Academia de Studii Economice, Bucuresti.

REFERAT

Poluarea apei

De:

Grupa 113, Management

Seria C
Cuprins
Introducere

1.Poluarea apei
2.Tipurile de poluare ale apei
3.Surse de poluare ale apei
4.Combaterea poluarii apei

Bibliografie:
- http://www.biblioteca-
digitala.ase.ro/biblioteca/pagina2.asp?id=Cap5
- www.naturalist.ro
- https://ro.wikipedia.org
1. Poluarea apei.
Apa este un factor indispensabil vietii. De aceea, in jurul surselor de apa s-a dezvoltat o
diversitate de biocenoze si chiar activitatea umana a fost atrasa de aceste zone.
 Apa este considerata de noi astazi ca fiind "inimabiosferei" deoarece apa se ga
seste  totdeauna acolo unde
exista viata si formeaza substanta cea mai raspandita de pe Terra.

Multa vreme am crezut – sau in orice caz am actionat ca si cum am fi crezut  - ca apa,
prin imensitatea volumului ei, “digera” tot ce putem sa arucam in ea ; cu alte cuvinte,
intinderile de apa ar fi o imensa lada de gunoi pe care o stiam purificatoare. Au fost
necesari 50 de ani – in cursul carora am aruncat in mare mai multe deseuri de toate felurile
decat in cursul celor 20 de secole precedente – pentru ca aceasta iluzie sa se spulbere.A
trebuit sa se produca o serie de catastrofe pana sa descoperim greseala pe care am facut-o.
Savantii cunosteau primejdia, dar avertismentele lor au trecut, de cele mai multe ori,
neluate in seama. Astazi suntem aproape neputinciosi in fata anumitelor fenomene de
impurificare.

Poluarea se produce atunci cand, in urma introducerii unor substante determinate –

solide,lichide, gazoase, radioactive – apele sufera modificari fizice, chimice sau biologice,
susceptibile de a le face improprii sau periculoase pentru sanatatea publica, pentru viata
acvatica, pentru pescuitul industrial, pentru industrie si turism

