UNIVERSITATEA OVIDIUS DIN CONSTANȚA

FACULTATEA DE ȘTIINȚE ALE NATURII ȘI

ȘTIINȚE AGRICOLE
PROGRAM DE STUDII: GEOGRAFIA TURISMULUI

TURISMUL CULTURAL ÎN
MUNICIPIUL CONSTANȚA

COORDONATOR
LECT. UNIV. DR. SCHVAB ANDREI

ABSOLVENTĂ
CHIRILĂ BIANCA-IONELA

IULIE 2020
Cuprins
Cap. I SCOPUL LUCRĂRII.................................................................................................................4
Cap. II CONCEPTUL DE TURISM CULTURAL................................................................................5
2.1 APARIȚIA TURISMULUI CULTURAL....................................................................................5
2.2 PARTICULARITĂȚI ȘI FORME ALE TURISMULUI CULTURAL........................................9
2.3 TURISMUL CULTURAL LA NIVEL MONDIAL...................................................................11
RAPOARTELE DE CULTURĂ MONDIALĂ........................................................................................11
2.4 TURISMUL CULTURAL: PERSPECTIVE GLOBALE ȘI LOCALE......................................12
STILURILE TURISMULUI CULTURAL ÎN CURS DE DEZVOLTARE......................................................14
CULTURA CA O RESURSĂ ȘI FUNCȚIONALITATEA CULTURII..........................................................15
TURISMUL CULTURAL ÎN EUROPA................................................................................................18
2.5 TURISMUL CULTURAL ÎN ROMÂNIA.................................................................................21
Cap. III METODOLOGIA REALIZĂRII LUCRĂRII DE LICENȚĂ.................................................28
Cap. IV PREZENTARE FIZICO-GEOGRAFICĂ A MUNICIPIULUI CONSTANȚA......................29
4.1 POZIȚIONAREA GEOGRAFICĂ............................................................................................29
RELIEFUL.......................................................................................................................................29
SOLURILE......................................................................................................................................29
CLIMA...........................................................................................................................................30
APELE............................................................................................................................................30
4.2 POTENȚIALUL TURISTIC ÎN MUNICIPIUL CONSTANȚA................................................30
RESURSE TURISTICE DE NATURĂ ETNOGRAFICĂ..........................................................................31
MONUMENTE ISTORICE DE ARHITECTURĂ...................................................................................31
ARHITECTURĂ...............................................................................................................................34
MONUMENTE ISTORICE...............................................................................................................41
MUZEE ȘI COLECȚII PUBLICE.........................................................................................................42
INSTITUȚII DE SPECTACOLE ȘI CONCERTE.....................................................................................45
FESTIVALURI ȘI MANIFESTĂRI.......................................................................................................46
4.3 IMPACTUL SOCIO-CULTURAL GENERAT DE TURISMUL CULTURAL ÎN
CONSTANȚA..................................................................................................................................47
IMPACTELE POZITIVE....................................................................................................................47
IMPACTE NEGATIVE......................................................................................................................48
4.4 IMPACTUL ECONOMIC GENERAT DE TURISMUL CULTURAL ÎN CONSTANȚA.......49
IMPACT POZITIV...........................................................................................................................49
IMPACT NEGATIV..........................................................................................................................51
Cap. V STUDIUL DE CAZ.................................................................................................................53
5.1 CHESTIONARE DIN PERSPECTIVA LOCALNICILOR CU PRIVIRE LA POTENȚIALUL
TURISTIC CULTURAL DIN ORAȘUL CONSTANȚA (FEMEI-BĂRBAȚI)..............................53

2
 5.2 CHESTIONARE DIN PERSPECTIVA TURIȘTILO CU PRIVIRE LA POTENȚIALUL
TURISTIC CULTURAL DIN ORAȘUL CONSTANȚA (FEMEI-BĂRBAȚI)..............................65
ANALIZA SWOT................................................................................................................................79
CONCLUZII........................................................................................................................................81
BIBLIOGRAFIE..................................................................................................................................83

3
Cap. I SCOPUL LUCRĂRII

Scopul lucrării de licența, intitulată „Turismului cultural în Municipiul Constanța”, are ca

scop înțelegerea importanței turismului cultural în optimizarea turismului prin reducerea
sezonalității. Este necesară precizarea elementelor care alcătuiesc patrimoniul cultural, înainte
de a face trecerea la oportunitățile de valorificare turistică.
Această lucrare, rezumă și explică, transformarea anumitor evenimente de natură culturală
atât internațional cât și in cadrul temei de licență cu privire la potențialul turistic al
Municipiului Constanța.
Studierea culturală a Municipiului Constanța, presupune analiza tuturor elementelor care
formează un ansamblu de cultură. Pleacă de la elemente istorico-geografice, peste care se
adaugă și tradițiile, vestimentația, gândirea, arhitectura specifică și schimbarea acesteia,
gastronomia tradițională și religia.

4
Cap. II CONCEPTUL DE TURISM CULTURAL

2.1 APARIȚIA TURISMULUI CULTURAL

Apariția turismului cultural și caracteristicile sale definitorii în sectorul turistic contemporan
Este dificil de definit ce este inclus în practica turismului cultural. Dacă termenul „cultură”
este considerat într-un sens mai larg (ca interes pentru obiectele și stilurile de viață ale altor
popoare), atunci marea majoritate a turiștilor consumă produse și servicii culturale la un
moment dat sau altul (indiferent dacă sunt relativ autentice sau comercializate în mare parte în
stilul parcurilor tematice).
Din punct de vedere tradițional, este indicat să limităm analiza turismului cultural la oferta și
cererea serviciilor de patrimoniu asociate vizitelor la muzee, monumente, clădiri istorice,
situri arheologice, festivaluri de film, teatru, muzică, alte tipuri de festival și parcuri naturale.
Cu toate acestea, alături de aceste elemente, turismul cultural include și participarea la orice
manifestare a unei tradiții culturale (cum ar fi sărbătorile folclorice și festivalurile locale)
târguri care prezintă artă, meșteșuguri, înregistrări de cărți și festivaluri care prezintă cinema,
teatru, dans sau operă, precum și o gamă largă de programe regulate de expoziții și spectacole.
Față de o imagine atât de diversă și deosebită, nu este neobișnuit ca turismul cultural să fie
confundat cu turismul urban sau limitat doar la turismul de patrimoniu. Aceasta este o
întâmplare logică, deoarece o mare parte din produsele și serviciile culturale disponibile sunt
de obicei concentrate într-o metropolă mare sau într-un centru istoric al orașului. Furhermore,
conform unui sondaj realizat de ATLAS în 1997, într-un eșantion de 8000 de vizitatori în 20
de locații culturale diferite din Europa, peste 50% au afirmat că au vizitat un muzeu în timpul
călătoriei lor, 40% au vizitat un monument și 30% au văzut o expoziție. Între timp, admiterea
la un spectacol live, de exemplu, a fost redusă la doar 23% dintre cei chestionați (Richards,
1997)
În mod similar, conform majorității cercetătorilor din domeniul turismului cultural, profilul
turistului cultural tipic este destul de variat. O mică parte corespunde turistului care alege o
destinație cu obiectivul principal de a se bucura de o activitate sau produs cultural în minte și
care se identifică ca turist cultural (între 20% și 30% dintre cei chestionați în aceste 20 de
locații). Acest profil descrie de obicei un tânăr cu un nivel ridicat de educație, o legătură
profesională cu activitățile culturale și o capacitate sporită de interpretare a activității culturale
la îndemână în contextul său adecvat, în timp ce restul turiștilor chestionați nu au considerat
turismul cultural motivul principal, marea majoritate au recunoscut că au vizitat un muzeu în

5
timpul călătoriilor. În acest caz, profilul corespunde și unui turist bine educat, dar semnificativ
mai în vârstă, cu vârsta cuprinsă între 40 și 60 de ani.
Factorii de decizie, consiliile turistice și atracția culturală, managerii din întreaga lume
continuă să considere turismul cultural ca un potențial important pentru creșterea turismului.
Există o percepție generală că turismul cultural este „bun obiectiv” care atrage vizitatori cu
venituri în general mari și dăunează puțin mediului sau culturii locale contribuind în mare
măsură la economie și la sprijinirea culturii. Alți comentatori au sugerat însă că turismul
cultural poate face mai mult rău decât bine, permițând turistului cultural să pătrundă într-un
sensibil cultural mediile ca paznic în avans al turistului de masă.
După cum a observat (John Urry, 1995), barierele dintre cultură și turismul dispar în urma a
două procese paralele:

Culturalizarea societății
Dându-le voie turiștilor în medii sensibile din punct de vedere cultural pentru a funcționa ca
un “gardian” al culturii în fața turismului de masă. Obiectele și oamenii devin din ce în ce mai
flexibili și limitele care erau impuse de fiecare cultură sunt eliminate din ce în ce mai mult.
Practic datinile și obiceiurile din fiecare parte a lumii devin toate asemănătoare.
Culturalizarea practicilor turistice
Turismul a atins un conținut cultural mai mare, cel mai evident prin creșterea turismul
cultural, dar și prin creșterea producției a site-urilor turistice. Nu numai că turiștii consumă o
gamă largă de semne în timpul lor concedii, dar semnele atașate călătoriei sunt din ce în ce
mai produse și circulate de industriile culturale.
Natura largă a fenomenului turismului cultural a avut de asemenea tendința de a genera o
gamă largă de definiții diferite. Majoritatea acestor definiții au fost formulate pentru a un scop
specific și, prin urmare, tind să abordeze un singur aspect major al turismului cultural.
În revizuirea definițiilor, McKercher și Du Cros (2002) au identificat patru tipuri diferite de
definiții ale turismului cultural: definiții derivate din turism, definiții motivaționale, definiții
aspiraționale și definiții operaționale.
Definițiile conceptuale sunt preocupate de natura turismului cultural, fenomen și, în special,
tind să se concentreze pe ceea ce motivează turistul să viziteze atracțiile culturale.
De exemplu, McIntosh și Goeldner (1986) consideră turismul cultural ca cuprinzând „toate
aspectele călătoriei, prin care călătorii învață despre istoria și moștenirea celorlalți sau despre
modurile lor contemporane de viață sau de gândire ". Cu alte cuvinte, turiștii culturali sunt
motivați să învețe despre produsele și procesele altor culturi.

6
„Definiția largă „ a turismului cultural adoptat de Organizația Mondială a Turismului (OMC)
include „toate mișcările de persoane, deoarece satisfac nevoia umană pentru diversitate, având
tendința de a crește nivelul cultural al individului și de a da naștere unor noi cunoștințe,
experiență și întâlniri.
O abordare similară a fost adoptată de ICOMOS în turismul său cultural Charter, care și-a
extins definiția în timp. Definirea inițială a turismului cultural este „acea formă de turism al
cărei obiect este, printre alte scopuri, descoperirea monumentelor și a siturilor ”până în 1999,
definiția includea„ orice formă de turism către alt loc implică vizitatorul care experimentează
toate aspectele „culturale” despre locul respectiv, stilurile sale de viață contemporane,
mâncarea, topografia, mediul, orașele și satele, la fel de mult ca și siturile sale istorice și
spectacolele culturale ”.
Cultura este compusă din procese (ideile și modul de viață al oamenilor) și produse din acele
procese (clădiri, artefacte, artă, obiceiuri, „atmosferă”). Privind cultura în acest fel, turismul
cultural nu se rezumă doar la vizitarea siturilor și monumentelor, care are tendința de a fi
punctul de vedere „tradițional” al turismului cultural, dar totodată implică și consumul
modulul de viață al zonelor vizitate. Ambele activități implică colectarea de noi cunoștințe și
experiențe. Prin urmare, turismul cultural poate fi definit ca: „ mutarea persoanelor către
atracții culturale departe de locul lor de reședință normal, cu intenția de a aduna noi informații
și experiențe pentru a le satisface culturalul de care au nevoie ”(Richards, 1996). Conform
acestei definiții conceptuale, turismul cultural acoperă nu numai consumul de produse
culturale din trecut, ci și „modul de viață” al unui popor sau al unei regiuni. Prin urmare,
turismul cultural poate fi văzut atât ca „turismul de patrimoniu” (legat de artefacte din trecut)
cât și „turismul artistic” (legat de producția culturală contemporană).
Abordările de măsurare tind să fie mai pragmatice decât filosofice, deoarece acestea se
preocupă de limitarea problemelor practice de măsurare sau evaluare a turismului cultural.
Astfel, de exemplu, OMC (1985) a formulat și o „definiție restrânsă” a turismului cultural
care include „mișcări de persoane pentru motivații esențiale culturale, cum ar fi: tururi de
studiu, spectacole de artă și tururi culturale, călătorii la festivaluri și alte evenimente culturale,
vizite la situri și monumente, călătorii pentru a studia natura, folclorul sau arta și pelerinaje ".
(Richards, G., 2003, pag. 4-7)
Diferența esențială dintre„ definiția largă "a OMC și „definiția restrânsă” este aceea că prin
monitorizarea scopului călătoriilor în rândul turiștilor este posibil să separe „turiștii culturali”
de alți vizitatori. Prin urmare, această definiție este baza estimării OMC conform căreia 37%
din turismul global este turism cultural. Cu toate acestea, definiția nu face nici o distincție

7
între nivelurile de motivație, deci de fapt ea include toți vizitatorii la atracții culturale,
deoarece nu există nicio încercare de a defini amploarea de „motivații esențiale culturale”
menționate în definiție.
Definițiile bazate pe resurse tind să pornească de la premisa că toate persoanele care vizitează
atracțiile culturale sunt turiști culturali, astfel că turismul cultural poate fi înțeles prin a luarea
în considerare a resurselor implicate. În special, aceste definiții subliniază gama de diferite
tipuri de atracții culturale
Un exemplu tipic provine de la ECTARC (1989), care definesc resursele implicate în turismul
cultural ca:
- Situri și muzee arheologice
- Arhitectură (ruine, clădiri celebre, orașe întregi)
- Artă, sculptură, meșteșuguri, galerii, festivaluri, evenimente
- Muzică și dans (clasic, popular, contemporan)
- Dramă (teatru, filme, dramatici)
- Studiul limbii și literaturii, tururi, evenimente
- Festivaluri religioase, pelerinaje
- Culturi și subculturi complete (populare sau primitive).
O abordare similară este adoptată de Munsters (1996) care clasifică o gamă largă de atracții
turistice culturale în Olanda și Belgia în felul următor:
- Atracții
- Monumente
- Muzeele
- Rutele
- Parcuri tematice
- Evenimente
- Evenimente cultural-istorice
- Evenimente de artă
- Evenimente și Atracții (Greg Richards, 2003)
Tipologia lui Munster este neobișnuită pentru includerea „parcurilor tematice” ca atracții
culturale de exemplu, el este „Mini Europa” la Bruxelles, despre care susține că poate fi văzut
ca un parc arhitectural. Deși acest lucru poate părea doar vag „cultural”, includerea unui
număr tot mai mare de elemente culturale în parcurile tematice moderne are tendința de a
estompa granițele dintre parcurile tematice și atracțiile de patrimoniu, crescând problemele
creării unei definiții a turismului cultural bazat pe produse.

8
Definițiile bazate pe turism încep, de asemenea, în general cu produsul sau resursa, dar ele se
concentrează pe scopul vizitei în sine a turiștilor.
Definițiile adoptate de majoritatea consiliilor turistice sunt de acest tip, definind de obicei
turiștii culturali prin scop de vizită, mai degrabă prin motivație. Deci, de exemplu, în Noua
Anglie turiștii culturali sunt acei vizitatori al cărui scop principal pentru a fi în New England
este de a vizita un eveniment sau o atracție culturală. Motivul pentru acest tip de definiție este
acela că turiștii culturali pot fi apoi identificați ușor prin raportare la datele de călătorie
colectate de majoritatea tablourilor turistice. Cu toate acestea, trebuie recunoscut faptul că, de
obicei, „scopul vizitei” identificate cu referire la categorii destul de generale, cum ar fi: timpul
liber, de afaceri sau vizitarea prietenilor, familiei și călătoria pentru a vizita o atracție
culturală nu întotdeauna înseamnă că vizitatorul este motivat cultural. Luați în considerare, de
exemplu, că pe 20% din turiștii intervievați pentru Sondajul de turism cultural ATLAS,
ultimii 10 la atracțiile culturale se consideră „turiști culturali”.

