Sunteți pe pagina 1din 14
CURTEA CONSTITUTIONALA A REPUBLICH MOLDOVA sir, Alexandra Lapusneanu ne 28, Chisinau MD 2008, Republica Moldova SESIZARE Prezentats in conformitatecuarticolul 25 lit g) din Legea nr, 317-XIII din 13 decembre 1994 ‘x privie lu Cutea Constitutional i aticolete 38 alin.) lit. g i 39 din Codul Juisdicieh ‘Constityionale nr. S02-Xi din 16 iunie 1995 Pentru controtul consttujonalititt DecretuluiPresedinteli Republic Moldova nr. 471X ‘in 16 marti 2021 prvind desemnarea eandidatul pentru funefia de Prim-ministra 10:50 ‘CORTEA CONSTITUTIONAL ‘A REPUBLIC! MOLDOVA, lntrare Nr. _€ 2a _| een OF pag 1-AUTORUL SESIZARIL Vasile BOLEA, Grigore NOVAC, Alexandr SUHODOLSKI, Viad BATRINCEA, Bulevardal Stefan eel Mave si Sfint 105, M- OBIECTUL SESIZARM Prezenia sesizare are drept obiect examinarea constitufionalitiii Decretului Pregedintelui Republicii Moldova nr47-IX din 16 mastie 2021 privind desemnarea candidatului pentru funetia de Prim-ministr, IIL CU PRIVIRE LA CIRCUMSTANTELE DE FAPT La 16 matic curent Pregedintele Republicii Moldova a emis Decretul nt 47-IX privind esemnarea candidatului pentru funciia de Prim-ministry, acfiune prin care a declangat ‘ecesitaten examtndiispefi prin prisma contenciosului consitujional din considerentele de fapt side drept dupa cum umeazd: ‘A prior, prin Decretul n-25-IX din 27 ianuarie 2021 fn calitate de candidat desemnat pentru funcfia de Prim-ministru a fost desermnata doamna Natalia Gavrilif La 8 februatie ‘curent, candidatul a prezentat Parlamentului scrisoarea nr.265 prin cate a solcitt votul de Incredere asupra programului de ativitate ga intregi liste a Guvernul La 11 februarie curent, in cadrul sedinfei plenare a Legislativului a fost exami program de actvitate precum $i lista Guvernului deseranat, care odat find supuse votulu ‘nu aw intrunit niet un vot Circumstanfe eate potrivit a.85 aln.(2) din Legea suprema, constituie respingere a primei solcitari de investitura. ‘Tot In 11 februarie 2021, in cadrul sedinfoi plenare, pregedintele Fra parlamentare al Prtidului Socal al Regulamentului Parlamentului, Declaratiei ew privire lac Parlamentare formate din 34’ de depatafi, pest uesemnares doamnel Mariana Daven tui de Pim minis in acciagi zi, print-o notifieare oficlalé a fost informat Pregedintele Republici Moldova despre consttuirea majorititi parlamentare (notficarea flind inregisiratd la ‘cancelaria prezdensald cu nr 342, ora.16:08) {in acest sens, Pregedintele Republicii Moldova a publicat urmatorul text pe sit-ul oficial al Pregedingiei: Astizi, am avut 0 now rudd de consultari en fractile $i grupurile arlameniare, asa cum cere Consttufa. Aceasta discuje a fost transmiza online, eniru ca cetafeni iteresap sd 0 poatd rmdir. Tot asi, spre seard, pe advesa Pregedingieia venit o scrisoare cwo propunere la functia de Prim-minisiru, semmatds die $4 de deputayt. Inaceast listd.am descoperit semnaturtale persoanelor in raport cu care exist dubil ed s-arfiexprimat voinga tn mod liber $i aicévorbese despre ‘persoane care au fost sypuse actulu rapiri, care au fost jinute estatiee, persoane care au fost implicate i furtl miliardulu $i deputagleare au schimbat mai multe partie poitce $i mai multe grupuriparlamentare. $i pe eazul unora dintre aceste facie de traseism politic exist® suspiciini rezonabile de corupte $4 de presiane ‘externa. In aceste condi, am decis inaintarea a functia de candidat pentru fanetia de