Sunteți pe pagina 1din 31

Universitatea de Stat din Moldova

Facultatea Ştiinţe Economice

Departamentul „Finanţe şi Bănci”

RAPORT
privind efectuarea practicii de iniţiere la
MNH Serice'' SRL
(denumirea entităţii/instituţiei financiar-bancare, publice)

Prenumele, numele studentului________


Grupa _____________________________

Conducător ştiinţific
Prenumele, numele _______________

Chişinău, 2017
CUPRINS
INTRODUCERE
CAPITOLUL I . CARACTERISTICA GENERALĂ A ENTITĂȚII

1.1.Forma organizatorico-juridică a entității, amplasarea și adresa juridică............


1.2. Genurile principale de activitate desfășurate....................................................
1.3.Structura organizatorică a întreprinderii............................................................
1.4 Competențe deciziționale în domeniul gestiunii finanțelor………………
1.5 Cadrul legislativ și normativ care reglementează ativitatea entității……
CAPITOLUL II. ANALIZA POZIȚIEI FINANCIARE ȘI A PERFORMANȚELOR ENTITĂȚII
PE O PERIOADĂ DE 2 ANI

2.1.Analiza evoluției în dinamică și a structurii activelor entității...........................


2.2.Aprecierea evoluției în dinamică și a structurii surselor de finanțare
2.3.Analiza lichidității și solvabilității entității.......................................................
2.4 Analiza performațelor financiare a entității.......................................................
CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE
Anexe

2
INTRODUCERE
Actualitatea temei. Orice stat este cointeresat ca mediul de afacere să fie eficient și
transparent, atâta timp cât impozitele, taxele, intrările și ieșirile de monedă și valută sunt sursele
principale de venit în bugetul statului. Chiar dacă sunt unele lacune în legislație, în cea mai mare
parte, ea are menirea de a cizela mediul economic și de a se obține câte mai multe beneficii cu
costuri cât mai reduse. Modificările apărute spontan în legislația națională au menirea de a
înlătura așa zisele afaceri care activează incorent, fără a ține cont de cerințele solicitate. Pornind
de la situaţia creată, problema centrală în practica economică contemporană a devenit căutarea
unor soluţii eficiente de redresare economică şi financiară a acestui sector de maximă importanţă
pentru însăşi existenţa Republicii Moldova.
Scopul lucrării constă în studierea, cercetarea structurii şi importanţei rezultatelor
financiare şi estimării rezultatelor financiare ,,MNH Service’’SRL.
Scopul propus a impus rezolvarea următoarelor obiective:
• Studierea cadrului legislativ și normativ necesar pentru desfășurarea activității eonomice
in Republica Moldova;

• Identificarea corelației logice dintre schema structurii organizatorice și de condurcere a


întreprinderii;

• Determinarea esenţei şi tipologiei rezultatelor financiare;


• Analiza structurii patrimoniul și surselor de finanțare a întreprinderii ca element
indispensabil în activitatea entității.
• Analiza lichidității și solvabilității, precum și performanțelor financiare a entității;
La realizarea acestui raport au fost folosite ca suport informațional legislația în vigoare ce
vizează activitatea Societăților cu răspundere limitată, statutul întreprinderii, situațiile financiare.
În condiţiile economiei de piaţa activitatea economică este concentrată în veriga de
bază a economiei-întreprinderi unde se crează bunurile materiale şi serviciile necesare societaţii.
Astfel întreprinderea se situează în centrul activitaţii economice. Pentru a face cunoştinţă mai
bine cu aceste aspecte, s-a efectuat acest raport cu scopul de a analiza întreaga activitate a
întreprinderii “MNH Service” S.R.L. pentru a-mi aprofunda cunoştinţele teoretice dobîndite în
procesul de studii la Universitatea de Stat din Moldova, şi a-mi forma deprinderi profesionale în
domeniul contabil necesare pentru activarea în unitaţile economice sporind astfel capacitatea
mea de-a înţelege cît mai bine complexitatea şi dialectica fenomenelor economico-financiare ce
au loc în cadrul firmei.
CAPITOLUL I . CARACTERISTICA GENERALĂ A ENTITĂȚII

3
1.1.Forma organizatorico-juridică a entității, amplasarea și adresa juridică
Entitatea economică “MNH Service” S.R.L. este o societate comercială cu răspundere
limitată, înregistrată la Camera Înregistrarilor de Stat cu numărul de identificare de stat și codul
fiscsl 1012600028824, conform certificatului de înregistrare MD 0115917 (Anexa1) cu sediul
oficial MD-2005, bd. Grigore Vieru 22/1 of 37, mun. Chişinău, Republica Moldova şi care
activează pînă în prezent fără a-şi schimba forma organizatorico - juridică.
Denumirea completă a societăţii: Societatea cu Răspundere Limitată “MNH Service”.
Societatea are statut de persoană juridică de drept privat, cu scop lucrativ (comercial). Persoana
juridică are patrimoniu distinct şi răspundere pentru obligaţiile sale cu acest patrimoniu, poate să
dobândească şi să execute în nume propriu, drepturi patrimoniale şi personale nepatrimoniale,
să-şi asume obligaţii, poate fi reclamat şi pârât în instanţa de judecată
După forma organizatorico – juridică, conform Certificatului de înregistre al societăţii
comerciale “MNH Service” S.R.L. (Anexa1) întreprinderea este Societate cu Răspundere
Limitată. Societatea obţine drepturi de persoană juridică din data Înregistrării de Stat în modul
stabilit. Societatea dispune de bilanţ autonom şi conturi bancare, are ştampilă cu denumirea sa şi
imaginea emblemei. Societatea se constituie pentru o durată nelimitată. Societatea este în drept
să înfiinţeze filiale şi reprezentanţe în Republica Moldova în conformitate cu actele legislative în
vigoare, iar în străinătate - în conformitate cu legislaţia statului străin, dacă tratatul internaţional
la care Republica Moldova este parte nu prevede altfel.
Societatea se dizolvă în temeiul:
• expirării termenului stabilit pentru durata ei;
• atingerii scopului pentru care a fost constituită sau imposibilităţii atingerii lui;
• hotărîrii Adunării Generale;
• insolvabilităţii;
• altor cauze prevăzute de lege.
Societate se crează pentru desfăşurarea activităţii de antreprenoriat ce prevede executarea
lucrărilor şi prestarea serviciilor,comerțului desfăşurat în mod independent, din proprie iniţiativă,
din numele întreprinderii, pe riscul propriu şi sub răspunderea sa patrimonială, de către organele
ei cu scopul de-a asigura o sursă permanentăde venituri.