Poluarea apelor reprezinta alterarea calitatilor fizice, chimice si biologice ale apelor,
pordusa direct, sau indirect, in mod natural sau antropic.Apa poluata devine impropie
utilizarii normale. Poluarea apei - orice alterare fizica, chimica, biologica sau
bacteriologica a apei, peste o limita admisibila, inclusiv depasirea nivelului natural de
radioactivitate produsa direct sau indirect de activitati umane, care o fac improprie pentru
o folosire normala, in scopurile in care aceasta folosire era posibila inainte de a interveni
alterarea (Legea Apelor nr. 107/1996). Poluarea apei inseamna introducerea directa sau
indirecta (ca rezultat al activitatii umane), a unor substante sau a caldurii, care pot dauna
sanatatii umane precum si calitatii ecosistemelor acvatice sau celor terestre dependente de
cele acvatice, activitati care pot conduce la pagube materiale ale proprietatii, sau care pot
dauna sau obstructiona serviciile, precum si alte folosinte legate de apa.
Poluantii deversati contribuie in mare masura la reducerea cantitatii de oxigen
dizolvat.Rata oxigenului dizolvat in apa descreste chiar si in conditii normale,
proportional cu cresterea temperaturii.Oxigenul constituie in mediul acvatic un factor
limitat pentru majoritatea organismelor atat in apele dulci, cat si in apele marine.Din
aceasta cauza rezulta ca animalele acvatice au nevoie in procesul respirator de o circulatie
branhiala extrem de intensa, care sa le asigure contactul acestora cu un mare volum de apa
pentru a extrage o cantitate suficienta de oxigen.Acest lucru face posibila cresterea
riscului absorbtiei unor cantitati crescute de poluanti cu efecte de multe ori mortale pentru
organisme.
Poluarea poate avea loc: - continuu, cum este cazul canalizarii din oras, sau
rezidurile provenite din industrie si deversate in ape:
- discontinuu, la intervale regulate sau neregulate de timp:
- temporar
- accidental, in cazuri de avarie.
Poluarea majora a apelor se face de catre: industrie, agricultura, transporturi si
activitatile menajere.
Industria deverseaza in apele naturale substante chimice, organice si anorganice,
resturi vegetale si animale, solventi, hidrocarburi, caldura. Materialele pot fi in stare
solida, sau lichida, miscibile sau nemiscibile cu apa, usor sau greu volatile, mai mult sau
mai putin toxice.
Agricultura deverseaza in apele naturale ape cu incarcatura mare de substante chimice
ce pot depasi apele menajere si de 5 ori la consumul de oxigen de 7 ori la azotul total si
de 10 ori la materiale solide.
Transporturile deverseaza produse petroliere, detergenti etc.
Activitatile menajere genereaza dejectii, detergenti, diferite alte substante poluand
chimic si biologic apele naturale.
Poluantii apelor sunt foarte diversi si de aceea clasificarea adopta mai multe criterii.
Astfel:
- Dupa natura lor exista poluanti: - organici; - anorganici; - bilogici; - radioactivi; -
termici.
- Dupa starea de agregare se diferentiaza: - suspensii; - poluanti solubili in apa; -
dispersii coroidale.
- Dupa durata degradarii naturale in apa se deosebesc: - poluantii usor biodegradabili; -
nebiodegradabili; - refractari.
Cauzele poluarii:
Apele uzate.
Apele uzate menajere contin adesea detergenti sintetici, care nimeresc in rauri si mari.
Acumulari de substante anorganice afecteaza locuitorii de apa si reduc cantitatea de
oxigen in apa, faptul care duce la formarea asa-numitelor "zone moarte", care sunt in
lume deja aproximativ 400.
Deseori, reziduri industriale care contin deseuri organice si anorganice, se revarsa in
rauri şi mari. Anual, in surse de apa nimeresc mii de substante chimice, actiunea carora
asupra mediul incojurator nu este cunoscuta dinainte. Multe dintre acestea prezinta
compusii noi. Desi rezidurile industriale, sunt supuse filtrarii preliminare, acestea
totusi contin substante toxice, care sunt dificile de detectat.
Ploile acide
Ploile acide sunt rezultatul de contact cu atmosfera a gazelor de esapament produse de
intreprinderi metalurgice, centrale termice, rafinarii si alte intreprideri industriale si de
transportul auto. Aceste gaze contin oxizi de sulf si de azot, care se combina cu
umezeala si oxigen pentru a forma acid sulfuric si azotic. Apoi, aceste acizi cad pe
pamant, uneori, la o distanta de cateva sute de kilometri de la sursa de poluare a
atmosferei. In astfel de tari, cum ar fi Canada, Statele Unite ale Americii, Germania
mii de rauri şi lacuri au ramas fara vegetatie si fara peste.
Deseuri solide
Daca in apa exista o cantitate mare de substante solide, acestea o fac opaca la lumina
soarelui si astfel impiedica procesul de fotosinteza in bazinele acvatice. Acest fapt, la
randul sau, provoaca o perturbare in lantul alimentar din aceste rezervore de apa. In
plus, deseuri solide, innamolesc rauri si canale de transport maritime, ceea ce conduce
la nevoia de dragare frecventa.
Scurgeri de petrol
Numai în SUA in fiecare an se intampla aproximativ 13 000 de cazuri de deversari de
petrol. In apa de mare in fiecare an nimeresc 12 milioane de tone de petrol. In Marea
Britanie, anual, se revarsa in canalizare mai mult de 1 milion de tone de ulei de motor
folosit.
Petrolul, varsat în apa de mare, are multe efecte negative asupra vietii marine. Mai
intai de toate, pier pasarile: se ineacă, se supraincalzesc la soare sau sunt private de
hrana. Petrolul  orbeste animale, care traiesc in apa, de exemplu, foca. Petrolul reduce
patrunderea luminii in bazinele acvatice inchise si poate mari temperatura apei.
Surse neidentificate
Adesea este dificil de a determina sursa de poluare a apei – aceasta poate fi o eliberare
neautorizata a substantelor periculoase de la o intreprindere sau  o contaminare,
cauzata de lucrari agricole sau industriale. Acest lucru conduce la poluarea apelor cu
nitrati, fosfati, ioni de metale grele toxice si pesticide.
Poluarea termica a apei
Poluarea termica a apei este cauzata de centrale electrice termice sau nucleare.
Poluarea termica este introdusa în bazinele acvatice de apa utilizata de racire. Ca
urmare a temperaturilor mai mari de apa in aceste bazine acvatice se produce o
accelerare in unele procese biochimice, precum si o scadere a oxigenului dizolvat în
apa. Se incalca ciclul fin de reproducere echilibrată a diferitelor organisme. In conditii
de poluare termica, de regula, se observa o crestere puternica a algelor si dispar alte
organism, care traiesc in apa.
Poluarea apelor la fel ca si poluarea celorlalte elemente apartinatoare naturii inca
continua la un nivel ridicat dar totusi se in urma congreselor nationale si internationale
privind poluarea se observa o usoare ameliorare a ei atat pe plan national cat si
mondial. Poluarea apei este redusa de 3 categorii de poluanti de natura: fizica, chimica
si biologica.
2.Tipurile de poluare ale apei.
 Poluarea fizica a apelor

