Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Acneea vulgară
(conf.un. B.Nedelciuc)
290
- hormonale – pot fi constatate următoarele modificări – creşterea titrului
androgenilor serici sau plasmatici; creşterea raportului androgeni + progesteron
versus estrogeni; creşterea excreţiei de 17-ketosteroizi; creşterea excreţiei de
DHEA şi androsteronului; scăderea excreţiei de fenol-steroizi; totodată, trebuie
să ţinem cont de faptul, că putem avea titruri plasmatice normale de androgeni,
manifestările clinice fiind expresia unei receptivităţi crescute a complexului
pilo-sebaceu faţă de aceşti hormoni;
- biochimice – modificările respective sunt, în general, utile la pacienţii cu forme
severe, rebele la tratamentele uzuale sau în cazurile când afecţiunea evoluează
pe un fond dismetabolic pronunţat; probele recomandate sunt – testarea
metabolismului proteic (fracţiile α1, α2, β, γ, proteine totale, albumina,
globulina); testarea metabolismului lipidic (colesterol, trigliceride, acizi graşi
liberi, β-lipoproteina, lipaza serică); testarea metabolismului glucidic (glucoza
sanguină şi urinară);
- imune – luând în considerare faptul, că în fazele precoce ale AV avem o
hipersensibilizare specifică primară, iar în fazele tardive se dezvoltă o
hiporeactivitate nespecifică secundară, vom recomanda următoarele teste –
parametrii imunităţii celulare (limfocite T totale, limfocite T active, limfocite
T-TFR, limfocite T-TFS şi limfocite B); parametrii imunităţii umorale (Ig M,
G, A, E);
- alergologice – se practică intradermoreacţii (IDR) în scopul evidenţierii unei
eventuale hipersensibilizări la alergenii microbieni (stafilococici, streptococici,
etc.); în ultimii ani s-a constatat că hipersensibilizarea primară la P. Acnes;
rezultatele sunt inconstante, dar atunci când se evidenţiază o hipersensibilizare,
aceasta poate servi ca argument pentru o terapie hiposensibilizantă specifică
sau nespecifică;
- bacteriologice – deşi se cunoaşte importanţa patogenică primordială a
anaerobilor facultativi (propionbacterii, pitirospori), aceştia din urmă nu
291
întotdeauna pot fi puşi în evidenţă din cauza tehnicilor de colectare, dar şi unor
dificultăţi anatomice; mai des, testele bacteriologice evidenţiază aerobii clasici
(Staph. aureus ⁄ hemoliticus ⁄ epidermidis ⁄ intermedius, etc.), precum şi căpuşa
foliculară Demodex folliculorum (în 25-30% cazuri);
- alte explorări – teste generale (sânge, urină); investigarea tubului digestiv (pH
gastric, examenul coprologic); tricograma (în caz de asociere cu alopecia
androgenică); teste psihologice pentru pacienţii cu devieri de comportament, cu
dificultăţi de integrare în micromediu (familie) şi macromediu (societate).
Tratament:
- combaterea hipersecreţiei sebacee – antiandrogenii majori (acetat de ciproteron
+ etinilestradiol) şi minori (cimetidina, ketoconazolul, spironolactona);
retinoizii (acidul 13-cis retinoic);
- combaterea hiperkeratozei foliculare – retinoizii (acidul 13-cis retinoic);
- combaterea florei microbiene şi reducerea inflamaţiei – ciclinele (tetraciclina,
doxiciclina) şi macrolidele (claritromicina, azitromicina); sulfamidele
(cotrimoxazol) în cazul apariţiei foliculitei cu germeni gram-negativi;
- combaterea dezechilibrului imun – imunoterapie specifică (autovaccin,
anatoxin, antifagin, bacteriofag, vaccin Corinebacterium parvum) şi nespecifică
(autohemoterapie, levamisol, metiluracil, pirogenal, licopid, imunofan);
- antiseboreice clasice – soluţii spirtoase şi degresante cu acid salicilic 2-3%,
rezorcină 3-5%, sulf 6-10%;
- antiacneice (creme, loţiuni sau geluri) pe bază de acid azelaic, acetat de zinc,
hialuronat de zinc, piritionat de zinc, acid glicirizinic, acid boswelic, acid
retinoic/tretinoin;
- vitamine (A, E, gr. B) şi microelemente (sulfatul de zinc, gluconatul de zinc);
- antiinflamatoare nesteroide (ibuprofen, nimesil);
- glucocorticoizi (prednisolon, dexametazon) şi/sau sulfone (dapsona) în formele
grave, non-responsive la tratamentele enunţate mai sus;
292
- fizioterapie – RUV, electroforeză sau fonoforeză cu decapante (ihtiol),
antibiotice (eritromicină), microelemente (sulf, zinc), magnitolaseroterapie;
- dermatochirurgie – dermabraziuni, excizii chirurgicale, injecţii locale cu
colagen, camuflaj cosmetic.
- remedii / îngrijiri naturiste – ape termale, drojdie de bere, rădăcină de brusture,
etc.
Profilaxie: determinismul genetic cu expresie metabolico-hormonală impune
prevenirea sau depistarea manifestărilor seboreice/acneice în primii ani de pubertate.
Profilaxia premorbidă (la subiecţii cu statut seboreic sau părinţi acneici în
anamneză) constă în evitarea expunerii la valori termice prea ridicate sau prea joase;
respectarea unui regim alimentar bogat în proteine, vitamine şi substanţe minerale;
evitarea contactului cu hidrocarburi, halogeni, gudroane etc.
În fazele precoce, măsurile profilactice prevăd instituirea unui tratament cosmetic
adecvat (extragerea comedoanelor, deschiderea microchisturilor, criomasajul,
vibromasajul, peeling-ul); evitarea autoîntreţinerii leziunilor prin manevre nesterile;
şedinţe de helioterapie maritimă (vara) sau expunere la RUV (iarna).
În fazele avansate profilaxia acneei este axată pe eşalonarea în timp a tratamentului
medicamentos, cosmetic, fizioterapic şi chirurgical; evitarea formelor clinice grave,
invalidante; spitalizări repetate pentru pacienţii cu forme severe de acnee;
supravegherea bolilor asociate.
293
25. Rozaceea
(conf.un. B.Nedelciuc)
294