1.2 Genurile principale de activitate desfășurate

4
Pentru a-şi asigura sarcinile sale societatea este în drept să desfăşoare următoarele genuri
de activitate:
• Comerțul cu amănuntul al îmbrăcămintei;
• Comerțul cu amănuntul al încălțămintei și articolelor din piele;
• Comerțul cu amănuntul al textilelor;
• Comerțul cu ridicata al îmbrăcămintei și încălțămintei;
• Comerțul cu ridicata al textilelor;
• Activități de consultare penru afaceri și management;
• Activități de secretariat și traducere;
• Alte forme de învățămînt pentru adulți și alt învățământ, neinclus în alte categorii;
• Transportul auto de călători în folos public;
• Servicii de frizerie și alte servicii ale cabinetelor de cosmetic;
• Activități de întreținere corporală;
• Comerțul cu amănuntul al produselor cosmetice și de parfumerie,articolelor de
toaletă;
• Alte activități de telecomunicații;
• Alte ativități recreative, neincluse în alte categorii;
• Activități juridice , de contabilitate și revizie contabilă și onsultații pentru
management;
• Alte activități legate de tehnica de calcul.
La momentul actul, entitatea își concendrează întreaga activitate în prestarea serviciilor
contabile altor întreprinderi. MNH Service SRL este o companie ce oferă servicii de evidenţă
contabilă şi servicii de consultanţă în domeniul financiar contabil. Prin experienţa acumulată,
muncă şi dinamism, perfecţionare continuă, traininguri pe fiscalitate şi contabilitate, este alături
de companii din diferite domenii de activitate: producţie IT, import, distribuţie, publicitate şi
poligrafie, comerţ, frizerii şi saloane de frumuseţe.
Evidența contabilă este unul dintre serviciile de bază oferite de către echipa MNH Service
SRL și constă în preluarea și prelucrarea documentelor , obținând evidențele impuse de
legislație. Operațiunile de bază în evidența contabilă:
 Înregistrarea documentelor primare în conformitate cu normele legale în vigoare și cu
principiile contabilității;
 Evidența analitică și sintetică – clienți, furnizori;
 Evidența mijloacelor fixe, calculul uzurii;
 Elaborarea balanței de verificare lunară;
 Contabilitatea de gestiune și calculația costurilor;
5
 Întocmirea și depunerea declarațiilor privind taxele și impozitele cerute de legislația în
Vigoare;
 Întocmirea altor situații sau rapoarte cerute de legislația în vigoare;
 Întocmirea verificarea și certificarea bilanțului contabil.
Deasemenea entitatea consultă gratuit clienții potențiali înainte de a iniția afacerea,
oferindu-le informații utile care trebuie să le știe un înterprinzător înainte de a face pasul.
MNH Service SRL oferă și următoarele servicii de audit:
1. Auditul general al agenţilor economici cu confirmarea rapoartelor financiare:
Scopul unui audit este să îmbunătățească gradul de încredere al utilizatori¬lor vizați ai
situațiilor financiare. Acest lucru este obținut prin exprimarea unei opinii de către auditor cu
privire la faptul dacă situațiile financiare sunt pregătite sub toate aspectele semnificative în
conformitate cu un cadru general de raportare financiară aplicabil.
El se efectuiaza prin examinarea independentă a rapoartelor financiare anuale, a
rapoartelor financiare anuale consolidate şi a altor informaţii, aferente acestora, ale entităţii
auditate pentru exprimarea unei opinii profesioniste a auditorului asupra corespunderii lor, sub
toate aspectele semnificative, cerinţelor stabilite faţă de aceste rapoarte .
2. Servicii de audit conexe:
Misiune pe baza procedurilor convenite în conformitate cu acest ISRS: misiune pe baza
procedurilor convenite poate presupune ca auditorul să efectueze anumite proceduri cu privire la
elementele individuale ale datelor financiare (de exemplu, datoriile comerciale, conturile de
creanţe, cumpărările de la părţi afiliate şi vânzări şi profituri ale unui segment al unei entităţi), la
o componentă a situaţiilor financiare (de exemplu, un bilanţ), sau chiar la un set complet de
situaţii financiare.
 Audit fiscal: verificarea corespunderii contabilitatii fiscale a intreprinderii cu legislatia
fiscala a Republicii Moldova.
 Audit de revizuire: reprezinta o analiza obiectiva si impartiala a situatiei economice a
intreprinderii efectuata intr-un interval de timp restrins.
 Audit cu destinatie speciala: reprezinta auditul efectuat asupra unei secțiuni sau a unei
părți din contabilitatea intreprinderii.
3. Analiza activităţii economico-financiare;
4. Elaborarea şi propagarea materialelor metodice, recomandărilor privind evidenţa contabilă,
impozitarea, auditul;
5. Asistenţă în domeniul managementului;
6. Asistenţă în administrare, reorganizare şi lichidare;

6
Misiunea entității este de a oferi clienților servicii la cel mai înalt nivel, astfel, pentru a
veni cu soluţii adaptate cerinţelor companiei pe care o conduceţi, tratează individual fiecare
client în parte şi se dedică întru totul, acordând atenţia specială.
Principiile companiei sunt:
1. Să ofere servicii contabile profesionale;
2. Să ofere clienţilor un plus de valoare prin serviciile prestate, propunând sfaturi înainte de
apariţia problemelor;
3. Să informeze clientul despre principalele sancţiuni din legislaţia fiscală şi cuantumul
acestora, operaţiunile scutite de TVA, veniturile din salarii scutite de impozit, obligaţiile
angajatorilor în ceea ce priveşte calculul, reţinerea şi virarea impozitelor
4. Să respecte legislaţia fiscală;
5. Să fie bine informaţi cu noile reglementări fiscal;
6. Să permită clientului evitarea fiscalităţii excesive profitând de facilităţile fiscale în
vigoare pentru o maximizare a profitului;
7. Să fie alături de nevoile particulare ale fiecărui client;
8. Clientul să deţină avantajul evidenței contabile complete şi corecte;
9. Clientul să fie pregătit oricând pentru un control fiscal.

1.3 Structura organizatorică a întreprinderei


Chiar și la nivel macroeconomic capitalul uman este cea mai importantă resursă pentru
creșterea economică.
Astfel, este evident că la nivel microeconomic este o funcție vitală. Resursele umane sunt
implicate în toate sferele de activitate. Pentru a obține calitate, poziționare, satisfacția clienților,
și nu în cele din urmă profit, e nevoie de o bază rigidă pe care o constituie oamenii, care vor face
posibilă obținerea rezultatelor de performanță ale organizației.
Într-o companie prestatoare de servicii elementul-cheie în procesul de îmbunătăţire a
calităţii serviciilor oferite clienţilor îl reprezintă personalul acesteia. Fără implicarea angajaţilor
în demersul calităţii, nici o teorie sau idee formulată şi susţinută de conducerea de vîrf a
organizaţiei nu poate fi pusă în practică.
În cadrul ,,MNH Service” SRL, formarea personalului are două funcţii importante :
utilitatea şi motivarea. Teoretic, programele de pregătire contribuie la dezvoltarea cunoştinţelor,
deprinderilor, aptitudinilor şi comportamentului angajaţilor ceea ce se reflectă în realizarea
performantă a sarcinilor de lucru. Pe de altă parte, instruirea conferă oamenilor sentimentul de
încredere în competenţele lor profesionale, stăpînire de sine şi creşterea satisfacţiei în

7
muncă. ,,MNH Service” SRL oferă anual posibilităţi de specializare, şi de angajare pentru
personalul său, fiind ghidată în conformitate cu legile Codului Muncii al Republicii Moldova.
De asemenea, un loc important îl ocupă motivarea şi antrenarea personalului , ale cărui
performanţe trebuie recompensate şi încurajate.Totuşi recompensele nu trebuie să vizeze doar
partea materială a lucrurilor deoarece banii nu determină întotdeauna oamenii să lucreze cu mai
multă hărnicie
Motivarea reprezintă procesul mişcării unora din membrii organizaţiei de a acţiona în
direcţia obţinerii, atingerii atât a obiectivelor individuale cât şi cele organizaţionale. Angajaţii
sunt motivaţi de salariile lunare, bonusuri, prime (mărimea şi existenţa bonusului depinde de
munca fiecărui angajat), condiţii prielnice de muncă cît şi anumite privilegii conform legilor în
vigoare.