  Principalii agenti fizici cu rol in poluarea apelor sunt reprezentati in mare parte de
substante radioactive si apele termale rezultate din procesele de racire tehnologica a
diverselor agregate industriale.

Poluarea radioactiva

 Una din consecintele nedorite ale extinderii folosirii energiei nucleare este poluarea
radioactiva a apei.Exista trei surse de contaminare radioactiva a apelor.Prima este
reprezentata de depunerile radioactive care ajung in apa odata cu ploaia, dar capacitatea
lor poluanta este redusa.A doua sursa este reprezentata de apele folosite in uzinele
atomice, in special pentru refrigerarea reactoarelor, care pot deveni radioactive si
transportoare de substante periculoase, dupa ce au fost deversate in apele curgatoare.A
treia sursa o constituie deseurile atomice.Acestea sunt introduse in recipiente sigilate si
incluse in blocuri de beton inainte de abisurile oceanelor.S-a stabilit ca si la aceste
adancimi exista curenti puternici care pot transporta la mari distante substantele
radioactive si accidentale sa fie aduse din nou la suprafata.

  Numeroase cercetari la nivel national, ca si organizarea unor reuniuni internationale pe

tema poluarii radioactive,evidentiaza ingrijorarea oamenilor de stiinta si preocuparea unor
organizatii specializate pentru limitarea poluarii radioactive care ameninta viitorul
omenirii.Incheierea in anul 1963 a Acordului de la Moscova privind interzicerea
exploziilor in cosmo in apa si in aer a avut drept urmare o scadere a concentratiei
radioactive in ecosfera si deci si in hidrosfera.

  Poluarea termica

  Apare in urma deversarii in apa a lichidelor calde ce au servit la racirea instalatiilor

industriale sau a centralelor termoelectrice si atomoelectrice.Se apreciaza ca in momentul
de fata peste 20% din debitul apelor curgatoare din lume este afectat de poluarea termica.

  Efectele ecologice se manifesta prin modificarea unor factori abiotici si afecteaza toate
nivelele trofice.Incalzirea apei exercita o influenta negativa asupra gradului de oxigenare a
apelor, pe de-o parte din cauza caracterelor solubilitatii acestui gaz(la temperaturi ridicate
solubilitatea lui O2 scade), iar pe de alta parte temperatura ridicata determina accelerarea
fenomenelor de degradare a substantelor organice din bazinul respectiv.Acest efect are
drept efect dezvoltarea unui mare numar de microorganisme aerobe si reducerea
oxigenului din apa.

Poluarea chimica a apelor

  Principalii poluanti chimici ai apelor sunt:plumbul, mercurul, azotul, fosforul,

hidrocarburile, detergentii si pesticidele.

  Plumbul(Pb)

  Poluarea apei cu plumb are loc mai ales din evacuarile inteprinderilor industriale unde
poluarea se produce prin diverse procese tehnologice, dintre care unele au loc in mediul
lichid(flotatii, galvanizari,raciri etc.)precum si prin apele reziduale lichide care spala
terenurile inteprinderilor.

  Mercurul(Hg)

  Poluarea hidrosferei cu mercur merita o atentie deosebita datorita cresterii continue a

folosirii acestui metal, precum si datorita toxicitatii lui.Productia mondiala de mercur
depaseste cifra de 10000 t/an.Apa de mare contine concentratii de ordinul a 30 mg/l la
suprafata, cu tendinta de crestere spre adancime.In total, in apa de mare Hg se estimeaza
la 108 t.Ca urmare a biodegradarii reduse a derivatiilor sai, Hg tinde sa se concentreze in
diferite categorii de organisme.Algele il pot acumula in celulele lor de peste 100 de ori
mai mult decat exista in apa.Pestii pelagici, ca tonul, capturati la mari distante de surse de
poluare pot acumula Hg pana la 120 ppb.

