proceselor organizaţiei pentru crearea de valoare
adăugată prin aplicarea tehnologiilor, filosofiei şi paradigmelor calculatoarelor din noua
economie (Maican, 2005). Se referă la procese precum cele din producţie, cele orientate spre
client sau procese interne de management.
U.I.4.6 Sisteme electronice de plăţi
O dată cu crearea comerţului electronic a apărut şi nevoia plăţilor electronice. Cercetările

legate de sistemele electronice de plăţi sunt în curs de dezvoltare. Câteva sisteme recunoscute
sunt:
• Sisteme de plăţi cu carduri bancare – cele mai multe tranzacţii de bunuri şi
servicii se realizează utilizând carduri bancare clasice (MasterCard, Visa etc.)
• Sisteme on-line de plată cu monedă electronică:
ECash: foloseşte conturi la aceaşi bancă între cumpător şi vânzător; implică banca,
cumpărătorul şi vânzătorul.
NetCash: implică entităţi precum: cumpărător, vânzător şi servere de monedă care emit
monedele electronice.
• Microplăţi
MilliCent: implică entităţi precum: cumpărător, vânzător şi brokerii care vând scrip-uri.
CyberCoin: consumatorii pot utiliza conturile existente în bănci pentru a transfera valori în
softul portofel electronic propriu, de unde pot achiziţiona produsele dorite.
• Cecuri electronice substituie cecurile de pe hârtie şi utilizează semnătura
electronică.
Rezumat
Intranetul este o reţea din interiorul unei organizaţii care leagă
utilizatori multipli prin intermediul tehnologiilor Internet (Maican, 2005).
Extranetul este un site Web cu acces controlat, în care o parte din
vizitatori provin din afara organizaţiei (Maican, 2005).
Securitatea sistemelor informatice se referă la protejarea acestora
împotriva accesului neautorizat,
58a modificărilor informaţiilor fără permisiune
şi cuprinde măsurile necesare pentru detectarea, documentarea şi împotrivirea
la diverse tipuri de ameninţări.
Criptografia este arta şi ştiinţa de a ține secrete datele, prin utilizarea

criptării folosing un algoritm specific; există două tipuri de criptografie: cu
cheie secretă şi cu cheie publică. Criptografia cu cheie secretă utilizează o
singură cheie pentru criptarea şi decriptarea datelor, iar criptarea cu cheie
publică utilizează o pereche de chei (Maican, 2005).
E-commerce sau comerţul electronic este activitatea prin care se
vinde şi se cumpără bunuri şi servicii de pe internet.
E-business-ul este transformarea proceselor organizaţiei pentru
crearea de valoare adăugată prin aplicarea tehnologiilor, filosofiei şi
paradigmelor calculatoarelor din noua economie.
Sisteme electronice de plăţi:
• Sisteme de plăţi cu carduri bancare
• Sisteme on-line de plată cu monedă electronică
• Microplăţi
• Cecuri electronice
59
Unitatea de învăţare II. 1. Editarea datelor de tip text. Microsoft Word (1)
Noțiuni generale
Cuprins
Unitatea de învăţare II. 1. Noţiuni generale Microsoft Word
U.II.1.1 Introducere
U.II.1.2 Competenţele unităţii de învăţare
U.II.1.3 Comenzile Microsoft Word
Rezumat
Unitatea de învăţare se bazează pe cunoştinţele generale legate de Microsoft

Office Word 2013 şi se adresează cursanţilor care au mai lucrat cu Microsoft Word.
Unitatea de învăţare oferă o viziune generală asupra aspectelor teoretice punându-se
accentul pe o serie de aplicaţii practice care dezvoltă competenţe utilizatorului.

- identifice comenzile meniurilor MS Word;
- să creeze un document;

60
Deschiderea aplicaţiei Word se poate realiza în diverse moduri dar cea mai uşoară
modalitate de lansare a editorului este pornind de la butonul Start - All Programs – Microsoft
Office – Microsoft Word şi se deschide pagina conform fig. II.1.1.
Bara de meniuri Bara de instrumente
Fig. II.1.1 Meniu MS Word
Componentele principale ale ferestrei aplicatiei Word sunt urmatoarele:
Bara de titlu (Title bar) - afişează numele documentului de lucru;

Bara de meniuri (Menu bar) - grupează comenzile şi optiunile din Word.
Bara de instrumente (Toolbars) este alcătuită din butoane (icon-uri) care sunt asociate cu
diferite comenzi.
Rigla verticală şi cea orizontală (Rulers) - este un dispozitiv cu ajutorul căruia se pot alinia
paragrafele, pot fi mărite sau micşorate marginile documentului, etc.
61
1. Meniul File
Comenzile care pot fi accesate din meniul File (Fişier) pot fi vizualizate în fig. II.1.2.:
Fig. II.1.2 Meniu File
Comenzile meniului File Rol

Info permite parolarea documentului, oferă informaţii
despre proprietăţile documentului.
New (Nou) crează un document nou.
Open (Deschidere) deschide o fereastră care ajută la găsirea
documentelor create anterior.
Save (Salvare) salvează documentul activ de lucru.
Save as… (Salvare ca…) salvează documentul curent cu nume, locaţie sau în
format diferit (txt, pdf. etc.).
Save as Adobe PDF salvează documentul în format .pdf.
Print (Imprimare) comandă pentru imprimarea documentului.
Share permite partajarea documentului.
Export permite convertirea documentului în .pdf sau alte
forme.
Close (Închidere) închide doar documentul activ (nu şi editorul
MSWord).
Account oferă informaţii despre produsul MS Word.
Options oferă informaţii generale despre documentul activ,

modalităţi de salvare, de afişare, limbă etc.
62
2. Meniul Home
Principalele submeniuri ale acestui meniu sunt: Clipboard, Font, Pararaph, Styles, Editing.
Fig. II.I.3 Meniul Home
Comenzile meniului Home Rol

În Clipboard se găsesc:
Cut (Ctrl+X) păstrează zona selectată în vederea mutării în altă zonă.
Copy (Ctrl+Y) păstrează zona selectată în vederea copierii în altă zonă.
Paste (Ctrl+V) copiază în zona aleasă obiectul păstrat în clipboard.
Format Painter (Ctrl + Shift +C) copiază formatarea dintr-un singur loc și o aplică la
altul.
În Font se găsesc:
Font-ul (Ctrl + Shift + F) permite formatarea caracterelor prin selectarea fontului
şi a dimensiunii acestuia.
Bold (Ctrl + B) formatează textul cu aldine.
Italic (Ctrl + I ) formatează textul cu litere cursive.
Underline (Ctrl + U) formatează textul cu litere subliniate.
Strikethrough permite trasarea unei linii pe mijlocul textului selectat.
Subscript (Ctrl + =) crează litere sau cifre mici sub linia de bază a textului.
Superscript (Ctrl + +) crează litere sau cifre mici deasupra liniei textului.
Grow font (Alt + Ctrl + :) măreşte dimensiune fontului.
63
Shrink Font (Alt + Ctrl + ;) micşorează dimensiune fontului.
Change case schimbă caracterele textului în funcţie de opţiunile din

caseta de dialog corespunzătoare (exemplu: posibilitatea
de scriere a textului cu majuscule).
Clear Formatting şterge anumite elemente selectate din documentul de
lucru.
Text Effects aplică un efect vizual asupra textului selectat (exemplu:
umbre.)
Text highlight color permite marcarea unor blocuri de text.
Font Color evidenţiază prin diferite culori cuvintele sau paragrafele

indicate.
În Paragraph se găsesc:
Bullets formatează cu marcaje un text existent.
Numbering crează o listă numerotată pe măsură ce se introduce un

text.
Align text left (Ctrl + L) aliniază textul la stânga.
Center (Ctrl + E) aliniază textul la centru.
Align text right (Ctrl + R) aliniază textul la dreapta.
Justify (Ctrl + J) aliniază textul stânga-dreapta.
Decrease Indent aliniază simultan prin micşorare toate rândurile

paragrafului selectat cu o jumătate de inch adică până la
tabulatorul următor.
Increase Indent aliniază simultan prin mărire toate rândurile
Sort realizează sortarea datelor după un anumit criteriu.
Show/Hide (Ctrl + *) afişează sau ascunde marcaje de paragraf.
Line and Paragraph Spacing permite selectarea spaţiului dintre rândurile (linile) şi
paragrafele textului.
64
Shading permite colorarea fundalului textului sau paragrafului.
Border oferă opţiuni referitoare la chenar (margini); exemplu:

stilul şi grosimea liniei.
În Styles se găseşte:
permite modificarea stilului paragrafului şi defineşte

caracteristicile stilului dorit.
În Editing se găsesc:
Select selectează întregul text sau obiectele din documentul
activ.
Find este operaţiunea de căutare a textului indicat.
Replace declanşează operaţiunea de susbstituire a textului

indicat cu un nou text.
3. Meniul Insert
Fig. II.1.4 Meniul Insert
Comenzile meniului Insert Rol

