Organizatia mondiala a

comertului
De ce am ales aceasta tema?

Am ales aceasta tema deoarece cred ca aceasta organizatie este un factor important care a
influentat dezvoltarea comertului dintre tarile participante. Aceasta organizatie a ajutat prin
implementarile sale la crearea unor legaturi pentru un comert international.Astfel incar nivelul
importurilor si exporturilor este intr-o continua crestere deoarece prin noile reguli s-a ajuns intr-
un punct in care este posibil ca orice producator sa aiba posibilitatea de a-si vinde produsele la
un nivel international iar valoarea taxelor vamale sa fie impuse in functie de nivelul tarii
respective.OMC a contribuit la dezvoltarea tarilor mai putin dezvoltate prin implementarea unor
taxe mai mici si prin acordarea unor fonduri care sa le ajute sa-si exitanda afacerea.Alt motiv ar
fi faptul ca ne flam intr-o pandemie iar comertul este in declin si fiecare individ trebuie sa ajute
intr-un anume fel comerciantii pentru a mentine nivelul economiei la un nivel stabil: ,, Comerţul
global va scădea anul acesta cu 13% - 32%, în funcţie de impactul economic al crizei’’, estimează OMC.

Infiintare OMC:

Organizatia mondiala a comertului a fost creata in data de 1 ianuarie 1995 in urma rundei
Uruguay ,fiind adaptata la cerintele actuale de pe piata.Aceasta prezinta noi regului,discipline si
princii pentru desfasurarea optima a comertului.

Este o organizatie care reprezinta baza institutional juridical a sistemului commercial

multilateral fiind singura care trateaza problemele care se regasesc in cadrul comertului dintre
tari

-La infiintare OMC avea 76 de membri,iar in ziua de azi a ajuns la 146 de membri si 31 de
observatori
-Bugetul este constituit prin cotizatiile anuale care sunt platite de membri, valoarea acestora
fiind stabilita in functie de ponderea in comertul international
-In cadrul acesteia se negociaza acorduri de liberalizare a comertului international pentru
promovarea reconstructiei si a unei cresteri economice prin intermediul relatiilor comerciale
multilaterale.

- Consiliul a adoptat, în numele Comunității Europene și cu privire la chestiunile care țin de

competența sa, rezultatele Rundei Uruguay a negocierilor cuprinse în Actul final de la Marrakech
semnat în 1994 în Maroc de către reprezentanți ai Comunității și ai țărilor membre ale acesteia.

Statisticile indică o legătură clară între comerțul liber și echitabil și creșterea economică.
În acest context, crearea OMC a reprezentat un pas important spre un sistem comercial
internațional mai cuprinzător și, astfel, mai dinamic. OMC acționează pentru promovarea
comerțului liber, în special prin garantarea faptului că statele mențin dinamica de eliminare a
barierelor din calea comerțului în negocierile comerciale desfășurate. În prezent, două treimi
dintre membrii OMC sunt țări în curs de dezvoltare, acest lucru însemnând că economiile în
tranziție și țările cel mai puțin dezvoltate au posibilitatea de a utiliza comerțul deschis pentru a
dinamiza eforturile lor de dezvoltare
A integrat acordurie comerciale:

 Acordul General pentru Tarife și Comerț

 Acordul privind agricultura
 Acordul privind aplicarea măsurilor sanitare și fitosanitare
 Acordul privind produsele textile și confecțiile
 Acordul privind barierele tehnice în calea comerțului
 Acordul privind măsurile de investiții legate de comerț
 Acordul privind măsurile antidumping
 Acordul privind evaluarea mărfurilor în vamă
 Acordul privind controlul înainte de expediere
 Acordul privind regulile de origine
 Acordul referitor la procedurile privind licențele de import
 Acordul privind subvențiile și măsurile compensatorii
 Acordul privind salvgardarea.
 Anexa 1B la Acordul OMC conține Acordul general privind Comerțul cu servicii
 Anexa 1C conține Acordul privindaspectele legate de comerț ale drepturilor de
proprietate intelectuală , inclusiv comerțul cu mărfuri contrafăcute
 Anexa 2 include Înțelegerea privind regulile și procedurile de soluționare a litigiilor
 Anexa 3 se referă la Mecanismul de examinare a politicilor comerciale (TPRM) ale
membrilor OMC