  Azotatii

  Problema poluarii apelor folositi ca ingrasaminte chimice in agricultura a devenit foarte

importanta in zilele noastre.

  Din studiile efectuate de B.Commoner (1970),rezulta ca in ultimii 25 de ani cantitatea de

azotati deversati in mediu de diferite surse a crescut in mod considerabil.Astfel, cei
rezultati din deversarile urbane au crescut cu 70%, cei proveniti din eliminarile motoarelor
cu ardere interna, au crescut cu 300%, iar cei aparuti in urma folosirii ingrasamintelor
chimice azotate au atins valoarea de 1400% in aceeasi perioada de timp.

  Nivelul azotatilor din apa este foarte variat, de la valori mici, putin deasupra limitei
admise in apa potabila (45 mg/l), pana la sute  de mg/l.

  Fosfatii

  Contaminarea apei cu fosfati este destul de ingrijoratoare in tarile industrializate.Fosforul

este adesea un factor limitat in mediul limnic sau oceanic, ca urmare a ratei sale reduse de
dezvoltare.

  Apele uzate la iesirea din statiunile de epurare contin in medie 9 mg fosfor/litru.Acesta

provine de la mineralizarea substantelor organice la care se adauga fosforul continut in
detergenti biodegradabili.

  Hidrocarburile

  In hidrosfera, hidrocarburile ajung mai ales din scurgerile de titei sau ale produselor de
prelucrare a lui, la care trebuie adaugate cantitatile de titei provenite din accidente ale
vaselor petroliere.Se precizeaza ca din aceasta ultima sursa, patrunde anual in oceane circa
200000 tone titei.Mari cantitati de petrol provin si din operatiile normale legate de
extractia titeiului(prin sonde terestre si marine), de incarcarea, transportul si descarcarea
lui etc.O alta cantitate de produse petroliere patrunde in apa, din scurgerile industriale si
rafinarii.Pe toate aceste cai ajung in apele oceanice, annual o cantitate de 5-10 milioane
tone petrol.
  Dintre zonele  marine, cea mai grav impurificata cu petrol este Marea Mediterana, prin
care trec toate vasele petroliere care vin din Orientul Apropiat,Atlanticul rasaritean,
Canalul Manecii si Marea Nordului.

  Suprafata afectata pe aceasta cale este foarte mare, deoarece numai o tona de titei brut
pate acoperi cu o pelicula aproape moleculara 12 kmp de apa.

  Poluarea biologica a apelor 

  Poluarea biologica a apelor este produsa de diversi agenti biologici(microorganisme si

substante organice fermentescibile).Acesti poluanti ajung in apa odata cu deversarile
industriale sau menajere care contin detritus organic, detergenti, reziduuri de la fabricile
de produse alimentare.

  Extinderea poluarii microbiologice a apelor continentale si litorale a determinat cresterea

frecventei unor afectiuni(colibaciloza, hepatita virala, holera, dezinterie etc.)

  Eutrofizarea-reprezinta poluarea organica, mai ales a apelor continentale, datorita

itroducerii unor cantitati excesive de nutrienti, ca urmare a activitatilor umane.

  In conditii naturale procesul de imbogatire a apelor in substante organice se face foarte
lent(la scara geologica) si corespunde cu evolutia normala a ecosistemului, determinand
succesiunea sa ecologica, cu trecerea de la tipul oligotrof la cel eutrof.

  Omul acceleraza acest proces prin evacuarea in ape a unor mari cantitati de substante
organice fermentescibile bogate mai ales in fosfor si azot

3.Surse de poluare ale apei.