Cover Page inserează o pagină de copertă editabilă.
Blank page inserează salt la o nouă pagină blank în locaţia

cursorului.
Page Break permite începerea următoarei pagini la poziţia
curentă.
În Tables se găseşte: permite inserarea tabelelor.
65
În Illustrations se găsesc:
Pictures inserează o imagine dintr-un fişier.
Online Pictures permite identificarea şi inserarea imaginilor dintr-

o varietate de surse online.
Shapes inserează forme gata realizate precum: dreptunghi,

pătrat, linie, cerc etc.
SmartArt inserează grafice care permit comunicarea vizuală

a informaţiei.
Chart inserează diverse tipuri de grafice.
Screenshot inserează capturi de ecran.
În Add-ins se găsesc:
un add-in este un program suplimentar care
adaugă comenzi sau caracteristici personalizate
unei aplicații.
În Media se găseşte:
permite identificarea şi inserarea imaginilor
dintr-o varietate de surse online.
În Links se găsesc:
Hyperlink crează un link în documentul de lucru pentru un
acces rapid la pagini web.
Bookmark inserează semne de carte care sunt de fapt
etichete invizibile asociate diferitelor părţi
ale documentului, astfel încât vă puteţi
deplasa rapid în locul în care vreţi să lucraţi.
66
Cross-reference referința încrucișată se referă la un element care

apare într-o altă locație dintr-un document.
În Comments se găseşte:
Comment inserează comentarii, observaţii.
În Header&Footer se găsesc:
Header afişează antetul documentului şi permite inserarea
şi modificarea textului, obiectelor, etc. în spaţiul
destinat acestei secţiuni.
Footer afişează subsolul documentului şi permite
inserarea şi modificarea textului, obiectelor, etc. în
spaţiul destinat acestei secţiuni.
Page Number permite numerotarea automată a paginilor.
În Text se găsesc:
Text Box inserează casete de text, respectiv un text
înconjurat de un cadru, care permite poziţionarea
textului oriunde în pagină.
WordArt permite inserarea unui text decorativ în

documentul de lucru.
DropCap permite folosirea letrinelor (iniţiale mărite şi
încadrate la începutul paragrafului curent).
Signature Line introduce o linie de semnătură care specifică

persoana care trebuie să semneze.
Date&Time înserează data şi ora în documentul de lucru.
Object introduce in punctul de inserție un obiect (desen,

ecuaţie) creat anterior.
În Symbols se găsesc:
Equation permite inserarea şi crearea ecuaţilor şi a
formulelor matematice.
Symbol permite inserarea simbolurilor care nu se regăsesc
pe tastatură.
67
inserează flash video.
4. Meniul Design
Fig. I.1.5 Meniul Design
Comenzile meniului Design Rol

În Document Formatting se găsesc:
Themes permite schimbarea design-ului general al
întregului document prin selactarea unei teme
dorite.
Colors permite schimbarea design-ului general al

întregului document prin selectarea culorilor
dorite.
Fonts permite schimbarea design-ului general al

întregului document prin selectarea fonturilor
dorite.
Paragraph Spacing permite schimbarea spaţiului dintre paragrafe şi

linii.
68
Effects permite schimbarea design-ului general al

întregului document prin selectarea efectelor
dorite.
permite menţinerea noului design al documentului
pentru toate noile documente.
În Page Background se găsesc:
Watermark permite introducerea unui text sau a unei imagini
plasate în spatele textului din document. se pot
adăuga filigrane de text, cum ar fi: confidențial.
Page Color permite alegerea unei culori pentru fundalul

paginii.
Page Borders permite stabilirea chenarelor (bordurilor) paginii

de lucru.
5. Meniul Page Layout
Fig. II.1.6 Meniul Page Layout
69
Comenzile meniului Page Layout Rol
În Page Setup se găsesc:

Margins stabileşte marginile documentului.
Orientation stabileşte orientarea documentului, portret sau tip

vedere.
Size setează dimensiunile documentului, A4, A5 etc.
Columns determină scrierea pe una, două sau mai multe

coloane.
Breaks introduce în punctul de inserţie o pauză care face

saltul la o pagină nouă, coloană nouă, secţiune nouă,
etc.
Line Numbers permite numerotarea linilor de-a lungul fiecărui rând
al documentului.
Hyphenation efectuează despărţirea cuvintelor în silabe.
În Paragraph se găsesc:
aliniază simultan prin mărire sau micşorare toate
rândurile paragrafului selectat cu o jumătate de inch
adică până la tabulatorul următor.
permite stabilirea spaţiului dintre paragrafele

documentului.
În Arrange se găsesc:
Position permite poziţionarea obiectului selectat în pagină
conform ceinţelor.
70
Wrap Text permite schimbarea poziţionării textului din document

în funcţie de obiectul selectat.
Align aliniază marginile obiectelor selectate.
Group grupează obiectele selectate.
Rotate permite rotirea obiectelor selectate.
6. Meniul References
Fig.II.1.7 Meniul References
Comenzile meniului References Rol

Table of Contents permite crearea unui cuprins.
Footnotes inserează, afişează notele de subsol şi permite

modificarea acestora.
În Citations & Bibliography se găsesc:

Insert Citation inserează citarea sursei de inspiraţie a textului, figurii
etc. preluate şi introdu-se în document.
71
Manage Sources permite vizualizarea listei cu toate sursele citate.
Style permite alegerea stilului de citare. Obs. cel mai folosit,

în prezent, este stilul APA.
Bibliography permite introducerea în document a bibliografiei.
În References se mai găsesc: poziţionează numărul şi denumirea unei figuri sau a

Caption unui tabel în funcţie de preferinţele utilizatorului;
crează, updatează un cupris al figurilor, crează
legătura cu un element care apare într-o altă locație
într-un document.
Index creează tabel de indexi la început sau sfârşit de

document, cuvinte ce necesită trimiteri în text; permite
definirea opţiunilor de inserare şi updatare a
indexului.
Table of Authorities marchează citările; un tabel de autorități enumeră

referințele într-un document legal, împreună cu
numerele paginilor pe care apar referințele.
7. Meniul Mailings
Fig. II.1.8 Meniul Mailings
Comenzile meniului Mailings Rol

Create envelopes and labels comandă ce facilitează crearea şi tipărirea de plicuri
şi etichete în funcţie de informaţiile din scrisoare.
72
Start Mail Merge combinarea de corespondență este utilizată pentru a

crea mai multe documente simultan. aceste documente
au aspect identic, formatare, text și grafică. numai
secțiunile specifice ale fiecărui document variază și
sunt personalizate.
Write & Insert Fields câmpurile de îmbinare a corespondenței care se

inserează extrag informațiile din lista dvs. de
corespondență, personalizând fiecare plic, mesaj e-
mail, etichetă sau scrisoare. câmpurile de îmbinare
provin din titlurile coloanelor din lista dvs. de
corespondență (cunoscută și sub numele de "sursa de
date").
Preview Results previzualizarea rezultatelor.
Finish indică finalizarea şi fuzionarea.
8. Meniul Review
Fig. II.1.9 Meniul Review
Comenzile meniului Review Rol

În Proofing se găsesc:
Spelling and Grammar identifică cuvintele ortografiate greşite sau
necunoscute şi propoziţiile care conţin posibile greşeli
73
gramaticale; oferă alternative pentru cuvinte sau

expresii, în scopul diversificării limbajului şi folosirii
mai precise a cuvintelor în cadrul unui document.
Define funcţionează ca un dicţionar;ajută la definirea unor

termeni.
Thesaurus ajută la găsirea sinonimelor cuvintelor căutate.
Word Count oferă informaţii referitoare la numărul de pagini

redactate, numărul de cuvinte utilizate, numărul de
paragrafe şi linii existente, existenţa unor antete sau
subsoluri.
În Language se găsesc:
Translate şi Language stabileşte automat limba în care este scris un text,
acces la dicţionarul de sinonime si alte comenzi de
acest gen.
În Comments se găsesc:
Comentarii afişează o fereastră ce conţine toate comentariile
asociate documentului şi permite ştergerea, inserarea
unui nou comentariu, vizualizarea celui anterior şi a
următorului.
Tracking utilizează marcajele de revizuire pentru identificarea

diferenţelor între documente sau versiuni.
În Changes se găsesc:
Changes utilizează marcajele de acceptare sau refuzare a
schmbărilor propuse.
Compare compară sau combină versiuni multiple ale

documentului.
74
Protect protejează documentul pentru marcajul de revizuire,

comentarii, înregistrări şi opţional se poate stabili o
parolă.
9. Meniul View
Fig. II.1.10 Meniul View
Comenzile meniului View Rol
În Document Views se găsesc:

reprezintă cel mai uşor mod de a citi un document căci
cuprinde instrumente de căutare şi editare generală a
documentului pentru citit.
Print Layout este tipul de vizualizare cel mai frecvent utilizat în care
se poate vedea textul propriu-zis, formatarea
paragrafelor şi reprezintă formatul de imprimare.
Web Layout este tipul de vizualizare care permite citirea

documentelor ca de pe o pagină de internet.
Outline organizează structura unui document.
În Show se găsesc:
75
ajută la personalizarea ferestrei de lucru adăugând

sau eliminând elemente noi, în funcţie de necesităţile
utilizatorului.
ruler arată sau ascunde rigla zonei de lucru.
gridlines oferă paginii aspectul unei foi de calcul
matematic.
Zoom stabileşte scara de vizualizare a foii de lucru pe ecran.
În Window se găsesc:
New Window permite deschiderea unei noi ferestre.
Arrange All afişează pe ecran toate fişierele deschise în ferestre

separate.
Split desparte foaia de lucru în zone distincte, astfel încât să

se poată vizualiza două sau patru zone distincte ale
foii de lucru.
Switch Windows permite comutarea între ferestre.
Macros permite crearea unui macro, adică o succesiune de

comenzi care se pot executa automat în mod repetat.
10. Meniul Acrobat
Fig. II.1.11 Meniul Acrobat
76
Meniul Acrobat permite convertirea documentului word în .pdf, ataşarea acestuia la e-mail,
importarea unor comentarii din documentul .pdf, inserarea unor flash video.
Rezumat
Unitatea prezintă o viziune generală asupra comenzilor şi meniurilor MS Word