Schema nr 1: Structura organizatorică și de conducere


Având în vedere importanţa deosebită în cadrul unei întreprinderi, se poate spune că
reprezentarea grafică a unei structuri organizatorice denumită organigramă este considerată
scheletul acesteia. Aceasta reprezintă elementul esenţial al sistemului de conducere, determinând
într-o proporţie însemnată funcţionalitatea organizaţiei, modul de utilizare a resurselor, nivelul
cheltuielilor şi eficienţa activităţilor. De asemenea evidenţiază posturile de conducere create în
întreprindere,favorizează comunicarea, rezolvarea operativă a problemelor, reducerea
consumurilor de muncă, în timp ce organizarea necorespunzătoare duce la apariţia unor
disfuncţiuni în activitatea firmei, generează dezordine şi ineficienţă.
8
Prin structură organizatorică se înţelege ansamblul persoanelor cu funcţiide conducere şi a
compartimentelor de muncă tehnice, economice şi administrative,modul cum sunt acestea
constituite şi grupate precum şi legăturile ce se stabilesc între ele în vederea funcţionării normale
a întreprinderii. Pentru împărţirea unei organizaţii în grupuri sau unităţi de muncă, trebuie să se
ţină cont de faptul că este importantă gruparea oamenilor în aşa fel încât să fie asigurate
comunicarea, coordonarea şi cooperarea dintre oameni şi împărtăşirea unor obiective şi resurse
comune.
Fişele de post se întocmesc pentru fiecare angajat aparte cu scopul delimitării funcţiilor de
serviciu şi a împuternicirilor specialistului, stabilirii drepturilor şi obligaţiilor acestuia. În fişa de
post se menţionează nomenclatorul documentelor primite spre prelucrare de specialist, la care
sector se transmit la etapa următoare de prelucrare documentele, care documente are dreptul
contabilul în cauză să le semneze. Divizarea sectoarelor de lucru în serviciul de contabilitate pe
specialişti exclude cazurile de dublare a lucrului cu aceeaşi informaţie de mai mulţi angajaţi sau
neînregistrarea unor operaţii economice în contabilitate.
Un element importat din cadrul fișei de post (Anexa 3) sunt responsabilitățile și sarcinile,
astfel în cazul contabilului-șef putem enunța următoarele: 
 organizează, îndrumă, conduce, controlează și răspunde de desfășurarea în mod eficient a
activității financiar-contabile a societății în conformitate cu dispozițiile legale în vigoare;  
 asigură, organizarea și gestionarea în mod eficient a integrității întregului patrimoniu al
societății în conformitate cu dispozițiile legale în vigoare și normele sau reglementările interne
ale societății;  
 organizează și coordonează contabilitatea operațiilor de capital, contabilitatea
imobilizărilor, contabilitatea stocurilor, contabilitatea terților, contabilitatea trezoreriei,
contabilitatea cheltuielilor, veniturilor și rezultatelor, contabilitatea angajamentelor și altor
elemente patrimoniale, contabilitatea de gestiune în conformitate cu legislația în vigoare;  
 urmărește respectarea principiilor contabile și ale evaluării patrimoniului (prudenței,
permanenței metodelor, continuității activității, independenței exercițiului, intangibilității
bilanțului de deschidere, necompensării);  
 organizează și coordonează controlul financiar preventiv, stabilind operațiunile și
documentele ce se supun controlului financiar preventiv, precum și persoanele care exercită acest
control;  
 răspunde de consemnarea corectă și la timp, în scris, în momentul efectuării ei, în

9
documente justificative a oricărei operații care afectează patrimoniul societății și de înregistrarea
cronologică și sistematică în evidența contabilă a documentelor justificative în conformitate cu
prevederile legale în vigoare;  
 răspunde de stabilirea corectă a documentelor care se întocmesc și de circuitul lor în
cadrul societății. Pe document se va trece în mod obligatoriu numele, prenumele și funcția celui
care îl întocmește, semnează și răspunde de realitatea datelor trecute în acestea;  
 răspunde de efectuarea inventarierii generale a patrimoniului la începutul activității, cel
puțin odată pe an, pe parcursul funcționării sale, în orice situații prevăzute de lege și de câte ori
directorul general al societății o cere;  
 organizează și participă la întocmirea lucrărilor de închidere a exercițiului financiar-
contabil, la operațiunile de inventariere a patrimoniului urmărind modul de valorificare a
rezultatelor inventarierii;  
 răspunde de evidența formularelor cu regim special;  
 organizează controlul asupra operațiilor patrimoniale;  
 răspunde de respectarea disciplinei de casă, a regulamentului operațional de casă și a
celorlalte dispoziții privind operațiunile cu numerar, efectuând personal sau prin altă persoană
împuternicită, cel puțin lunar și inopinat controlul casieriei, atât sub aspectul existenței faptice a
valorilor bănești cît și sub aspectul securității acestora;  
 sigură și răspunde îndeplinirea la termen a obligațiilor societății față de bugetul statului și
terți în conformitate cu dispozițiile legale în vigoare;  
 supervizează implementarea procedurilor de contabilitate cu ajutorul programului
informațional;  
 supraveghează reconcilierea și închiderea conturilor;  
 asigură și răspunde de elaborarea balanței de verificare la termenele stabilite de legislația
în vigoare;  
 efectuează analiza financiar contabilă pe bază de bilanț, pe care o prezintă în consiliul de
administrație și respectiv adunării generale a asociaților;  
 este consultat de către entitățile funcționale ale societății în legătură cu problemele
referitoare la activitatea serviciului;  
 este consultat de către conducerea societății în probleme care sunt de competența
serviciului;  
 avizează lucrări pe probleme de contabilitate a stocurilor, de urmărire, evidență,
decontări, cheltuieli-venituri, bilanț, analize de sistem, tehnică de calcul;  
 participă la susținerea și discutarea lucrărilor elaborate în cadrul serviciului;  
10
 întocmește aprecieri asupra activității desfășurate de personalul din subordine și propune
pentru promovare și stimulare materială pe cei mai buni;  
 reprezintă societatea în cazurile încredințate prin delegare;  
 răspunde de eficiența și calitatea lucrărilor executate în cadrul serviciului la termenele
stabilite prin reglementări interne sau prin alte acte normative;  
 răspunde de buna pregătire profesională a salariaților din subordine și propune măsuri
pentru perfecționarea cunoștințelor acestora;  
 răspunde de respectarea programului de lucru și a disciplinei muncii în cadrul serviciului
pe care îl coordonează;  
 răspunde de îndeplinirea oricăror altor sarcini prevăzute de Legea contabilității 82/1991,
de regulamentul de aplicare a acesteia, precum și de celelalte reglementări legale în vigoare, pe
linie economică și financiar-contabilă;  
 răspunde disciplinar, civil, material și penal, pentru pagubele provocate unității prin
executarea defectuoasă a atribuțiilor sau prin neexecutarea acestora. 

1.4 Competențe deciziționale în domeniul gestiunii finanțelor


Răspundere pentru ţinerea contabilităţii şi raportării financiare poartă conducătorul
entităţii economice, cu excepţia altor prevederi ale legii contabilităţii. La organizarea contabilităţii
conducătorul entităţii de sine stătător alege sistemul şi forma de ţinere a contabilităţii, stabileşte
reguli interne privind documentarea faptelor economice şi graficul efectuării inventarierii, ţinând
cont de tipurile de activităţi practicate de entitate.
În dependenţă de volumul operaţiilor economice şi al documentelor prelucrate,
conducătorul unităţii poate:
1) să aprobe serviciul de contabilitate ca subdiviziune aparte în cadrul entităţii sub conducerea
contabiluluişef, care se subordonează nemijlocit conducătorului entităţii;
2) să aprobe în schema de încadrare şi salarizare a unităţii funcţia de contabil;
3) să transmită ţinerea contabilităţii unei organizaţii specializate sau firme de audit în bază
contractuală.
Persoanele cărora le revine răspunderea pentru ţinerea contabilităţii şi raportării financiare
sunt obligate:
• să organizeze şi să asigure ţinerea contabilităţii în mod continuu din momentul înregistrării până
la lichidarea entităţii;
• să asigure elaborarea şi respectarea politicii de contabilitate în conformitate cu Legea
contabilităţii şi standardele de contabilitate;

11
• să asigure elaborarea şi aprobarea: planului de conturi contabile de lucru al entităţii; procedeelor
interne privind contabilitatea de gestiune; formularelor documentelor primare şi a registrelor
contabile, în cazul lipsei formularelor tipizate sau dacă acestea nu stabilesc necesităţile entităţii;
regulilor circulaţiei documentelor şi tehnologiei de prelucrare a informaţiei contabile;
• să asigure întocmirea şi prezentarea oportună, completă şi corectă a documentelor primare, a
registrelor contabile conform regulilor stabilite de Ministerul Finanţelor, precum şi integritatea şi
păstrarea acestora conform cerinţelor Organului de Stat pentru Supravegherea şi Administrarea
Fondului Arhivistic al Republicii Moldova;
În scopul îndeplinirii sarcinilor puse în faţa serviciului de contabilitate în termenele
stabilite şi cu o calitate înaltă, contabilitatea se ține în formă automatizată şi este divizat serviciul
de contabilitate în secţii sau de repartizat informaţia spre prelucrare pe sectoare. Angajaţii
serviciului de contabilitate se subordonează direct contabilului-şef al entităţii.
Reieşind din funcţiile serviciului de contabilitate, ca indici de bază în evaluarea activităţii
contabililor pot fi considerate următoarele cerinţe:

• formarea politicii de contabilitate şi ţinerea contabilităţii conform actelor normative;

• asigurarea efectuării operaţiilor economice conform cerinţelor legislaţiei în vigoare, chiar şi în


situaţii de conflict;

• respectarea veridicităţii, completitudinii rapoartelor financiare şi a termenelor stabilite de


prezentare;

• păstrarea confidenţialităţii cu privire la informaţia din registrele contabile şi rapoartele interne


din contabilitate.

