Subiectul 1.

Conform codului penal al Republicii Moldova principiile se împart în doua categorii,

principii fundamentale si principii speciale. Principiile fundamentale sunt: principiul
legalitatii art. 3 cod penal RM care exprimă regula că întreaga activitate a dreptului
penal se desfăsoara pe baza legii şi în conformitate cu aceasta, principiul umanismului
art. 4 cod penal RM presupune că întreaga relgementare juridică are menirea să apere
,în mod prioritar ,persoana ca valoare supremă a societăţii,drepturile şi libertăţile
acestora, si art. 5 cod penal RM principiul democratismului presupune că persoanele
care au săvîrşit infracţiuni sînt egale în faţa legii. Principiile speciale sunt 1.Principiul
caracterului personal al răspunderii penale art. 6 cod penal RM presupune că persoana
este supusă răspunderii penale şi pedepsei penale numai pentru fapte săvîrşite cu
vinovăţie.
2. Principiul individualizării răspunderii penale şi pedepsei penale art. 7 cod penal
RM presupune că la aplicare legii penale se ţine cont de caracterul şi gradul
prejudiciabil al infracţiunii săvîrşite, de persoana celui vinovat şi de circumstanţele
cauzei care atenuează sau agravează răspunderea penală.

Subiectul 2.
Dreptul penal deosebește mai multe modalităţi ale componenţelor infracţiunii
prevăzute în Partea specială a Codului penal. La baza clasificării sunt puse
următoarele criterii: gradul prejudiciabil al faptei, modul de descriere și specificul
structurii. După gradul prejudiciabil se clafisică: componenţe de bază; componenţe cu
circumstanţe agravante; componenţe cu circumstanţe atenuante. Luând în considerație
gradul prejudiciabil diferit al faptelor social-periculoase concrete, legiuitorul
reglementează componenţele lor în diferite articole sau alineate ale unuia și aceluiași
articol al Codului penal prin diferite semne, particularităţi, fapt ce exprimă un grad
prejudiciabil sporit sau scăzut al faptei. După modul de descriere se deosebesc
componenţe simple, complexe și alternative. Componenţa simplă include semnele
specifice unei singure fapte, ce are la bază o unică formă de vinovăţie, un obiect, o
urmare prejudiciabilă. Componenţa complexă conţine două sau mai multe fapte
infracţionale, două obiecte asupra cărora se atentează sau mai multe urmări
prejudiciabile care trebuie realizate cumulativ. Componenţa alternativă constituie o
modalitate a componenţelor complexe în care legiuitorul prevede drept infracţiune
consumată săvârșirea uneia dintre faptele prevăzute în dispoziţia normei penale. După
specificul structurii se disting componenţe materiale, formale și formal-reduse.
Componenţele materiale sunt acelea în al căror conţinut legiuitorul descrie latura
obiectivă a infracţiunii nu numai prin intermediul acţiunii sau inacţiunii, ci și apelând
la semnele ce caracterizează urmările prejudiciabile ale faptei date. Componenţele
formale sunt componenţele în al căror conţinut legiuitorul descrie latura obiectivă a
infracţiunii limitându-se la un singur semn principal al ei. Componentele formal-
reduse constituie o modalitate a componenţelor formale și se caracterizează prin faptul
că legiuitorul a inclus în latura obiectivă acestora nu numai descrierea faptei
prejudiciabile, ci și pericolul real de survenire a unor urmări prejudiciabile concrete,
care, de fapt, nu constituie un semnobligatoriu al componenţei respective.

Subiectul 3.
În urma analizei speței date a m ajuns la concluzia că fapta Suhulinei poate fi
considerată o componență de infracțiune. Fiind subiectul principal al infracțiunii date,
acțiunile sau inacțiunile Suhulinei au fost una dintre cauzele care a condus la un
rezultat fatal.