2013.
77
Cuprins
Unitatea de învăţare II.2 Noţiuni generale despre lucrul în Microsoft Word
U.II.2.3 Introducerea, editarea textului, formatarea paginii şi formatarea primară a textului
Rezumat


- introducă şi să editeze un text MS Word;
- să formateze paginile unui document MS Word;
- să realizeze formatarea primară a textului.

parcurgere a unităţii de învăţare este de 3ore.
78
U.II.2.3 Introducerea, editarea textului, formatarea paginii şi formatarea

primară a textului
Un document MS Word se crează urmând etapele:

• Introducerea şi editarea textului;
• Formatarea caracterelor, a paragrafelor şi a paginii;
• Adăugarea tabelelor şi a elementelor grafice sau a obiectelor din alte aplicaţii;
• Corectarea documentului;
• Tipărirea sau expedierea documentului prin e-mail sau publicarea sa în reţeaua
Web.
De reţinut….
1. Semnele de punctuație (virgulă, punct, semnele de întrebare, exclamare, etc.)
și parantezele se poziționează imediat după text, iar după acestea se lasă spațiu.
2. Pentru alinierea paragrafelor se utilizează fie tasta TAB, fie rigla ajutătoare.
Pentru a insera text se poziţionează punctul de intersecţie acolo unde se doreşte să apară textul şi
se scrie.
Pentru a şterge anumite caractere din text se folosesc:
• Backspace: şterge caracterele aflate la stânga punctului de inserţie.
• Delete: şterge caracterele aflate în dreapta punctului de inserţie.
Selectarea textului se face poziţionând punctul de inserare la începutul blocului pe care se
doreşte a-l selecta, se execută click şi se trage cursorul până la sfârşitul blocului.
Metode de selectare cu ajutorul mouse-ului:
• dublu click pe un cuvânt pentru a selecta tot cuvântul;
• triplu click la începutul sau în interiorul unui paragraf pentru selectarea întregului
paragraf;
• Ctrl+clic pentru a selecta toată propoziţia.
Pentru a modifica dimensiunile unui document se merge în meniul Page Layout – Page Setup –
Margins (pentru margini) sau Orientation (orientare).
79
Exemplu:
Se introduce dimensiunea dorită a marginilor şi se poate selecta orientarea

paginii.
Pentru a configura un antet şi un subsol se merge în Insert – Header&Footer – se selecteză

Hedear (antet) sau Footer (subsol).
Pentru numerotarea paginilor se merge în Insert – Header&Footer – Page Number şi se
selectează opţiunea dorită de poziţionare a numerotării.
Exemplu:
Pentru a configura mai multe coloane se merge la Page Layout – Page Setup – Columns.
Exemplu: submeniul Columns permite ca textul să fie scris pe una sau mai
multe coloane şi permite setarea dimensiunilor coloanelor.
80
Crearea bordurilor se realizează astfel: Home – Paragraph – Borders şi se selectează

variantă dorită.
Formatarea textului se referă la:
• formatarea caracterelor (felul cum arată fiecare literă);
• formatarea paragrafelor (felul în care arată paragrafele în pagină);
• formatarea cu stiluri de caractere care sunt o combinaţie de informaţii de formatare a
caracterelor, a paragrafelor şi alte informaţii.
Caracterele sunt reprezentate de litere, numere, simboluri (&,*, %), semne de punctuaţie şi spaţii.
Într-un text caracterele utilizate sunt definite de anumite mărimi, cum ar fi: tipul fontului, stilul şi
dimensiunea acestuia. La acestea se mai pot adăuga anumite efecte, utilizate în spaţii special
(Florea, 2010).
Prin tipul unui font se înţelege specificul său, cum ar fi: Times New Roman, Courier, Arial, etc.
Stilurile utilizate pentru evidenţierea unui text sunt: Bold (îngroşare), Italic (înclinare),
Underline (subliniere) care se găsesc în Home - Font. (Florea, 2010).
Tot în meniul Home – Font există posibilitatea de a transforma caracterele, opţiune este Change
Case în care se regăsesc:

• Small Caps (lowercase), transformă textul selectat într-un text scris fără majuscule;
• Uppercase, transformă textul selectat într-un text scris cu majuscule;
• Capitalize Each Word, transformă prima literă a fiecărui cuvânt într-una scrisă cu
majuscule;
• Toggle case, transformă prima literă a fiecărui cuvânt într-una scrisă fără majuscule,
restul literelor râmânând cu majuscule.
Formatarea unui paragraf constă în (Florea, 2010):
• stabilirea marginilor paragrafului (prin margine se înţelege distanţa dintre marginea
textului din paragraf şi marginea paginii);
• stabilirea alinierii şi alegerea distanţei dintre liniile aceluiaşi paragraf;
• stabilirea distanţei dintre paragrafe;
• punctele de tabulare
Un marcaj de sfârşit de paragraf se inserează apăsând tasta <ENTER>.
81
Formatarea paragrafelor se realizează:

• cu ajutorul riglei şi a barei de instrumente de formatare;
• utilizând comanda Paragraph din meniul Home.
Combinaţiile de taste pentru alinierea unui paragraf sunt:
• Ctrl+E aliniază textul la centru;
• Ctrl+J aliniază textul stânga- dreapta;
• Ctrl+L aliniază textul la stânga;
• Ctrl+R aliniază textul la dreapta.
Indentarea (stabileşte decalarea textului) unui paragraf presupune stabilirea distanţelor acelui
paragraf faţă de anumite repere – Increase si Decrease Indent din meniul Home – Paragraph.
Utilizarea riglei pentru identarea paragrafelor se realizează astfel:
• se alege comanda Ruler din meniul View, pentru afişarea riglei;

• se selectează paragrafele ce urmează a fi indentate;
• se deplasează prin operaţia de “tragere” a marcajelor de identare care se află pe riglă.
Numerotarea paragrafelor se face prin selectarea paragrafelor, după care se apasă butonul
Numbering din meniul Home – Paragraph.
Tabulatorii sunt funcţii bine stabilite la alinierea coloanelor de text sau de numere (Florea, 2010).
Se utilizează TAB din tastaură sau click dreapta – paragraph – tabs şi se deschide o fereastră
conform fig.II.2.1 După cum se poate observa în figură, în Paragraph se mai pot define
aliniamentul, indentarea şi spaţierea.
Fig. II.2.1 Paragraph
82
Există patru tipuri de tabulatori:
permite alinierea la stânga
permite aliniera centrală
permite alinierea la dreapta
permite alinierea în funcţie de poziţia virgulei mobile.
Formatarea secţiunilor pagilior se realizează din meniul Page Layout – Page Setup – Breaks.
Inserarea imaginilor se realizează din meniul Insert – Illustrations – Picture sau Clip Art (o
colecţie de fişiere cu imagini grafice prefabricate, ce pot fi importate direct în documentul
editat).
Atunci când se inserează o imagine textul va apărea deasupra şi sub imagine. Dacă se doreşte
modificarea acestei opţiuni se vor parcurge următorii paşi:
• se alege comanda Position din meniul Page Layout - Arrange;
sau
• se execută clic pe Wrap Text (înfăşurare) meniul Page Layout – Arrange.
Rezumat
Unitatea prezintă aspecte teoretice, generale, despre introducerea,
editarea textului, formatarea paginii şi formatarea primară a textului.
83
Cuprins
Unitatea de învăţare II. 1. Noţiuni generale despre lucrul cu tabele Microsoft Word
Rezumat
Aplicaţii practice


- insereze ecuaţii în MS Word;
- să prelucreze date tabelare;

84
U.II.3.3 Tabele şi ecuaţii
Tabelele se realizează executând comanda Insert Table din meniul Insert selectându-se numărul
dorit de coloane şi rânduri. Tot din aceaşi comandă se pot realiza, alegând opţiunea
corespunzătoare, următoarele:
• desenarea unui tabel: Insert – Table – Draw table;
• inserarea unei foi de calcul din MS Excel: Insert – Table – Excel Spreadsheet;
• inserarea unor tabele rapide, de exemplu: calendar: Insert – Table – Quick Tables.
În cazul desenării sau lucrului într-un tabel se recomandă:

• pentru a şterge o margine a unei celule, se execută click pe instrumental Erase (radieră)
şi se trage de-a lungul liniei care se doreşte a fi ştearsă;
• pentru a trasa linii colorate, se alege opţiunea Border Painter;
• pentru a stabili exact înălţimea sau lăţimea celulelor se utilizează submeniul Layout –
Cell Size;
• pentru a insera rânduri sau coloane se utilizează Layout – Rows & Columns;
• pentru alinierea şi direcţia textului dar şi pentru setarea marginilor celulei se utilizează
Layout – Alignment;
• pentru introducerea datelor în tabel se execută click într-o celulă şi se scrie; tasta TAB
permite trecerea la celula din dreapta; tastele SHIFT + TAB permit mutarea înapoi cu o
celulă;
• dacă o celulă conţine deja text, prin apăsarea tastei TAB pentru a trece la celula
respectivă, se selectează şi textul;
85
• în cazul în care în tabel există date numerice care implică calculi, se selectrează datele şi
se merge la Layout – Formula, unde se inserează formula dorită;
• unirea celulelor se realizează prin execuţia comenzii Merge Cells (îmbinare celulule) iar
pentru a readuce celulele îmbinate la forma inițială, se execută click pe butonul Split
Cells (divizare celule);
• pentru a insera borduri şi a le schimba stilul se aleg opţiunile Borders respectiv Border
Style din Layout;
• pentru a transforma textul în tabel se alege opţiunea Convert to text din Layout.
Ecuaţiile şi simbolurile se inserează din meniul Insert – Equation respectiv Symbol.
Fig. II.3.1 Instrumente pentru ecuaţii
După cum se poate observa în fig.II.3.1 se pot insera o varietate largă de simboluri şi se pot
construi formule matematice utilizând diverse structuri.
Rezumat
Unitatea de învăţare reaminteşte utilizatorului de MS Word meniurile editorului
şi una dintre primele etape care trebuie parcurse în realizarea unui document
tehnoredactat. Sunt prezentate meniurile şi elementele principale legate de
introducerea, editarea textului, formatarea paginii, formatarea primară a textului,
inserarea tabelelor şi a ecuaţilor.
86
Aplicaţii practice – MS Word
I. Introduceţi următorul text într-un document MS Word şi rezolvaţi cerinţele

de mai jos:
Structura sistemelor de calcul
Un sistem de calcul este un ansamblu de dispozitive destinate preluării, stocării,

prelucrării şi transmiterii informaţiei.
Principalele componente arhitecturale ale unui sistem de calcul sunt urmatoarele:
●DPI – dispozitive periferice de intrare: echipamente având rolul de introducere a
datelor în vederea prelucrării; exemple: mouse-ul, tastatura, scanner etc.;
●DPE – dispozitive periferice de ieşire: echipamente cu rol de redare a
rezultatelor prelucrării; exemple: imprimantă, videoproiector, boxe etc;
●UAL – unitatea aritmetico-logică: are rolul de a executa operaţiile aritmetice şi
logice cu date care sunt furnizate din memorie, loc în care se va depune şi rezultatul
operaţiilor, după execuţia acestora;
●MEM – memoria internă: componenta sistemului de calcul destinată păstrării
datelor şi instrucţiunilor programelor în locaţii binare identificate prin adrese;
●MEM EXT – memoria externă: componenta sistemului de calcul solicitată atunci
când prelucrările depăsesc capacitatea memoriei interne;
●UCC – unitatea de comandă şi control: primeşte instrucţiunile de la memorie, le
interpretează şi, corespunzator interpretării acestora, emite comenzi catre UAL,
MEM, respectiv comenzi de transfer catre DPI-E sau memoria externă.
a. Salvaţi fişierul pe descktop sub numele: ”Calculator”;

b. Activaţi rigla şi fixaţi identarea primului rând la 1,50 cm pentru întreg textul;
c. „Structura sistemelor de calcul” se va scrie centrat, bold şi de 16 cpi (caractere
per inch);
d. Cuvintele scrise cu majuscule se vor scrie cu 14 cpi (caractere per inch) şi bold;
e. Paragrafele precedate de caracterul „●” vor fi numerotate;
f. Distanţa între rânduri va fi de „2.5”;
g. Introduceţi în antet numele dvs. [acesta va fi de 10 cpi (caractere per inch),
italic şi aliniat la dreapta] şi în subsol data de azi;
h. Schimbaţi orientarea documentului în Landscape;
i. Aplicaţi un tab de 5,5 cm;
j. Setaţi documentul în format A4, cu marginile: sus-jos, stanga-dreapta 2.5 cm.
87
k. Să se reprezinte organigrama de mai jos:
l. Să se deseneze structura prezentată mai jos:
m. Să se scrie următoarele relaţii:
n. Să se realizeze tabelul de mai jos şi un grafic de tip pie, pornind de la datele prezentate în
continuare.
Componenta
Denumire servicii de Componenta fixă
volumetrică
transport [lei / MWh / h]
[lei / MWh]
Servicii ferme 0,22 7,50
Servicii întreruptibile 0,17 7,50
o. Realizaţi numerotarea paginilor în partea de jos a acestora.
88
II. Rezolvaţi următoarele cerinţe într-un nou document MS Word
1. Creaţi un nou document cu numele Legea ataracţiei universală.docx

2. Inseraţi următorul material cu titlul Legea ataracţiei universală, font Garamond 14 bold
pentru titlu şi Garamond 12 pentru text:
(Sursa: www.wikipedia.ro)
3. Stabiliţi modul automat pentru despărţirea în silabe (Hyphenation) astfel încât să se poată
realiza despărţirea cuvintelor în silabe acolo unde este cazul.
4. Schimbaţi numele utilizatorului documentului implicit cu numele dvs.

5. Schimbaţi modul de vizualizare în Draft după care prin folosirea opţiuni de refacere
(undo) aduceţi la starea initial.
6. Schimbaţi vizualizarea documentului în 130%.
7. Unde trebuie să daţi click dreapta pentru a afişa sau ascunde bara de instrumente (ribbon).
8. Introduceţi înaintea expresiei matematice a legii textul:
Legea atracției universale, descoperită și enunțată de Isaac Newton, este o lege a
mecanicii clasice. Enunțul său este următorul: Două corpuri punctiforme de masă m1 și
m2 se atrag reciproc printr-o forță direct proporțională cu produsul maselor corpurilor și
invers proporțională cu pătratul distanței dintre ele, orientată pe direcția dreptei ce
unește centrele de greutate ale celor două corpuri. (www.wikipedia.ro)
9. Aliniaţi justify textul din document.
89
10. Primul paragraf setaţi-l să înceapă la 1,8 cm.

11. Înlocuiţi prin procedee specifice cuvintul enunţ cu definiţie.
12. Copiaţi imaginea de mai jos şi inseraţi-o între enunţul şi expresia matematică a Legii
atracției universale.
(www.wikipedia.ro)
13. Căutaţi în text, prin procedee specific, de câte ori apare cuvaântul masă şi introduceţi
numărul găsit sub textul documentului.
14. Selectaţi primul paragraf şi stabiliţi spaţierea între rânduri la 2.
15. Transformaţi literele din titlu în majuscule.
16. Adăugaţi un chenar titlului.
17. Introduceţi în subsolul documentului, centrat, număr de pagină.
18. Inseraţi o întrerupere de pagină după ultimul paragraf.
19. Cu ajutorul barei de desen creaţi o steluţă.
20. În antetul fişierului introduceţi numele dvs. şi data.
21. Adăugaţi un chenar întregii pagini.
22. Modificaţi dimensiunea hartiei din A4 în letter.
Succes!
90
Unitatea de învăţare III. Prelucrarea datelor numerice. Microsoft Excel (1)
Cuprins
Unitatea de învăţare III. 1. Noţiuni generale Microsoft Excel (1)
U.III.1.1 Introducere
U.III.1.2 Competenţele unităţii de învăţare
U.III.1.3 Comenzile Microsoft Excel
U.III.1.4 Formatarea şi gestionarea datelor din foaia şi registrul de calcul. Tabele Pivot
Rezumat

Office Excel 2013 şi se adresează cursanţilor care au mai lucrat cu Microsoft Excel.

- identifice comenzile meniurilor MS Excel;
- să creeze un document în MS Excel;

91
U.III.1.3 Comenzile Microsoft Excel
Deschiderea aplicaţiei Word se poate realiza în diverse moduri dar cea mai uşoară
modalitate de lansare a editorului este pornind de la butonul Start - All Programs – Microsoft
Office – Microsoft Excel şi se deschide pagina conform fig. III.1.3.1.
Bara de meniu Linia de editare Bara de instrumente
Indicatorul celulei Foaie de lucru Bara de stare

Fig. III.1.3.1. Meniul MS Excel
1. Meniul File
Meniul File este reprezentat de interfaţa din fig. III.1.3.2.
92
Fig. III.1.3.2 Meniul File
Comenzile meniului File Rol

Info permite protejarea prin parolarea documentului, oferă
informaţii despre proprietăţile documentului,
versiuni, autorul documentului.
New (Nou) crează un document nou.
Open (Deschidere) deschide o fereastră care ajută la găsirea
documentelor create anterior.
Save (Salvare) salvează documentul activ de lucru.
Save as… (Salvare ca…) salvează documentul curent cu nume, locaţie sau în
format diferit (txt, pdf. etc.).
Save as Adobe PDF salvează documentul în format .pdf.
Print (Imprimare) comandă pentru imprimarea documentului.
Share permite partajarea documentului.
Export permite convertirea documentului în .pdf sau alte
forme.
Close (Închidere) închide doar documentul activ (nu şi editorul MS
Excel).
Account oferă informaţii despre produsul MS Excel.
Options oferă informaţii generale despre documentul activ,

modalităţi de salvare, de afişare, limbă etc.
93
2. Meniul Home
Principalele submeniuri ale acestui meniu sunt: Clipboard, Font, Alignment, Number, Styles,
Cells şi Editing.
Fig. III.1.3.3 Meniul Home
Comenzile meniului Home Rol

În Clipboard se găsesc:
Cut (Ctrl+X) păstrează zona selectată în vederea mutării în altă zonă.
Copy (Ctrl+Y) păstrează zona selectată în vederea copierii în altă zonă.
Paste (Ctrl+V) copiază în zona aleasă obiectul păstrat în clipboard.
Format Painter (Ctrl + Shift +C) copiază formatarea dintr-un singur loc și o aplică la
altul.
În Font se găsesc:
Font-ul (Ctrl + Shift + F) permite formatarea caracterelor prin selectarea fontului
şi a dimensiunii acestuia.
Bold (Ctrl + B) formatează textul cu aldine.
Italic (Ctrl + I ) formatează textul cu litere cursive.
Underline (Ctrl + U) formatează textul cu litere subliniate.
Grow font (Alt + Ctrl + :) măreşte dimensiunea fontului.
Shrink Font (Alt + Ctrl + ;) micşorează dimensiunea fontului.
94
Border oferă opţiuni referitoare la chenar (margini); exemplu:

stilul şi grosimea liniei.
Shading permite colorarea fundalului textului sau paragrafului.
Font Color evidenţiază prin diferite culori cuvinte sau paragrafe

indicate.
În Alignment se găsesc:
Align text left (Ctrl + L) aliniază textul la stânga.
Center (Ctrl + E) aliniază textul la centru.
Align text right (Ctrl + R) aliniază textul la dreapta.
Justify (Ctrl + J) aliniază textul stânga-dreapta.
Decrease Indent aliniază simultan prin micşorare toate rândurile