2.2 PARTICULARITĂȚI ȘI FORME ALE TURISMULUI CULTURAL

Turismul cultural are un set specific de particularități care sunt rezultate din conținutul său,
din gama sa de activități și din evoluția sa pe tot parcursul timpului. Turismul cultural se
adresează în principal unui client educat, bazat pe cultură. Este o activitate turistică foarte
complexă, care cuprinde o gamă largă de diferite produse. Aceste produse includ servicii de
turism obișnuite precum cazare, servicii alimentare și transport. Acestea includ, de asemenea,
specifice servicii oferite de instituțiile culturale precum muzee, biserici și mănăstiri și prin
spectacole culturale, concerte, festivaluri și alte culturi evenimente. Aceste servicii specifice
pot varia foarte mult de la cultură la cultură, astfel, în practică, este foarte rar să existe
produse culturale identice.
O caracteristică esențială a turismului cultural este aceea că se bazează pe o o gamă vastă de
resurse: artiști, artizani, obiecte corporale și necorporale și interacțiuni între diferite arte.
(Moldoveanu & Ioan-Franc, 1997). Toate acestea au conturat alte sub-forme de turism
cultural: urbane și rurale, etnografie, turism centrat pe muzee, religioase și pelerinaje, turism
bazat, turism arheologic.
În mod implicit, turismul cultural este un produs mai scump decât alte tipuri de turism, dar nu
este considerat un produs de lux. În cele mai multe cazuri, costul accesării site-urilor și
serviciilor culturale este rezonabil, dar cel mai mult atracțiile culturale renumite sunt mai
scumpe de acces. Orientat cultural, turiștii tind să fie oameni cu venituri mai mari și, astfel, au
posibilitatea să parcurgă distanțe mai mari pentru a vizita un anumit loc.

9
Caracteristica sezonieră turistică este mai puțin importantă în planul turismului cultural,
deoarece acest tip de turism nu este atât de influențat de climă, particularități și schimbări
meteorologice. Chiar și așa, tiparele sezoniere încă există, deoarece sărbătorile sunt organizate
în primul rând după perioade de timp în multe culturi spre exemplu vara, sărbătorile de iarnă,
sărbătorile religioase, etc. (Corina Larisa BUNGHEZ, Vladimir ȘTEFĂNESCU, 2017)
O altă caracteristică importantă este faptul că turismul cultural se adresează unui public cu un
nivel ridicat de educație și cultură dar asta nu însemnă ca dă la o parte formele simple, de
cunoaștere ale acestui gen de turism, asigurând turiștilor “mai puțin” documentați o largă
accesibilitate. Astfel pe baza informațiilor, s-au identificat următoarele categorii de turiști:
- Pensionarii (peste 60 de ani) ei reprezentând circa 20 % din numărul total de turiști din
Europa, deținând o serie de cunoștințe integrale, având o perspectivă diferită.
- Tinerii (15-24 de ani) reprezintă 16 % din totalul de turiști europeni, ei aflându-se în
faza de acumulare a informațiilor, de lărgire a lumii culturale fiind dispuși să cunoască
cât mai multe destinații turistice.
- Oamenii de afaceri care în timpul lor liber, aleg să viziteze un obiect cultural de
calitate, care este de obicei greu accesibil.
- Persoanele cu familie și copii care aleg să participe la evenimente culturale de grup
sau în aer liber, având în vedere îmbogățirea cunoștințelor culturale dar și
îmbunătățirea de educație a copiilor.
- Persoanele erudite (specialiști, experți), practicând turismul individual, fiind asigurați
de o companie înaltă și pregătită profesional (Rodica Minciu, 1994)
Formele turismului cultural se pot identifica după caracteristicile locurilor și activități legate
de acestea, ele fiind:
- Turismul cultural-artistic: este definit prin festivaluri sau evenimente artistice
tematice. Aici se identifică: festivaluri de film, spectacole de teatru, concerte,
spectacole de operă și balet, etc.
- Circuitul cultural: se caracterizează prin diferite călătorii prin multe țări în care turiștii
vizitează locurile culturale importante.
- Turismul etnografic: se bazează pe datinile și obiceiurile tradiționale, care sunt diferite
de la o țară la alta.
- Turismul arheologic: este bazat pe istoria, cultura și civilizația popoarelor din zona
respectivă. Acestea pot fi temple, castele, situri, etc. Din punctul meu de vedere cele
mai bogate țări cu privire la istoria lor sunt: China, Italia și Spania.

10
 - Turismul din centrul istoric-urban se găsesc ca fiind piațete, cartiere vechi, etc., care
au rezistat pe o perioadă îndelungată.
- Turismul cultural religios și de pelerinaj se bazează pe învățarea și vizitarea locurilor
religioase. Principalele atracții din Europa sunt: Catedrala Notre-Dame din Paris,
Sagrada Familia din Barcelona (Spania), San Pietro din Vatican (Roma), etc.
Turismul de pelerinaj se referă la vizitarea edificiilor religioase care au o semnificație aparte
pentru o anumită religie, ca de exemplu: Drumul Crucii, aflată în Orașul Vechi din Ierusalim,
Meteora din Grecia, Nabi Musa din Palestina, etc. (Corina Larisa BUNGHEZ, Vladimir
ȘTEFĂNESCU 2017)

2.3 TURISMUL CULTURAL LA NIVEL MONDIAL

RAPOARTELE DE CULTURĂ MONDIALĂ

În urma recomandării Comisiei mondiale pentru cultură și dezvoltare în raportul său intitulat
„Diversitatea noastră culturală”, Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și
Cultură (UNESCO) a publicat două Raporturi Culturale Mondiale în 1998 și 2000.
Indicatorii legați de cultură au fost prezentați pentru 150 de țări cu o populație de un milion
sau mai mult, precum și pentru zece grupări regionale.
Indicatorii culturii nu pretind că măsoară cultura mondială ea fiind extrem de complexă, mai
degrabă, raportul prezintă acele aspecte ale culturii mondiale care erau ușor de măsurat. Unul
dintre obiectivele proiectului a fost, însă, să înceapă un proces de lărgire a acelor aspecte
măsurabile și rapoarte ale culturii mondiale, astfel încât ulterior să poată prezenta o imagine
mai completă
Multe preocupări culturale au fost omise doar pentru că prea puține țări ar putea furniza date
de încredere comparabile. Alte elemente culturale au fost omise, deoarece nu a fost încă
elaborat un mijloc satisfăcător de exprimare a acestora în formă de tabel. Omisiunile culturale
mai importante fac o listă formidabilă acestea incluzând:
Libertatea culturală, discriminarea culturală, drepturile și susținerea culturilor minoritare,
libertatea de exprimare lingvistică, libertatea de a călători, religiile conducătoare și libertatea
de cult, toleranța culturală, etnia, limbile oficiale, dialectele vorbite, educația culturală ,
participarea culturală
Cele mai vizitate situri și festivaluri populare, premii culturale, galerii de artă, spectacole
muzicale, arte profesionale, industrii culturale
Forță de muncă culturală, artiști, scriitori și muzicieni, starea artistului, proprietatea
intelectuală și drepturile de autor
11
Impozite și alocații fiscale pe bunuri și servicii culturale controale de export cultural, costul
cărților de tip redactat și instrumente de bază similare de difuziune culturală în comparație cu
venitul mediu, cheltuielile publice și private pentru cultură
Patrimoniu cultural, parcuri, grădini și rezervații naturale, instituții de patrimoniu, sporturi
Jocuri profesionale și non-profesionale, prin cablu TV și videoclipuri, reviste și benzi
desenate, utilizarea timpului liber și tradiții și practici privind mâncarea și băutura. (Greg
Richards, 2011)
Tabelele indicatorilor din rapoartele din 1998 au fost organizate în șase grupuri tematice:
- Activități culturale
- Practici și patrimoniu cultural
- Comerț și comunicare culturală
- Tendințe culturale
- Ratificarea convențiilor
Traduceri și context cultural (această ultimă categorie acoperă condițiile contextuale, sociale
și economice largi, care afectează material dezvoltarea culturală și diversitatea).
Autorul consideră că fenomenul turismului cultural, deși nu a obținut nicio recunoaștere
specială din partea industriei turismului în sine sau din domeniul promovării culturale în
ansamblu, a existat cu mult înainte ca turismul să fie chiar structurat într-un anumit sector al
economiei. Un număr mare de călători care din diverse motive s-au mutat în Italia, Grecia,
Egipt și Țara Sfântă cu secole în urmă pot fi văzuți ca pionieri ai conceptului actual de turism
cultural. . (Greg Richards, 2011)

2.4 TURISMUL CULTURAL: PERSPECTIVE GLOBALE ȘI LOCALE

Turismul cultural ca alternativă principală pentru un număr atât de mare de locuri din diferite
regiuni ale lumii este determinată în principal de logica ofertei. Turismul cultural este
probabil un „bun” din turismul destinației, ceea ce evită multe dintre “capcanele” turismului
oficial, oferind în același timp beneficii suplimentare din partea unui turist cu cheltuieli mari
care doresc să sprijine cultura (Richards, 2001).
Turismul cultural este de asemenea disponibil ca o opțiune de dezvoltare pentru toate
destinațiile, deoarece toate locurile au o cultură bogată. Pe măsură ce cererea de cultură crește
în societate, există și presiuni în creștere asupra sectorului public pentru a sprijini tot mai
multe facilități culturale. Turismul devine un mijloc de a găsi surse externe de venit pentru a
realiza acest lucru.

12
Creșterea turismului cultural a fost, de asemenea, stimulată de creșterea cererii, deși
cercetările indică faptul că turismul cultural nu crește mai repede decât turismul global în
ansamblu (de Hann, 1998). Creșterea nivelului de educație permite mai multor oameni să
acceseze cultura, în timp ce efectele globalizării creează mai mult interes pentru culturile
îndepărtate, precum și pentru moștenirea locală.
Sondajele din Statele Unite, de exemplu, indică faptul că 46% din turiștii domestici vizitează
atracții culturale (TIA, 2003)
Prin urmare, turismul cultural a devenit o monedă comună globală. De fapt, după cum a
argumentat Richards (2001), s-ar putea să fi devenit o formă de turism atât de comună încât
începe să-și piardă toate semnificațiile ca o categorie distinctă. Mulți susțin, așa cum
Organizația Mondială a Turismului (1985, pag. 2), în definiția „largă” a turismului cultural, că
toate călătoriile turistice pot fi considerate turism cultural, deoarece „satisfac nevoia umană de
diversitate, tinde să ridice nivelul cultural a individului și care dă naștere la noi cunoștințe,
experiență și întâlniri ".
Problema este că, pe măsură ce turismul cultural s-a extins, la fel și semnificațiile sunt atașate
de acesta. În trecut, turismul cultural era în mare parte asociat cu cultura înaltă și cu oameni
„culți”. Astăzi, turismul cultural include multe atracții culturale populare (McKerecher, 2004),
sport, moștenire vie, nostalgie recentă și „viața de zi cu zi” a comunităților „locale” (Howie,
2000). Recursele asociate turismului cultural s-au extins de la moștenirea reală, în mare parte
fixă a trecutului, la produsele mobile, neschimbate ale culturii contemporane (Richards,
2000).
Multe dintre aceste schimbări sunt legate de probleme de globalizare. Dacă globalizarea este
privită în termeni de integrare tot mai mare a sistemelor economice, sociale și culturale,
turismul poate fi privit atât ca o cauză cât și ca un efect al proceselor de globalizare. Deși
studiile asupra globalizării au avut tendința de a se concentra asupra aspectelor sale
economice, există o atenție tot mai mare pentru „globalizarea culturală” pe care Nijman
(1999, pag. 148) o definește drept „accelerarea schimbului de simboluri culturale între
oamenii din întreaga lume, într-o asemenea măsură încât duce la schimbări în culturile și
identitățile populare locale ". Această definiție implică faptul că schimbările în fluxurile
globale ale culturii vor avea impact asupra localităților de pretutindeni. La nivel global, de
exemplu, formele culturale au devenit globalizate și, prin urmare, accesibile turiștilor din
întreaga lume prin creșterea mobilității personale, a industriei de turism, a internetului și a
mass-mediei.

13
Nu numai că turiștii călătoresc pentru a consuma resurse culturale din fiecare colț al globului,
dar aceste resurse devin ele însă mai mobile, pe măsură ce expozițiile de artă se înscriu în
turneele globale iar materialele muzicale sunt reproduse pe diferite continente. Nijman susține
în continuare că acest proces depinde de extinderea globală a unei culturi, a consumului și că,
prin urmare, globalizarea economică depinde în multe feluri de globalizarea culturală.

STILURILE TURISMULUI CULTURAL ÎN CURS DE DEZVOLTARE

Turismul cultural se împrăștie în toate colțurile globulului, precum și studiul cu privire la

acesta începând să creeze conștientizarea diferitelor stiluri regionale de turism cultural, care se
referă nu numai la cultura consumată, dar și la organizarea și gestionarea consumului
respectiv. Imaginea clasică a turismului cultural pare încă puternic legată de modelul
European de consum pasiv al siturilor și muzeelor istorice.
În Africa, de exemplu, studiul recent realizat de ATLAS Africa (Akama și Sterry, 2002) a
subliniat concentrarea actuală a produsului asupra vieții tradiționale, a satului și a atracțiilor
naturale, în special a faunei sălbatice. Așa cum arată Briedenhann și Wickens în capitolul 4 al
acestui volum, aceasta începe să se schimbe în cazul Africii de Sud, unde accentul urban în
creștere al vieții culturale începe să producă o gamă largă de noi produse culturale pentru
consumul turistic.
În Australia și Noua Zeelandă, căutarea caracteristicilor și a identității într-o lume
globalizatoare a dus la un accent pe creativitate. Politica „Națiunea creativă” a guvernului
Keating, lansată în Australia, a identificat în mod specific turismul cultural ca domeniu de
politică, distinct de „moștenire” (Commonwealth of Australia, 1994).
În Noua Zeelandă, definiția „turismului cultural” de Creative New Zealand, identifică în mod
specific cultura maorică drept o prioritate strategică în turismul cultural.Strategia (turismul
cultural) va avea ca scop să atingă și să sprijine dezvoltarea acelor dimensiuni culturale care
să permită o profunzime mai mare de interacțiune și înțelegere cu oamenii noștri, locul și
identitatea culturală. O parte importantă a acestui fapt este recunoașterea faptului că cultura
maorică este autohtonă și unică pentru Noua Zeelandă (Creative New Zealand, 2004, pag. 1).
Turismul cultural a fost întotdeauna important în America de Nord, dar până de curând nu a
fost recunoscută ca un segment de piață distinct. Un număr tot mai mare de comunități
recunosc acum turismul cultural ca mijloc de susținere a culturii și de generare de venituri.
Cercetările realizate de Asociația Industriei Turistice din America (TIA, 2003) au indicat că
turismul cultural intern (definit ca fiind numărul călătorilor care vizitează atracții culturale) a

14
crescut cu 13 procente între 1996 și 2002. Aproape 217 milioane de excursii de persoane au
fost efectuate în 2002, iar acești turiști culturali au cheltuit mai mult și au stat mai mult la
destinație decât alți vizitatori.
Destinațiile care s-au bazat în mod tradițional pe alte domenii ale turismului, cum ar fi
călătoriile de agrement sau convențiile, încearcă acum să adauge turismul cultural în
portofoliul lor, deseori din motive economice. De exemplu, un studiu recent realizat de
Florida Arts (2004) a indicat: turiștii care se bucură de artele și programarea culturală din
Florida (turiști culturali) au un impact economic mai mare decât turiștii în general. Acești
turiști culturali au cheltuit în medie 348,84$ fiecare în timp ce vizitau Florida, comparativ cu
291,16$ cheltuiți de alți turiști. Turiștii culturali au cheltuit mai mult decât alți turiști pentru că
au stat mai mult timp.
Pentru a capta acești vizitatori cu cheltuieli mari, multe destinații dezvoltă acum programe de
marketing specifice sau dezvoltă noi atracții culturale. De exemplu, noul Centru de experiență
Niagara este „o atracție turistică culturală axată pe elemente istorice și culturale ale regiunii
Niagara și proiectată pentru a stimula turismul și a atrage vizitatorii” și reprezintă „o extensie
de marcă” a succesului Parcului de Stat al Cascadei Niagara ”(SUA Societatea de Dezvoltare
din Niagara, 2004)
În America Latină, turismul cultural este deja crucial pentru dezvoltarea turismului
internațional. Un studiu recent realizat de Organizația Mondială a Turismului (2004), de
exemplu, a indicat faptul că Peru clasifică 93% din vizitatorii săi drept turiști culturali.