1.5 Cadrul legislativ și normativ care reglementează ativitatea entității


Persoanele juridice şi fizice ce activează pe teritoriul Republicii Moldova sunt obligate să
ţină contabilitatea operaţiilor economico-financiare în conformitate cu Legea contabilităţii,
Standardele de Contabilitate, Planul de conturi contabile şi alte acte normative, instrucţiuni în
vigoare în domeniul contabilităţii.
Legea contabilităţii este un act legislativ care stabileşte principiile metodologice unice ale
contabilităţii şi ale rapoartelor financiare, regulile generale privind documentarea operaţiilor
economice, întocmirea registrelor contabile, inventarierea patrimoniului, corectarea erorilor
contabile, întocmirea şi prezentarea rapoartelor financiare.
Standardele de Contabilitate constituie baza ţinerii contabilităţii şi raportării financiare de
către entităţi şi reprezintă norme generale de ţinere a contabilităţii, evaluare şi constatare a

12
activelor, capitalului propriu, datoriilor, veniturilor, cheltuielilor şi a rezultatelor financiare, de
întocmire a rapoartelor financiare, a anexelor la acestea şi a notei explicative.
Planul de conturi contabile al activităţii economico-financiare a întreprinderilor este un
model normativ privind clasificarea şi codificarea conturilor. El reprezintă un tablou al
sistemului de conturi, în cadrul căruia cont desemnat printr-o denumire şi simbol cifric este
încadrat într-o anumită grupă şi clasă în raport de o anumită caracteristică de grupare.
Instrucţiunile şi alte acte instructive emise de Ministerul Finanţelor şi alte organe de
reglementare a contabilităţii în Republica Moldova reprezintă explicaţii privind modul de ţinere
a contabilităţii în diferite domenii de activitate a entităţilor economice.

CAPITOLUL II. ANALIZA POZIȚIEI FINANCIARE ȘI A


PERFORMANȚELOR ENTITĂȚII PE O PERIOADĂ DE 2 ANI

2.1. Analiza evoluției în dinamică și a structurii patrimoniului

Analiza activelor prevede examinarea mărimii, componenței și corelației între diferite


elemente patrimoniale, aflate la dispoziția firmei. În vederea aprecierii situației patrimoiale, în
primul rînd, se urmărește evoluția mijloacelor economice în dinamică. Această analiză poate fi
efectuată atît prin compararea mărimii absolute a activelor, cît și cu ajutorul indicatorilor relativi.
De asemenea este rațională compararea evoluției activelor cu dinamica vînzărilor nete. Situația
în care creșterea veniturilor din vînzări depășește creșterea activelor se apreciază ca pozitivă.
În vederea aprecierii situaţiei patrimoniale se studiază mărimea şi evoluţia resurselor
economice, reflectate în activul Bilanţului contabil. La această etapă iniţială de analiză pot fi
calculate atât abaterile absolute, cât şi indicii relativi, adică ritmul sau sporul creşterii activelor
disponibile faşă de perioada precedentă.
Diminuarea patrimoniului disponibil semnalează existenţa tendinţelor negative în
activitatea întreprinderii: restrângerea activităţii din lipsa comenzilor şi din alte motive,
acumularea pierderilor, rambursarea surselor împrumutate atrase peste limita de siguranţă etc. În
aceste condiţii, ieşirea activelor disponibile de sub controlul întreprinderii poate îmbrăca diferite
forme: vânzarea activelor care nu se folosesc în activitatea de întreprinzător, transferarea
activelor pentru stingerea datoriilor, repartizarea între proprietarii întreprinderii şi altele. În orice
caz, reducerea potenţialului economico-financiar al întreprinderii semnifică incapacitatea de a
continua activitatea de întreprinzător la acelaşi nivel.
În cadrul analizei structurale a patrimoniului se examinează corelaţiile existente între
diferite elemente patrimoniale reflectate în activul Bilanţului contabil.
13
Pentru studierea structurii patrimoniului întreprinderii pe larg se foloseşte o astfel de
metodă de examinare a informaţiei din Situațiile financiare ca analiza pe verticală. Această
metodă cuprinde calcularea ponderii (cotei) fiecărui element component în totalul activelor. În
acest caz, în calitate de criteriu de grupare a activelor serveşte de obicei natura, adică conţinutul
economic al componentelor patrimoniului reflectate pe posturile din activ al Bilanţului contabil.
Tabel 2.1.1
Analiza evoluţiei în dinamică şi a structurii patrimoniului
2017 2018 Ponderea Ponderea abatere abaterea
a
1 2
1. Active imobilizate
Imobilizări necorporale
Terenuri - - - - - --
Mijloace fixe 6895 4644 1,41 1 -2251 -0.41
Investiții financiare pe 300000 300000 61,36 64,55 0 0
termen lung în părți
neafiliate
Total active imobilizate 306895 304644 62,77 65,55 -2251 +2,78
2 Active circulante
Materiale 180 300 0,4 0,06 120 0,03
Active biologice - - - - - -
circulante
OMVSD - 750 - 0,16 750 0,16
Creanțe comerciale 16806 13231 3,44 2,85 -3575 -0,59
Creanțe ale părților - - - - - -
afiliate
Avansuri acordate - 3355 - 0,72 3355 0,72
curente
Creanțe ale bugetului - - - - - -
Creanțe ale personalului 120 49462 0,02 10,64 49342 10,62
Alte creanțe curente - -
Numerar în casierie și la 164559 92839 33,66 19,98 -71720 -13,68
conturi curente
Alte elemente de 352 98 0,07 0,02 -254 -0,05
numerar
Alte active circulante 8 65 - 0,01 57 0,01
Total active circulante 182025 160100 37,23 34,45 -21925 -2,78
Total active 488920 464744 100 100 24176
Sursa : Elaborat în baza Bilațului contabil

Analizând sructura patrimoniului, se observă că cea mai mare pondere în totalul de active
o au activele imobilizate, cca 63 %. Ponderea activelor imobilizate a crescut ca structură în anul
2018 cu 2,78 % comparativ cu anul trecut, însă ca valoare acestea s-au diminuat cu 2251 lei,
înregistrând astfel un ritm de descreștere de 0,73 %.

14
În structura activelor imobilizate, cea mai mare pondere o au investițiile financiare pe
termen lung. În același timp se obervă o mică diminuare a valorii mijloacelor fixe,înregistrându-
se o abatere de 2251. În ansamblu aceste două elemente și constituie valorea totală a activelor
imobilizate.
Activele circulante constituie în anul 2018, 37,23 % din totalul de active, cu 2,78 mai
puțin decât în anul 2017, înregistrând un ritm de descreștere de 12,05%. Asupra acestei
diminuări cea mai mare influență au avut-o următoarele componente ale activelor
ciculante:creanțe ale personalului care au crescut cu 10,62 % și numerarul în casierie și la
conturile curente, care în sens opus s-a micșorat cu puțin peste 13% .
Ca urmare a respectivelor modificări, patrimoniul întreprinderii a înregistrat per ansamblu
o majorare cu 24176 lei comparativ cu valoarea acestuia la finele anului 2017.
În procesul unei analize mai aprofundate aprecierea structurii activelor entității se
studiază raporturile de proporționalitate și echilibru între diferite categorii de active cu ajutorul
urmatorilor indicatori:
Rata imobilizărilor reflectă cota activelor imobilizate în suma totală a patrimoniului
entității. La aprecierea acestui indice este necesar să ținem cont de nivelul de însușire a
capacităților de producție. În particular, creșterea în dinamică a ratei imobilizărilor în condițiile
unui grad scăzut de utilizare a capacităților existente reflectă o compoziție fragilă a utilizării
patrimoniului entității. Ponderea ridicată (mai mare de 2/3 din activ) a imobilizărilor poate crea
dificultăți privind achitarea datoriilor curente.
Rata activelor circulante reprezinta ponderea activelor circulante in totalul activelor din
bilantul contabil.Modificările structurale ale patrimoniului în favoarea activelor circulante se
explică, de obicei, prin depășirea ritmului creșterii activelor circulante asupra ritmului creșterii
activelor imobilizate.
Rata patrimoniului cu destinație de producție reflectă ponderea activelor care pot fi
direct utilizate în cadrul entității pentru fabricarea producției, comercializarea mărfurilor,
prestarea serviciilor, executarea lucrărilor. Creșterea acestui indicator în dinamică se apreciază
pozitiv, fiindcă contribuie la sporirea volumului activității pentru desfășurarea căreia a fost
formată entitatea.
De regulă, pentru unitățile de producție din ramura industriei și de prelucrare acest
indicator trebuie să fie mai mare decât 0,5 sau (50 %).
Pentru caracterizarea mai detaliată a potențialului productiv al entității se studiază rata
compoziției tehnice a activelor.