Surse punctiforme de ape uzate (apele uzate menajere, orasenesti, industriale,

pluviale si de drenaj) sunt cele colectate intr-un sistem de canalizare si evacuate in
receptor natural prin conducte sau canale de evacuare.
Surse difuze de poluare reprezinta emisii evacuate in mediu in mod dispers (care nu
descarca efluenti uzati in ape de suprafata prin intermediul unor conducte in puncte
localizate).
Pe ansamblu se disting urmatoarele surse majore de poluare difuza:
-Agricultura;
-Depunerile atmosferice;
-Materialele de constructii;
-Industria;
-Traficul auto;
-Populatia din mediul rural.
Din punct de vedere al modului de propagare, indiferent de geneza acestora, se disting
doua categorii
Surse locale - corelate cu solul si scurgerile prin antrenare cu precipitatii, in apele
de suprafata sau prin percolare, in apele subterane, aplicarea de pesticide si
ingrasaminte minerale fiind un exemplu tipic in acest sens.
Sursele locale de poluare au ca provenienta urmatoarele grupe tinta:
- Populatia – cea neracordata la un sistem centralizat de canalizare;
-Industria;
 -Agricultura.
Surse regionale si transfrontiere - in aceasta categorie sunt incluse poluarile difuze
transmise la distanta fata de locul de geneza, prin aer, respectiv depunerile atmosferice
lichide si solide.
Elaborarea metodologiei de evaluare a impactului surselor difuze de poluare vine in
sprijinul aplicarii prevederilor Directivei Cadru privind Apa, care solicita ca pentru
fiecare bazin hidrografic sa se efectueze o analiza a caracteristicilor acesteia, si de
asemenea, o analiza a impactului activitatilor umane asupra calitatii apelor de
suprafata, precum si Planul de gospodarire a apelor pe bazine hidrografice.
Sursele difuze de poluare reprezinta o componenta cheie in procesul de poluare a
apelor de suprafata. Impactul lor asupra calitatii apelor este in crestere, fiind in
legatura directa cu reducerea incarcarii cu poluanti evacuati direct de sursele
punctiforme industriale si comunale. Cuantificarea poluarii provenite de la sursele
difuze de poluare se face cu greutate. Intrucat incarcarea cu poluanti de la sursele
difuze de poluare nu poate fi masurata se folosesc metode variate de calcul sau de
estimare a acestei componente la poluarea apei de suprafata. Apele din sursele de
emisie punctiforme se preteaza epurarii si pot, de aceea, sa fie analizate statistic.
Poluantii acestor surse pot fi cuantificati si controlati inainte de evacuarea in receptor.
Urmarirea statistica a surselor punctiforme intampina mai putine probleme fata de cea
a surselor difuze. In cele mai multe activitati productive, emisiile sunt generate de
surse punctiforme. Pentru aceste surse, relatia dintre parametrii de calitate ai apei
afectate si activitatile poluatoare este directa si, in principiu, poate fi masurata.
4.Combaterea poluarii apelor.
Starea de poluare a apelor poate fi controlata si redusa. In acest scop se utilizeaza doua
tipuri de procedee, aplicate cu mai multa sau mai putina consecventa de organismele de
conducere si conceptie tehnica.
Primul grup de procedee se caracterizeaza printr-o “maniera de conducere preventiva”
si include toate metodele care urmaresc limitarea evacuarii de reziduri in ape.
Inca din faza de proiectare a instalatiilor industriale, de transport, edilitare etc. , trebuie
adoptata o conceptie care corespunde unei orientari diametral opuse fata de cea veche,
caracterizabila lapidar prin ideea “apa spala tot”.
Astfel, rezidurile solide, in special ale substantelor de mare toxicitate, nu este necesar
sa fie antrenate pe cale umeda, ci, pot fi evacuate la halte sau crematorii .
Se cauta reducerea consumurilor de apa in industrie prin recircularea apei, folosita ca
agent de racire si reintroducerea in sistem a celei utilizate ca solvent, dupa corectarea adecvata
a calitatii .
In al doilea grup de procedee se incadreaza diferitele metode de epurare ale apelor
uzate.Apele uzate trebuie sa fie supuse unor tratamente prin care sa se inlature incarcarea lor
cu poluanti pana la o limita.
Epurarea cuprinde o dezinfectie prin tratarea cu clor sau azot.
Din punctul meu de vedere, indiferent de felul poluarii si de locul unde o gasim
(aer,apa,sol) este mult mai ușor sa prevenim această poluare decât să o combatem. Asta
depinde de noi, fiecare în parte .
succesiune de procese fizice si chimice, biologice si fizico-chimice necesare pentru
inlaturarea diferitelor categorii de poluanti.Pentru distrugerea germenilor patogeni se mai
include operatia de