Prim-minisirw a docannei Natalia Gavrilga, Inainte de a anunja candlidatura la functia premier, Pregedintele Republicit Moldova a avut consultiri eu fractile $i grupurite parlamentare. Jn eadrul discupile fractiunile parlamentare Partidul Actiune si Solidaritate, Platforma Demnitate si Adever, dar si Pavtidul Demoerat din Moldova au spus ferm ef ne vor susjine candidatura propusd de fractnea Partidului Sacialistilor din Republica ‘Moldova side Platform ,, Pentru Moldova”. La 11 februatie, eunoscind despre Declarafia cu privite fa constitute majortait parlamentare, Pregedintele Republicii Moldova a convocat fraciunile parlamentare penttu ‘consultéti repetate in coatextul eguiriiprimei tentative de Investiturs {In urma consultrilor, Sfil statului a emis Decretul nr-32-IX din 11 februatie 2021 privind desemnarea(repetat) a doamnei Natalia Gavrilitlafunefia de Prim-minist, Altfel spus, Presedintele Repub cit Moldova a acfionat in mod discrefionar, contrat obligatiei ‘mparfilitafié si neuvaltigipolitice in procesul desemnériicandidatuli pentrw functia de Prim-ministe, [La 12 februarie eurent, un prup de deputafi in Patlamental Republicii Mokdova, a depus Ia Curtea Constiufionali Sesizarea nr30a pentru controlul constituionalitgi Decretului Pregedintelui Republicii Moldova ne. 32-IX din 11 februatie 2021 privind ddesemnarea candidatului pentru funciia de Peio-nynisire, Prin Hotirérea fraltei Cur nr. 6 din 23 februarie 2021, a fost declarat neconstitutional Decretul Presedintelui Republieil Moldova nr. 32-IX din LI februarie iste Subsidiar, Curtea a decs c& pentru afi respecta articolul 98 alin. (1) din Constitute, fracfiunile parlamentare si Presedintele Republicii Moldova tebuie si recurga la noi consult Pentru ziua de 16 martie 2021, Seful statu a lansat invite pentru sande de consultiri cu fracjunile parlamentae, Tirmare consoltavloedinte fet’ i Pregedinte, potrvit comunieatelor de pres gi 4 declarailorfractiunilor care constituie majoritatea parlamentard formalizats, candida ‘majorith{irimine afi neschi DURLESTEANU, Dupa consultrile inte factiunile palamentare si Preqedintele Republicii Moldova, candidatul majorititii a anunfat public despre refuzul dea candida pentru funefia de Prim-ministew, ‘Astfel, urmare consultdtlor reprezentaii fiscfinnilor au comunieat peesei si publicului urmatoaeele: Fractlunea Partdului Politic $OR Din mumele platformei Pentru Moldova, impreund cu Eleonora Graur si Denis ‘Ulanov am fost delegafi sa discutam cu Maia Sandu referitor la situafia politica si starea Iucruilor in far [..}. Cit despre pozitia noasta legatt de anticipate si candidatura Prim= ‘inisirului, nu s-a sehimbat nimic. Candidatura sustinuti de noi pentru functia de premier este Mariana Durlesteanw”. Gruput PRO MOLDOVA .»Continuzim s eredem In pozifiae& dacd se va ajunge Ia alegeei anticipate, pe care roi le vedem ca 0 solic pentru schimbarea clase politice, ly acest lueru trebuie ajuns ‘ordonat, disciplinat si fn aga fet tncdtintreaga societate sA nu sufere din eauza erizei. Noi ‘suntem in criz& pandemic’ gravi gi crizt economica cu toate consecinjele ei. In aceastt perioadd fara trebuie guvemati ca un program bine pus la punct a masurilor anieriza. Am repetat doamnei presedintepozitia noasir& c& sunt nevesare astfel de consultir, ea doar prin astfel de comunicare putem s& depisim o crizd. Totodata,tebuie sf gasim soluit penteu aprobarea unui Guvern anticriza, preferabil cu mai pulind afiliere politicl $i mai profesionis” Pro Moldova va sisfine un Guvernanticriza, dar pent asustine o anumité persoand Itebute sf vedem cine este gi echipa cu care vine, ie el mai important care este progearaul cide guvernare”. Fractiunea Partdulul Democrat »Sitvedem care surtsolufie acestor probleme. Dact ajungem la conchuzia 8 solufia ‘este un guvern sau alegetile anticipate, atunci ele pot fi un instrument de rezolvare a problemelor oamenilor. Existi 4 probeleme priortare. 