15
În condițiile crizei economice și inflației acest raport are o tendință negativă de
descreștere condiționată de majorarea prețurilor pentru mărfuri și materiale stocate, scăderea
gradului de reînoire a mijloacelor fixe din cauza scumpirii lor și lipsei surselor de finanțare etc.
Tabel 2.1.2
Analiza structurii activelor entității prin metoda ratelor
Nr Indicatorul Formula de 2017 2018 Abatere
. calcul a, %
1 Rata AI 306895:488920*100 304644:464744*100 +2,78
x100%
imobilizărilor T A =62,77 =65,55

2 Rata activelor AC 182025:488920*100 160100:464744*100 -2,78


x100%
curente TA =37,23 =34,45

3 Raportul AC 182025:306895*100 160100:304644*100 -6,76


x100%
dintre activele AI =59,31 =52,55
curente şi
imobilizate

4 Rata Mij . fixe+ stocuri (6895+180):488920 (4644+1050):46474 -0,22


patrimoniului TA *100 = 1,45 4
cu destinaţie x100% *100= 1,23
de producţie

5 Rata Mij . fixe 6895:182025*100 4644:160100*100 -0,89


x100
compoziţiei AC =3,79 =2,90
tehnice a %
activelor
6 Rata activelor x100% 164911:488920 92937:464744*100 -13,73
perfect lichide *100 =20
=33,73
Sursa: Elaborat de autor
În urma calculelor putem observa că structura patrimoniului se caracterizează prin rata
ridicată a activelor imobilizate care la sfârșitul anului au constituit 65,55% cu aproape 3 % mai
mult decât în anul 2017. De asemenea, se înregistrează o micșorare a activelor circulante cu
2,78 %, ca consecință a micșorării activelor perfect lichide, rata cărora s-a diminuat față de anul
2017 cu 13,73 % si este evident că de nivelul acestui coeficient direct depinde capacitatea de
plată a întreprinderii.

2.2 Aprecierea evoluției în dinamică și a structurii surselor de finanțare a entității


Formarea patrimoniului necesar pentru desfăşurarea activităţii economico-financiare a
întreprinderii se efectuează pe seama diferitelor surse de finanţare.
16
Din punct de vedere al conţinutului economic, sursele de finanţare (formare) a activelor
reprezintă totalitatea drepturilor proprietarilor şi obligaţiilor agentului economic. În Bilanţul
contabil acestea se reflectă în interiorul pasivului şi de aceea pentru desemnarea lor în practica
economică se aplică des denumirea „pasive".
Componenţa surselor de finanţare a activelor, predominarea anumitor componente asupra
altora, evoluţia structurii pasivelor în mod direct determină stabilitatea şi independenţa financiară
a întreprinderii. De aici rezultă necesitatea analizei pasivelor atât din partea conducerii
întreprinderii pentru stabilirea strategiei de dezvoltare şi dirijarea activităţii curente, cât şi din
partea utilizatorilor externi ai Situațiilor financiare pentru elaborarea deciziilor de diferit tip.

Tabel 2.2.1
Aprecierea evoluţiei în dinamică, structurii şi stabilităţii surselor de finanţare
Elementele 2017 Ponderea 2018 Pondere Abatere Abaterea
pasivului a a %
lei
1 2 3 4 5 6 7 8
1. Capital Propriu
Capital social şi 5400 1,10 5400 1,16 0 0,06
suplimentar
Rezerve - - - - - -
Corecţii ale X - - - - -
rezultatelor anilor
precedenti
Profit nerepartizat 335279 68,58 335279 72,14 0 3,57
al anilor precedenţi
Profit utilizat al - - -10698 -2,30 10698 -2,30
perioadei de
gestiune
Alte elemente de - - - - - -
capital propriu
Total capital 340679 69,68 329981 74,00 -10698 +4,32
propriu
2 Datorii pe termen
lung
3 Datorii curente

Datorii comerciale 4680 0,96 500 0,11 -4180 -0,85


Datorii faţă de părţi - - - - - -
afiliate
Avansuri primite 14492 2,96 3000 0,65 -11492 -2,32
curent
Datorii faţă de - - - - - -
personal
Datorii privind 14139 2,89 16981 3,65 2842 0,76
asigurările sociale
şi medicale
17
Datorii faţă de 17295 3,54 21074 4,53 3779 1,00
buget
Venituri anticipate 5827 1,19 5827 1,25 0 0,06
curente
Datorii faţă de 90843 18,58 87381 18,80 -3462 0,22
proprietari
Finanţări şi încasări - - - - - -
cu destinaţie
specială curente
Provizioane - - - - - -
curente
Alte datorii curente 965 0,20 0 -965 -0,20
Total datorii 148241 30,32 134763 29,00 -13478 -1,322
curente
Total Pasive 488920 100 464744 100 -24176 X
Sursa : Elaborat în baza Bilațului contabil

Din componența surselor de finanțare, ponderea de 72,14% o are profitul nerepartizat al


anilor precedenti, care în anul 2018 ca suma nu s-a modificat, însă ca structura a crescut cu
3,57%. . Valoarea Capitalul propriu a scăzut cu 10698 lei pe seama înregistrării pierderii de
10698 la finele anului 2018..
Datoriile curente constituie 29% din totalul pasivului companiei, cea mai mare pondere o
au datorilile fată de proprietari care constiutie 18,80%, fiind în scădere fașă de anul 2017 cu
3462 lei, sau cu 3,81 %.. Datoriile comerciale și avansurile primite la fel au scăzut, înregistrând o
valoare cu 4180lei si respectiv 11492 lei, adică de 9 ori mai mica ca valoarea datroriilor
comerciale la sfirsitul anului 2017. De menționat că entitatea analizată nu dispune de datorii pe
termen lung. Astfel pasivul companiei în anul 2018 a crescut cu 4,94 %, adică cu24176lei.
financiare, de acoperire, de solvabilitate, de îndatorare sau coeficienţi ai capacităţii de
plată.
Unul dintre cei mai frecvent folosiţi coeficienţi ai structurii surselor de finanţare este
coeficientul de autonomie (de autofinanţare, de concentrare a capitalului propriu). Anume acest
indicator se aplică, de obicei, în sistemul bancar al Moldovei în procesul aprecierii credibilităţii
clientului.

Coeficientul în cauză reflectă, pe de o parte, cota capitalului propriu în suma totală a


surselor de finanţare, iar pe de altă parte - ponderea patrimoniului format pe seama mijloacelor
proprii în suma totală a activelor întreprinderii.