Anexa 4 care se referă la acordurile comerciale plurilaterale

 Acordul privind comerțul cu aeronave civile;

 Acordul privind achizițiile publice
 Acordul internațional privind produsele lactate
 Acordul internațional privind carnea de bovină

Rolul Organizaţiei Mondiale a Comerţului în economia mondiala:

1. Atingerea unui nivel de trai optim, cresterea unor standard de viata şi a veniturilor
2. Utilizarea pe deplin a fortei de munca
3. Cresterea productiei si dezvoltarea comertului pe piata
4. Utilizarea corecta a resurselor mondiale

Economiştii şi experţii în probleme comerciale sustin că sistemul OMC contribuie la

dezvoltarea economiei globale. Se recunoaşte si ca că ţările mai puţin dezvoltate au nevoie de
flexibilitate în momentul în care aplica cordurile. Şi propriile texte ale acordurilor incorporează
dispozitiile anterioare ale GATT, care prevad o asistenta speciala şi concesiuni comerciale pentru
tarile în curs de dezvoltare.Mai mult de trei sferturi din membrii OMC sunt ţări în curs de
dezvoltare şi în tranzitie spre o economie de piata. De-a lungul a şapte ani şi jumătate cât a durat
Runda Uruguay, mai mult de 60 din aceste ţări au aplicat în mod autonom programe de
liberalizare a comerţului. În acelaşi timp, ţările în dezvoltare şi economiile in tranziţie au fost
mult mai active şi influente în negocierile din Runda Uruguay ca în nici o altă rundă anterioara
 La sfârşitul Rundei Uruguay, ţările în curs de dezvoltare erau dispuse să-şi asume majoritatea
obligaţiilor ce se impuneau ţărilor dezvoltate. Nu întâmplător, li s-au acordat perioade de
tranziţie pentru a se adapta la dispoziţiile - mai puţin familiare şi poate mai dificile - OMC, în
special în cazul celor mai săraci, tarile "mai puţin dezvoltate". În virtutea unei decizii
ministeriale adoptate în finalizarea Rundei, se dă acestor ţări o mai mare flexibilitate pentru
aplicarea Acordurilor OMC. În această decizie se stabileşte ca ţările cele mai bogate trebuie sa
accelereze aplicarea obligaţiunilor în materie de acces la pieţe care afectează mărfurile exportate
de către ţările mai puţin avansate şi se cere să li se dea o mai mare asistenţă tehnică.

Functiile Organizatiei Mondiale a Comertului

Acordurile OMC sunt întinse şi complexe pentru că se referă la texte juridice care
abordează o mare varietate de activităţi. Este vorba despre: agricultură, textile şi îmbrăcăminte,
servicii bancare, telecomunicaţii, contracte publice, norme industriale, reguli despre sănătatea
alimentelor, proprietate intelectuala si multe alte teme. Toate aceste documente sunt inspirate din
diferite principii simple si fundamentale. Aceste principii sunt baza sistemului multilateral de
comerţ.Acestea sunt:

1. Rezolvarea problemelor comerciale;

2.Aceasta joaca un rol de forum de negocieri de comert între statele membre.

3. Asistarea tarilor care se afla in curs de dezvoltare in diferite probleme de politica

comerciala prin asistenta tehnica

4. Examinarea politicilor comerciale nationale;

5. Cooperarea cu diferite institutii internationale pentru formularea politicilor economice

la un nivel mondial

Runda Uruguay

 Rundele de negocieri sub supravegherea GATT au determinat liberalizarea comerţului cu

bunuri şi fixarea principalelor reguli multilaterale de comerţ.

 Cea mai importantă rundă de negocieri a fost Runda Uruguay, care a durat din 1986 până
în 1994.

 Negocierile desfăşurate în cadrul acestei runde au determinat deplina includere a

sectorului produselor agricole în regulile multilaterale de comerţ, abordarea comerţului
cu servicii şi a drepturilor de proprietate intelectuală în acelaşi set de reguli.

 Unul dintre rezultatele Rundei Uruguay a fost crearea Organizaţiei Mondiale a

Comerţului la 1 ianuarie 1995.
 C o n
Cons
o
C
e
G
r
t
S
s
n
i
u
ti
l
a
cdiare
Conferinta ministeriala:

5.