1 Gestionarea corectt a crizei ppandemice. Suntem in situatac& oricare polemics alegeti anticipate este o erim impotriva acestei societal. Societaea are nevoie de o mand ferma de a gestiona luctuile in accasi peri li, Desigur cf vest nevoie de impunerea unei sti de urgent cu implicarea poi litarilor care sf asigure especatrea restrieilor impuse de Guvern 2 Grija pentru oameni, 3 Deblocarea asistenfei extetne, 4 Alegeti anticipate. Toate pot f rezolvate atunei find ai ‘un Guvern functional” Unmneazd s& ne spunt dack existd voin{& s8 insinteze un candidat Ia functia de premier, atunei pe plalfonma acestor patru partide parlamentare se poste g&si un ‘compromis" La 17 martie curent, Pavel Filip, a exprimat regretol pentru c& Presodintele Republicit Moldova mw a diseutat respeetiva decizie in cadrul consultrilor, astfel a declarat: Regret cd dna presedinte nua diseutat eu noi la consult acest scenatiu, pe cate era clare il avea pregatt din imp, “A consulta” Inseamna “A intreba, a cere o parere, un stat; Ase sfatui cu cineva’’ sNICE NU VREAU SA IAU IN CALCUL POSIBILITATEA CA NOUL CANDIDAT VA CERE DIN NOU ZERO VOTURI, PENTRU CA TARA NU VA SUPRAVIFTUL FARA UN GUVERN FUNCTIONAL. Dna pregedinte trebuie s& fie singer eu cetfeni isle spund clarincotro se indreapta sce T asteapta. Nue Toe de jocuri police tn timp de pandemic.” Fractiunea Partdatul Demnitate si Adevitr Nu este alegerea intre un serutin gf un guvem anticriza, nu vorbese ep iaté mine pot fi anticipate a alterativé unui guvern, Am trei variantereiegind din situaia pandemicd gi {juridied. Prima- Guvern jropus de SOR si Dodon, condus de Mariana Duelegteanu, extrem de periculor pentru RM, A doua ~ blocaj in care nu este iavestt un guvern plenipotentiar, imine Guvernl lui Ciocoi, nepregatit pentru crize, A treia varianta ~ Guvern condus dé Platforma DA in care pot s& intrereprezentanfi mei multor forte politce gi acest Guvene ‘mandat scurt in perioaia scurté si rezoivenigte probleme stringente pentru far.” lar, la 17 matie cue, reprezentanti Fraciunii DA au deelarat presei Onau Nantoi: ,Ocrostiax npoGaewa - 10 napsaMcitr, H9Gpanula Tak, aK Om GH sGpan. Terep® y nae ecrh Kaiuuuuer m npestbep-suutcrpsl. Mix NOxKeM RETpETHTLCA € Fst oGeysure, sro xenars. B napaanestre 101 nenyrat, npawia o2ua1 expianacTen OT panocy/uer, Ho HNKTO He NomeT sanperAT HM TouoCoMe.. THILC we suaaa 06 3rofh anauaarype, s-toxwe we ana"; Alexandru Slusari: Ben 9 pout pas Malix Canty, i npasiremsere0 Panpromust sain tomar, 410 He xovEr, sroGH 98 HHX FoHocoBaat, Torna sti eMOTIN UpHtorr> Kaxwo-r0 peutekis, To cero aGcomorHO MiIErO He eHo. HexorTHO BiUIBRxeHHe OTOH KANANAATYpHL, GyHeT 970 pauHTeaLerHO Ha Her? Byzer aut THAC aa ‘tor kan rooconars” HHO si Mate Cassy npanrtrenbetno Hut oto elt te Hyatt? ‘Hirvero ne noms, sce craso ene sanyrannoo”, Fracjlunea Partiduini Aefiune i Solidaritate ~»Pledim pentru alegeri anticipate, Considerim ch aceasta este doleanja