18
Coeficientul de atragere a surselor împrumutate (de concentrare a datoriilor)
caracterizează structura surselor de finanţare a activelor din punctul de vedere al cotei surselor
împrumutate :

Coeficientul corelaţiei dintre sursele împrumutate şi proprii (rata brută generală de


îndatorare) reflectă suma mijloacelor atrase revenită la 1 leu capital propriu:

Rata solvabilităţii generale exprimă gradul de acoperire a surselor împrumutate cu


activele totale de care dispune întreprinderea:

Este evident că, în mod normal, nivelul acestui coeficient trebuie să nu fie mai mic de 2.
Înlocuind în raportul sus-nominalizat mijloacele împrumutate cu valoarea capitalului
propriu, obţinem rata generală de acoperire a capitalului propriu (rata pârghiei financiare):

Fiind calculat în procente, acest raport arată că, la primele 100 %, activele întreprinderii
se finanţează pe seama surselor proprii, iar la celelalte procente -prin atragerea mijloacelor
împrumutate. Sporirea acestui coeficient peste 200 % reflectă situaţia dificilă a întreprinderii
privind independenţa financiară.
Este de menţionat că utilizarea simultană a coeficienţilor nominalizaţi mai sus la analiza
structurii surselor de finanţare nu se consideră raţională. Deşi denumirea, formula de calcul,
sensul economic şi parametrii de apreciere a coeficienţilor diferă, rezultatul aprecierii o să fie
absolut identic
Tabelul 2.2.2
Analiza surselor de finanțare în baza coeficienților
Indicatori Metoda de Anul precedent Anul de gestiune Abaterea
calcul (+, -)
A B 1 2 3
1. Coeficientul 340679:488920*100 329981:464744*100 +1
de autonomie, =70 =71
%
2. Coeficientul 148241:488950*100% 134763:464744*100 -1
de atragere a =30 = 29
surselor împru-
19
mutate, %
3. Coeficientul 148241:340679 134763:329981 -0,03
corelaţiei între =0,44 =0,41
sursele împru-
mutate şi pro-
prii, puncte
4. Rata solvabi- 488920:148241 464744:134763 +0,15
lităţii generale, =3,30 =3,45
puncte
5. Rata generală 488920:340679 464744:329981 -0,02
de acoperire a =1,44 =1,42
capitalului pro-
priu, puncte
Sursa: Bilanțul contabil (anexa 7)

La entitatea analizată se observă o tendință pozitivă de majorarea a gradului de


autonomie financiară fașă de anul precedent cu 1 punct procentual ceea ce înseamnă că
patrimoniul întreprinderii, care este format din surse proprii, serveşte drept garanţie pentru
achitarea tuturor datoriilor faţă de creditori. Coeficinetul de atragere a surselor împrumutate însă
s-a micșorat cu 1 punct procentual față de anul precedent ceea ce se apreciază pozitiv.
Coeficientul corelației dintre sursele împrumutate și proprii înregistrează că la fiecare
leu surse împrumutate în anul 2017 revenea 0,44 lei surse proprii, iar în anul curent 0,41 lei,
deci o tendință care se apreciază pozitiv.
Rata solvabilității generale înregisterează o majorare de 0,15 față de anul precedent ceea
ce se apreciază pozitiv.
Rata generală de acoperire a capitalului propriu înregistrează o diminuare de 0,02 ceea ce
este o tendință de micșărare și se apreciază pozitiv.
După realizarea analizei structurale a surselor împrumutate, mai ales după divizarea lor în
funcţie de termenul de atragere (lung şi scurt), la următoarea etapă de analiză a datoriilor
întreprinderii poate fi efectuată aprecierea stabilităţii surselor de finanţare. În aceste scopuri se
aplică rata stabilităţii financiare (altfel se numeşte rata stabilităţii surselor de finanţare, rata
capitalului permanent ori rata capitalizării):

Dacă în cadrul examinării surselor de finanţare din componenţa acestora vom exclude
datoriile pe termen scurt şi vom concentra atenţia asupra structurii capitalului permanent, atunci
vom obţine următorii trei coeficienţi de îndatorare pe termen lung absolut identici după natura

20
lor economică. Este de menţionat că oricare din aceşti coeficienţi poate servi pentru evaluarea
riscului de creditare.
Coeficientul cel mai frecvent utilizat în practica ţărilor cu economie dezvoltată este rata
de îndatorare pe termen lung faţă de capitalul permanent (se mai numeşte coeficientul de
atragere pe termen lung a mijloacelor împrumutate sau coeficientul de dependentă de sursele de
finanţare împrumutate pe termen lung):

Din punctul de vedere al creditorului, creşterea acestei rate în dinamică reprezintă o


tendinţă negativă care reflectă majorarea riscului potenţial de a nimeri sub influenţa externă, care
nu poate fi controlată de către conducerea întreprinderii sau proprietarii ei. În practica mondială
contractele de credit deseori conţin prevederi, care reglează riscul maxim de creditare sub formă
de restricţii privind cota datoriilor în capitalul permanent1.
În cadrul analizei datoriilor firmei, în loc de rata de îndatorare pe termen lung faţă de
capitalul permanent, poate fi aplicată altă rată complementară şi substituibilă - rata de
autofinanţare a capitalului permanent (altfel se numeşte rata independenţei financiare a surselor
capitalizate ori rata solvabilităţii patrimoniale):

Din aceeaşi grupă de coeficienţi substituibili face parte şi coeficientul de levier (rata de
îndatorare pe termen lung faţă de capitalul propriu) care reprezintă un caz particular al „pârghiei
financiare":

În practica de audit pentru evaluarea riscului de faliment al întreprinderii pe larg se aplică


un coeficient, care formal nu face parte din grupa ratelor examinate mai sus, adică nu este
absolut identic, dar poate fi caracterizat ca foarte apropiat (asemănător) după conţinutul lui
economic:

Tabelul 2.2.3
Aprecierea stabilităţii surselor de finanţare
Nr. Indicatorul 2017 2018 Abaterea

21
1 Rata stabilităţii financiare 69,68 71 +1,32

2 Rata de îndatorare pe termen lung faţă x x x


de capitalul permanent

3 Rata de autofinanţare a capitalului 229,81 244,86 +14,87


permanent

4 Coeficientul de levier financiar x x x

5 Rata de îndatorare pe termen lung faţă x x x


de capitalul social

6 Rata de acoperire a x x x
datoriilor pe termen lung cu capitalul
social

Ca urmare a analizei efectuate și a calculelor prezentate în tabelul 2.2.3, se constată o


creștere în dinamică a ratei stabilității financiare de 1,32%, iar creşterea acestui indicator reflectă
întărirea stabilităţii financiare a întreprinderii. Un alt aspect pozitiv este majorarea ratei de
autofinanțare a capitalului permanet cu aproximativ 15%.

2.3 Analiza lichidității și solvabilității entității


Analiza lichidităţii Bilanţului contabil ocupă un loc central în aprecierea situaţiei
financiare a firmei. Calcularea şi interpretarea coeficienţilor lichidităţii în mod obligatoriu sunt
incluse practic în orice materiale analitice.Importanţa deosebită a lichidităţii decurge din natura
economică a acestui indice. În cadrul echilibrului financiar capacitatea de plată, lichiditatea,
solvabilitatea caracterizează una din cele mai importante condiţii de existenţă a întreprinderii pe
piaţă - posibilitatea de a-şi onora obligaţiile de plată la termenele scadente.
Clasarea activelor în funcţie de capacitatea acestora de a se transforma în mijloacele
băneşti şi gruparea surselor de finanţare în dependenţă de necesitatea achitării la termenele
scadente permite calcularea coeficienţilor de lichiditate.
Din definiţia lichidităţii Bilanţului contabil formulată poate fi dedusă formula de bază a
acestui indice:

22
Primul sistem (metodă) de apreciere a lichidităţii Bilanţului contabil este multilateral
examinat în literatura de specialitate şi se foloseşte pe larg în cadrul analizei exprese a situaţiei
financiare a întreprinderii.
Este de menţionat că în literatură de specialitate şi activitatea practică există confuzii
numeroase şi semnificative în privinţa denumirilor coeficienţilor de lichiditate. Adică se
utilizează diferite denumiri pentru exprimarea coeficienţilor identici şi invers, denumiri similare
pentru identificarea diferiţilor coeficienţi. Din punct de vedere practic, mult mai important este
sensul economic, modul de calculare şi apreciere a coeficienţilor. Din aceste considerente, este
rezonabil ca materialele analitice să conţină formula de calcul a coeficienţilor aplicaţi.
Lichiditatea intermediară reprezintă un caz particular al lichidităţii curente, condiţionat
de faptul excluderii din componenţa activelor lichide a stocurilor de mărfuri şi materiale, precum
şi a altor active curente.