CULTURA CA O RESURSĂ ȘI FUNCȚIONALITATEA CULTURII

Cultura, cuprinzând toate înțelesurile ei, oferă un set de materiale și resurse simbolice care
sunt infinite și foarte flexibile (Rojek și UJrry, 1997). Resursa culturii stă cu siguranță la baza
turismului internațional și, într-adevăr, a facilitat creșterea acestuia și a permis diverselor
societăți și secții ale societăților să participe la procesul de dezvoltare.
Cu toate acestea, în tratarea culturii ca resursă, nu ar trebui să neglijăm aspectele agenției,
deoarece valoarea și prioritatea culturilor se referă nu numai la valoarea sa interesantă, ci la
modalitățile în care este utilizată (Keating, 2001). La rândul său, aceasta pune întrebări despre
proprietatea și accesul la cultură și ridică, de asemenea, probleme cu privire la modalitățile în
care cultura este „citită” de anumite tipologii de turiști.
Așa numitele „produse culturale”, subliniază: „generează asocieri și semnificații care sunt
influențate de mediul cultural al potențialului turist”. În acest sens, turiștii nu întâlnesc cultura

15
ca o valoare neutră din punct de vedere sau proces. Mai degrabă, ele decodifică cultura, în
spații și ore sociale în raport cu anumite regimuri de cunoștințe formale și informale
particulare acumulate prin expunerea la pachetele de turism formulate și prin procesele
normative de socializare (Robinson, 2005)
În context European, concepțiile oficiale despre ceea ce înțelegem a fi „cultură” au fost, în
mare parte, dictate de sensibilitățile noastre în ceea ce privește romanticul, frumosul și
educația.
Nu este surprinzător faptul că ceea ce este prezentat acum drept „turism cultural” urmează pe
larg modelele și elementele de bază ale „marelui turneu” din secolele XVIII și XIX,
răspândite de elita socială. Factorii motivați ai educației, îmbunătățirea socială și curiozitatea
umană de bază rămân, dar au fost complimentați de o serie de alți factori care au contribuit la
dezvoltarea continuă a centrelor turistice culturale. Important de important, creșterea
companiilor aeriene preț redus în Europa a jucat un rol esențial în stimularea turismului cu
centre culturale mai recent recunoscute, precum Budapesta și Cracovia.
Deși orașele cu o cultură bine stabilită, cum ar fi Parisul, Roma, Veneția și Atena își păstrează
efectul patrimonial încă din primele zile ale turismului, zborurile ieftine au creat noi
oportunități pentru ca oamenii să experimenteze patrimoniul și artele, în special în unele
locuri mai mici, cum ar fi Girona, Bratislava și Riga.
Numărul festivalurilor și evenimentelor culturale a crescut exponențial în ultimii ani și a
existat, de asemenea, o creștere substanțială a numărului de muzee și atracții culturale,
întrucât destinațiile au căutat să se completeze pentru piețele în creștere ale turiștilor
înfometați de cultură.
Un punct important de perspectivă de care trebuie să ținem cont este că, deși turismul cultural
este cu siguranță un segment în creștere al turismului internațional, marea majoritate a
turiștilor ar putea spune că este o dovadă a culturii, deoarece nu caută exoticul, cultura sau
moștenirea, ci relaxare, vremea călduroasă și diferite activități de făcut în aer liber.
Produsele turistice culturale, cum ar fi parcurile tematice, evenimentele speciale sau
festivalurile culturale au, de asemenea, scopuri diferite, utilizări și apeluri către consumatori
din diferite colțuri ale lumii. Cultura unică a unui loc este ceea ce diferențiază și atrage
oamenii spre el (Eade 1997; Judd 2003; Shaller and Urry 2004).
Caracterul locului și unicitatea acestuia sunt produse prin evenimente și tradiții locale sau prin
interacțiunea și participarea activă a oamenilor în cadrul organizațiilor autohtone (Alsayyad
2001)

16
Fiecare loc modelează tot ce împrumută și reface influențele globale pentru a crea o nouă
lucrare, încurajând astfel diversitatea și varietatea.
Într-o epocă de restructurare socioeconomică majoră, locul cultural încearcă din greu să se
diferențieze, jucându-și caracterul distinctiv cultural și făcând publicitate ca loc de vizitat
(Judd și Fainsirein 1999; Meethan 2001)
Un studiu recent asupra obiceiurilor de consum cultural ale europenilor (Comisia Europeană
2002) a indicat că oamenii vizitau muzeele și galeriile din străinătate aproape la fel de des așa
cum făceau acasă. Acest lucru subliniază importanța creșterii turismului cultural ca și sursa de
consum cultural.
Cu toate acestea, a crescut și numărul de persoane care vizitează de fapt atracții culturale,
indicând un rezultat foarte practic al culturalizării societății. In conformitate cu Grupul
Patrimoniului European, prezența la muzee, monumente istorice și siturile arheologice s-au
dublat între 1977 și 1997 (Comisia Europeană, 1998). Alte estimări indică faptul că între 1982
și 1995, prezența la muzeele și monumentele din Europa au crescut cu aproximativ 25%
(Richards, 1996). Această creștere a turismului cultural poate fi explicată atât în ceea ce
privește latura cererii, cât și factori de ofertă.
Poate că un argument mai convingător este acela că nivelurile de „capital cultural” a crescut
în societate pe măsură ce nivelurile de educație au crescut. Numărul oamenilor care intră în
învățământul superior în Europa sunt de aproximativ trei ori mai mari decât a fost acum 30 de
ani. Aceasta înseamnă că mai multe persoane sunt în măsură să interpreteze și să aprecieze
cultura prezentată de atracții culturale „înalte”, cum ar fi muzeele, teatre sau operă.
În ceea ce privește cererea, unul dintre cele mai importante argumente avansate este faptul că
există creșterea interesului pentru cultură în societatea în ansamblu. Acest lucru se leagă,
evident, de ideea culturalizării societății. Cu toate acestea, cercetările recente asupra
turismului cultural din Republica Moldova
Olanda a avut tendința de a sugera că turiștii nu mai sunt interesați în special în cultură decât
erau în trecut. De Haan (1997) susține că sunt mai mulți turiști vizitând astăzi atracții culturale
pur și simplu pentru că au crescut numărul de turiști, nu pentru că ei sunt în general „interesați
din punct de vedere cultural”.
Acest efect a fost demonstrat foarte clar pentru participarea la muzee din Franța, Marea
Britanie și Olanda. Prin urmare, se pare că turiștii nu se consideră neapărat mai interesați de
cultură, ci ei consumă o cultură de calitate mai înaltă pe măsură ce capacitatea lor de
interpretare crește.

17
O altă tendință culturală importantă în creșterea patrimoniului industrial a fost creșterea
nostalgiei. Crescând ritmul vieții și sentimentul de dezorientare și pierderea asociate cu
modernitatea au asigurat păstrarea trecutul care a devenit o afacere mare. Calitatea de membru
al organizațiilor dedicate patrimoniului, conservarea a crescut considerabil în ultimele decenii.
Creșterea nostalgiei este și ea legat de îmbătrânirea populației din Europa și din alte părți.
Mulți comentatori au susținut că, pe măsură ce oamenii îmbătrânesc, sentimentele lor de
nostalgie cresc și sunt mai multe șanse ca probabil să viziteze atracții de patrimoniu legate de
propriul trecut.
La nivelul UE, cultura este privită ca o resursă esențială care nu numai că oferă locuri de
muncă dar care poate dezvolta armonia culturală în cadrul Uniunii Europene. Turismul și
atracțiile culturale au devenit, de asemenea, centrale pentru o mare parte din regiune activitate
de dezvoltare economică finanțată de Comisia Europeană.
În Europa, de exemplu, se estimează că numărul de atracții culturale a crescut 100% în ultimii
20 de ani, depășind efectiv creșterea cererii. Richards (2001) prin urmare, a susținut creșterea
turismului cultural care poate fi de fapt determinată mai mult de ofertă decât de creșterea
cererii pentru cultură.
Organizația turismului Mondial , de exemplu, a afirmat că turismul cultural a reprezentat 37%
din turismul global și a prevăzut că acesta ar crește cu o rată de 15% pe an. Astfel de cifre
sunt adesea citate în studiile efectuate asupra documentului piața turismului cultural (de
exemplu Bywater, 1993)

TURISMUL CULTURAL ÎN EUROPA

Moștenirea culturală a Europei este unul dintre cei mai vechi și mai importanți generatori de
turism ( Thourburn, 1986) și își păstrează rolul central în industria turistică europeană. Potrivit
Uniunii Europene turismul și mai ales turismul cultural în sens larg, merită atenție prioritară
ca domenii de politică (Bernadini, 1992). Turismul cultural a devenit recunoscut ca un
important agent al schimbărilor economice și sociale din Europa. Industriile culturale și
turistice par să progreseze în toate statele europene. Europa a fost întotdeauna o destinație
importantă pentru cei atrași de bogata moștenire culturală și istorică.
Este prezentat un exemplu principal al schimbării definiției și a rolului turismului cultural în
Europa de evenimentul Capitală Culturală Europeană. Ideea de a desemna un oraș diferit în
fiecare an „Capitală culturală” a Europei a fost lansată în 1983 de Melina Mercouri, ministrul

18
elen al Greciei Cultură. Ideea a fost adoptată de Comunitatea Europeană în 1985, când a
devenit Atena prima Capitală Culturală Europeană.
Originile evenimentului Capital au fost, probabil, pur culturale. Evenimentul a fost conceput
pentru a "ajuta la apropierea popoarelor statelor membre" prin intermediul "expresia unei
culturi care, în apariția sa istorică și în dezvoltarea contemporană, se caracterizează prin faptul
că are atât elemente comune, cât și o bogăție născută din diversitate " (Comisia Europeană,
1985). Obiectivele evenimentului au fost practic dublu: mai întâi de realizat cultura orașelor
accesibile publicului european și în al doilea rând pentru a crea o imagine a culturii europene
în ansamblu (Corijn și Van Praet, 1994). Cu toate acestea, așa cum a avut evenimentul
dezvoltat, a fost folosit în diferite moduri de către orașe, fie pentru a sprijini, extinde sau
contesta conceptul original de capital cultural. Corijn și Van Praet (1994) subliniază, în
recenzia lor despre istoria Capitalelor culturale modul în care diferite orașe au tratat
desemnarea. Atena, de exemplu, s-a concentrat pe nume străine mari și au ignorat arta greacă
antică. Florența și-a evidențiat propriul istoric importanță, în timp ce Amsterdam s-a proiectat
ca un oraș de artă european. Berlinul a fost criticat având o abordare selectivă, în timp ce
evenimentul era greu vizibil în rândul culturalului normal agitația Parisului.
Copenhaga, orașul ales ca ultimul ciclu inițial al celor 12 capitale culturale ale UE a fost în
situația de a revizui experiența celorlalte capitale înainte de a decide forma propriului său
eveniment. Analiza de la Copenhaga a fost identificată cinci niveluri de evenimente:
1) Un festival de vară (Atena 1985, Florența 1986, Paris 1989) - serie de evenimente
artistice, bazate în primul rând pe moștenire. Fără marketing internațional, fără
investiții pe termen lung și puțini sponsori.
2) Un festival pe tot anul (Amsterdam 1987, Dublin 1991, Madrid 1992) - concentrați în
continuare pe artele plastice, cu spectacole naționale completate cu câteva evenimente
internaționale. Calitate destul de bună, dar lipsește marketingul internațional iar
investițiile sunt reduse.
3) Un oraș de artă (Berlin 1998, Anvers 1993) - program artistic bine planificat și
gestionat pe parcursul unui an întreg. Strategii de stimulare a producției artistice,
management profesional, centralizat, cu finanțări din oraș, completate de sponsorizări
substanțiale.
4) Un an de capital cultural (Glasgow 1990) - un program mai cuprinzător bazat pe un
concept mai larg de cultură. Repere internaționale, structuri sociale, populare și
economice incluse în concept, în vederea creării unei îmbunătățiri de lungă durată a

19
 imaginii orașului. Planificare pe termen lung și management cu participarea grupurilor
locale. Finanțare dintr-un spectru larg de surse private și publice.
5) Capitala culturală (Copenhaga 1996) - dezvoltarea unei strategii pe termen lung pentru
dezvoltarea unui capital cultural și îmbunătățirea imaginii orașului. Orizonturile de
planificare se extind dincolo de 1996. Implicarea populației locale și a comunității de
afaceri este crucială, la fel și stimularea inițiativelor educaționale și a rețelelor
culturale. Conceptul de capital cultural implică întreaga regiune metropolitană, cu o
strategie de mediu separată și o nouă infrastructură. Finanțare dintr-o gamă largă de
surse.

Semnificarea actuală a turismului cultural în Europa

Autorul susține că pe măsură ce turismul cultural devine mai important din punct de vedere
economic și cu un profil mai ridicat, un număr tot mai mare de națiuni și regiuni din Europa
utilizează turismul cultural ca parte integrantă a strategiilor de regenerare turistică și
economică.
Organizația Mondială a Turismului a estimat că turismul cultural în prezent reprezintă 37%
din totalul călătoriilor turistice, iar această cerere crește în prezent cu 15% pe an, deși nu este
clar cum a fost obținută această estimare (Bywater, 1993).
S-a constatat că turiștii culturali specifici sunt nu numai consumatori frecvenți de atracții
culturale decât alte grupuri, dar au avut un nivel ridicat de consum turistic total, mai ales în
termeni de călătorii de vacanță scurte. Peste 40% dintre turiștii culturali specifici au participat
la cel puțin o vacanță scurtă (3 nopți sau mai puțin) în ultimele 12 luni, comparativ cu 22%
din toți vizitatorii culturali. Este considerată o frecvență ridicată a participării la vacanțe de
pauză scurtă mulți să fie unul dintre reperele turistului cultural (Gratton, 1990, Faché, 1994).
Acest lucru cu siguranță pare a fi modelul pentru turiștii străini, în special pentru cei care
călătoresc în interiorul Europei. Durata medie a șederii pentru majoritatea turiștilor europeni a
fost mai puțin de 6 nopți, chiar dacă aceste sondaje au fost efectuate în timpul verii. Turiștii
din afara Europei, au tendința de a rămâne o perioadă relativ scurtă în fiecare țară vizitată, dar
stăteau de obicei în Europa timp de trei săptămâni sau mai mult.
Tendințe pentru viitor
Entuziasmul factorilor de decizie europene pentru turismul cultural indică cu siguranță o
încredere mare în viitor. Politicile de turism cultural sunt dezvoltate la toate nivelurile din

20
Uniunea Europeană care se adresează autorităților locale și într-o mare varietate de contexte.
Acest lucru aparent optimismul se bazează în unele cazuri pe o lipsă de alternative la
dezvoltarea turismului cultural, dar în majoritatea cazurilor există convingerea că turismul
cultural va continua să crească în Europa. După cum a sugerat Middleton (1989), pare să
existe o credință generală în motivare, puterea moștenirii și a culturii, care este susținută de o
mulțime de afirmații, dar de puține fapte dure.
Dovezile colectate de proiectul de cercetare în turism cultural ATLAS indică faptul că
turismul cultural a crescut constant în ultimii 20 de ani ca răspuns la un interes tot mai mare în
cultură și creșterea generală a consumului turistic. Se pare că această creștere a educației a
fost principalul motor de creștere a participării culturale în general și cultural turismul în
special. Extinderea participării la învățământul superior în Europa de Nord a fost deosebit de
influent în acest proces. La nivel european, este probabil ca această participare în
învățământul superior va continua să crească, deoarece nivelul de viață crește în sudul și estul
Europei. Prin urmare, pe termen lung, un grad de convergență în turismul cultural,
participarea ar trebui să aibă loc în toată Europa, ca acces la competența culturală necesară iar
mijloacele economice sunt răspândite mai uniform geografic. Această egalizare este probabil
să fie grăbită de reducerile din învățământul superior și finanțarea culturală în multe țări din
nordul Europei.

2.5 TURISMUL CULTURAL ÎN ROMÂNIA

Potențialul turismului cultural în România formează o carte a ofertei turistice și o componentă
a imaginii țării noastre pe piața internațională.
Ca integritate în cultura europeană, România are un număr important de bunuri culturale, fiind
diverse și unice dar care nu sunt bine puse în valoare prin turism. (Marian-Florin BUSUIOC,
2008)
În cadrul suportului de curs intitulat sub denumirea „Patrimoniul turistic al României”,
realizat de Lect. Univ. Dr. Daniela Pleșoianu, principalele resurse ale turismului cultural în
România sunt:
- Vestigiile arheologice preistorice
- Cultura gumelnița - Muntenia
- Cultura hamangia - Dobrogea
- Cultura boian - Câmpia Munteniei
- Cultura cucuteni – Moldova
Cetățile și vestigiile antice importante fiind:

21
 - Ruinele cetăților grecești: Histria, Calatis și Tomis care sunt cele mai importante
elemente pentru turism.
- Vestigii dacice spre exemplu: Petro-Dava: Piatra-Neamț, Pelen-Dava: Craiova,
Drobeta: Turnu-Severin, Ziri-Dava-Pecica: Câmpia de V, Potaisa: Turda. Se remarcă
și așezările și cetățile din perioada Burebista Și Decebal: Costești, Blidaru,
Sarmizegetusa-Regia, Piatra Roșie.
- Vestigii romane care se remarcă prin fortificațiile militare care erau construite în
general pe vechi așezări dacice, spre exemplu: Drobeta - Ruinele Podului lui Traian.

Figură 1 Ruinele Podului lui Traian

Sursa: https://www.traseeromania.ro/podul-lui-traian-de-la-drobeta-turnu-severin/

Cetățile medievale:
- Cele mai vechi cetăți medievale care atestă apariția și cristalizarea primelor formațiuni
politico-romănești: Dăbânca - jud Cluj, Biharia- jud Bihor.
- Printre cetățile feudale se remarcă - Sighișoara, Sibiu, Brașov, Mediaș, Cluj-Napoca,
Bran, Oradea, Alba Iulia, Arad, Timișoara.
- Un loc aparte printre vestigiile medievale îl ocupă cetatea Sighișoara care sunt
realizate încă din anul 1191.
- Biserici și monumente istorice - Casa Vlad Dracul, Celebra Scară Acoperită,
Ansamblurile Medievale, Civile din cetatea Sighișoara fac ca aceasta să fie cea mai
păstrată și spectaculoasă destinație.