eetienilo Acest Iucru a fost promis de poiticieni in campania electoral, de aceea trebul sd urmin acest angajament. Dincolo de alegeile anticipate, sigur e& priortatea zero este gestionarea pandemiei. Guvernul, Par amentl si Presedintia trebui sti aduct contributia Pariamentul Poate gi trebuie sf adopts, aa cum a mai fEcut-0, Ia solcitarea Guvernului saw a unui ‘minister, a acclor decizii care se impun, fe penta a facilita achiziite de vaccin, fie pentru ‘ aloca resurse suplimentare, in cazul in care anumite restrifii vor fi propuse de Guvern pentru a procura medicanrente, sau pentru a ven cu resurse care vor compensa cetifenii ee ‘vor fi nevoifi sf nu fief Tncadrag in empl mune Parlamentul este insitufia care poate contribu la deblocarea asistenfei financiare. tim cf sunt vost care spun c@ acest lucru nu l-ar putea face un Guvern in demisie. Ati timp cit In Parlament sunt deputaf. care pot ajunge fa un numitor comun, toi puters ne astm faccasttresponsabilitate, Portales zero este gestionareaerizt pandemic gi, ulterior, st ne pregitim penttu anticipate. Legat de timpul potrivit pentru acest alegeti anticipate, pomind ‘de larecomandarile si analizele facut de specialist, este indicata perioada veri, atunci cfd ‘numarul de infeefi seade, dar gi din punet de vedere logistic” Fractlunea Partidului Socialistitor »»Dup& 3 luni de zie, in sagt au avut le consulta inte prineipaliélideri politi, care de fapt, trebuiau s& initieze acest dialog mai devreme. Eu ma bucur c& & avut loe accastl {ntrevedere pentru a incetensA gisim solu din erize. La aceastl eta, si vorbim de scenatiipolitice ‘oameni pleacd din vag zl condi de pandemie, cind din eauza COVID-19, inuman. Noi am inaintatocandidatued 5 Ja fumetia de primcminstw gnsinem pe poziia et eu un Gaver cu funeit depline am putea face fat pandemiei, mal eicent, Candidate a ost inna antrioe sae sustine {nconinuare, Dad vor ate eandaturt propuse de parte su de Pregedin, ate! noi suntem galas le examintm. Seenarit polite, slegrtparlamentare anticipate ar fun ompromis. In oan ar utea ave le Discutam cu doarma Durestcanu difeite senarit politic, Nu o sf deschid parantezele, De acca, vi spun en Param exit majoitatpaamentr gi posiblitat ‘da susine un candidat le Fein de primeminisr, Nu srt i vaceinaiva” Asifel, din espectivele declaragi ezulta predispozitia nn doar a membrilor majoritit declarate, precum gi a altor entiafi politic de a sustine candidatura doamne} Durlesteanu. ‘6r, scopul nodal este evitareaorivdror consecinge social -economice. ‘Pain urmae, nefinind cont de acestecircumstan(e, Ia aceiag zi, Pregedintele Republicit Moldova a emis Decretlar-47-IX privind desemnarea candidatului pentru functia de Prim= ‘ministru a domnului Igor GROSU. Or, respectivele aefiuni ale gefuluistatului comport un caracter deviant si contrar prevederilor Hotiirié Curfii Constifionale nr.6 din 23 februatie 2021, Respectiva actiune politico juridied a Sefului statului nu este doar de natura neconstitufionald, ci gi umndreste scopul ascuns de a plasa responsabilitatea poltick pe Legislativ, caren conde a.85 alin.