Cel mai strict şi dur criteriu de apreciere a lichidităţii îl reprezintă coeficientul lichidităţii
absolute. În cadrul calculării acestuia, se compară cele mai lichide active curente cu datorii pe
termen scurt.
După conţinutul său economic, acest coeficient caracterizează cota datoriilor pe termen
scurt care întreprinderea este capabilă să achite imediat utilizând numai mijloacele băneşti
disponibile la moment.
Tabelul 2.3.1
Calculul şi aprecierea capacităţii de plată, solvabilităţii
şi lichidităţii bilanţului contabil în dinamică
Indicatorii La finele La finele Abaterea Mărimile
anului anului de relativă (+, - ), accesibile, puncte
precedent gestiune puncte
A 1 2 3 4
1. Rata lichidităţii 1,11 0,69 0,42 0,2-0,25
absolute (capacităţii de
plată)
2. Rata lichidităţii 1,23 1,18 -0,05 0,7-0,8
intermediare
(solvabilităţii)
3. Rata lichidităţii 1,23 1,19 -0,04 1,0-2,0
curente (de acoperire a
bilanţului contabil)
Sursa : Elaborat în baza Situației Financiare

La entitatea analizată indiatorii lichidității înregistrează o tendință de diminuare.

23
Coeficientul lichidității absolute în anul precedent este de 1,11, iar în anul de gestiune
0,69 astfel neîncadrându-se în intervalul optim în ambele perioade,însă diminuarea se apreciază
pozitiv.
Coeficientul lichidității intermediare în anul precedent este de 1,23 iar în anul de gestiune
este de 1,18, astfel neîncadrându-se în limitele, ceea ce demonstrează că entitatea nu poate face
față datoriilor sale curente fără a include în circuit stocurile.
Coeficientul lichidității curente în anul precedent este de 1,23 iar în anul de gestiune
de1,19,încadrându-se în limitele intervalului optim în ambele perioade, dar și demonstrând că
entitatea utilizează eficient activele sale circulante.
La fel ca si în cazul indicatorilor care dimensioneaza nivelul relativ al lichiditatii,
indicatorii de solvabilitate-îndatorare se calculeaza pe baza informatiilor sintetizate în bilantul
contabil sau în situatia patrimoniului. În principiu, prin solvabilitate se întelege capacitatea unui
agent economic de a-si onora la scadenta obligatiile asumate fata de creditorii sai. În mod
concret însa aceasta capacitate este interpretata prin posibilitatea agentului economic de a face
fata cu totalul activelor de care dispune oricaror obligatii de plata si rambursarii de datorii.
Ratele frecvent utilizate sunt:
a) Rata solvabilitatii generale (RSG ), care compara ansamblul lichiditatilor potentiale asociate
activelor circulante cu ansamblul obligatiilor scadente sub un an. Se calculeaza astfel:
RSG = (Activ circulant) / (Obligatii pe termen scurt)

b) Rata solvabilitatii partiale (RSP), care exclude stocurile din activele circulante, acestea
constituind elementul cel mai incert din punct de vedere al valorii si lichiditatii sale:
RSP = (Activ circulant – Stocuri) / (Obligatii pe termen scurt) sau:
RSP = (Creante + Plasamente + Disponibilitati) / (Obligatii pe termen scurt)

RSP exprima capacitatea intreprinderii de a-si onora obligatiile pe termen scurt din
creante si disponibilitati. Aceasta rata, de regula subunitara, trebuie analizata si interpretata cu
prudenta prin luarea in calcul a unor aspecte de detaliu privind structura creantelor ( numarul de
clienti, ponderea lor in totalul creantelor). In teoria economica sunt pareri potrivit carora o rata
cuprinsa intre 0,8 si 1 ar reprezenta o situatie optima in ce priveste solvabilitatea .
c) Rata solvabilitatii imediate (RSI), care pune in corespondenta elementele cele mai lichide
ale activului cu obligatiile pe termen scurt:

24
RSI = (Plasamente + Disponibilitati) / (Obligatii pe termen scurt)
In teoria economica se apreciaza ca: RSI > 0,3.

Tabelul 2.3.2
Calculul şi aprecierea solvabilităţii bilanţului contabil în dinamică
Indicatorii La finele anului La finele anului de Abaterea relativă
precedent gestiune (+, - ), puncte
A 1 2 3
1. Rata solvabilitatii 1,23 1,20 -0,03
generale
2. Rata solvabilitatii 1,22 1,18 -0,04
partiale
3. Rata solvabilitatii 1,11 0,69 -0,42
imediate
Sursa : Elaborat în baza Situației Financiare

2.4 Analiza performațelor financiare a entității

Rezultatul financiar al activității entității se caracterizează prin suma profitului (pierderii)


și a nivelului rentabilității obținute.
În economia de piață, profitul constituie rațiunea de a fi a unei entități. Entitățile care se
dovedesc a fi nerentabile sunt supuse falimentului.
Profitul reprezintă sursa principală de dezvoltare a entității și se determină ca diferența
dintre venitul total obținut din desfacerea produselor fabricate, a lucrarilor obținute și serviciilor
cu caracter industrial și din alte activități și cheltuielile aferente acestor venituri.
Tabelul 2.4.1
Aprecierea dinamicii rezultatelor financiare ale întreprinderii

Abaterea
Abaterea
Indicatori Rd. 2017 2018 absolută
relativă, %
(+,-) mii lei
Venituri din vînzări 10 578055 398605 -179450 68,96
Costul vînzărilor 20 143865 205521 61656 142,86
Profit brut (pierdere brută) 30 434190 193084 241106 44,47
Alte venituri din activitatea
40
operaţională
Cheltuieli de distribuire 50
Cheltuieli administrative 60 117537 149201 31664 126,94
Alte cheltuieli din activitatea 70 79583 38637 -40946 48,55

25
operaţională
RAO: profit (pierdere) 80 237070 5246 -231824 2,21
Rezultatul din alte activităţi: (101) 101 0
90
profit (pierdere)
Profit (pierdere) pînă la 236969 5246 -231423 2,21
100
impozitare
Cheltuieli privind impozitul pe 17342 15944 -1398 91,94
110
venit
PN (pierdere netă) al perioadei 219627 (10698) -230325 -4,87
120
de gestiune
Sursa : Elaborat în baza Situației Financiare

În urma aprecierii dinamicii rezultatelor financiare ale întreprinderii, se observă o


tendință negativă, deoarece rezultatul finaniciar înregistrat la finele anului este cu 230325 lei mai
mic comparativ cu valoarea profitului la sfârșitul anului 2017. De menționat că profitul brut al
companie s-a micoșorat practic în jumătate, însă costul vînzărilor a avut o tendință bruscă de
majorare cu aproximativ 50%, ceea ce în mod firesc ar fi trebuit să fie justificat și prin creșterea
venitului din vînzări, însă în cazul entității analizate acest indicator a scăzut semntificativ,
atingând valoarea de 149201 lei la finele anului 2018, ceea ce este cu 31664 lei mai puțin
comparativ cu anul 2017. O tendință de creștere se constată și în rândul cheltuielilor, astfel
cheltuielile administrative s-au majorat cu peste 25%.
Pentru a evita apariția imposibilității de a activa, întreprinderea trebuie să își revizuie în
mod urgent acțiunile în scopul eficientizării cheltuielilor si maximizării rezultatului financiar.
Tabelul 2.4.2
Aprecierea dinamicii veniturilor și cheltuielilor clasificate după natură
Abaterea Abaterea
Indicatori Rd. 2017 2018 absolută relativă,
(+,-) mii lei %
Venituri din vînzări 010 578055 398605 -179450 68,96
Total venituri 040 578055 398605 -179450 68,96
Cheltuieli privind stocurile 070 20262 750 -19512 3,70
Cheltuieli cu personalul privind 142556 237795 95239 166,81
080
remunerarea muncii
Contribuții de asigurări sociale de 37814 61673 23859 163,06
stat obligatorii și prime de asiurare 090
obligatorie de asistență medicală
Cheltuieli cu amortizarea și 767 2251 1484 293,48
100
deprecierea activelor imobilizate
Lte cheltuieli 110 139586 90890 -48696 65,11
Cheltuieli din alte activități 120 101 -101 0
Total cheltuieli 130 341086 393359 52273 115,33
Profit (pierdere) pînă la impozitare 140 236969 5246 -231723 2,21
Cheltuieli privind impozitul pe venit 150 17342 15944 -1398 91,94
PN (pierdere netă) al perioadei de 160 219627 (10698) -230325 -4,87