22
 Figură 2 Cetatea Dăbâca
Sursa: https://www.presalocala.com/2011/05/26/cetatea-dabaca-din-judetul-cluj/

Figură 3 Cetatea Sighișoara

Sursa: http://de-weekend.ro/cetatea-sighisoara/

Figură 4 Casa Vlad Dracul

Sursa: https://www.romanian-journeys.com/atractie-turistica-romania/casa-vlad-dracul

23
Muzee și case memoriale - București: Muzeul de Istorie, Muzeul de Artă, Muzeul Colecțiilor,
Muzeul Militar; Alba Iulia: Muzeul Unirii; Brașov: Complexul Muzeal al Culturii Românești;
Cluj-Napoca: Muzeul de Istorie; Drobeta Turnu Severin: Muzeul Porților de Fier.

Muzee spectaculoase - Muzeul Aurului, Muzeului Ceasului, Muzeul Petrolului, Muzeul

Tiparului și al Cărții Vechi Românești din Târgoviște, Muzeul Viticulturii și Pomiculturii din
Golești.

Figură 5 Muzeul Național de Istorie din București

Sursa: https://www.seebucharest.ro/muzeul-national-de-istorie-a-romaniei/

Figură 6 Muzeul Tiparului și al Cărții Vechi Românești din Târgoviște

Sursa: https://zigzagprinromania.com/blog/muzeul-tiparului-si-al-cartii-romanesi-vechi-
targoviste/

Monumente de artă plastică și de arhitectură:

Ansamblul de la Târgu-Jiu a lui Constantin Brâncuși creat în perioada 1937-1938 compus din
Masa Tăcerii, Aleea Scaunelor, Poarta Sărutului, Coloana Infinitului și Masa.

24
În capitală se remarcă: Arcul de Triumf, Monumentul Aviatorilor, Monumentul Eroilor
Patriei, Monumentul Geniului.

Figură 7 Poarta sărutului

Sursa: https://adevarul.ro/locale/targu-jiu/de-casatoresc-oamenii-fata-portii-sarutului-
semnificatiile-sculpturii-brancusi-1_5a9d5e91df52022f753d25e4/index.html

Figură 8 Arcul de Triumf

Sursa: https://www.directbooking.ro/obiectiv-arcul-de-triumf-bucuresti-495.aspx

Elemente de etnografie și folclor – în România, se cunoaște o dezvoltare deosebită obținând

pe fondul tradiției o mulțime de noi forme și expresii artistice originale. Potențialul turistic
deosebit se găsesc în zonele precum: Maramureș, Oaș, Lăpuș, Năsăud, Munții Apuseni,
Pădureni-Hunedoara, Hațeg, Mărginimea Sibiului, Țara Oltului, Târnavele, Țara Bârsei, Bran,
Covasna-Harghita, Câmpulung Moldovenesc, Tulcea, Prahova și Argeș.

25
 Figură 9 Ansamblul folcloric "Flori" din Maramureș
Sursa: https://www.cultura-traditionala.ro/ansamblul-folcloric-flori-din-maramures/

Arhitectura populară românească poate fi cunoscută în Muzeele Etnografice care se găsesc fie
în aer liber, fie în secțiile în aer liber ale unor complexe muzeale județene. Ele se evidențiază
datorită faptului că sunt construcții autentice, țărănești, fie că e vorba de case, gospodării cu
anexe caracteristice zonei de proveniență. Interiorul acestor case, sunt concepute cu piese
originale de la mobilier, țesături până la ustensile casnice și vase ceramice. Spre exemplu:
Muzeul Satului "Dimitrie Gusti" București, Muzeul Viticulturii și Pomiculturii - județul
Argeș.

Figură 10 Muzeul Satului "Dimitrie Gusti" București

Sursa: https://www.nuntatraditionala.ro/locatie-sedinta-foto/muzeul-satului-dimitrie-gusti/

26
Un aport important îl au textilele și portul popular atât prin materialul folosit, culori cât și prin
modul în care ele sunt croite și broderite, cele mai spectaculoase găsindu-se în Rădăuți,
Târgu-Neamț, Vrancea, Mărginimea Sibiului, Vâlcea, Maramureș, broderia de sumare se
găsește în Bihor, prelucrarea artistică a pietrei, metalului este prezentă în centre
meșteșugărești la Ploiești, București, Brașov, Cluj-Napoca, Oradea, , Timișoara și
confecționarea de măști populare se întâlnesc în Neamț, Bacău, Vrancea, Ialomița,
Maramureș, Argeș

Figură 11 Costum popular din Neamț

Sursa: http://www.romanianmuseum.com/Romania/RomaniaEthnoMOLDOVA.html
Festivalurile cultural-artistice sunt deosebit de importante pentru potențialul turistic, ca de
exemplu: Festivalul de Muzică Populară "Maria Tănase", Zilele Culturii Populare Bihorene,
Festivalul Dansului Bătrânesc în Cluj Napoca, Festivalul Dansului Fecioresc în Olt.
Peste 20 din atracțiile culturale bine conservate au fost incluse de UNESCO în Patrimoniul
Cultural Mondial. Acestea reprezintă elemente importante ale unei culturi fiind un amestec de
patrimoniu cultural latin și bizantin.
Potrivit studiului "Romania in the UK Travel Market - Image and Product Perception
Analysis", realizat de către TripVision în februarie 2006, punctele forte ale României sunt:
natura nedegradată, viața la țară, patrimoniu, multiculturalitate, diversitate, orașe mai mici sau
mai mari, frumoase și nedescoperite.

27
Momentan, în România, turismul cultural este existent și remarcabil în întreaga țară dar
datorită faptului că nu dispunem de o infrastructură pentru a dezvolta un turism puternic de
patrimoniu rămâne la un nivel de început.

Cap. III METODOLOGIA REALIZĂRII LUCRĂRII DE LICENȚĂ

Pentru cercetarea informațiilor și aprofundarea lor în ceea ce privește turismul cultural atât la
nivel global cât și la nivel regional, au fost consultate și analizate mai multe surse
bibliografice incluzând definiții, formele și caracteristicile acestuia. În scopul de a cunoaște
amănunțit această ramură a turismului, au fost studiate lucrările profesorilor universitari, ce
țin de economia, diversitatea și unicitatea culturii.
Bazele teoretice în domeniul menționat au fost descoperite în lucrările lui: Greg Richards,
John Urry, McKercher și Du Cros, McIntosh și Goeldner, Briedenhann și Wickens, Rojek și
UJrry, Corina Larisa BUNGHEZ și Vladimir ȘTEFĂNESCU, Rodica Minciu, Monica
VODĂ et. al.
Realizarea lucrării de licență a pornit de la o serie documentări directe și indirecte. A fost
utilizate comparațiile, argumentele, o serie de chestionare personale pentru a cunoaște
îndeaproape părerile proprii despre situația actuală a turismului cultural în Municipiul
Constanța.
Semnificația teoretică a lucrării este de a cunoaște modul în care patrimoniul turistic actual al
României, inclusiv al Municipiului Constanța se poate dezvolta și moderniza prin activitățile
de valorificare și promovare a zonelor turistice în situația adoptării principiilor de dezvoltare
durabilă și a globalizării serviciilor turistice.

28
Cap. IV PREZENTARE FIZICO-GEOGRAFICĂ A MUNICIPIULUI
CONSTANȚA

4.1 POZIȚIONAREA GEOGRAFICĂ

Zona Metropolitană Constanța este poziționată în Sud Estul României, în Dobrogea, de-a
lungul coastei românești a Mării Negre. Are o populație de aproximativ 630.000 locuitori,
situându-se pe locul cinci în aglomerările urbane din țară ca mărime și câștigând locul întâi ca
fiind prima structură administrativa.

Figură 12 Poziționarea fizico-geografică a Municipiului Constanța

Sursa: https://constantasimplicity.wordpress.com/2015/02/04/unde-i-centrul-constantei-2/
RELIEFUL
Relieful este alcătuit dintr-un podiș tubular, cu altitudini de 100-200 metri, limitat de apele
Mării Negre, în partea de est, care prezintă valorificarea turistică.
SOLURILE
Caracterele generale ale zonei sunt relieful, rocă de solidificare și situarea geografică a
regiunii. Solurile automorfe acoperă aproape toată suprafața spre deosebire de solurile
hidromorfe și cele halomorfe având o răspândire neglijabilă.
Rocile care sunt prezente în această zonă sunt șisturi verzi, calcare, argile, cuarțite, dolomitul
și nisipul roșu.
Întâlnim și resurse naturale precum petrol, gaze naturale, fier în Palazu Mare, roci de
construcție și ape minerale în Techirghiol.

29
CLIMA
Clima are un caracter continental care se accentuează în a doua jumătate a verii și la începutul
toamnei, când predomină timpul senin și secetos iar rareori apare către o ploaie torențială de
scurtă durată.
Temperatura medie anuală este de 11 grade Celsius. Temperatura medie în lunile cele mai reci
sunt de 0 grade Celsius, iar în lunile cele mai calde sunt de 22-23 grade Celsius. În sezonul
cald, temperatura la suprafața plajei urcă până la 45 de grade Celsius, însă brizele marine,
bogate în aerosoli atenuează zilele calde.
Precipitațiile pe teritoriul Zonei Metropolitane Constanța cad anual în medie de 400 milimetri
sub formă de precipitații atmosferice. Aici regimul de ploi este foarte rar, fiind întâlnite secete
frecvente iar valurile dominate sunt cele de vest, crivățul uscat și geros și brizele marine.
APELE
Apele subterane sunt caracterizate prin pânze freatice aproape de suprafață și prin ape de
adâncime, iar cele de suprafață prin pârâie cu caracter permanent și intermitent dar și prin
lacuri ( limane fluviatile, fluvio-maritime și lagune), hidrografia fiind aproape inexistentă în
această zonă.

4.2 POTENȚIALUL TURISTIC ÎN MUNICIPIUL CONSTANȚA

Orașul Constanța, deține numeroase frumuseți naturale și valori cultural-istorice și poate oferi
comunității și potențialilor vizitatori, călătorii cu pachete complete.
Scopul turiștilor de a vizita orașul Constanța sunt destul de diferite incluzând trei tipuri de
turiști:
1. Turiști care caută relaxare
2. Turiști care caută aventura
3. Turiști pasionați de obiectivele cultural-istorice și de manifestațiile culturale.
Majoritatea turiștilor care decid să viziteze orașul Constanța sunt români, străinii ocupând
doar 20٪ majoritatea fiind din țări europene precum Ungaria, Austria, Polonia, Cehia și
Slovacia dar și din state extra-europene cum ar fi SUA, Canada și Israel.
Monica VODĂ et. al., 2015 în studiul său despre dezvoltarea turismului consideră că turismul
cultural în zona Metropolitană Constanța a devenit celebru datorită bogăției patrimoniului
cultural-istoric existent și a multitudinii de resurse antropice care se găsesc în zonă, spre
exemplu siturile arheologice, monumente de arhitectură, edificii religioase, muzee și colecții
publice, spectacole și concerte, dar și diversitatea festivalurilor și manifestațiilor culturale.
Resursele antropice sunt foarte numeroase, variate și valoroase, o parte din ele fiind cele mai

30
vechi resurse antropice găsite în România, aceasta indicându-ne că turismul cultural din
aceasta zona este un rezultat turistic foarte important.
Resursele turistice se găsesc în trei categorii:
- Edificii și elemente cu funcție turistică
- Activități sociale cu funcție turistică

RESURSE TURISTICE DE NATURĂ ETNOGRAFICĂ

Autorii susțin că orașul Constanța are un trecut istoric bogat având o serie largă de vestigii cu
valoare de patrimoniu cultural. Acestea se regăsesc în două mari categorii, potrivit legislației
în domeniu. Categoria A cuprinde 58 de monumente de importanță naționala , iar în categoria
B sunt cuprinse 95 de monumentele de importanta locală.
Valori de patrimoniu de interes național
a) Monumente și ansambluri arhitecturale
- Construcții civile urbane: Fosta vila Regală, astăzi fiind regăsită sub denumirea de
club "Castel", municipiul Constanta, județul Constanta.
b) Monumente și situri arheologice
- Orașe antice: Tomis – Municipiul Constanta, județul Constanta
- Edificii: Mormânt cu picturi - Municipiul Constanta, județul Constanta, Edificiul cu
mozaic din zona Tomis - Municipiul Constanta, județul Constanta.
În opinia autorilor, resursele turistice antropice reprezintă creația strămoșilor noștri,
elementele tradiționale ale zonei respective fiind folosite de-a lungul timpului. În turism,
resursele culturale sunt importante din mai multe puncte de vedere, ca de exemplu: locul unde
sunt situate, tehnicile de folosire la realizare, etapele evoluției și curentele artistice din care
fac parte.
Conform Anexei la Ordinul nr. 2314/2004 al Ministrului Culturii privind aprobarea listei
monumentelor istorice, actualizată, și a listei monumentelor istorice dispărute, în Municipiul
Constanța, există următoarele monumente istorice:
MONUMENTE ISTORICE DE ARHITECTURĂ
- Situl arheologic Orașul Antic Tomis – încă sunt păstrate vestigiile arheologice greco-
romane, din perioada de fondare a orașului, respectiv:
- Edificiul Roman cu Mozaic (sec. IV - VI p. Chr.). Epoca romano-bizantină - terasa
deosebită a acestei structuri include o sală de mare întindere, din care se mai găsește

31
 doar o parte a peretelui principal, unii dintre pereții laterali și pardoseala în mozaic
policrom.
- Bazilica mare și Bazilica mică din (sec. V - VI p. Chr.) Epoca romano-bizantină.

Figură 13 Edificiul Roman cu Mozaic

Sursa: https://ecomareaneagra.wordpress.com/litoralul-romanesc/constanta/edificiul-roman-
cu-mozaic/

- Zidul de incintă al cetății Tomis, sec. III – VI p. Chr.

Figură 14 Zidul din incinta cetății Tomis

Sursa: https://simplyconstanta.ro/2017/09/01/orasul-antic-tomis/

- Amfiteatru, sec. II – III p. Chr. , Epoca romană

32
 Figură 15 Amfiteatru
Sursa: https://www.povestilemariinegre.ro/cu/cetate/

- Locuirea citadină Tomis, sec. IV A Chr. – Epoca greacă, romană, romano-bizantină

- Locuire, Neolitic, cultura Gumelnița, faza a-II-a

Figură 16 Locuirea citadină

Sursa: https://www.traiesteromaneste.ro/locuirea-citadina-tomis-parcul-catedralei/

- Apeducte – galerii, sec. III p. Chr. Epoca romană

Figură 17 Apeducte
Sursa: http://www.365romania.ro/arta-arhitectura/edificiul-roman-cu-mozaic
33
 - Criptă paleocreștină – sec. V – VI p. Chr. Epoca romano-bizantină

Figură 18 Cripta paleocreștină

Sursa: https://claudiupalaz.ro/2017/07/21/consilierii-pmp-constanta-incearca-sa-salveze-
cripta-paleo-crestina-aflata-incinta-colegiului-national-mihai-eminescu-constanta/

ARHITECTURĂ
- Catedrala Ortodoxă Sfinții Apostoli Petru și Pavel
A fost realizată în anii 1884 – 1885 de I. Mincu. Clădirea este construită în stil greco-
roman, din cărămidă presată.

Figură 19 Catedrala Ortodoxă Sfinții Apostoli Petru și Pavel

Sursa: https://www.fonduri-ue.ro/images/files/studii-analize/14884/Studiul%20privind
%20dezvoltarea%20turismului.pdf

34
- Palatul Arhiepiscopiei Tomisului
A fost construită între 1924 – 1931, fiind realizată de Patriarhul Miron Cristea alături
de episcopii Grigore Cosma al Aradului și Ilarie Puiu al Hotinului.

Figură 20 Palatul Arhiepiscopiei Tomisului

Sursa: https://audiotravelguide.ro/palatul-arhiepiscopiei-constanta/

- Alte edificii religioase: Biserica Adormirea Maicii Domnului (1905-1911), Biserica

greacă Metamorphosis (1865-1867,1947), Biserica armenească (1880), Biserica
catolică Sfântul Anton (1937-1938)

Figură 21 Biserica Adormirea Maicii Domnului

Sursa: https://arhiepiscopiatomisului.ro/1549/parohia-adormirea-maicii-domnului-ii-
constanta/

35
 Figură 22 Biserica armenească
Sursa: https://www.litoralulromanesc.ro/biserica_armeneasca.htm

- Farul Genovez
Este amplasat pe faleza din orașul Constanța și a fost realizat între anii 1860 – 1861 în
amintirea negustorilor genovezi.

Figură 23 Farul Genovez

Sursa: Arhivă personală

36
 - Cazinou
A fost pus în funcțiune din anul 1910, fiind realizat de arhitectul Daniel Renard.
Cazinoul a fost, decenii la rând și încă este în prezent simbolul reprezentativ pentru
orașului Constanța.

Figură 24 Cazinoul
Sursa: https://www.europafm.ro/final-fericit-pentru-cazinoul-din-constanta-anul-viitor-incep-
lucrarile-de-reabilitare/

- Muzeul de Istorie Națională și Arheologie

A fost realizată de unul dintre elevii școlii de arhitectură a lui Ion Mincu.

Figură 25 Muzeul de Istorie Națională și Arheologie

Sursa: Arhivă personală

37
- Muzeul de Artă Populară
A fost construit în anul 1896, având arhitectura cu influențe brâncovenești. Deține un
patrimoniu bogat, format din 15.000 de exponate care ilustrează cultura folclorică din
diverse părți ale României.