(2), este sancfionat prin dizolvare. IV ~ EXPUNEREA PRETINSEI SAU A PRETINSELOR iNCALCARI ALE CONSTITUTIEL, PRECUM SIA ARGUMENTELOR IN SPRIJINUL ACESTOR AFIRMATIL in contextul citcumstanfelor de fapt expuse supra, conturim considerentele de drept dup cum urmeazt: 4 priori, conturien faptul e& In Hotiivea nt, 32 din 29 decembrie 2015 prineipi generale aplicabile in materie de desemnare a candidatului pentru funetia de Prim-ministru, Potrivtefreia articolu 9 alin, (1) din Consitafie prevede atributia exclusiva Presedintelut ‘Republicii de a desemna un candidat pentru functia de Prim-ministru, in acelagi timp, Curtea a refinut cf, desi exclusiva, atributia de desemnare nu poate fi discrefionard, deoarose Presedintele va desemna un candidat pentra functia de premier numai dup& consultarea factiunilor parlamentare, Curtea a menfionat eX in procedura de formare gi de investire a ‘Guvernului este esenfal votul Parlamentului ‘Analizind ponderea fiecdreia dintre cele dowt autoritati publioe tn procedura de ‘ormare a Guvernulul, Cunea a eonehis ea rolul Parlamentului este unul deetst in raport et rohul Presedintelui Repuslicii, Aceasté diferent de pondere se datoreaza forme’ de _guvernamant parlamentare (a se vedea §§ 58, 84, 88 si 89 din Hotdrdreacitat). Mai mult, Curtea a rejinut cd, in confoxmitate eu provederile articolului 60 ali. (1) din Constitute, Parlamentul este organul rprezentaiv suprem al poporului Republicii Moldova (a se vedea HCC nr, 23 din 6 august 2520, § 17), {in aceeasi Hotitire nr, 32/2015, Curte a interpretatfnjelesul sintagmei ,consultarea facjiunitor parlamentare” de [a articolul 98 alin, (1) din Consttuie i a rofinut © scopal cconsultiitor este de a identities sprifinul political deputailor pentru o anumité persoans, capabila s& formeze un Guvern care si se bucure de fneredetea Paslamentului, Ceca ee ‘conteaza in aceste consultci este obfinerea sustineri poitce pentru persoana care ar putea 6 fi descinatt fo calitate de candidat pent funcfa de Prim-ministru, Curtea a mai notat c& Presedintele Republicit paate veni la consultiri cu 6 propunere proprie, care at putea fi accept Est, ins, la fl posbil ea in eadrul acestor consult politice candidat props de cite Preyedinte penta funcfia de Prim-minisir si nu fie agreat de partenerii de consultare. In acest sens, Curtea a menfional ci Presedintele fait mu-si poate subordona parteneri de dialog poiticpe care fi consult, In acest rol, Presedintele Republic acfioneaz’ doar in calitate de reprecentant al statulu,edeuia fi revine dreptul si responsabilitatea de a {isi o cale a dialogului sia evaluariivoinfe si capaci deputailor consulta de a susfine {n Parlament un eancidst. Pregeintele mu are dreptul consttujional de a inlocui frafiunile parlamentare (@ se vedea §§ 91-94 din Hotarireaeitatis HCC ne. 23 din 6 august 2020, § 18) CCortea a refinut 8 n1 existl niciun motiv constitutional $i democratic ca Presedintele Republicl si nu desemneze in calitate de candidat pent functia de Prim-ministru persoana care dispune de spijinul majovtiiiparlamentare formalizao, fie ea advers& Presedinteli ‘tune ednd niciun partid nu define o majoritate absoluts in Parlament, Presedintele far trebuie si consulte deputaft mu doar pro forma, ci sk desemneze candidatul sustinut dde majoritate, chiar dacd partidul agreat de Pregedinte nu face parte din majoritate, Prosedintele Republicii desemneaz pentru funciia de Prim-ministru candidatul care ‘ndeplineste condiile de desemnare gi de numite si care se bucuré de sprijinul majortii parlamentare (a se vedea HCC nr, 32 din 29 decembrie 2015, $§ 118-120; HCC nr, 23 din 6 august 2020, § 20). Pregedintele frit ar trebui si se comporte ca 0 autortate care constatf, dar care au interpreteazt sau modifica rezultatul