26
gestiune
Sursa : Elaborat în baza Situației Financiare
Analizând dinamica veniturilor și cheltuielilor înregistrate de entitatea MNH Service
SRL
Rentabilitatea reprezintă un indicator al eficienţei, care exprimă capacitatea
întreprinderii de a câştiga profit. Rentabilitatea se determină ca raportul dintre efectele
economice şi financiare obţinute de întreprindere şi eforturile depuse pentru obţinerea acestora.
Formula de bază a calculului rentabilităţii este:

Tabelul 2.4.3
Caracteristica generală a indicatorilor rentabilităţii
Indicatori Formula Sursa Caracteristica
Rentabilitatea VV PB rd .030 A .2 Reflectă profitul brut obţinut la leu
x x
VV rd .010 A .2
venit din vânzări
100% 100%
Rentabilitatea PPI rd .100 A .2 Reflectă profitul pînă la impozitare
x x
TA rd .310 A .1
economică a obţinut, în medie, la leu de activitate
100% 100%
activelor
Rentabilitatea PPI rd .100 A .2 Exprimă eficienţa cu care sunt utilizate
MF+ AC ( rd .040+rd .300 ) A 1activele cu destinaţie de producţie
activelor cu
destinaţie de
x 100% x 100% pentru obţinerea profitului până la
producţie impozitare
Rentabilitatea PN rd .120 A .2 Exprimă eficienţa cu care este utilizat
x x
CP rd .390 A .1
financiară a capitalul propriu pentru obţinerea
100% 100%
capitalului profitului net
propriu
Rentabilitatea PN (PPI ) Exprimă eficienţa cu care este utilizat
financiară a Cpermanent capitalul permanent pentru obţinerea
rd .120 ( rd .100 ) A .2
x 100%
CPermanent ( rd .390+rd . 440 ) A .1profitului net sau a profitului pînă la
x 100% impozitare.

În procesul analizei economico-financiare a întreprinderii, o mare importanţă i se acordă


studierii rentabilităţii veniturilor din vânzări, deoarece ea reprezintă indicatorul principal de
apreciere a performanţelor activităţii operaţionale a unei întreprinderi.
Rentabilitatea veniturilor din vânzări reflectă capacitatea întreprinderii de a obţine profit
în urma vânzării produselor finite, mărfurilor şi prestării serviciilor, adică caracterizează
mărimea profitului obţinut la un leu venituri din vânzări.
27
În practica analitică, pot fi aplicate mai multe variante de calcul al rentabilităţii
veniturilor din vânzări în funcţie de mărimea cărui fel de profit se ia în calcul la determinarea
nivelului rentabilităţii. Astfel, se utilizează profitul brut, profitul din activitatea operaţională,
profitul până la impozitare sau profitul net. Respectiv, pot fi calculaţi patru indicatori ai
rentabilităţii veniturilor din vânzări.
1. Rentabilitatea veniturilor din vânzări, calculată în baza profitului brut (pierderii
globale):

2. Rentabilitatea veniturilor din vânzări, calculată în baza profitului (pierderii) din


activitatea operaţională:

Nivelul acestui indicator indică cât profit (pierdere) din activitatea operaţională a obţinut
întreprinderea la un leu venituri din vânzări şi permite aprecierea mai exactă a eficienţei gestiunii
vânzărilor în urma activităţii de bază a întreprinderii.
3. Rentabilitatea veniturilor din vânzări, calculată în baza profitului (pierderii) până la
impozitare:

Rentabilitatea veniturilor din vânzări, calculată în baza profitului până la impozitare,


caracterizează corelaţia dintre mărimea profitului până la impozitare şi veniturile din vânzări, şi
arată cât profit contabil a câştigat întreprinderea la un leu venituri din vânzări. În comparaţie cu
indicatorul precedent, nivelul acestuia se modifică sub influenţa nu numai a veniturilor şi
cheltuielilor operaţionale, dar şi sub influenţa veniturilor şi cheltuielilor din activităţile de
investiţii, financiară şi chiar din evenimentele excepţionale.
4. Rentabilitatea veniturilor din vânzări, calculată în baza profitului net (pierderii nete):

Tabelul 2.4.4
Aprecierea dinamicii rentabilității vânzărilor ale întreprinderii

28
Indicatori La finele anului La finele anului Abaterea absolută
precedent de gestiune (+,-)
1 2 3 4
Venituri din vânzări, lei 578055 398605 -179450
Profitul până la impozitare, 236969 5246 -231723
lei
Profitul net (pierderea netă), 219627 (10698) -230325
lei
Rentabilitatea vânzărilor (%), X X X
calculată în baza:
Profitului până la impozitare 40,99 1,32 -39,67
Profitului net 37,99 X X
Sursa : Elaborat în baza Situației Financiare

Unul din cei mai importanţi indicatori ai utilizării eficiente a activelor este rentabilitatea
activelor, care se determină conform formulei:

Rentabilitatea activelor în teoria şi practica analitică mai este numită rentabilitate


economică. După conţinutul său economic, aceasta reflectă nivelul profitului obţinut de la fiecare
leu al mijloacelor investite în circuitul întreprinderii, indiferent de sursa de finanţare a acestora.
În cazul când întreprinderea obţine pierderi contabile, nivelul acestui indicator va fi negativ şi va
reflecta nivelul pierderilor obţinute de la fiecare leu al activelor întreprinderii.
Actualmente, acestui indicator i se acordă o atenţie deosebită, deoarece nivelul lui
demonstrează capacitatea unităţii economice de a-şi utiliza cât mai eficient activele sale.
Tabelul 2.4.5
Aprecierea dinamicii rentabilității activelor ale întreprinderii
Abaterea absolută
Indicatori 2017 2018
(+,-)
Profit pînă la impozitare, lei 236969 5246 -231723
Valoarea activelor 488920 464744 -24176
Rentabilitatea activelor (economică), % 48,47 1,13 -47,34
Sursa : Elaborat în baza Situației Financiare

Tabelul 2.4.6
Analiza dinamicii rentabilităţii capitalului propriu ale întreprinderii

Abaterea
Indicatori 2017 2018
absolută (+,-)
Profit pînă la impozitare, lei 236969 15944 -231723
Profit net, mii lei 219627 (10698) -230325
Capital Propriu 340679 329981 -10698
Rentabilitatea financiară, % X X X

29
calculată în baza:
profitului pînă la impozitare 69,56 4,83 -64,73
profitului net 64,47 X X
Sursa : Elaborat în baza Situației Financiare

Tabelul 2.4.7
Analiza în dinamică a rentabilităţii capitalului permanent ale întreprinderii

La finele anului La finele anului de Abaterea


Indicatori
precedent gestiune absolută (+,-)
1.Profit net,lei 219627 (10698) -230325
2.Valoarea capitalului 148241 134763 -13478
permanent
5.Rentabilitatea capitalului 148,16 X X
permanent
Sursa : Elaborat în baza Situației Financiare

În urma analizei indicatorilor rentabilității se constată o agravare a situației generale a


întreprinderii, întrucât toți indicatorii rentabilității s-au diminuat considerabil în anul 2018
comparativ cu anul 2017. Astfel se constată că activele cu destinaţie de producţie și capitalul
permanent nu sunt utilizate eficient de către entitate. Ca valoare ratele rentabilității în anul 2018
sunt cu mult sub norma admisibilă, atinzînd valuri de 4,83 % (rentabilităţii capitalului propriu) ,
1,13% (rentabilității activelor ) cu o abatere de aproximativ 65 p.p. Rentabilitatea vânzărilor s-a
micșorat și ea semnificativ, de la 50% în anul 2017 pînă la mai puțin de 2% în anul 2018.
Se recomandă ca întreprinderea în mod urgent să își revizuie modul de gestionare a
patrimonilui, precum și a surselor de finanțare în scopul înregistrării unui rezultat financiar
pozitiv în creștere și a majorării ratelor rentabilității.

30
31

S-ar putea să vă placă și