Gene
Str uc
1. Este organul suprem din cadrul OMC

2. Conferinta Ministeriala este responsabila pentru luarea deciziilor

rgane
3. Se reuneste la fiecare doi ani.

4.
instit
Va exercita functiile OMC si va lua masuri necesare in acest scop.

Va fi abilitata sa ia decizii cu privire la toate aspectele tinind de orice acord comercial

multilateral daca un membru solicita aceasta.

e te si na
6. De la infiintarea OMC au avut loc patru mari Conferinte Ministeriale:

Singapore
Subiecte care au impact asupra dezvoltarii comertului international:

1. comertul si mediul inconjurator;

2. comertul si politica concurentei;

3. facilitarea comertului;

4. transparenta achizitiilor guvernamentale;

5. comertul electronic;

6. comertul si investitiile.

Referitor la ultimul domeniu mentionat, investitiile au fost permanent in atentia OMC.

Astfel, GATS a stabilit o serie de standarde privind prezenta unui furnizor de servicii in alta tara
membra GATS, iar acordul TRIPS abordeaza aspecte legate de conditiile ce se pot impune unui
investitor de tara gazda. Acest ansamblu de masuri se dovedeste a fi nesatisfacator in ceea ce
priveste realizarea si protejarea investitiilor straine

Geneva:

Grupul de Lucru creat, incepind din anul 1999, examineaza in special trei probleme
relevante:

1. pertinenta pentru politica concurentiala la principiile fundamentale ale OMC

( tratamentul national, transparenta, clauza natiunii cele mai favorizate );

2. cooperarea intre tarile membre in domeniul cooperarii tehnice;

3. contributia politicii concurentiale la realizarea obiectivelor OMC.

 La Geneva a fost instituit un Grup de Lucru pentru studierea problemei ce tine de
interactiunea dintre comert si politica concurentiala in cadrul OMC. Grupul de Lucru creat,
incepind din anul 1999, examineaza in special trei probleme relevante:

- pertinenta pentru politica concurentiala la principiile fundamentale ale OMC ( tratamentul

national, transparenta, clauza natiunii cele mai favorizate );

- cooperarea intre tarile membre in domeniul cooperarii tehnice;

- contributia politicii concurentiale la realizarea obiectivelor OMC.

Seattle:
 La Seattle ministrii si-au propus ca scop lansarea unei noi runde de negocieri dedicata
reducerii de mai departe a barierelor in calea comertului. Cu toate ca Consiliul General al OMC a
stabilit programul de lucru cu mult inainte de inceperea Conferintei, din pacate aceasta nu s-a
soldat cu succes.

Doha:

Din 2001, membrii OMC s-au angajat în vaste negocieri comerciale multilaterale,
cunoscute sub denumirea de „Runda de la Doha” sau „Agenda de dezvoltare de la Doha” (ADD),
al cărei scop principal este de a plasa dezvoltarea în centrul sistemului comercial mondial.
Negocierile din cadrul rundei de la Doha urmăresc să confere țărilor în curs de dezvoltare un rol
tot mai important și să consolideze capacitatea acestora de a beneficia de avantajele comerțului
internațional, sprijinindu-le în combaterea sărăciei.

ADD este un program care s-a bazat încă de la început pe principiul unui „angajament
unic”[3] și se află încă în desfășurare. Prezenta rundă, ca și cele precedente, are drept obiectiv
continuarea liberalizării comerțului.

ADD se bazează pe trei piloni:

1. accesul la piețe pentru produsele agricole (inclusiv taxe vamale și subvenții), pentru
produsele industriale (cunoscut sub denumirea de „acces la piețele neagricole” sau
„NAMA”) și pentru servicii;
2. norme, de exemplu cele privind facilitarea comerțului, precum și norme antidumping; și
3. dezvoltarea.