slegeriloy, find constrins, prin articolul 98 ain, 1) din Constitujie, sf desemneze un candidat pentru funetia de’ Prim-ministea dupa voinja cexprimatt de alepitori la alegerie parlamentare, x8 desemneze persosna props de partidl sau coalifia care a cftigat majortateaabsoluté a mandatelorparlamentare O interpretare contra a prevederilor Constitute’ le-ar induce cetifenilor ideea c& et ‘u-gi exert in realitate suveranitatee nafional, cf votul lor nu conteazs, e& vezultatal alegerilor poate fi negat de edtre Presedintele ti Curtea a refit cd aceasttsolutie est singura de naturls elimine, cel putin sub acest aspect, riscul confliculu. institufional, fiind un act firese de clarificare a atibusilor Pregedintelui Republcit in privinfa desennétii Prim-ministralui, in condlle fn care se ‘asigurd supremajia Parlaentului, ca institujie fundamental a democratic Doar in cazul fn care nu este consttuith 0 majoritate parlamentard absolut formatizata, Pesedintele fri are obligayia, dupa consultaea fraefiunil parlamentare, de a desernna un candidat pent functia de Prim-ministe, chiar dae fracjiunile parlamentare mu sunt de acord cu propunerea Presedintelu (ase vedea HCC nr. 32 din 29 decembrie 2015, {§§ 116, 125, 130 51131; HCC nr. 23 din 6 august 2020, § 22) (Or, subliniem ce prepriu zis Inalta Curte prin Hotdrrea nr6/2021 a ateibuitcaracter legal majoritai anunfate 7 Parlament:,Tn aceastt cau, Curtea observ c, pe 11 februaie 2021, 54 de deputafi au sennat 0 Declarafe de constture a majoritii parlameentare pentru susfinerea dnei Mariana Darlesteanu in calitate de candidat pent funetia de Prim-ministns, De asemenea, Declaragia in discufie @ fost citita in gedinja plenar a Parlamentului gi ‘comunicata Pregedintelui Republicil.Asadar, avind in vedere cele menfionate supte, Curtea refine e& condifia Inaintéri candidatului pentru funetia de Prim-minisits de eftte 0 majoritate parlamentard absolutd formalizata este indeplinita.” Cortes a conchis c& exercitarea in acest mod a ateibufiel Presedintelui Republicit privind desemnavea candidatolui pentru functia de Prim-ministru, reglementata de artcolul 98 alin. (1) din Consttje, este de naturé si menfing raportrile dintre Paslament gi Presedinte fn echilbrulinpus de Constitie pentru republica parlamentard Parlamentul acfionexza dupa criteritautentic poitice, in care se exprima indirect consinifimdntulcetijeniler petra formarea unui Guvern conus de un vitor Prtw-ministrw care se bucur de inerederea si de susfinerea unei majoritai parlamentare (ase vedea HCC rr 32 din 29 decembrie 2015, § 132; HCC nt 23 din 6 augus! 2020, § 23). Prin urmare, in speia anterioar8, Curtea a menfionat cd, prin faptul eX nu a fost esemnat candidatul pentru funetia de le ntard absolutd formalizata, Decretul contestat contravine articotului 98 alin, (D din Consttuti, aga cum a fost interpretat in jurisprudenta Curti Potrivit Curt Const tuyonsle, in acest sens, sunt pertinente conetuzite Comisiei de ka Venefia pottivit cirora {.