Motivul drumului initial este pretextul utilizat pentru a urmări procesul

anevoios al maturizării unei fiinţe umane. Punctul de plecare îl constituie

vârsta adolescenţei, când într-adevăr omul, se află în faza acumulărilor
absolut necesare pentru viaţă, dobândite însă prin experienţa proprie şi nu
prin lecţii teoretice, care, oricât de bune, nu sunt suficiente. Dovadă – sfatul
tatălui. În viaţă izbândeşte doar cel mai bine pregătit şi înzestrat cu calităţi
corespunzătoare. Ca în toate basmele, şi în Povestea lui Harap-Alb acesta
va fi mezinul. După cum îi spune Sfânta Duminică, ai să ajungi împărat,
care n-a mai stat altul pe faţa pământului aşa de iubit, de slăvit şi de
puternic..., pentru că ţie ţi-a fost scris de sus să-ţi fie dată această cinste
(pag. 5). Dar mai întâi trebuia să treacă prin şcoala vieţii, care, cu cât eroul
ţintea mai sus, cu atât avea să fie mai aspră şi deci mai folositoare. Şi era
nevoie pentru aceasta de doi “dascăli” la fel de utili care vor interveni
alternativ: unul, Spânul, îl va supune la probe din ce în ce mai grele,
celălalt, Sfânta Duminică, îl va ajuta fie cu sfatul, fie îmbărbătându-l
părinteşte (de exemplu: Vai de mine şi de mine, Harap-Alb, ... parcă nu te-
aş fi crezut aşa slab de înger, dar, după cât văd, eşti mai fricos decât o
femeie. Hai, nu mai sta ca o găină plouată! Rămâi la mine în astă-noapte şi
ţi-oiu da eu vr-un ajutor. Mare-i Dumnezeu! ... Însă mai rabdă şi tu, fătul
meu, că mult ai avut de răbdat şi puţin mai ai! – pag. 22), fie chiar
acţionând în locul lui. Nu trebuie neglijat nici rolul calului care, prin
îndelungata-i existenţă şi experienţa dobândită în slujba craiului, ca şi prin
însuşirile ieşite din comun şi pentru lumea basmului, a avut, de asemenea,
un rol însemnat în acest sens. De altfel, craiul i-a şi spus fiului său înainte
de despărţire: Şi, la toată întâmplarea, calul, tovarăşul tău, te-a mai sfătui şi
el ce ai să faci, că de multe primejdii m-a scăpat şi pe mine în tinereţele
mele! (pag. 9). In concluzie pot spune ca drumul initial a creat viitorul
împărat dobândindui calitatile necesare

1. În rolul său de psihopomp, Hermes este descris ca fiind „păstorul”

celor morți

2. Duhul Sfânt este un mistagog ce cunoaste aspectele ascunse ale

realitatii.

3. Spinul este un alter ego al lui harap alb.

4. O teorie cosmogonică care dă un răspuns științific la problema

formării pămîntului

5. El a ales abluțiunea pentru a se recrea.

6. Nu mam asteptat ca el sa fie perfid,

7. El a devenit neofit in urma baptizarii sale.

8. Motivul selenar este prezent pe tot parcursul operei.

9. Apa din izvorul sfint a revitalizat corpul sau.

10.Opera se bazeaza pe sensul totemist al talismanului tatalui sau.