Decalajul cronologic de numai de aproape 30 de ani intre momentul inchegarii statale

in Tara Romaneasca si Moldova, evolutia lor paralela fiind in mare parte identica. Din pacate
pentru Moldova nu se cunoaste un izvor care sa reflecte atat de explicit realitatile politice
precum Diploma ioanitilor. Formarea statului moldovenesc ar fi reprezentata de un
„descalecat” de peste munti. Probabil ca in secolele XI-XIII sa se fi constituit in partea de est
a Carpatilor, uniuni cu caracter prestatal si mai multe uniuni de obsti, care se pare ca nu au
fost mentionate in izvoarele istorice.
„Mai multe astfel de organisme politice fusesera atestate, precum s-a aratat, in vestul
Munteniei si in Oltenia, in Diploma ioanitilor, dar existenta lor si in spatiul carpato-nistrian
este absolut verosimila”. Putinele izvoare despre formarea Moldovei provin din surse straine
si contribuie, intr-o mica masura, la cunoasterea concreta a felului in care traiau romanii de la
est de Carpati. „Una din cele mai intinse zone din partea de vest a Moldovei a constituit-o
valea raului cu acelasi nume. Datele, inca incomplete, furnizate de cercetarile arheologice
sistematice, ca si de cele de suprafata, atesta, in urma confruntarii lor cu documente scrise ma
tarzii, existenta in lungul vaii Moldovei a unui numar de aproximativ 100 de sate in cursul
veacului al XIV-lea, intensitatea locuirii sporind substantial pe cursul inferior al raului”.
Lista ariilor de intensa locuire au sta la baza unor procese politice importante din
deceniile urmatoare, aceste procese stand la baza formarii statului feudal de sine statator al
Moldovei. Principalul element natural care a stat la formarea satelor a fost reprezentat de vaile
apelor. Ca si in cazul Tarii Romanesti, Moldova s-a constituit din unirea organizatiilor politice
existente in cadrul acestei provincii. Un rol insemnat l-au avut elementele romanesti coborate
din Maramures.
Largirea schimburilor comerciale, favorizata de aparitia targurilor si a oraselor,
precum si un intens comert de tranzit, a contriubuit la pregatirea premiselor economice, care
au impulsionat efortul de unificare politica a teritoriului Moldovei. Teritoriul Moldovei a
capatat, datorita existentei targurilor, o baza economica apta sa sustina initiativele politice.
S-a amintit deja de existenta la est de Carpati a unei „tari a romanilor” la 1307-1308, condusa
de un „domn”, adica peste alti conducatori politici din zona.
Ca si in cazul Tarii Romanesti, prilejul care a stat la unificare statului Moldova, a fost
lupta pe care au trebuit s-o duca impotriva cotropitorilor straini, a tatarilor in special. La
acceptarea lui Dragos ca „voievod al Moldovei” de catre capeteniile locale a condus, pe langa
apartenenta la acelasi neam cu marea majoritate a Moldovei, dar si continua lupta cu tatari. In
vremea domniei lui Bogdan, care a durat pana in 1365 sau 1367, noul stat si-a extins granitele.
„De pe valea Moldovei, cu capitala la Baia, statul s-a intins in vremea lui Bogdan, ingloband
treptat alte formatiuni, alte „tari” sau „Valahi”, cum a fost Valahia de nord cu Suceava,
Radauti si Siret.
Ridicarea tarii romanesti a Moldovei in vremea lui Bogdan I la o viata independenta, si
la dezvoltarea sa, i s-aatribuit lui Bogdan „intemeierea” statului de „sine statator” Moldova,
asa cum i s-a atribuit lui Basarab I „intemeierea” Tarii Romanesti.
„Romanii si spatiul romanesc in constiinta europeana”.
Pană spre mijlocul secolului XII, doar teritoriile apusene ale acestui spaţiu, Banatul,
Crişana, Bihorul şi, parţial, teritoriul intracarpatic au intrat în aria de cunoaştere a lumii
apusene, prin mijlocirea catolicismului la care a aderat conducerea statului ungar.

1. Stefan Pascu si Razvan Theodorescu, op. cit. Cap.III, p. 452, Cap. IV, p.473-475.
2.Victor Spinei, op. cit. p. 187-188.
3. Stefan Pascu si Razvan Theodorescu, op. cit. pp 547-548.