Cu toate acestea, negocierile au ajuns la un impas privind anumite aspecte esențiale, care
vizează, în principal, accesul pe piață. Diferențele cele mai importante constau în pozițiile
principalelor țări emergente și cele ale țărilor sau blocurilor industrializate cu privire la modul în
care sistemul comercial internațional ar trebui reformat.Conferinţa Ministerială de la Doha
(2001) poate fi considerată un succes atât pentru O.M.C. cât şi pentru membrii săi, pentru că:

1. Au fost obţinute rezultate pozitive în ceea ce priveşte Acordul TRIPS (s-au purtat
negocieri în vederea creării unui sistem multilateral de notificări şi înregistrare a
indicaţiilor geografice pentru vin şi băuturi spirtoase)

2. S-au obţinut rezultate semnificative în domeniul agriculturii (principalul subiect în acest

domeniu a fost sprijinul producătorilor interni şi promovarea exportului)

3.  Negocierile din cadrul OMC vor continua, pe toate palierele acoperite de OMC

4. Aderarea Chinei şi Taiwanului la O.M.C. (China a devenit cel de-al 143 membru al
O.M.C. după 15 ani de negocieri).
 Această conferință oferă parlamentarilor din lumea întreagă posibilitatea de a face schimb
de opinii, informații și experiențe referitoare la chestiunile comerciale internaționale.
Participanții urmăresc activitățile OMC, promovează eficacitatea și echitatea OMC, susțin
transparența procedurilor OMC, depun eforturi pentru ameliorarea dialogului dintre guverne,
parlamente și societatea civilă, influențează orientarea discuțiilor din cadrul OMC și
consolidează competența parlamentelor naționale în ceea ce privește aspectele legate de comerțul
internațional.

Conferința parlamentară privind OMC se reunește în timpul conferințelor ministeriale ale

OMC. Ultima sa reuniune a avut loc la Geneva, la 6 și 7 decembrie 2018.

Consiliul General:

1. Cel mai inalt organ de luare a deciziilor din cadrul OMC

2. Sediul sau se afla la Geneva

3. Este compus din reprezentantii ai tuturor guvernelor membre

4. Are autoritatea de a actiona in numele Conferintei Ministeriale a OMC in perioadele

dintre reuniunile acesteia

5. Este responsabil pentru examinarea politicilor comerciale ale tarilor membre

Comitete si alte organe subsidiare:

1. Comitetul pentru Comert si Dezvoltare

2. Comitetul pentru restrictii din motive de balanta de plati

3. Comitetul pentru Buget

4. Finante si Aderare

Secretariatul:

 Este condus de un director general fiind asistat de trei directori generali adjuncti

 Conferinta Ministeriala numeste Directorul General pe o perioada de 4 ani

 Secretariatul OMC are un personal de 500 de angajati, de nationalitati diferite.

Concluzii:
 Finalizarea Rundei Uruguay şi crearea OMC constituie o victorie incontestabilă a
sistemului comercial multilateral, specialiştii apreciind că, printre avantajele pe care le oferă se
numără următoarele aspecte:

1. contribuţia la menţinerea păcii

2. reglementarea diferendelor într-o manieră constructivă44

3. scăderea costurilor vieţii ca urmare a liberalizării schimburilor

4. stimularea creşterii economice

Bibliografie:
1. https://www.europarl.europa.eu/factsheets/ro/sheet/161/uniunea-europeana-si-
organizatia-mondiala-a-comertului
2. https://books.google.ro/books?
hl=ro&lr=&id=8OgRDAAAQBAJ&oi=fnd&pg=PP10&dq=world+trade+organization&
ots=maXS-ZxwZg&sig=jBq7wpPwvKvek_in-
SvFQqhVBlA&redir_esc=y#v=onepage&q=world%20trade%20organization&f=false
3. https://ro.wikipedia.org/wiki/Organiza%C8%9Bia_Mondial%C4%83_a_Comer
%C8%9Bului
4. https://ec.europa.eu/info/food-farming-fisheries/trade/agricultural-international-
trade/wto-and-eu-agriculture_ro
5. Dragan, Gabriela - Fundamentele comertului international,
Bucuresti: Editura ASE,2004
6. http://www.dce.gov.ro/poli-com/omc/OMC.htm
7. https://www.eumed.net/ecorom/XVI.%20Organisme%20economice
%20internationale/7%20gatt_si_omc.htm
8. https://www.bursa.ro/organizatia-mondiala-a-comertului-se-asteapta-in-2020-la-o-
scadere-a-comertului-global-01363935
9.