Increase Indent aliniază simultan prin mărire toate rândurile
Orientation permite orientarea textului, numerelor într-o celulă.
Wrap Text repoziţionarea textul astfel încât să se încadreze pe mai

multe rânduri în cadrul aceleiaşi celule.
Merge Cells realizează îmbinarea celulelor.
În Number se găsesc:
permite alegerea formatului pentru celula de lucru, de
exemplu: unitate monetară, procentaj, vizualizarea
numărului cu una sau mai multe zecimale.
În Styles se găseşte:
Conditional Formatting realizează formatarea condiţională a celulelor.
95
Format as table permite conversia rapidă a unei game de celule într-un

tabel cu stil propriu.
Cell Styles permite selectarea stilului unei celule.
În Cells se găsesc:
Insert permite inserarea celulelor, coloanelor, rândurilor în
foaia de lucru.
Delete permite ştergerea celulelor, coloanelor, rândurilor în

foaia de lucru.
Format permite dimensionarea rândurilor şi a coloanelor,

organizarea folii de lucru, protejarea sau ascunderea
celulelor.
În Editing se găsesc:
Find & Select este operaţiunea de căutare a datelor de interes;
declanşează operaţiunea de susbstituire a datelor de
interes cu noi date; selectează obiectele din documentul
activ.
Sort & Filter permite sortarea şi filtrarea datelor.
AutoSum realizează automat suma datelor selectate.
Fill continuă o serie sau un model în celulele învecinate.
Clear permite ştergerea conţinutului dintr-o celulă.
96
3. Meniul Insert
Fig. III.1.3.4 Meniul Insert
Comenzile meniului Insert Rol

În Tables se găsesc:
Pivot table permite inserarea tabelelor de tip pivot.
Recommended Pivot Tables permite inserarea tabelelor de tip pivot

recomandate.
Table permite inserarea tabelelor.
În Illustrations se găsesc:
Pictures inserează o imagine dintr-un fişier.
Online Pictures permite identificarea şi inserarea imaginilor dintr-

o varietate de surse online.
97
Shapes inserează forme gata realizate precum: dreptunghi,

pătrat, linie, cerc etc.
SmartArt inserează grafice/forme care permit comunicarea

vizuală a informaţiei.
Screenshot inserează capturi de ecran.
În Add-ins se găsesc:
un add-in este un program suplimentar care

adaugă comenzi sau caracteristici personalizate unei aplicații.
În Charts se găsesc:
Recommended Charts sugerează diverse tipuri de grafice.
oferă o gamă variată de tipuri de grafice; de

exemplu: coloane, plăcintă etc.
Pivot Chart inserează grafice de tip pivot.
În Sparklines se găsesc:
sparkline-urile sunt mini grafice inserate într-o
celulă, fiecare reprezentând un şir de date din
selecţie.
În Filters se găsesc:
Slicer şi Timeline permite evidenţierea informaţiilor de interes dintr-
un tabel;
permite filtrarea informaţiilor în funcţie de
parametrii cronologici.
98
În Links se găsesc:
Hyperlink crează un link în documentul de lucru pentru a
accesa rapid pagini de internet.
În Text se găsesc:
Text Box inserează casete de text, respectiv un text
înconjurat de un cadru, care permite poziţionarea
textului oriunde în pagină.
Header&Footer afişează antetul respectiv subsolul documentului şi

permite inserarea şi modificarea textului,
obiectelor, etc. în spaţiul destinat acestor secţiuni.
WordArt permite inserarea unui text decorativ în

documentul de lucru.
Signature Line introduce o linie de semnătură care specifică
persoana care trebuie să semneze.
Object introduce in punctul de inserție un obiect (desen,
ecuaţie) creat anterior.
În Symbols se găsesc:
Equation permite inserarea şi crearea ecuaţilor şi a
formulelor matematice.
Symbol permite inserarea simbolurilor care nu se regăsesc
pe tastatură.
4. Meniul Page Layout
Fig. III.1.3.5 Meniul Page Layout
99
Comenzile meniului Page Layout Rol

Themes permite personalizarea documentului în funcţie de
tema, culorile, fontul şi efectele selectate.
În Page Setup se găsesc:

Margins stabileşte marginile documentului.
Orientation stabileşte orientarea documentului, portret sau tip

vedere.
Size setează dimensiunile documentului, A4, A5 etc.
Print Area permite selectarea unei zone a documentului care se

doreşte a fi printată.
Breaks introduce în punctul de inserţie o pauză care face

saltul la o pagină nouă, coloană nouă, secţiune nouă,
etc.
Beackground permite selectarea unei imagini pentru fundalul
documentului.
Print Titles permite selectarea unor rânduri sau a unor coloane

care se doresc a se repeta pe fiecare pagină care se
printează; de exemplu cele cu antet.
În Scale to Fit se găsesc:

mărește sau micşorează lăţimea şi înălţimea la un
procent din dimensiunea reală pentru ca informaţia
din document să se încadreze pentru imprimare.
100
În Sheet Options se găsesc:

matematic.
headings permite vizualizarea numerelor şi a literelor

care definesc un rând respectiv o coloană.
În Arrange se găsesc:
permite poziţionarea obiectului selectat în pagină
conform ceinţelor, aliniază marginile obiectelor
selectate, grupează obiectele selectate, permite rotirea
obiectelor selectate.
5. Meniul Formulas
Fig. III.1.3.6 Meniul Formulas
Comenzile meniului Formulas Rol

Insert Function permite inserarea funcţilor.
În Function Library se găsesc:

Auto Sum permite realizarea automată a sumei datelor selectate.
101
Recently Used permite selectarea rapidă a funcţilor recent folosite.
oferă o gamă largă de funcţii ordonate în funcţie de

domeniul de activitate.
În Defined Names se găsesc:

permite crearea, editarea, ştergerea și identifică toate
numele utilizate în foaia de lucru.
În Formula Auditing se găsesc:

indică prin săgeţi celulele care afectează valoarea
celulei selectate;
indică prin săgeţi celulele care sunt afectate de
valoarea celulei selectate;
permite ştergerea săgeţilor anterior introduse.
permite vizualizarea formulelor, identificarea erorilor
şi evaluarea fiecărei părţi a formulei într-un mod
individual pentru a verifica dacă calculele sunt correct
efectuate.
când celulele nu sunt vizibile pe o foaie de lucru, se pot
urmări acele celule și formulele lor în bara de
instrumente Watch Window. fereastra de vizionare
face convenabilă inspecţia şi confirmarea calculelor
cu formule și rezultatele acestora în foi de lucru mari.
folosind fereastra de urmărire, nu este nevoie de
derularea în mod repetat sau accesarea diferitelor
părți ale foii de lucru.
În Calculation se găsesc:
Calculation Options permite alegerea efectuării automate sau manuale a
calculelor formulelor.
Calculate Now permite calcularea întregului registru de lucru în

momentul respectiv.
Calculate Sheet permite calcularea folii de lucru active în momentul
respectiv.
102
6. Meniul Data
Fig. III.1.3.7 Meniul Data
Comenzile meniului Data Rol

În Get External Data se găsesc:
permite importarea datelor din alte programe.
permite importul datelor din surse comune.
În Connections se găsesc:
permite reactualizarea datelor, editarea link-urilor,
specificarea proprietăţilor domeniului de date.
În Sort & Filter se găsesc:

Sortarea realizează sortarea în funcţie de criterile selectate.
103
Filtrarea realizează filtrarea în funcţie de criterile selectate.
În Data Tools se găsesc:

Text to Columns împarte o singură coloană de text în mai multe
coloane.
Flash Fill permite completarea automată a valorilor

(introduceți câteva exemple pe care doriți să le afișați
și păstrați celula activă în coloana pe care doriți să o
completați).
Remove Duplicates elimină duplicatele.
Data Validation permite validarea datelor.
Consolidate sintetizează datele din intervale separate, consolidând

rezultatele într-un singur interval de ieșire.
What-if Analysis permite încercarea diferitelor valori pentru formulele

din foaia de lucru utilizând diverse scenari, tabele de
date etc.
104
Relationship crează sau editează relaţii între tabele.
În Outline se găsesc:
Group permite gruparea rândurilor sau a coloanelor.
Ungroup permite degruparea rândurilor sau coloanelor grupate

anterior.
Subtotal calculează rapid rândurile și coloanele de date conexe

prin însumarea subtotalurilor și a totalurilor.
7. Meniul Review
Fig. III.1.3.8 Meniul Review
105
Comenzile meniului Review Rol