-] culturile police si consttujionale tebuie dezvotate Demnitari nu urmArese fotdeauna interesee statu can iteg, ...]Inttaile nu pot f Privite separat de persoatele care le conduc [.] O lips de respect fal de institut este Stréns legate o atl problem in cultura polit si consttuionala,s¢ snume inflcarea Principialui cooperttit loale inte institu. (..J Numai respect reeiproc poate duce la stabiltea unor practi -eeiproc aceeptate, cate este in conformitate et patrimoniul conslitujional european scare i permite unui stat 38 evite si s8 depageased cxizele ou serenitate” (ase vedea AV 2ul Comisii nr. 685/2012, CDL-AD(2012)026, § 73) Subsidia, subliniem faptul cf referindu-se la principul constitutional al separteli gi colaboriei puterilorin tar, Curtea Constitufionals, in Hotérrea nr. 23 din 9 noiembrie 2011 privind inerpretarea articolului 116 ain (4) din Const, a mengionat ‘19, Prineipiul echlibrului institujonel, cunoseut astzi sub denumirea checks and balances” (in traducere aproximativa din limba englezi tnsemndnd ,sistemui de fine gi conirabalanfe”, st la bara democrafe’ si presupune echlibrul putrilor si controlul lor reciproc, astel incét putrle statale sf alba aproximativ acceasi pondere, adicl s& fie echillbrat, penta a se putea limita reciproc, evtind astel ea poterea stata ie folsit ‘in mod abuziv" fn acest sens, este incontestbil rolul eo-decizonal al Parlamentulu si institu prezidenfiale in provesul identificdit si desemnarié candidaturit pentru funcfia de Prim- minisirs. Respectivul mecanism constitufional fiind statwat in prevederile ar.98 din Constitute. Deosebit de important pentru areciereaspetei descrse, sunt consti refinute in Hotdrrea nr, 33 din 10 octombrie 2013 privind interpretaca aticoului 140 din Consttuie Pottivitedtor:interpretarca data dispozfillor consttuionale comport& earacter oficial si obligatoriu pentru tofi subicefii raporturilor juridice. Hottraren prin care se interpreteazi un text constitufional are putere de lege si este obligatorie, p ‘considerentele pe care se sprijina pentru toate organele constitafionale ale Republicit ‘Moldova. Aceasta se plied direct, fard nici alta conditie de forms, Indiferent de nature hodrérilor Cui, fie ef sunt de interpretare a Legit Supreme sau de contro al constitutiona iti cadrului normativ subsecvent, ee isi produc efectele pe care Constitutia si lege le confer, in rapor cu atibutiaexerctalé de Curt, forfa lor juridiea neputiind fi contestattssu confirmati de nimeni. {In ceca ce privesteautortiile publice implicate in procedure analizate, dincolo de obligatia acestra de a respectanormele legale aplicabile acestorproceduui si jurispradenya Cart Constitutionale in materi, le revine si obligatia de a aefiona ew respectarea ipiulul Toialitatit constitutionae, prinipin care pune in disati, ine atee, relia {nee forma si fond in apicarea Constiuie Jn jurisprudenfa sa constant, Curtea reiteresz8 cd respectareaprinepiului separ puterilor imple nu doar foptul c nici una din ramuvile pater nu intervie in competentcle ‘nei alte ramuci dar si fptl c nei une dintre acest rari nu igi va nega atibaile pe ‘cae este obligate exeite in domenul specific deactivate - ndeosebiatunc cénd o asifel de obligate este stataté in Legea Suprem& sau a fost impusi print-o hotarare a CurGi Constitutionale,iastané car, in virtua a.134 din Constitute, asigurin cee din ud realizatea principal separa puter de sat. Curtea a reamitit c& respectarea hottriilor Curii Consitujionale este 0 eondit nocesath i esefialé penta buna funefionare a autoiilor publi ale statuli si pentru afirmarea statului de drept Subsidiar, Curtea sbliniazd c&factori juviicy, gi nu politi, trcbuie sf determine rescfile fa de hotirdile Cur, in special dact ele provoucd obligafli concrete pentru subieti corespunzitor. Crea Constitujonaf, ind unica autortteabiltt prin legs exeritecontotut