Figură 26 Muzeul de Artă Populară

Sursa: https://www.litoralulromanesc.ro/muzeul_de_arta_populara.htm

- Muzeul Marinei Române

Reprezintă una din cele mai importante instituții din România și a fost realizat in anul
1969. Exponatele muzeului se găsesc într-un număr foarte mare fiind așezate
cronologic, prezentând istoria marinei militare din țara noastră.

Figură 27 Muzeul Marinei Române

Sursa: https://www.litoralulromanesc.ro/muzeul_marinei.htm

38
 - Casa cu Lei
Este realizată în stil genovez între anii 1895-1898. Numele provine de la cei patru lei
aflându-se pe coloanele care susțin clădirea.

Figură 28 Casa cu Lei

Sursa: https://www.historia.ro/sectiune/travel/articol/casa-cu-lei-candva-o-cladire-simbol-a-
constantei

- Case cu arhitectură deosebită: Vila Mihail G. Sutzu (1899), Casa Cănănău (1913-
1926), Casa Comănescu (1903) și Casa (1893)
- Geamia Hunchiar
A fost construită în stil maur în anul 1862 realizată de sultanul Abdul Haziz.

Figură 29 Geamia Huchiar

Sursa: Arhivă personală

39
 - Moscheea Carol I
A fost concepută între anii 1910-1912, decizia fiind luată de regele Carol I.

Figură 30 Moscheea Carol I

Sursa: http://danubeoldrichhistory.ro/moscheea-carol-i-din-constanta/

- Readucem aminte alte monumente istorice: Farul vechi Carol I (1909), Prefectura, azi
fiind Cercul Militar Constanța (1908-1912), Reședința regală, actual Tribunalul
Constanța (1908-1912), Liceul „Mircea cel Bătrân” (1906-1908), Silozurile Anghel
Saligny ( 1904-1909, 1912-1915), Sediul Amiralității (1882,1924) și Colegiul
Național Pedagogic „Constantin Brătescu” (1910-1914).
- Vila Regală Castel în Mamaia
A fost finalizată în anul 1927, scopul ei fiind rezidența de vară a familiei regale.

Figură 31 Vila Regală Castel

Sursa: https://www.realitatea.net/stiri/actual/castelul-reginei-maria-din-mamaia-in-mijlocul-
unui-scandal-guvernul-ataca-in-instan-a_5dcc9278406af85273d791f2

40
MONUMENTE ISTORICE
- Statuia lui Ovidiu
A fost realizată de sculptorul italian Ettore Ferrari în anul 1887.

Figură 32 Statuia lui Ovidiu

Sursa: Arhivă personală

- Statuia lui Mihai Eminescu

A fost concepută de sculptorul Oscar Han în anul 1930

Figură 33 Statuia lui Mihai Eminescu

Sursa: Arhivă personală

41
 - Statuia lui Anghel Saligny
A fost finalizată în anul 1957 de sculptorul Oscar Han.

Figură 34 Statuia lui Anghel Saligny

Sursa: https://destepti.ro/statuia-lui-anghel-saligny-din-constanta-constanta

- Amintim alte monumente istorice: Statuia Victoriei (1968), Statuia „Extaz” (1962),
Statuia „lucrătoare de tenis” (1961), Statuia „Fata cu căprioare” (1965), Statuia
„Fecioara cu mărul” (1943), Grup statuar „Nou născut” (1958), Bustul lui Ovidiu
(1958), Grupul statuar „Primăvara” (1964)

MUZEE ȘI COLECȚII PUBLICE

- Muzeul de Artă Constanța
A fost datată pentru prima oară în anul 1895, iar după modernizarea sa a fost pusă în
funcțiune în anul 1980-1982.

Figură 35 Muzeul de Artă

Sursa: https://www.litoralulromanesc.ro/muzeul_de_arta.htm

42
 - Muzeul Portului
A fost realizată de inginerii portului Constanța sub îndrumarea a lui Anghel Saligny
între anii 1909-1910. În prezent, această clădire nu mai este existentă.

Figură 36 Muzeul Portului

Sursa: https://constantasimplicity.wordpress.com/2013/08/01/muzeul-portului-constanta-
propunere-de-extindere/

- Acvariul
A fost pus în funcțiune pe data de 1 mai 1958 și a fost desemnat ca primul acvariu
public din România.

Figură 37 Acvariu
Sursa: https://www.litoralulromanesc.ro/acvariu.htm

43
- Muzeul de Sculptură „Ion Jalea”
A fost conceput în anul 1968 și se află într-o clădire monument istoric, construită între
anii 1919-1920 de către arhitectul Victor Ștefănescu.

Figură 38 Muzeul de Sculptură "Ion Jelea"

Sursa: https://www.litoralulromanesc.ro/muzeul_ion_jalea.htm

- Delfinariul
A fost inaugurat pe data de 1 iunie 1972.

Figură 39 Delfinariu
Sursa: https://www.delfinariu.ro/

44
 - Planetariu
Este amplasat în incinta Delfinariului și a fost înființat în anul 1969.

Figură 40 Planetariu
Sursa: https://ecomareaneagra.wordpress.com/litoralul-romanesc/constanta/planetariu/

- Amintim: Muzeul Axiopolis, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie, Muzeul

Edificiul Roman cu Mozaic, Muzeul de Artă Populară, Muzeul Marinei și Muzeul
Mării

INSTITUȚII DE SPECTACOLE ȘI CONCERTE

- Teatrul Național de Operă și Balet „Oleg Danovski”
Este unul dintre cele mai populare teatre de balet din România și a fost inaugurat în
anul 2004.

Figură 41 Teatrul Național de Operă și Balet

45
 Sursa:https://tnobconstanta.ro/2015/02/10/prigoana-artistilor-constanteni-ce-lovitura-
naprasnica-a-incasat-teatrul-oleg-danovski/

- Teatru de Revistă Fantasio

A fost fondat în anul 1915 deținând numeroase spectacole teatrale și beneficiind de
actori renumiți din România precum: Jean Ionescu, Vasile Cojocaru, Longin Mărtoiu,
etc.

Figură 42 Teatrul de Revistă Fantasio

Sursa: http://www.teatruldestatconstanta.ro/ro_ro/

- Amintim: Teatrul de păpuși, Teatrul Dramatic Ovidius, Filarmonica „Marea Neagră”,

Cinema City, Cinema Cityplex și Teatrul de Vară.

FESTIVALURI ȘI MANIFESTĂRI
- Sărbătoarea Marinei – este susținută anual pe data de 15 august.

46
 Figură 43 Manifestații militare de ziua Marinei
Sursa: https://www.europafm.ro/ziua-marinei-la-constanta-cu-parade-si-jocuri-marinaresti/

- Festivalul de muzică Neversea

Este cel mai mare și spectaculos festival de pe litoralul Românesc care aduce artiști
atât internaționali cât și naționali renumiți precum: Jessie J, The Script, The Motans,
Irina Rimes, etc.

Figură 44 Festivalul de muzică Neversea

Sursa: https://www.iconcert.ro/acces-program-neversea-festival-2019.html

- Amintim: Sărbătoarea Mării (13-15 august), Expoziția de yachturi (luna mai),

Festivalul Internațional de Operă și Balet (septembrie-noiembrie), Festivalul
Internațional de Film Fantasio, Orășelul Copiilor (decembrie), Zilele Constanței (mai)
și Expoziția de mașini de epocă (Monica VODĂ et. al., 2015)

4.3 IMPACTUL SOCIO-CULTURAL GENERAT DE TURISMUL CULTURAL ÎN

CONSTANȚA

IMPACTELE POZITIVE
Primul impact pozitiv important se datorează nivelului de trai ridicat deoarece pe lângă
crearea locurilor de muncă, turismul cultural în Municipiul Constanța poate oferi în mod
direct implicarea productivă a acestora în proiectarea și aprovizionarea de produse turistice
locale. În acest mod, localnicii sunt încurajați să producă o afacere proprie, spre exemplu de

47
meșteșugari, creatori de suveniruri, beneficiari de servicii cu caracteristic local, producători de
alimente sau băuturi naturale, etc.
Un al doilea impact pozitiv se referă la faptul că Municipiul Constanța se poate mândrii în
ceea ce privește cultura și tradițiile din zonă. Pe tot parcursul anului sunt organizate
manifestări culturale unde sunt prezentate localitățile de trai, vestimentația reprezentativă,
religia, așezămintele de cult, calendare cu diverse sărbători specifice etniei respective, toate
acestea ducând la un flux turistic ridicat la nivel național.

IMPACTE NEGATIVE
Autoarea Monica Elena OGÂLACI a specificat că pentru reducerea urmărilor socio-culturale
negative sunt necesare luarea unor măsuri: păstrarea autenticității artei și a meșteșugurilor
locale, garanția accesului locuitorilor la obiectivele și avantajele turistice, atenționarea
aglomerării zonelor de atracție, documentarea locuitorilor în ceea ce privește turismul, spre
exemplu despre obiceiurile și tradițiile din zona respectivă, utilizarea unui control strict asupra
traficului și folosirii substanțelor etnobotanice, asupra criminalității și prostituției doar dacă
există în zona respectivă. Dezvoltarea turismului trebuie verificată tot timpul pentru a evita
crearea unui impact negativ real.
Principalul impact negativ în ceea ce privește efectul demonstrativ mai exact comportamentul
localnicilor care este preluat de la turiști se resimte într-un mod accentuat în perioada
festivalului de muzică Neversea. Fiind un festival cunoscut atrage turiști atât naționali cât și
internaționali în număr de peste 240.000 mii de participanți. Încă din primul an de desfășurare
a manifestației, turiștii veniți au avut un impact negativ asupra localnicilor în ceea ce privește
distrugerea prin aruncarea necorespunzătoare a deșeurilor acest lucru determinând ca și
locuitorii acestui oraș să decurgă la astfel de manifestări.

Figură 45 Deșeurile aruncate în cadrul festivalului de muzică Neversea

48
 Sursa: Facebook, autor: Ionuț Dragotesc
4.4 IMPACTUL ECONOMIC GENERAT DE TURISMUL CULTURAL ÎN
CONSTANȚA
IMPACT POZITIV
a. Creează job-uri
 În România, lipsa personalului a devenit tot mai frecvent întâlnită, dublată de o criză a
forței de muncă calificate. Categoria turismului și al ospitalității se confruntă, față de
situația generală nepotrivită dată de migrația forței de muncă în afara României și a
unui învățământ profesional segmentat, care nu este bazat pe nevoile reale ale pieței
(lipsa instituțiilor de învățământ cu program profesional și de meserii).
 În Municipiul Constanța sunt în momentul de față peste 70 de furnizori de formare
autorizați Autoritatea Națională pentru Calificări, care pune la dispoziție programe de
formare pe o perioadă scurtă în domeniile turismului, 5 instituții de învățământ
preuniversitar cu programe de specializare în turism și 2 instituții de învățământ
superior.
 În anul 2016, existau aproximativ 13.846 contracte active în raport cu totalul turiștilor
sosiți în sezonul estival circa 532.624, constatăm faptul că turismul dispune de o
expunere de 39,49 turiști/loc de muncă cu un număr de 253 locuri de muncă la 10.000
de turiști. Luând în considerare acest raport, în urma tendinței de creștere de
aproximativ 22٪ a sosirilor, putem calcula necesitatea locurilor de muncă în momentul
actual aceea fiind de 16.440 cu 18٪ mai mult. În acest fel, referindu-ne la creșterea
numărului de turiști, este utilă introducerea unei strategii de măsuri cu scopul de a
asigura necesitatea forței de muncă în turism care să țină cont de dinamica
personalului, calitatea serviciilor, gradul de pregătire și de rentabilitate
 După menționarea primăriei Municipiului Constanța, industria de profil se înfruntă cu
o serie de provocări:
- Numărul de absolvenți și personalul calificat nu acoperă cerințele adevărate ale pieței
muncii
- Migrația – aproximativ 4 milioane de români au ales să muncească în afara României
- Sezonalitatea naște o modificare mare în rândul personalului și nesiguranța unui loc de
muncă stabil
- Ocupație scăzută pentru activitățile din turism din cauza sezonalității
- Pregătirea scăzută al angajaților din domeniul turismului
- Nevoia de progresare, perfecționare a formatorilor și cadrelor didactice

49
 b. Generează venituri
 Operatori publici:
- Teatrul de Stat Constanța, cunoscut în prezent sub numele de Teatrul Fantasio, are 274
de locuri și oferă publicului un program variat de spectacole culturale. Bugetul anual
prezentat este de 2,74 milioane lei cu 7٪ venituri proprii, din bugetul anual, circa 60٪
merg către costuri personale și 30٪ către cheltuieli de mentenanță
- Teatrul Național de Operă și Balet Oleg Danovski, beneficiază de circa 6-7 milioane
de lei din care veniturile proprii sunt de 10٪.
- Complexul Muzeal de Științe ale Naturii are un buget de aproximativ 8 milioane de lei
din care 6,2 milioane sunt venituri proprii.
- Muzeul de Istorie Națională și Arheologie are un buget anual de 5 milioane de lei din
care 25-30٪ constituie venituri proprii iar cheltuielile de personal sunt de peste 60 ٪ din
venituri
- Muzeul de Artă are un buget anual de circa 2,2 milioane de lei
- Muzeul de Artă populară cu un buget anual de circa 0,8 milioane de lei
- Sunt prezenți un număr mare de operatori culturali publici, cu programe variate care
răspund unor nevoi și contexte specifice. Muzeele dețin arhive extrem de valoroase
dar duc lipsă de o infrastructură bună, insuficient adaptate cererii turistice, spre
exemplu traduceri în limbă străină.
- Creșterea financiară în alte sectoare (suportă dezvoltarea locală)
- Dezvoltarea de tip metropolitan (gaze, telecomunicații, piețe, zone centrale)
c. Telecomunicații și transmisiuni prin Curenți Slabi
Telefonia, internetul, radioul și televiziunea sunt parte complementara a vieții actuale, fiind
mijloacele prin care oamenii comunică, emit și capătă informații, își expun ideile și
concepțiile și nu în ultimul rând își rezolvă problemele atât pe plan personal cât și pe plan
profesional. În acest fel, în Zona Metropolitană Constanța se găsesc următorii operatori de
servicii mobile de voce și de date: Orange România S.A, Vodafone România S.A, Telekom
România, UPC România, RCS&RDS S.A. Din companiile de cablu menționăm: CANAL S
SRL, UPC ROMÂNIA, PRIME TELECOM, DATA NET, GTS TELECOM (Niculae Cătălin
SÂRBU et. al., 2015)
d. Piețe
În stadiul Municipiului Constanța piețele sunt gestionate de către Regia Autonomă pentru
Exploatarea Domeniului Public și Privat. Amintim: piața Unirii, Tomis III, Tomis-Nord și
Km 4-5. Cu toate că piețele enumerate mai sus reușesc aproape să acopere nevoile
50
locuitorilor, se simte absența unei piețe cu caracteristic piscicol, conturând astfel semnificația
Municipiului Constanța, Port la Marea Neagră (Niculae Cătălin SÂRBU et. al., 2015)
e. Gaze
Pe durata anilor 2006-2014, extinderea rețelei de distribuție a gazelor naturale s-a mărit, în
momentul actual fiind de 699,5 km, alimentarea cu gaze la nivelul Zonei Metropolitane
Constanța rămâne insuficientă. Este utilă continuarea dezvoltării infrastructurii de distribuție
pe perimetrul întregii zone metropolitane din cauza creșterii și dezvoltării zonelor
rezidențiale.