În Proofing se găsesc:
Spelling and Grammar depistează cuvintele ortografiate greşite sau
necunoscute şi propoziţiile care conţin posibile greşeli
gramaticale; oferă alternative pentru cuvinte sau
expresii, în scopul diversificării limbajului şi folosirii
mai precise a cuvintelor în cadrul unui document.
Research utilizează resurse precum dicţionarul, enciclopedii şi
traduce pentru a oferi informaţiile solicitate.
Thesaurus ajută la găsirea sinonimelor cuvintelor căutate.
În Language se găsesc:
Translate traduce textul selectat într-o altă limbă.
În Comments se găsesc:
Comentarii afişează o fereastră ce conţine toate comentariile
asociate documentului şi permite ştergerea, inserarea
unui nou comentariu, vizualizarea celui anterior şi a
următorului.
În Changes se găsesc:
permite protejarea documentul: foii de lucru, registrul

de calcul, partajarea registrului de lucru; setări cu
privire la permiterea utilizatorilor de a edita
documentul; monitorizarea schimbărilor.
106
8. Meniul View
Fig. III.1.3.9 Meniul View
Comenzile meniului View Rol

În Document Views se găsesc:
Normal este tipul de vizualizare implicit.
Page Break Preview permite vizualizarea structurată pe pagini care pot fi

printate.
Page Layout permite vizualizarea felului în care documentul va fi

printat.
Custom Views permite personalizarea formatului de vizualizare.
În Show se găsesc:
ajută la personalizarea ferestrei de lucru adăugând
sau eliminând elemente noi, în funcţie de necesităţile
utilizatorului.
107
ruler arată sau ascunde rigla zonei de lucru.

matematic.
headings se referă la numerele şi literele care însoţesc
rândurile respectiv coloanele.
formula bar permite vizualizarea liniei de editare a
formulelor.
Zoom stabileşte scara de vizualizare a foii de lucru pe ecran.
În Window se găsesc:
New Window permite deschiderea unei noi ferestre.
Arrange All afişează toate fişierele deschise în ferestre separate pe

ecran.
Freeze Panes fixarea unei zone pentru a fi vizibilă pe tot parcursul

derulării documentului.
Split desparte foaia de lucru în zone distincte, astfel încât să

se poată vizualiza două sau patru zone distincte ale
foii de lucru.
Switch Windows permite comutarea între ferestre.
Macros permite crearea unui macro, adică o succesiune de

comenzi pe care putem să le executăm automat în mod
repetat.
108
9. Meniul Acrobat
Fig. III.1.3.8 Meniul Acrobat
Meniul Acrobat permite convertirea documentului Excel în .pdf, ataşarea acestuia la e-mail,
importarea unor comentarii din documentul .pdf, inserarea unor flash video.
10. Meniul Team
Fig. III.1.3.9Meniul Team
Meniul Team este un program suplimentar care adaugă funcţionalităţi de lucru pentru echipe.
109
U.III.1.4 Formatarea şi gestionarea datelor din foaia şi registrul de calcul.

Tabele Pivot
Pentru a modifica lăţimea unei coloane se poziţionează indicatorul mouse-ului pe

marginea din dreapta a butonului care conţine titlul coloanei care se doreşte a se modifica.
Atunci când indicatorul mouse-ului se modifică, luând forma unei săgeţi duble, se trage la
dreapta sau la stânga.
Pentru a modifica înălţimea unui rând se poziţionează indicatorul mouse-ului pe
marginea de jos a butonului care conţine titlul rândului care se doreşte a se modifica. Atunci
când indicatorul mouse-ului se modifică, luând forma unei săgeţi duble, se trage în sus sau în jos.
Pentru a efectua modificarea la o dimensiune exactă se merge în Home-Cells-Format şi
se selectează în funcţie de interes, Row Height sau Column Width.
Inserarea rândurilor, coloanelor, celulelor sau a unei noi foi de calcul se realizează accesând
Home-Cells-Insert-Sheet Rows respectiv Columns, Cells şi Sheet. Ştergerea acestora se va realiza
accesând Home-Cells-Delete Sheet Rows respectiv Columns, Cells şi Sheet.
Pentru a muta indicatorul celulei, se execută click pe o altă celulă sau se apasă tastele
săgeţi, Tab, Enter, Shift +Tab sau Shift+Enter.
Pentru modificarea orientării foii de calcul şi a marginilor se merge în Page Layout –
Page Setup – Orientation respectiv Margins.
Pentru a forma serii se merge în Home – Editing – Fill – Series.
Pentru a sorta şi filtra date de interes se merge în Home – Sort şi Filter.
Tabele Pivot
Tabelele Pivot permit extragerea unor date, fără utilizarea formulelor, într-un mod în
care, în alte condiţii ar implica utilizarea programării Visual Basic (Chivu şi Chivu, 2013).
Pentru a realiza un tabel pivot se merge în meniul Insert – Pivot Table.
110
Exemplu:
Pe baza datelor de mai sus, s-a creat următorul tabel pivot: Insert-Pivot Tabele:
Rezultă
Se selectează datele de interes, în acest exemplu s-au selectat marfă, judeţ şi

vânzări şi a rezultat:
Rezumat
Unitatea prezintă meniurile MS Excel 2013, formatarea, gestionarea datelor
din foaia, registrul de calcul şi tabele de tip pivot.
111
Unitatea de învăţare III. 2 Prelucrarea datelor numerice. Microsoft Excel (2)
Cuprins
Unitatea de învăţare III. 1. Noţiuni de bază Microsoft Excel (2)
U.III.2.3 Formule, funcţii, ecuaţii şi grafice
Rezumat
Aplicaţii practice

Office Excel 2013 şi se adresează cursanţilor care au mai lucrat cu Microsoft Excel.

- să introducă ecuaţii în foaia de lucru;
- să introducă formule şi funcţii într-o document MS Excel;
- să introducă grafice în funcţie de datele de analiză;

112
U.III.2.3 Formule, funcţii, ecuaţii şi grafice
Referinţele celulelor pot fi:

• Relative – acest tip de referinţă se modifică la copierea formulei. Exemplu: A1, D12 se
modifică ambele componente ale adresei.
• Absolute – acest tip de referinţă nu se modifică (rămâne constant şi numărul rândului şi
litera coloanei) la copierea formulei. Exemplu: $A$1, $D$12 rămân constante ambele
componente.
• Mixte – acest tip de referinţă îşi modifică fie numărul rândului, fie litera coloanei
(rămâne constant fie litera coloanei, fie numărul rândului) la copierea formulei. Exemplu:
$A1, A$1, semnul $ indicând componenta din adresă care rămâne constantă prin copiere;
rămâne constantă litera coloanei ($A1), rămâne constant numărul rândului (A$1).
O adresă absolută este acea parte a referinţei de celulă care nu se schimbă chiar în cazul în
care se copiază sau se mută formula care o conţine altundeva în foaia de calcul. Prin
inserarea în sintaxă a semnului dolar ($), se poate face ca litera unei coloane ($A1), numărul
unui rând (A$1) sau amândouă ($A$1) să devină absolute, astfel încât programul Excel să nu
poată modifica referinţa (Chivu şi Chivu, 2013).
O adresă relativă este acea parte a referinţei (fără semnul $ din faţa ei) care poate fi
modificată de program când se mută sau se copiază formula ce o conţine (Chivu şi Chivu,
2013).
Orice calcul este introdus ca o formulă care începe cu semnul egal (=).
De reţinut…
Se utilizează virgula pentru a separa adresele celulelor şi două puncte
pentru a indica un domeniu de celule.
Exemplu: pentru a include celulele A1, B2, B10 se va scrie A1, B2, B10;
pentru a include toate celulele de la A1 la A10 se va scrie A1:A9.
113
Formule
Formulele se pot scrie fie în celula în care se doreşte obţinerea rezultatului calculului, fie în bara
de editare a formulelor.
Există diferite moduri de scriere a formulelor:
număr + număr : = 12+8

adresele celulelor: = A1+B1
combinaţie de numere scrise şi adrese de celule: =A1*3.6
Construirea formulelor într-o celulă se realizează în două moduri:

• tastarea referinţelor celulelor;
• selectarea celulelor cu mouse-ul.
Între referinţele celulelor se introduce semnele aritmetice dorite. Este important să se ţină
cont de regulile elementare de calcul aritmetic (ordinea operaţiilor).
Fig. III.2.3.1 Introducere formulă cu afişare rezultat
O formulă poate fi aplicată şi altor celule astfel:
• se selectează celula cu formula;

• se poziţionează mouse-ul în colţul din dreapta jos al celulei selectate până când cursorul
ia forma unei cruciuliţe;
• se trage cu mouse-ul cât se doreşte;
• când funcţia a fost copiată în celelalte celule, se eliberează mouse-ul.
Sau
• se folosesc funcţiile de copiere-lipire.
114
Funcţii
Pentru a insera funcţii se merge în meniul Formulas – Insert Function, selectându-se funcţia
dorită. În cadrul aceluiaşi meniu se regăsesc şi alte funcţii ordonate pe categorii: matematică,
logică, financiare etc.
Pentru a calcula suma unui grup de celule, din Insert – Function - Math &Trig se alege SUM.
O altă variantă de a calcula rapid suma este AutoSum din acelaşi meniu.
Fig. III.2.3.2 Calcul sumă
Procedura de selectare a funcşiei dorite din Formulas - Insert-Function se păstrează şi pentru alte
tipuri de funcţii:
Valoarea medie a unei zone de celule = AVERAGE
Valoarea minimă a unei zone de celule = MIN
Valoarea maximă a unei zone de celule = MAX
Numărarea celulelor care conţin numere dintr-o zonă de celule = COUNT NUMBERS
Numărarea tuturor celulelor dintr-o zonă de celule care conţin date (numere, text, date
calendaristice) = COUNTA
Rotunjirea unui număr la un anumit număr de zecimale = ROUND. Exemplu: 28.9632 devine
28.96.
Construirea formulelor folosind funcţia IF se realizează din Formulas - Insert-Function- Logical