ANII 1992 2002 2004 2005 2006 2014

MUNICIPIUL - 84.4 163.0 213.6 283.0 430.7

Tabel 1 Lungimea rețelei de distribuție a gazelor naturale în Zona Metropolitană Constanța

-km-
Sursa: Niculae Cătălin SÂRBU et. al., 2015
f. Capacitatea administrativă
În stadiul Polului de Creștere în Zona Metropolitană Constanța, calitatea administrativa și
instituțională este aproximativ foarte bună față de alte zone sau sub-regiuni de dezvoltare din
România. Cu toate acestea, nu sunt suficient de bine stabilizate față de standardele și media
Uniunii Europene (Niculae Cătălin SÂRBU et. al., 2015)

IMPACT NEGATIV
a. Import și export
Portul Constanța este cel mai larg și adânc port la Marea Neagră și susține industria și
comerțul României. Are posibilitatea de a ajunge esențiala poartă pentru coridorul Europa-
Asia. Pentru ca Portul Constanța să poată întreacă productiv principalele porturi europene
situate la capătul Coridoarelor Trans-Europene și porturile de la Marea Neagră, este nevoie să
poată accepta nave cu un volum mai mare și să poată efectua îndată operațiunile și
programările de nave. Ca această activitate să se poată îndeplinii, este necesară formarea unor
instalații portuare sigure, stabilirea unui management și a unui sistem de operare productiv și
perfecționarea gradului serviciilor prin implementarea tehnologiilor IT (Andreea CIORTEA
et. al., 2016).
b. Afacerile locale sunt excluse din market
Cu toate că afacerile locale se pot realiza ușor, fără investiții mari iar tot profitul îi aparține
deținătorului, acesta are și o serie de dezavantaje. Principalul dezavantaj este că în prezent,

51
afacerile mari cu profit ridicat, în cazul nostru în Municipiul Constanța restaurantele precum:
Le Premier, Scapino, Marco Polo, etc., pentru a se aproviziona cu produse agricole, apelează
de cele mai multe ori la hipermarket-urile mari din oraș precum Auchan, Metro și Selgros.
Aceste firme la rândul lor se alimentează de la investitori străini, neluând în seamă faptul că
majoritatea populației tind spre a găsii în aceste hipermarket-uri produse românești
c. Guvernul trebuie sa investească în dezvoltarea infrastructurii și să ofere suport
financiar
- Infrastructura de transport în comun este degradată, RATC deținând automobile
adaptate cu standarde care nu sunt potrivite politicilor din prezent, în vreme ce locurile
de vânzare a biletelor au o înfățișare neplăcută.
- În ceea ce privește infrastructura de transport rutier, în timpul sezonului estival, mai
multe bulevarde din municipiu suportă cu dificultate o acumulare ridicată.
- Numărul actual al locurilor de parcare nu acoperă numărul necesar pentru localnici
- Infrastructura pietonală este în mare parte medie spre slabă datorată formei înguste de
aproximativ 1.5 m.
- Infrastructura turistică este prea puțin promovată, aflându-se până în prezent într-o
stare scăzută.
- Infrastructura sportivă este inexistentă la nivel național, atrăgând astfel doar
manifestări de importanță locală.
- Infrastructura hotelieră sunt într-un număr mic pentru necesitățile unei destinații
atractive (Andreea CIORTEA et. al., 2016)
d. Prețuri ridicate
- În plin sezon, costurile sejurului este mult peste media obișnuită datorită cererii foarte
mari fiind singurul oraș cu deschidere la Marea Neagra din țară.
- În stațiunea Mamaia - prețurile pentru hotelurile de patru și cinci stele pornesc de la
1.000 lei și poate crește până la 1.200-1.300 lei pe noapte
- La un hotel de trei stele prețurile sunt de 250-350 lei pe noapte
- Costurile pentru o cameră la un hotel de două stele sunt între 150-200 lei pe noapte
(Site: MEDIAFAX, data: 22.06.2020, ora: 22:30)

52
Cap. V STUDIUL DE CAZ

5.1 CHESTIONARE DIN PERSPECTIVA LOCALNICILOR CU PRIVIRE LA

POTENȚIALUL TURISTIC CULTURAL DIN ORAȘUL CONSTANȚA (FEMEI-
BĂRBAȚI)
Femei Bărbați

Figură 46 Profesia

În urma sondajului, cele mai multe persoane intervievate de sex feminin cât și de sex
masculin sunt studenți în proporție de 55% , ceea ce demonstrează că persoanele cu studii
sunt mult mai interesate de potențialul turismului cultural al orașului Constanța.

Femei Bărbați

Figură 47 Forma de învățământ absolvită

53
Conform sondajului efectuat pentru partea de analiză a lucrării de licență, din figura 2, putem
să observăm că cea mai mare parte a persoanelor intervievate sunt cele care au ca formă de
învățământ absolvită liceul, atât în cazul femeilor cât și a bărbaților.

Femei Bărbați

Figură 48 Turismul practicat

La nivel de turism practicat, exista o mare diferență între bărbați și femei atunci când vine
vorba despre aceste alegeri. Bărbații sunt mult mai comozi în alegerile lor decât femeile -
64% dintre bărbații preferă o vacanță de grup, neorganizată și spontană comparativ cu 33%
dintre femei care preferă turismul organizat sau semi-organizat. În procent de 67% îl preferă
probabil individual din cauza lipsei de coordonare a grupului, cu cât sunt mai multe persoane
cu atât hotărârile se iau mai greu. În partea opusă bărbații prefera turismul individual in
procent de 36%

Femei Bărbați

Figură 49 Manifestațiile culturale din orașul Constanța

54
Internetul este un mijloc foarte important de promovare și informare a manifestațiilor
culturale ale Municipiului Constanta. Astfel, la modul general, se constată că eficacitatea
promovării online, apreciată ca fiind mai ridicată prin comparație cu cea „tradițională” este
determinată de mai mulți factori printre care: calitatea mai bună a țintei vizate, selectivitatea
mai bună, desfășurarea și evaluarea eficienței acțiunilor de publicitate online mult mai rapide
și mai exacte, permițând realizarea unor adaptări adecvate și prompte ale acestora. Studiul
arată că atât femeile cât și bărbații în procent aproape egal de 70-80% au aflat de
manifestațiile culturale ale orașului prin internet.

Femei Bărbați

Figură 50 Turismul cultural în orașul Constanța

În urma acestui sondaj exista o mare diferență între bărbați și femei, în procent de 79%
observam că persoanele de sex feminin consideră că turismul cultural al orașului Constanța
este satisfăcător pe când persoanele de sex masculin consideră că este nesatisfăcător în
proporție de 62%. Această diferență arată că bărbații au obiceiuri și modul de viață diferit față
de femei aceștia neparticipând la activitățile cu copii precum vizitarea muzeelor, vizionarea
pieselor de teatru, vizitarea siturilor arheologice.

55
Femei Bărbați

Figură 51 Beneficiul turismului cultural în orașul Constanța

Din cei intervievați doar 4% au considerat că turismul cultural nu aduce nici un beneficiu în
economia orașului Constanța acestea fiind persoanele de sex feminin. Observam faptul că
bărbații în proporție de 100% consideră că turismul cultural are un rol semnificativ în
creșterea economiei.
Femei Bărbați

Figură 52 Atractivitatea muzeelor din orașul Constanța

Conform studiului aproximativ 50% din cei care au participat la sondaj sunt de părere că
muzeele orașului Constanța nu sunt bine puse la punct din punct de vedere al conservării,
valorificării și restaurării în scop de studiu și educație. De cealaltă parte femeile în procent de
32% consideră că sunt valorificate în mare măsură pe când bărbații în procent de 33% în
foarte mică măsură.

56
Femei Bărbați

Figură 53 Note pentru aspectul muzeelor din orașul Constanța

Fiind vorba de turismul cultural al orașului Constanța cel mai apreciat este Muzeul de Istorie
și Arheologie în procent de 63% în rândul persoanelor de sex feminin și de 64% în rândul
persoanelor de sex masculin considerându-l un potențial imens de dezvoltare a turismului
cultural și educațional acesta fiind unul dintre cele mai bogate muzee din România având un
patrimoniu impresionat, format din peste 430.000 de obiecte care datează din paleolitic până
în epoca moderna. În pondere de 17-18 % al-2-lea cel mai apreciat muzeu al orașul este
Muzeul Marinei fiind cea mai importantă instituție de acest gen din România și adăpostește
mărturii prețioase ale evoluției marinei militare și civile din țara noastră.

Femei Bărbați

Figură 54 Participarea la piesele teatrale din orașul Constanța

Conform sondajului În funcție de sexul subiecților, putem afirma că segmentul feminin al

publicului în pondere de 67% nu au participat la o piesa de teatru iar segmentul masculin în

57
pondere de 55% din lipsa organizării timpului și a calității spectacolelor de teatru. Pe de altă
parte doar 33% din femei și 45% din bărbați au participat la o piesa de teatru aceștia fiind
interesați și de activități culturale.

Femei Bărbați

Figură 55 Impactul asupra participării la piesele teatrale din cadrul centrelor culturale din
orașul Constanța

Teatrul este oglinda societății, are un rol educativ, distractiv, de relaxare și de dezvoltare. În
ceea ce privește impactul asupra intervievaților participați la sondaj, observam în rândul
segmentului feminin în pondere de 41% ca au avut parte de relaxare , 17% în egala măsură
nu a avut nici un impact sau a fost o experiență plăcută și 25% nu au participat, pe când în
rândul segmentului masculin în pondere de 46% a avut un impact pozitiv, 36% nu au
participat și 18 % nu au simțit nimic ieșit din comun. În concluzie teatrul are un impact
pozitiv mai mult în rândul femeilor decât a bărbaților.

Femei Bărbați

Figură 56 Răspândirea edificiilor religioase în orașul Constanța

58
Edificiile religioase sunt obiective turistice cu o răspândire generalizată în toate localitățile.
Conform sondajului observam că persoanele de sex masculin consideră în procent de 73% că
răspândirea edificiilor religioase în orașul Constanța este bine pusă în valoare și doar 27%
sunt de părere că nu este bine pusă în valoare. În schimb segmentul feminin în proporție egală
cu 50% sunt și nu sunt de acord , ceea ce denotă că bărbații care au participat la sondaj au mai
multe cunoștințe legate de acest aspect.

Femei Bărbați

Figură 57 Evaluarea edificiilor religioase din orașul Constanța

În urma intervievării observam pe o scară de la 1 la 5 atât și la femei cât și la bărbați, în ceea

ce privește starea de conservare a edificiilor religioase a Municipiului Constanța că doar 7%
se află în stare extraordinar de bună, 13% foarte bună, 20% în stare buna, 27% în stare proastă
și un procent foarte mare de 33% în stare foarte proastă. O cerință este stabilirea modalităților
de conservare și restaurare, fără de care nu se vor putea înlătura improvizația sau soluțiile
greșite și de cele mai multe ori amânările.

Femei Bărbați

Figură 58 Desfășurarea festivalurilor culinare la contribuirea economiei în orașul Constanța

59
Orașul Constanța a devenit o adevărată capitală a festivalurilor de mâncare și băutură ceea ce
denotă faptul că înregistrează una dintre cele mai spectaculoase creșteri din economie a
acestuia. Asta reiese și în urma sondajului unde în proporție de 100% în rândul segmentului
masculin și 92% în rândul segmentului feminin care consideră că aceste festivaluri au avut un
impact major în majorarea economiei a orașului și doar 7% din segmental feminin cred că nu
ajuta economia.

Femei Bărbați

Figură 59 Dezvoltarea obiceiurilor și tradițiilor în orașul Constanța

Tradițiile, obiceiurile, portul popular și folclorul sunt comori inestimabile ale orașului
Constanța, conform majorității etnologilor de la Muzeul de Artă Populară Constanța.
Promovarea tradițiilor este extrem de importantă în ceea ce privește dezvoltarea turismului.
După câte putem observa în schemele prezentate, majoritatea persoanelor au răspuns negativ
datorită lipsei promovării de către autoritățile competente sau de către agențiile de turism, atât
din rândul respondenților bărbați cât și al femeilor.

Femei Bărbați

Figură 60 Participarea la festivalul de muzică Neversea

60
Festivalul Neversea fiind cel mai mare eveniment de pe litoralul românesc, a avut un aport
semnificativ în dezvoltarea turismului cultural. Cea mai mare parte a participanților din sondaj
au fost bărbații, ceea ce denotă că au fost mult mai atrași de acest tip de eveniment.

Femei Bărbați

Figură 61 Contribuirea festivalului de muzică Neversea la potențialului turistic cultural din

orașul Constanța
Festivalul de muzică Neversea a avut un real succes în privința optimizării potențialului
turistic cultural, respondenții apreciind aproape umanitatea. Unul dintre cele mai importante
aspecte a fost participarea turiștilor străini (câți străini au fost? De unde au venit?) acesta fiind
un mod eficient de a arată frumusețile de care beneficiază orașul Constanța. După câte putem
observa, ambele sexe au răspuns într-o pondere foarte mare. Cu alte cuvinte, festivalul
Neversea poate fi un mijloc foarte util pentru promovarea turismului cultural pentru județul
Constanța și nu numai.

Femei Bărbați

Figură 62 Părere personală asupra avantajelor decât a dezavantajelor

61
Fiind cel mai mare festival, automat aduce un beneficiu atât pe plan turistic, cât și pe plan
economic. Participanții la sondaj din ambele parți au răspuns pozitiv în pondere de peste 90 ٪
ceea ce semnifică că sunt avantajele sunt majoritare.

Femei Bărbați

Figură 63 Avantajele festivalului Neversea

Bărbații au o perspectivă diferită în ceea ce privește avantajele, acestea fiind că ei consideră
economia și promovarea ca principalele atuuri ale festivalului, în timp ce femeile consideră că
participarea turiștilor străini ajută mai mult la dezvoltarea orașului

Femei Bărbați

Figură 64 Dezavantajele festivalului de muzică Neversea

În cele 4 zile ale festivalului Neversea, principalul dezavantaj este aglomerația, cum se poate
vedea în figurile de mai sus bărbații sunt cei mai deranjați de traficul îngreunat în proporție de
64٪ iar femeile în proporție de 42 ٪ prin faptul că nu mai ajung la timp de la o locație la alta și

62
că nu mai pot practica activitățile zilnice. Un alt dezavantaj important este perturbarea liniștii
publice 36٪ și zgomotul în proporție de 21٪.Fiind un festival de muzică,

Femei Bărbați

Figură 65 Organizarea mai multor activități culturalr în extra-sezon

Conform sondajului observăm în ambele segmente în procent de 100% că organizarea mai
multor activități culturale extra-sezon ar atrage mai mulți turiști și astfel economia orașului va
crește semnificativ pe tot parcursul anului

Femei Bărbați

Figură 66 Activități culturale pentru a atrage turiști în extra-sezon

În urma intervievării observam în rândul bărbaților în ceea ce privește activitățile culturale ce
ar putea fi organizate în orașul Constanța pentru a atrage turiști în extra-sezon, o pondere de
37% care consideră spectacolele un mod bun de a atrage turiști, o pondere egală de 18% ar fi
târgurile de crăciun, festivalurile de film în aer liber și licitațiile în Cazino și de numai 9%
festivalurile de muzică. Pe cealaltă parte în rândul femeilor o pondere egală de 25% cred că
serile de film în aer liber și târgurile de crăciun ar avea un potențial bun de a atrage turiști în

63
extra-sezon, 21% concertele ,17% piesele de teatru și doar 12% activitățile care ar putea
promova istoria orașului Constanța.

Femei Bărbați

Figură 67 Opinie personală cu privire la perioada potrivită pentru activități culturale în

extra-sezon
Din punct de vedere al organizării activităților culturale în extra-sezon 62% din femei
consideră un mod prielnic de atrage turiști primăvara, 21% toamna și numai 17% iarna. În
segmentul masculin observăm o pondere de 64% primăvara și 18% iarna și toamna. În
concluzie constănțenii sunt de părere că sezonul călduros are un mare avantaj în organizarea
activităților culturale pentru a atrage turiști.

Femei Bărbați

Figură 68 Prețurile obiectivelor

Prețul intrării al obiectivelor turistice ocupă un rol important în menținerea și întreținerea
obiectivelor culturale ale orașului. Totuși după cum se poate vedea în sondaj 79% din
segmentul femeilor consideră că prețul este avantajos și numai 21% cred că prețul este destul
de ridicat. În segmentul bărbaților 64% sunt de acord că prețul este bun și numai 36% sunt de

64
părere că este ridicat. În urma sondajului concluzionam că prețul intrării al obiectivelor
turistice ale Municipiului Constanța este unul destul de avantajos pentru toate statuturile.

Femei Bărbați

Figură 69 Nevoia cetățenilor pentru activitățile culturale

Orașul Constanța are nevoie de dezvoltarea unei politici de evenimente targhetate care să
ofere orașului vibrație. Locuitorii au nevoie mai să își ocupe timpul liber prin cunoașterea
culturii. În pondere de 100% și 92% din participanții la sondaj atât segmentul masculin cât și
în cel feminin consideră că cetățenii orașului Constanța au nevoie mai mare de activități
culturale decât turiștii. Pe de altă parte doar 8% din femei cred că cetățenii nu au nevoie mai
mare decât turiștii aceștia nelocuind aici au șansa de a cunoaște tradițiile, obiceiurile și istoria
într-un timp relativ scurt.

5.2 CHESTIONARE DIN PERSPECTIVA TURIȘTILO CU PRIVIRE LA

POTENȚIALUL TURISTIC CULTURAL DIN ORAȘUL CONSTANȚA (FEMEI-
BĂRBAȚI)

Femei Bărbați

65
 Figură 70 Județul de proveniență
Conform figurii de mai sus turiștii care au la participat la sondaj au județul de proveniență în
rândul femeilor în pondere de 75% Ialomița și 25 % Iași, iar în rândul bărbaților cu un procent
egal de 50% Tulcea și Vâlcea.

Femei Bărbați

Figură 71 Forma de învățământ

În rândul turiștilor participanți la sondaj 75% din segmentul feminin au ca formă de
învățământ absolvită Masterul și 25% liceul, iar din segmentul masculin cu același procent de
50% au ca formă de învățământ absolvită masterul și liceul, ceea ce rezultă că participantele
la sondaj au studii superioare.

Femei Bărbați

Figură 72 Turism practicat din perspectiva turiștilor

Observăm un procent egal de 50% în rândul bărbaților cât și al femeilor în ceea ce privește
turismul practicat atât individual cât în grup.

66
Femei Bărbați

Figură 73 Manifestațiile culturale din perspectiva turiștilor în orașul Constanța

Conform sondajului turiștii de sex masculin au aflat de manifestările culturale ale orașului
Constanța în procent de 50% prin agenții ceea ce înseamnă că preferă siguranța și vor sa aibă
un traseu bine stabilit. În pondere de 50% la ambele sexe au ca sursă de informare a
manifestărilor culturale internetul și alt procent care se regăsește la segmentul feminin în
proporție de 50% prin prieteni.

Femei Bărbați

Figură 74 Turismul cultural din în orașul Constanța din perspectiva turiștilor

Procent semnificativ de 50% dintre turiștii intervievași atât în rândul femeilor cât și al
bărbaților consideră turismul cultural al orașului Constanța nesatisfăcător. Aspectele
problematice cu care se confruntă acest tip de turism sunt legate de infrastructura de acces, la

67
siturile arheologice și monumentele de arhitectură, învechită și insuficientă, lipsa spațiilor de
parcare dotate cu puncte de informare și promovare a obiectivului cultural, lipsa spațiilor
speciale de campare pentru turismul de pelerinaj. Pe de altă parte 50% dintre bărbați și 25%
dintre femei au remarcat bisericile și ansamblurile mănăstirești, monumentele și ansambluri
de arhitectură și de artă, ansamblurile arhitecturale urbane, centrele istorice și siturile
arheologice ca fiind satisfăcătoare. Un procent destul de mic de 25% din segmentul feminin
consideră orașul Constanța ca fiind un patrimoniu cultural-istoric și etnofolcloric de mare
valoare și implicit atractivitate turistică foarte satisfăcătoare.

Femei Bărbați

Figură 75 Valoarea turismului cultural în orașul Constanța din perspectiva turiștilor

Din păcate în procent foarte mare de 100% în segmentul masculin și 60% în segmentul
feminin consideră că turismul cultural al orașului nu este suficient de bine pus în valoare din
cauza : funcționalității în sedii neadecvate a mai multor instituții de cultura, insuficiența
promovării a patrimoniului cultural regional, lipsa infrastructurii și accesibilitatea redusă la
unele situri arheologice și monumente istorice, numărului redus de evenimente artistice de
dimensiuni europene sau internaționale. Doar 40% din femei consideră că turismul cultural
este suficient de bine pus în valoare datorită multiculturalității spațiului dobrogean.
Femei Bărbați

68
 Figură 76 Beneficiul turismului cultural din orașul Constanța din perspectiva turiștilor
Conform sondajului toți cei intervievați cred că turismul cultural aduce un beneficiu în
economia orașului Constanța.

Femei Bărbați

Figură 77 Atractivitatea muzeelor din orașul Constanța din perspectiva turiștilor

În urma sondajului observăm că turiștii în pondere de 50% atât în rândul femeilor cât și al
bărbaților consideră că muzeele orașului Constanța sunt în mică măsură puse la punct, din
punct de vedere al păstrării, conservării și restaurării. În procent egal de 25% femeile
consideră că în mare și foarte mare măsură sunt bine puse la punct din punct de vedere al
exponatelor. În pondere de 50% bărbații cred că muzeele sunt în foarte mică măsură puse la
punct.

Femei Bărbați

Figură 78 Note pentru aspectul muzeelor din Constanța din perspectiva turiștilor

69
În urma sondajului o parte foarte mare din turiști consideră că cel mai atractiv muzeu al
Constanței este Muzeul de Istorie și Arheologie (100% bărbații și 75% femeile) acesta
adăpostind obiecte de origine greacă, romană, bizantină și medievală (unelte și arme din
piatră, bronz și fier), ceramica, elemente arhitectonice antice (coloane, capiteluri, frontoane,
decoruri, etc.), sculpturi antice, vase din sticlă, statuete din bronz, bijuterii (colecția cuprinde
monede din argint, bronz și aur, unele dintre ele fiind unice), icoane, documente, hărți,
machete, fotografii, telegrame, reviste, obiecte, piese de mobilier și alte obiecte cu o mare
încărcătură istorică. Pe de altă parte doar 25% din femei consideră muzeul Marinei ca fiind
cel mai atractiv muzeu acesta adăpostind mărturii prețioase ale evoluției marinei militare și
civile din țara noastră.

Femei Bărbați

Figură 79 Participarea la piese teatrale din Constanța din perspectiva turiștilor

În lipsa promovării, din păcate în pondere de 75% din turiștii al segmentului feminin nu au
participat niciodată la o piesa de teatru în cadrul centrelor culturale din orașul Constanța și
doar 25% au răspuns afirmativ. În segmentul masculin ponderea este egală cu 50% ceea ce
denotă că bărbații sunt interesați mai mult de evenimentele culturale ale orașului.

Femei Bărbați

70
 Figură 80 Impactul asupra participării la piesele teatrale din perspectiva turiștilor
Neparticipând la piesele teatrale din cadrul centrului cultural din orașul Constanța turiștii din
segmentul masculin în pondere de 50% și din segmentul feminin în pondere de 75% nu au
putut să își exprime impactul pe care l-ar fi avut asupra lor. Pe de alta parte 25% din femei au
simțit o stare de relaxare și 50% din bărbați nu au simțit nimic ieșit din comun.

Femei Bărbați

Figură 81 Răspândirile edificiilor religioase din perspectiva turiștilor

În urma sondajului 100% din bărbați și 75% din femei cred că răspândirea edificiilor
religioase în orașul Constanța este bine pus în valoare și doar 25% din femei cred că nu.

Femei Bărbați

71
 Figură 82 Evaluarea edificiilor religioase din perspectiva turiștilor
În urma sondajului, observam pe o scară de la 1 la 5, în ceea ce privește starea de conservare a
edificiilor religioase în Municipiului Constanța femeile au dat note de la 1 la 2 ceea ce
reprezintă că din punctul lor de vedere edificiile sunt extrem de deteriorate iar în ceea ce
privește opinia bărbaților instituțiile religioase tind să aibă un aspect destul de bine păstrat
datorită faptului că pun accent mai mult pentru modul în care au fost construite decât aspectul
estetic.

Femei Bărbați

Figură 83 Desfășurarea festivalurilor culinare din perspectiva turiștilo

Atât în opinia femeilor cât și în opinia bărbaților, în urma intervievării reiese că în proporție
de 100% consideră că aceste festivaluri culinare au avut și au în continuare un impact puternic
în economia orașului.

Femei Bărbați

72
 Figură 84 Dezvoltarea obiceiurilor și tradițiilor în orașul Constanța din perspectiva
localnicilor

În urma intervievării reiese jumătate din persoane în proporție de peste 75٪ au răspuns pozitiv
în ceea ce privește promovarea datorită manifestărilor culturale frecvente în cadrul
Municipiului Constanța, iar cealaltă jumătate au răspuns negativ în proporție de peste 55٪ din
cauza lipsei promovării de către autoritățile competente sau de către agențiile de turism.

Femei Bărbați

Figură 85 Participarea turiștilor la festivalul de muzică Neversea

Observam că în urma sondajului majoritatea persoanelor intervievate au participat cel puțin o

dată la festivalul Neversea în pondere de peste 50% ceea ce înseamnă că acest eveniment
cultural atrage un publicul tânăr care este dornic de distracție
73
Femei Bărbați

Figură 86 Opinia turiștilor în ceea ce privește promovarea potențialului turistic cu ajutorul

festivalului Neversea
În urma intervievării participanților la sondaj, în pondere de peste 75% sunt de părere că
festivalul de muzică Neversea ajută la îmbunătățirea potențialului turismului cultural al
orașului Constanța deoarece numărul turiștilor a crescut simțitor încă din prima ediție, atât a
celor din țara cât și a celor străini. Fiind gazde bune și cu investiții în infrastructură,
constănțenii si-au construit singuri un brand turistic al orașului.

Femei Bărbați

Figură 87 Părerea personală a turiștilor cu privire la aducerea avantajelor decât a

dezavantajelor din cadrul festivalului Neversea

74
Participanții la sondaj sunt de părere că în procent de peste 50% pentru ambele sexe, festivalul
de muzică Neversea aduce mai multe avantaje decât dezavantaje datorită beneficiilor
economice și culturale dobândite în urma festivalului.

Femei Bărbați

Figură 88 Avantajele festivalului de muzică Neversea din perspectiva turiștilor

Conform figurii de mai sus constatăm că turiștii în pondere de peste 40-50% sunt de părere că
unul dintre cele mai mari avantaje este creșterea economiei prin crearea locurilor de muncă,
introducerea numărului mare de cazări și promovarea internațională de care are parte
Constanța datorită prezenței artiștilor internaționali. Mulți postează pe paginile lor de
socializare imagini cu atmosfera de aici, cu peisajele, vorbesc în cuvinte de laudă despre
litoralul de românesc iar acest lucru este destul de important ținând cont de evoluția
tehnologiei actuale. Luam în considerare și un procent de peste 25% distracția publicul fiind
unul tânăr dornic să fie provocat și surprins de atmosfera.

Femei Bărbați

75
 Figură 89 Dezavantajele pe care festivalul de muzică Neversea le aduce din perspectiva
turiștilor
Pe departe cel mai mare dezavantaj considerat de turiștii participanți la sondaj este
aglomerația în pondere de peste 50%. Locurile de parcare sunt limitate iar volumul de
persoane care participă la festival după ora 17:00 este unul foarte mare. Perturbarea liniștii
publice ocupă și ea un procent de peste 36%, urmând substanțele interzise cu 25% .
Femei Bărbați

Figură 90 Părerea turiștilor în legătura cu organizarea activităților în extra-sezon

În urma sondajului 100% din turiști cred ca orașul Constanța ar trebui să organizeze mai
multe activități culturale în extra-sezon pentru a atrage un număr mare de turiști cum ar fi
concerte, lansări de cărți, evenimente la muzee, teatre, muzeele de istorie și de artă populară
care ar trebui sa diverse evenimente și expoziții.

Femei Bărbați

Figură 91 Activități în extra-sezon din perspectiva turiștilor

76
Conform sondajului, turiștii sunt de părere că activitățile culturale care ar putea fi organizate
în orașul Constanța pentru a atrage turiști în extra-sezon sunt într-un procent de peste 30% în
legătură cu organizarea mai multor piese teatrale, peste 18% târguri de crăciun, 18%
festivaluri de film în aer liber, 25% diverse parade. Acestea ar aduce un număr mult mai mare
de vizitatori în perioada în care nu litoralul este vedeta.

Femei Bărbați

Figură 92 Perioada activităților culturale în extra-sezon din perspectiva turiștilor

Conform figurii de mai sus, observăm că turiștii intervievați consideră în pondere de peste
65% primăvara ca fiind o perioadă potrivită pentru activitățile culturale în extra-sezon pentru
a fii organizate în aer liber ținând cont de vremea favorabilă. Peste 18% din cei intervievați
cred că toamna ar fi potrivită pentru aceste manifestări de evenimente și 18% iarna deoarece
nu există în prezent un târg de crăciun dezvoltat.

Femei Bărbați

Figură 93 Prețurile obiectivelor turistice din perspectiva turiștilor

77
Turiștii intervievați consideră că prețurile obiectivelor turistice culturale în procent de peste
64% sunt avantajoase prețurile situându-se între 15 și 25 lei la muzee, situri, delfinariu până la
400 lei în cadrul festivalul de muzică Neversea. Doar un procent de peste 25% consideră că
prețurile nu sunt avantajoase datorită lipsei investițiilor atât interioare cât și exterioare.

Femei Bărbați

Figură 94 Perspectiva turiștilor în legătură cu nevoia localnicilor pentru activitățile

culturale
Conform sondajului, în pondere de 100% turiștii cred că cetățenii orașului Constanța au
nevoie mult mai mare de activități culturale decât ei pentru ocuparea timpul liber timp de 365
de zile și evitarea monotoniei, în schimb turiștii au sejururi de maxim 7 zile aceștia având
timp limitat să participe la toate evenimentele culturale organizate.

78
ANALIZA SWOT
PUNCTE TARI
-Poziționarea geografică avantajoasă pentru
dezvoltarea unei producții turistice noi spre
exemplu se pot practica trasee turistice cu
scopul de a vizita întreg județul, de
croazieră, de afaceri, cultural, etc.
-Zona Metropolitana Constanța este al
doilea centru economic al României
-Reprezintă una dintre cele mai deosebite
piețe de deschidere din zona extinsă
- Capacitatea de cazare ridicată, aflându-se
pe locul întâi la nivel național unde datele de
pe site-ul MDRT unde este dat numărul de
hoteluri, pensiuni, vile, cabane, campinguri,
bungalow-uri, hosteluri, apartamente în
regim hotelier, popasuri turistice, este de
954 unități, total 41.286 spații de cazare.
Acestora le sunt adăugate și structurile din
Municipiul Constanța, unde sunt 78 de
structuri de cazare cu un număr de 2067 de
spații, total fiind 4491 de locuri de cazare.
-Infrastructură economică bine definită
79
PUNCTE SLABE
-Lipsa infrastructurii pentru turismul de
afaceri fiind doar 15 săli de conferință
-Numărul scăzut al persoanelor cu pregătire
superioară, comparativ cu alte țări din
Uniunea Europeană
-Insuficiența tehnologiilor informatice
moderne spre exemplu panouri electronice
cu diverse informații despre obiectivele
culturale sau traseele turistice din Zona
Metropolitană
-Marcare insuficientă a punctelor culturale
-Inexistența panourilor de informare clasice
care să pună la dispoziție detalii despre
muzee sau patrimoniu
-Lipsa fondurilor pentru reabilitarea
obiectivelor de patrimoniu
-Salarizare minimă a personalului din turism
-Prețuri ridicate care descurajează venirea
turiștilor străini, având oportunitatea de a
alege zone turistice mai avantajoase.
-Accesibilitatea zonelor turistice, căi de
acces moderne spre exemplu autostrada
Soarelui, calea ferată CFR, drumuri
naționale DN2A (Constanța-Hârșova),
DN39 (Constanța-Vama), etc.
-Organizarea unor festivaluri (Neversea),
târguri (Târgul de Turism „Vacanța”).

OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI
-Investitori străini care determină o evoluție -Păstrarea nivelului actual slab de dezvoltare
a concurenței prin transfer tehnologic și a infrastructurii poate influența într-un mod
inovare nefavorabil dezvoltarea economică a zonei
-Creșterea cererii de servicii destinate -Scăderea atracției turiștilor români pentru
persoanelor, firmelor, etc. produsele turistice autohtone
-Poziționarea geografică și resursele -Concurența cu zonele vecine spre exemplu
naturale și antropice ale zonei Bulgaria poate aduce la o scădere a
-Integrarea Constanței în circuitul actual al numărului de turiști ce vizitează Zona
croazierelor turistice Metropolitană Constanța
-Dezvoltarea economică a zonei litorale care -Migrația personalului calificat din turism
ar determina o circulație benefică pentru
turism
-Interesul autorităților publice locale și al
cetățenilor pentru dezvoltarea turismului
cultural
-Fonduri europene care pune la dispoziție
posibilitatea de a promova și dezvolta
turismului cultural în diverse proiecte
Tabel 2 Analiza SWOT
Sursa: Strategia Integrală de Dezvoltare Urbană, 2017-2023

80
CONCLUZII

Este greu de definit ce este introdus în exercitarea turismului cultural. Termenul de „cultură”
este evaluat într-un mod mai extins ca fiind o atracție pentru obiectivele și stilurile de viață ale
altor popoare, marea majoritate a oamenilor utilizând produse și servicii culturale la un
moment dat sau altul, neținând cont dacă acestea sunt aproape autentice sau comercializate
mare parte fiind concepute în stilul parcurilor tematice. Din perspectiva tradițională, este
necesar să limităm analiza turismului cultural la oferta și cererea serviciilor de patrimoniu
asociate vizitelor la muzee, monumente, clădiri istorice, situri arheologice, festivaluri de film,
teatru, film și ale forme de festivaluri. Cu toate acestea, alături de aceste elemente, turismul
cultural include și participarea la orice manifestare a unei tradiții culturale, spre exemplu:
sărbătorile folclorice și festivalurile locale.
Cultura este compusă din ideile și modul de viață al oamenilor și produse cum ar fi clădiri,
artefacte, artă, obiceiuri, etc., care nu se rezumă doar la vizitarea obiectivelor turistice ci și la
faptul că totodată implică și consumul modului de viață al zonelor vizitate.
Din perspective globale, turismul cultural a devenit o monedă comună globală. După părerea
autorului Richards (2001), turismul cultural poate devenii o formă atât de comună încât
începe să-și piardă toate semnificațiile ca o categorie distinctă. Fiecare loc modelează tot ce
împrumută și reface influențele globale pentru a crea o nouă lucrare, încurajând astfel
diversitatea și varietatea.
Turismul cultural în Europa este unul din cei mai vechi și mai importanți producători în
turism care își păstrează rolul central în industria turistică europeană. Potrivit Uniunii
Europene turismul și mai ales turismul cultural în sens larg, merită atenție prioritară ca
domenii de politică, devenind recunoscut ca un important agent al schimbărilor economice și
sociale din Europa.
În ceea ce privește cultura, România are un număr important de bunuri culturale, fiind diverse
și unice dar care nu sunt bine puse în valoare prin turism. Se cunoaște o dezvoltare deosebită
obținând pe fondul tradiției o mulțime de noi forme și expresii artistice originale. Potențialul
turistic deosebit se găsesc în zonele precum: Maramureș, Oaș, Lăpuș, Năsăud, Munții
Apuseni, iar arhitectura se evidențiază datorită faptului că sunt construcții autentice, țărănești,
fie că e vorba de case, gospodării cu anexe caracteristice zonei de proveniență. Peste 20 din
atracțiile culturale bine conservate au fost incluse de UNESCO în Patrimoniul Cultural
Mondial. Acestea reprezintă elemente importante ale unei culturi fiind un amestec de
patrimoniu cultural latin și bizantin.