şi permite determinarea unei valori pe baza unui criteriu ales de utilizator.
115
Exemplu: Se verifică dacă valoarea (nota) din celula B5 este mai mare sau
egală cu 5 atunci se va scrie “Promovat”, altfel se va scrie “Nepromovat”.
Funcţia VLOOKUP caută valoarea dorită în prima coloană a unui set de date tabelar.
Funcţia HLOOKUP caută valoarea dorită în prima linie a unui set de date tabelar.
Funcţia LOOKUP căutată o valoare fie dintr-un interval dintr-un rând, fie dintr-o coloană sau
dintr-o matrice cu condiția compatibilității.
Selecţie funcţii economice şi financiare:

FV = calculează valoarea actualizată a unei investiţii cu plăţi periodice egale, pentru perioade
egale de timp, la o valoare data a ratei dobânzii.
NPER = returnează numărul de perioade necesare pentru a obţine un sold cu rata şi dobânda
specificate; valoarea returnată este de tip real.
PMT = calculează suma care trebuie achitată periodic pentru un împrumut la indicaţiile dobânzii,
numărului perioadelor de plată şi avansul.
RATE = calculează care este profitul procentual dintr-o investiţie care generează o serie de plăţi
periodice.
Selecţie funcţii inginereşti:

BIN2DEC = realizează conversia unui număr din sistem binar în sistem zecimal.
BIN2HEX = realizează conversia unui număr din sistem binar în sistem în sistem hexazecimal.
BIN2OCT = realizează conversia unui număr din sistem binar în sistem octal.
DEC2BIN = realizează conversia unui număr din sistem zecimal în sistem binar.
DEC2HEX = realizează conversia unui număr din sistem zecimal în sistem hexazecimal.
DEC2OCT = realizează conversia unui număr din sistem zecimal în sistem octal.
BITAND = returnează un And la nivel de biţi pentru două numere.
116
BITOR = returnează un OR la nivel de biţi pentru două numere.

CONVERT = realizează conversia unui număr dintr-un sistem de măsură în altul.
DELTA = testează egalitatea a două valori.
IMCOSH = returnează cosinusul hiperbolic al unui număr complex.
IMEXP = returnează exponenţiala unui număr complex.
IMLOG10 = returnează logaritmul zecimal al unui număr complex.
Ecuaţii
Ecuaţiile se pot realiza mergând în meniul Insert – Symbols – Equation – Insert New Equation şi
se aleg opţiunile dorite de utilizator.
Fig. III.2.3.3 Ecuații
Scrieţi în MS Excel ecuaţia de mai jos:
Erori asociate formulelor
#DIV/0! Apare când într-o formulă se încearcă împărţirea unei valori la 0

#VALUE! Apare atunci când se folosesc într-o formulă operatori sau date
necorespunzătoare
#NULL! Apare atunci când se specifică o zonă alcătuită din două serii care nu se
117
intersectează
#REF! Apare atunci când se foloseşte într-o formulă o celulă care nu mai există
#NAME? Apare atunci când MS Excel nu recunoaşte o variabilă declarată prin
comanda Define Name
#N/A! Apare atunci când valoarea dintr-o celulă nu este disponibilă în
momentul în care se execută formula de calcul.
Grafice
Inserarea graficelor se realizează astfel:

• se selectează datele de interes
• se merge în Insert – Charts
• se alege tipul de grafic dorit.
Modificarea graficului se face din design, layout şi format obţiuni care se află în secţiunea Chart
Tools şi care este activă în momentul inserării unui grafic.
Tip Grafic Utilizare recomandată
Grafic de tip plăcintă (Pie) arată mărimea părţilor în raport cu întregul.
Grafice de tip coloană (Column) arăta variaţia în timp a unor mărimi necontinue care pot fi
comparate datorită diferitelor elemente alăturate.
Grafice de tip linie (Line) arată evoluţia unei mărimi la care intervalele de variaţie
sunt egale. dacă intervalele de variaţie nu sunt egale se va
utiliza un grafic (dispersat) XY.
Grafice de tip bară (Bar) arăta variaţia pozitivă sau negativă faţă de un punct de
referinţă.
Grafice de tip radar (Radar) fiecare etichetă afişată pe axa X la un grafic în două
dimensiuni are propria axă, punctele de date sunt
ordonate de-a lungul acestor axe iar graficul rezultă prin
118
unirea punctelor care au aceaşi semnificaţie a datelor.

Grafice XY Dispersate (Scatter) arată evoluţia unor mărimi la care intervalele de variaţie
nu sunt egale.
Grafice Area arată diferenţele dintre diverse seturi de date dintr-o
perioadă de timp.
Grafice Pivot sunt corelate datelor din tabelele de tip pivot.
Graficele se pot personaliza (titlul, denumirea axelor, marcarea valorilor pe grafic), opţiunile
găsindu-se în tabulatorii: Layout (axe, legendă, etc) şi Design.
Rezumat
Unitatea de învăţare oferă o viziune generală despre crearea formulelor,
funcţiilor, ecuaţiilor şi graficelor.
Aplicaţii practice
1. Creaţi un document în MS Excel. Setaţi prima foaie de calcul astfel: format A4, orientare
orizontală, margini: sus 1,00 cm, jos 1,00 cm, stânga 1,50 cm, dreapta 1,00 cm, antet 1,00 cm,
subsol 1,00 cm.
2. Denumiţi foaia de calcul Vânzări.
3. Realizaţi un antet care să conţină: aliniat la stânga numele dumneavoastră, scris înclinat şi
centrat textul «Vânzări în 2018».
4. Realizaţi un subsol care să conţină: centrat numărul paginii iar în dreapta data şi ora curentă.
119
5. Realizaţi tabelul de mai jos:

Nr. Produs Preţul de vânzare Bucăţi vândute Total
Crt. (EUR) -luna septembrie-
1 Audi Q7 95.790 10
2 Mercedes Benz GLE 75.749,05 15
3 BMV X6 72.293 8
4 Lexus RX 65.600 20
5 Range Rover SPORT 55.400 26
Total
6. Calculaţi valorile corespunzătoare totalului pentru fiecare produs în parte dar şi totalul general
pentru situaţia vânzărilor de la exerciţiul 5. Sortaţi datele în ordine alfabetică după numele
produsului.
7. Realizaţi un grafic care să ilustreze situaţia vânzărilor de la exerciţiul 5.
8. Creaţi tabelul de mai jos pe a doua foaie de calcul a aceluiaşi document MS Excel:
Nr. Nume produs Intrări Ieşiri Stoc Stoc siguranţă

Crt. (kg) (kg)
1 Bară alamă 150 120
hexagonală
2 Şnur fibră 80 15
ceramică
3 Şnur carbon 120 80
grafitat
4 Bară 155 12
poliamidă
5 Bară PTFE 56 43
(teflon)
a) Calculaţi coloana Stoc.

b) Calculaţi coloana Stoc siguranţă = 100.000 – Stoc
c) Să se creeze un grafic al stocului fiecărui produs.
120
d) Să se realizeze un filtru prin care vor fi vizualizate acele înregistrări pentru care stocul este
cuprins între 30-65.
9. Realizaţi tabelul de mai jos pe a treia foaie de calcul a aceluiaşi document MS Excel:
Nr. Nume U.M. Cantitate Preţ unitar (fără Valoare Valoare TVA
Crt. produs TVA) (lei) (lei)
a) să se completeze tabelul cu minim 5 înregistrări cu restricţiile cantitate >20 şi preţ

<10.000 lei
b) Completaţi toate datelele tabelului.
c) Să se creeze un grafic tip Pie al produselor din tabel (câmpul nume produs) în funcţie de
cantitate;
10. Realizaţi tabelul de mai jos pe a patra foaie de calcul a aceluiaşi document MS Excel
conform design-ului:
A B C D E F G
Nr. Nume Pondere Medie finală Observaţii
Crt.
30% 40% 30%
Notă Notă Notă
Informatică Fizică Analiză matematică
1 Popescu M. 10 9.56 5
2 Radu M. 10 10 10
3 Ionescu A. 3 5 6
4 Petre A. 6.3 8 7
5 Apostu C. 9 2 5
MIN
MAX
Media pe clasă
Număr elevi promovaţi
Procent promovabilitate
121
a) Calculaţi în coloana F media finală în funcţie de ponderea pe care o are fiecare notă.
b) Pe coloana G (Observaţii) să se afişeze “Promovat” dacă media finală a notelor este mai mare
sau egală cu 5, respectiv “Nepromovat” dacă media este sub 5.
c) Calculaţi MIN şi MAX pentru fiecare coloană cu note (C, D, E).
d) Calculaţi media pe clasă.
f) Calculaţi câţi elevi au promovat.
g) Calculaţi procentul de promovabilitate.
h) Formataţi notele studenţilor astfel (se utilizează formatarea condiţionată):
- dacă există note sub 5 să apară cu roşu;
- dacă există note de 10 să aparu cu galben;
- dacă există note cuprinse între 5 şi 9 să apară cu verde.
g) sortaţi studenţii în ordine alfabetică.
h) realizaţi grafice pentu fiecare disciplină (nume şi notă).
11. Într-un nou document MS Excel rezolvaţi problema: Managerul companiei S.C. “X” S.R.L.
cumpără un nou utilaj industrial în rate. Valoarea utilajului este de 2500 EUR. Dobânda este de
28% şi se calculează la valoarea rămasă de plată.
a) Calculaţi, utilizând funcţiile economice, sumele plătite lunar de manager dacă creditul se
achită în 3 ani.
b) Pentru condiţiile de la punctual a), care este suma plătită în plus faţă de valoarea iniţială a
utilajului.
c) Dacă iniţial managerul plăteşte un avans de 300 EUR, care este diferenţa între suma plătită
astfel şi cea plătită la punctual a).
d) Dacă managerul are un venit alocat utilajului de 300 EUR şi rata nu are voie să depăşească
30% din venit, care este durata minima de plată a creditului.
e) Cât la sută reprezintă suma plătită pentru dobândă faţă de credit în cazul punctului a).
12. Realizaţi într-o foaie de lucru nouă tabelele de mai jos:
122
Cod
produs Produs Cantitate livrată Pret unitar Valoare TVA(24%) Total valoare
109 P 10 5t
102 P3 12 t
118 P 19 20 t
104 P5 7t
111 P 12 3t
100 P1 19 t
Total factura nr.123
Preţ
Cod produs Produs Preţ unitar
100 P1 10500
101 P 2 50000
102 P3 120000
103 P4 16000
104 P5 11700
105 P6 48000
106 P7 10000
107 P8 15500
108 P9 21000
109 P 10 26500
110 P 11 32000
111 P 12 37500
112 P 13 43000
113 P 14 48500
114 P 15 54000
115 P 16 59500
116 P 17 65000
117 P 18 70500
118 P 19 76000
119 P 20 81500
120 P 21 87000
a) Folosind funcţia VLOOKUP inseraţi preţul fiecărui produs din tabelul Preţ.
b) Calculaţi valoarea produselor din tabel, TVA-ul şi valoarea totală.
123
13. Realizaţi într-o nou document MS Excel baza de date de mai jos:
Nr. Nume Prenume Angajat Proiecte Statut

Crt.
1 Anastasescu Mirel Permanent Proiect A În lucru
2 Baciu Valentina Temporar Proiect A În lucru
3 Catrinel Viorel Permanent Proiect B Finalizat
4 Dumitru Marinela Temporar Proiect C În lucru
5 Ana Mirel Permanent Proiect C În lucru
Realizaţi pe baza datelor de mai sus un tabel pivot.

14. Generaţi seria aferentă zilelor săptămânii.
124
BIBLIOGRAFIE
Anghel, S.D. (2007). Bazele electronicii analogice şi digitale Ed. Presa Universitară Clujeană,
Cluj-Napoca.
Bazavan, P. (2007). Elemente de Teoria Algoritmilor, Ed. Sitech, Craiova.
Băduţ, M. (2003). Calculatorul în trei timpi, Ed. Polirom, Iaşi.
Boian, F. (2002). Bazele matematice ale calculatoarelor, UBB Cluj-Napoca.
Borza, A. (2009). Proiectarea algoritmilor – suport de curs
Cherchez, E., Şerban, M. (2005). PC pas cu pas, Ed. Polirom, Iaşi.
Chivu, I.C., Chivu, C. (2013). Bazele prelucrării datelor, Îndrumar de laborator, Ed. Universităţii
Transilvania, Braşov.
Constantinescu, R, Dănilă, I. (2013). Calcul tabelar. Microsoft Excel 2010, Ed. Euroaptitudini,
Bucureşti.
Crişan, C., Pătruţ, B., Nechita, E., Furdu, I. (2006). Tehnologia Informaţiei, Ed. EduSoft, Bacău.
Curteanu, S. (2007). PC Elemente de bază şi utilizare, Ed. Polirom, Iaşi.
Dabija, G. (2009). Securitatea sistemelor de calcul şi a reţelelor de calculatoare – suport curs
Florea, A. (2010). Laboratoare informatică – suport de curs.
Gheaţă, L. (2009). Circuite logice integrate în automatizări - suport de curs
Kovács, S., Bocu, D. (2005). Manualul utilizatorului de PC, grupul microInformatica,
Cluj-Napoca.
Lixăndroiu, D. (2000), Bazele informaticii economice. Ed. Infomarket, Braşov.
Lupu, V. (2007). Algoritmi. Tehnici şi limbaje de programare. Ed. Universităţii “Ştefan cel
Mare” Suceava.
Maican, C. (2005). Internet şi e-Business. Editura Infomarket, Braşov.
Oprea, D. (2017). Protecţia şi securitatea sistemelor informatice – suport de curs.
Trandafir, R. (2004). Modele şi Algoritmi de Optimizare. Ed. AGIR.
http://www.retele-cibernetice.ro accesat în data de 10.01.2018
http://www.scientia.ro accesat în data de 12.12.2017
http://vega.unitbv.ro accesat în data de 03.01.2018
https://simionv.wordpress.com accesat în data de 05.02.2018
125
http://variante-info.blogspot.ro
http://www.certsign.ro
126

04 Informatica Aplicata Platforma

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

04 Informatica Aplicata Platforma

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ANA – MARIA GERMAN

Principalele obiective ale prezentului suport de curs sunt următoarele:

După parcurgerea și înțelegerea prezentului material studenții vor fi capabili:

• Să efectueze calcule pe baza sistemele de numeraţie;

Resurse şi mijloace de lucru

Parcurgerea modul 1 se bazează pe mijloace moderne de predare şi sunt

Cursul este structurat pe 3 module (Incursiuni în informatică, Editarea

Pentru o mai bună înțelegere a suportului de curs sunt necesare cunoștințe

Durata medie de studiu individual

Fiecare unitate de învățare poate fi parcursă, teoretic și cu rezolvarea

Nota finală va fi compusă din:

Unitatea de învăţare I. 1. Bazele aritmetice ale calculatoarelor

Unitatea de învăţare prezintă o viziune de ansamblu asupra bazelor aritmetice a

U.I.2 Competenţele unităţii de învăţare

După parcurgerea acestei unităţi de învăţare cursantul va fi capabil să:

Parcurgerea unităţilor de învăţare presupune atât familiarizarea cu noţiunile

U.I.3 Sisteme de numeraţie

Definiţie: Un sistem de numerație este un sistem lingvistic și un mod de notație matematică

Sistemul de numeraţie roman

1 5 10 50 100 500 1000

Reguli (Boian, 2002):

Exemple XX=20; MMM=3000;

Exemple: IV=5-1=4; IX=10-1=9;

Exemplu: 𝑉𝑉� = 5000

Reprezentarea numerelor naturale într-o bază oarecare b

Orice număr natural x poate fi scris sub forma:

𝒙𝒙 = 𝒄𝒄𝟎𝟎 + 𝒄𝒄𝟏𝟏 𝒃𝒃 + 𝒄𝒄𝟐𝟐 𝒃𝒃𝟐𝟐 +…+𝒄𝒄𝒏𝒏−𝟏𝟏 𝒃𝒃𝒏𝒏−𝟏𝟏 +𝒄𝒄𝒏𝒏 𝒃𝒃𝒏𝒏

unde 𝒄𝒄𝒊𝒊 < b, i=0,1….n reprezintă cifrele numărului în baza b.

Exemplu: (371)10 = 1 + 7𝑥𝑥10 + 3𝑥𝑥100

U.I.4 Sistemul zecimal

Această teoria se utilizează şi în cazul numerelor cu virgulă dar in această situaţie se

856, 259 = (8 x 102) + (5 x 101) + (6 x 100) + (2 x 10-1) + (5 x 10-2) + (9 x 10-3)

Baza 10 utilizează 10 simboluri 0, 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8 şi 9.

Scrieţi sub formă de puteri ale lui 10 următoarele numere:

186; 25,836; -259,26; -256,12;

U.I.5 Sistemul binar

Calculatoarele procesează şi stochează datele utilizând impulsuri electrice ON sau OFF.

0 în binar reprezintă 0 volţi de electricitate (0 = 0 volţi)

1 în binar reprezintă 5 volţi de electricitate (1 = +5 volţi)

Tab. I.1 Simboluri binare tastate

Exemplu: 102 = (1 x 21) + (0 x 20) = 210

Exemplu: 1001.101 = 23 + 20 + 2-1 + 2-3 = 9.62510

Sistemul de numeraţie binar este sistemul de numeraţie care

Scrieţi sub formă de puteri ale lui 2 următoarele numere:

11; 11111; 10101; 1011101

U.I.6 Sistemul octal şi hexazecimal

Sistemul octal este folosit în reprezentarea codificată a numerelor în calculatoare. Baza

Un numar scris în baza 8, poate fi dezvoltat dupa puterile bazei astfel:

= 12582912 + 10485760 + 1835008 + 1536 + 16 + 1 =

O secvenţă de cifre hexazecimale pot reprezenta un întreg în baza 16.

2B16 = (216 x 161) + (B16 x 160) = (210 x 161) + (1110 x 160) = 43

Sistemul hexazecimal este utilizat pentru reprezentarea secvenţelor de date binare,

Exemplu de conversie rapidă:

Se dă secvenţa binară 1110111110110001.

Sistemul octal este folosit în reprezentarea codificată a

Transformaţi din bază 2, în bază 16, următorul număr: 110010100101

U.I.7 Conversia între sisteme

Pentru a realiza conversia între sisteme este importantă cunoaşterea reprezentării

Tab. I. 3 Reprezentarea numerelor în diverse baze de numeraţie

1. Conversia părţii întregi

Conversia părţii întregi presupune împărţirea succesivă a numărului respectiv la baza în

număr: bază = cât + rest

Exemplu: Conversia numărului 173 din baza 10 în bazele 2, 8 şi 16.

- conversie baza 10 baza 2; baza 10 baza 8; baza 10 baza 16