81
Orașul Constanța are un trecut istoric bogat având o serie largă de vestigii cu valoare de
patrimoniu cultural. Acestea se regăsesc în două mari categorii, potrivit legislației în domeniu.
Categoria A cuprinde 58 de monumente de importanță naționala , iar în categoria B sunt
cuprinse 95 de monumentele de importanta locală.
Impactul socio-cultural generat de turismul cultural în Constanța, în ceea ce privește impactul
pozitiv se datorează nivelului de trai ridicat deoarece pe lângă crearea locurilor de muncă,
turismul cultural în Municipiul Constanța poate oferi în mod direct implicarea productivă a
acestora în proiectarea și aprovizionarea de produse turistice locale. Un al doilea impact
pozitiv se referă la faptul că Municipiul Constanța se poate mândrii în ceea ce privește cultura
și tradițiile din zonă. În cazul impactelor negative sunt generate de turiști prin degradarea
obiectivelor culturale, aglomerarea traficului, deteriorarea spațiilor naturale prin aruncarea
necorespunzătoare a deșeurilor ceea ce generează un disconfort localnicilor și prin
consumarea substanțelor etnobotanice în cadrul festivalurilor mari, spre exemplu Neversea.
În ceea ce privește economia generată de turismul cultural în Constanța, un prim impact
pozitiv ar fi faptul că creează locuri de muncă. În momentul de față peste 70 de furnizori de
formare autorizați Autoritatea Națională pentru Calificări, care pune la dispoziție programe de
formare pe o perioadă scurtă în domeniile turismului, 5 instituții de învățământ preuniversitar
cu programe de specializare în turism și 2 instituții de învățământ superior. Generarea
veniturilor este încă un punct forte pentru economia orașului Constanța, cel mai cunoscut
fiind Complexul Muzeal de Științe ale Naturii are un buget de aproximativ 8 milioane de lei
din care 6,2 milioane sunt venituri proprii.
Deși există numeroase aspecte pozitive în ceea ce privește turismul cultural al Municipiului
Constanta, există și dezavantaje care au ca efect reducerea fluxului anual de turiști, precum
infrastructura municipiului. Dezvoltarea unor ramuri principale ale infrastructurii
Municipiului Constanta, spre exemplu: calitatea transportul în comun, infrastructura hotelieră,
numărul scăzut al locurilor de parcare, infrastructura pietonala, ar avea o contribuție
semnificativă pentru creșterea atractivității municipiului din punct de vedere turistic.

82
BIBLIOGRAFIE
1. ADAM, Ioan. Constanţa pitorească cu împrejurimile ei : Călăuză descriptivă cu
ilustraţii.
2. Akama J. & Sterry P. (2002) ,“Cultural tourism in Africa: strategies for the new
millennium”, Proceedings of the ATLAS Africa International Conference, December
(2000).
3. BENONE ZOTTA(1995), Geografia Municipiului Constanţa
4. Bernadini, G. (1992) Turismul și turismul cultural în politica CE. În: Provincie
Friesland
5. Briedenhann, J. and Wickens, E. (2004), Tourism routes as a tool for the economic
development of rural areas – vibrant hope or impossible dream?
6. Bywater, M. (1993) Piața turismului cultural în Europa.
7. Comisia Europeană (1985) Rezoluția miniștrilor responsabili pentru afaceri culturale
în ceea ce privește evenimentul anual orașul european al culturii
8. Corijn, E. și Van Praet, S. (1994) Anvers 93 în contextul culturalului european
9. Corina Larisa BUNGHEZ, Vladimir ȘTEFĂNESCU (2017), Turismul cultural
10. Creative New Zealand's Draft Strategic Plan 2004-2007
11. Daniela PLEȘOIANU, Suport de curs, Patrimoniul turistic al României
12. ECTARC (1989) Contribution to the Drafting of a Charter for Cultural Tourism.
ECTARC, Llangollen, Wales.
13. European Commission (1998) Culture, the Cultural Industries and Employment.
Commission Staff Working Paper.
14. European Commission (2002) Europeans and their holidays. EC, Brussels
15. Faché, W. 1994 Sărbători de pauză scurtă. În: Seaton, V., Jenkins, CL, Wood, RC,
Dieke, PUC, Bennett, MM, MacLellan, LR și Smith, R.
16. Gratton, C. (1990) Consumatorul comportamentului în turism: o abordare psiho-
economică. Hârtie prezentat la Conferința de cercetare turistică în anii 1990
17. Haan, J. de (1997) Het Gedeelde Erfgoed. SCP, Rijswijk.
18. Howie, F. (2000) Establishing the common groud, in Richards, G and Hall, D.
19. ICOMOS (1999) Carta turismului cultural , Paris: ICOMOS
20. Keating, M. (2001), Rethinking the Region: Culture, Institutions and Economic
Development in Catalonia and Galicia
21. Lau, ALS & McKercher, B. (2004), Exploration versus Acquisition: A Comparison of
First-Time and Repeat Visitors, Journal of Travel Research

83
22. Marian-Florin BUSUIOC (2008), Strategii de dezvoltare și promovare a turismului
cultural în România
23. McIntosh, R.W. and Goeldner, C. (1994) Tourism: Principles, Practices, Philosophies.
Wiley and Sons.
24. McKercher, B. and Du Cros, H. (2002) Cultural Tourism: the partnership between
tourism and cultural heritage management. Haworth Press, New York.
25. Middleton, V. (1989) Implicații de marketing pentru atracții. Managementul
turismului
26. Moldoveanu, M.; Ioan-Franc, V. (1997). Marketing și cultură. București: Editura
Expert
27. Monica Elena OGÂRLACI (2012), Dezvoltarea Durabilă a Turismului în Centrele
Urbane
28. Monica, V., Florin Răzvan, O., Ionica, O. (2015), Studiul privind dezvoltarea
turismului și reabilitarea și promovarea patrimoniului cultural la nivelul Polului de
Creștere în Constanța
29. Munsters, W. (1996) Cultural Tourism in Belgium. In Richards, G. (ed) ) Cultural
Tourism in Europe. CABI, Wallingford.
30. Nijman, J. (1999), Cultural globalization and the identity of place: the reconstruction
of Amsterdam.
31. Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO) 1998-
2000
32. Organizației Mondiale a Turismului (1993) privind statisticile turismului.
33. Richards, G (2000) „The European Cultural Capital Event: Strategic Weapon in the
Cultural Arms Race”
34. Richards, G. (1996) Cultural Tourism in Europe. CABI, Wallingford.
35. Richards, G. (1999), The European Association for Tourism and Leisure Education
(ATLAS): Munich Conference on Customer Service and Service Quality in Tourism
and Leisure
36. Richards, G. (2001) Cultural Attractions and European Tourism. CAB International,
Wallingford.
37. Richards, G. (2003) , What is cultural tourism?
38. Richards, G. (2011), Creativity and tourism: The State of the Art
39. Richards. G (1997), ATLAS: A European network for tourism education and research
40. Rodica MINICIU, Le tourisme culturel en Europe, CEE, Bruxelles, 1994
84
 41. Rojek, C. (1993) Moduri de evadare: transformări moderne în timpul liber și în
călătorii
42. Ruth, T. A (2003), Handbook of Cultural Economics
43. Strategia Integrală de Dezvoltare Urbană (SIDU) 2017-2023
44. TIA (2003), TIA travel outlook-Focusing US travel and tourism in the context of war.
45. Urry, J. (1995), Consuming Places. Routledge, London.
46. Ann, R., John D. Smith, Fiona Borien (2010), Travel and Tourism

Figuri:
Figură 1 Ruinele Podului lui Traian.....................................................................................................22
Figură 2 Cetatea Dăbâca.......................................................................................................................22
Figură 3 Cetatea Sighișoara..................................................................................................................23
Figură 4 Casa Vlad Dracul...................................................................................................................23
Figură 5 Muzeul Național de Istorie din București...............................................................................24
Figură 6 Muzeul Tiparului și al Cărții Vechi Românești din Târgoviște..............................................24
Figură 7 Poarta sărutului......................................................................................................................25
Figură 8 Arcul de Triumf.....................................................................................................................25
Figură 9 Ansamblul folcloric "Flori" din Maramureș...........................................................................26
Figură 10 Muzeul Satului "Dimitrie Gusti" București..........................................................................26
Figură 11 Costum popular din Neamț...................................................................................................27
Figură 12 Poziționarea fizico-geografică a Municipiului Constanța.....................................................29
Figură 13 Edificiul Roman cu Mozaic..................................................................................................32
Figură 14 Zidul din incinta cetății Tomis.............................................................................................32
Figură 15 Amfiteatru............................................................................................................................33
Figură 16 Locuirea citadină..................................................................................................................33
Figură 17 Apeducte..............................................................................................................................33
Figură 18 Cripta paleocreștină..............................................................................................................34
Figură 19 Catedrala Ortodoxă Sfinții Apostoli Petru și Pavel..............................................................34
Figură 20 Palatul Arhiepiscopiei Tomisului.........................................................................................35
Figură 21 Biserica Adormirea Maicii Domnului..................................................................................35
Figură 22 Biserica armenească.............................................................................................................36
Figură 23 Farul Genovez......................................................................................................................36
Figură 24 Cazinoul...............................................................................................................................37
Figură 25 Muzeul de Istorie Națională și Arheologie...........................................................................37
Figură 26 Muzeul de Artă Populară......................................................................................................38
Figură 27 Muzeul Marinei Române......................................................................................................38
Figură 28 Casa cu Lei...........................................................................................................................39
Figură 29 Geamia Huchiar...................................................................................................................39
Figură 30 Moscheea Carol I.................................................................................................................40
Figură 31 Vila Regală Castel................................................................................................................40
Figură 32 Statuia lui Ovidiu.................................................................................................................41
Figură 33 Statuia lui Mihai Eminescu..................................................................................................41
Figură 34 Statuia lui Anghel Saligny....................................................................................................42
Figură 35 Muzeul de Artă.....................................................................................................................42

85
Figură 36 Muzeul Portului....................................................................................................................43
Figură 37 Acvariu.................................................................................................................................43
Figură 38 Muzeul de Sculptură "Ion Jelea"..........................................................................................44
Figură 39 Delfinariu.............................................................................................................................44
Figură 40 Planetariu.............................................................................................................................45
Figură 41 Teatrul Național de Operă și Balet.......................................................................................45
Figură 42 Teatrul de Revistă Fantasio..................................................................................................46
Figură 43 Manifestații militare de ziua Marinei...................................................................................46
Figură 44 Festivalul de muzică Neversea.............................................................................................47
Figură 45 Profesia................................................................................................................................53
Figură 46 Forma de învățământ absolvită.............................................................................................53
Figură 47 Turismul practicat................................................................................................................54
Figură 48 Manifestațiile culturale din orașul Constanța.......................................................................54
Figură 49 Turismul cultural în orașul Constanța..................................................................................55
Figură 50 Beneficiul turismului cultural în orașul Constanța...............................................................56
Figură 51 Atractivitatea muzeelor din orașul Constanța.......................................................................56
Figură 52 Note pentru aspectul muzeelor din orașul Constanța............................................................57
Figură 53 Participarea la piesele teatrale din orașul Constanța.............................................................57
Figură 54 Impactul asupra participării la piesele teatrale din cadrul centrelor culturale din orașul
Constanța..............................................................................................................................................58
Figură 55 Răspândirea edificiilor religioase în orașul Constanța..........................................................58
Figură 56 Evaluarea edificiilor religioase din orașul Constanța...........................................................59
Figură 57 Desfășurarea festivalurilor culinare la contribuirea economiei în orașul Constanța.............59
Figură 58 Dezvoltarea obiceiurilor și tradițiilor în orașul Constanța....................................................60
Figură 59 Participarea la festivalul de muzică Neversea......................................................................60
Figură 60 Contribuirea festivalului de muzică Neversea la potențialului turistic cultural din orașul
Constanța..............................................................................................................................................61
Figură 61 Părere personală asupra avantajelor decât a dezavantajelor..................................................61
Figură 62 Avantajele festivalului Neversea..........................................................................................62
Figură 63 Dezavantajele festivalului de muzică Neversea....................................................................62
Figură 64 Organizarea mai multor activități culturalr în extra-sezon....................................................63
Figură 65 Activități culturale pentru a atrage turiști în extra-sezon......................................................63
Figură 66 Opinie personală cu privire la perioada potrivită pentru activități culturale în extra-sezon. .64
Figură 67 Prețurile obiectivelor............................................................................................................64
Figură 68 Nevoia cetățenilor pentru activitățile culturale.....................................................................65
Figură 69 Județul de proveniență..........................................................................................................65
Figură 70 Forma de învățământ............................................................................................................66
Figură 71 Turism practicat din perspectiva turiștilor............................................................................66
Figură 72 Manifestațiile culturale din perspectiva turiștilor în orașul Constanța..................................67
Figură 73 Turismul cultural din în orașul Constanța din perspectiva turiștilor.....................................67
Figură 74 Valoarea turismului cultural în orașul Constanța din perspectiva turiștilor..........................68
Figură 75 Beneficiul turismului cultural din orașul Constanța din perspectiva turiștilor......................68
Figură 76 Atractivitatea muzeelor din orașul Constanța din perspectiva turiștilor................................69
Figură 77 Note pentru aspectul muzeelor din Constanța din perspectiva turiștilor...............................69
Figură 78 Participarea la piese teatrale din Constanța din perspectiva turiștilor...................................70
Figură 79 Impactul asupra participării la piesele teatrale din perspectiva turiștilor..............................70
Figură 80 Răspândirile edificiilor religioase din perspectiva turiștilor.................................................71
Figură 81 Evaluarea edificiilor religioase din perspectiva turiștilor.....................................................71

86
Figură 82 Desfășurarea festivalurilor culinare din perspectiva turiștilor..............................................72
Figură 83 Dezvoltarea obiceiurilor și tradițiilor în orașul Constanța din perspectiva localnicilor........72
Figură 84 Participarea turiștilor la festivalul de muzică Neversea........................................................73
Figură 85 Opinia turiștilor în ceea ce privește promovarea potențialului turistic cu ajutorul festivalului
Neversea...............................................................................................................................................73
Figură 86 Părerea personală a turiștilor cu privire la aducerea avantajelor decât a dezavantajelor din
cadrul festivalului Neversea.................................................................................................................74
Figură 87 Avantajele festivalului de muzică Neversea din perspectiva turiștilor.................................74
Figură 88 Dezavantajele pe care festivalul de muzică Neversea le aduce din perspectiva turiștilor.....75
Figură 89 Părerea turiștilor în legătura cu organizarea activităților în extra-sezon...............................75
Figură 90 Activități în extra-sezon din perspectiva turiștilor................................................................76
Figură 91 Perioada activităților culturale în extra-sezon din perspectiva turiștilor...............................76
Figură 92 Prețurile obiectivelor turistice din perspectiva turiștilor.......................................................77
Figură 93 Perspectiva turiștilor în legătură cu nevoia localnicilor pentru activitățile culturale.............77

Tabel:
Tabel 1 Lungimea rețelei de distribuție a gazelor naturale în Zona Metropolitană Constanța -km-......51
Tabel 2 Analiza SWOT........................................................................................................................80

autor*:"Chirilă G. Bianca-Ionela"
titlu*:"Turismul cultural în Municipiul Constanța"
facultate*:"Științe ale Naturii și Științe Agricole"
domeniu*:"Geografie"
specializare*:"Geografia Turismului"
limba*:"1"
conducator1*:"Schvab Andrei"
conducator2:""
rezumat*:"Turismul cultural este o formă de turism ce le este prezentat persoanelor iubitoare
de istorie, arta, arhitectura, gastronomie, festivaluri, etc. Scopul lucrării de licența, intitulată
„Turismului cultural în Municipiul Constanța”, are ca scop înțelegerea importanței turismului
cultural în optimizarea turismului prin reducerea sezonalității. Această lucrare, rezumă și
explică, transformarea anumitor evenimente de natură culturală atât internațional cât și in
cadrul temei de licență cu privire la potențialul turistic al Municipiului Constanța. Studierea
culturală a Municipiului Constanța, presupune analiza tuturor elementelor care formează un
ansamblu de cultură. Pleacă de la elemente istorico-geografice, peste care se Cultura este
compusă din ideile și modul de viață al oamenilor și produse cum ar fi clădiri, artefacte, artă,
obiceiuri, etc., care nu se rezumă doar la vizitarea obiectivelor turistice ci și la faptul că
totodată implică și consumul modului de viață al zonelor vizitate.

87
 termeni_cheie*:"turism cultural, turism, impact, economie, Municipiul Constanța"
an*:"2020"

88