Notă informativă

privind ocuparea şi şomajul în rîndul tinerilor

(la pct.4 al Agendei şedinţei Comisiei din 8 iulie 2011)

Statistica demografică indică la 01.01.2011 că tinerii cu vîrsta cuprinsă între 15-

29 ani constituie 960 mii persoane, sau 27,0% din numărul total al populaţiei, cu vîrsta
de 15-34 ani – 1238,1 mii persoane, sau 34,8% din toată populaţia. Categoria de 15-24
ani reprezintă circa 21,9%, iar segmentul de 25-34 ani – 51,5% din totalul populaţiei
active din Republica Moldova, cu rata şomajului de 17,8% şi, respectiv, 8,8%.
Analiza indicatorilor principali cu privire la ocuparea şi şomajul în rîndul tinerilor
demonstrează că această categorie de populaţie este cea mai vulnerabilă pe piaţa
muncii, ocupînd locul 2 în şirul grupelor de populaţie vulnerabilă şi cu riscul de
excluziune socială.
Conform datelor Anchetei forţei de muncă, în trim. I 2011 din numărul total de
273,2 mii tineri în vîrstă de 15-29 ani activi din punct de vedere economic, 228,1 mii
persoane, sau 83,5%, au fost tineri ocupaţi, iar 45,4 mii tineri, sau 16,6%, au fost
şomeri. Circa 27% de tineri sînt ocupaţi în comerţ, hoteluri şi restaurante; 15% din
tineri sînt ocupaţi în agricultură; 16% în industrie; 19% în administraţie publică,
învăţămînt, sănătate şi asistenţă socială.
În anul 2010 ANOFM a înregistrat 30248 locuri libere de muncă, cu 3145 locuri
mai mult faţa de anul 2009.
În trim.I al anului curent în rîndul tinerilor de 15-29 ani s-a înregistrat cel mai
mare număr de şomeri – 45,4 mii persoane, ceea ce constituie 42,1% din numărul total
de şomeri estimat de către Biroul Naţional de Statistică pentru perioada respectivă.
Rata şomajului în rîndul tinerilor în vîrstă cuprinsă între 15-29 ani în trim.I 2011
a constituit 16,6%, de 1,8 ori mai înaltă decît rata şomajului la nivel de ţară, care a
înregistrat valoarea de 9,4%. Cuantumul mediu al ajutorului de şomaj pentru anul 2010
a constituit 915 lei, de care au beneficiat inclusiv tinerii şomeri.
Rata de ocupare a tinerilor a fost 23,8%, fiind mai joasă comparativ cu rata de
ocupare la nivel de ţară (34,6%) şi rata de ocupare de 54% la categoria de vîrstă 45-54
ani. Ponderea tinerilor în numărul total al persoanelor ocupate constituie 22%,
comparativ cu ponderea de 27,4%, pe care o deţine categoria de vîrstă 45-54 ani.

Obstacole la angajarea tinerilor în cîmpul muncii

Analiza situaţiei tinerilor pe piaţa muncii demonstrează că lipsa experienţei de

muncă şi oferta limitată de locuri de muncă disponibile – constituie principalele
obstacole în obţinerea de către tineri a unui loc de muncă.
Conform datelor Biroului Naţional de Statistică cu privire la plasarea în cîmpul
muncii a tinerilor specialişti, din 26,6 mii absolvenţi ai anului 2009, în timp de 1 an
după absolvire s-au angajat în cîmpul muncii doar 3883 persoane, sau 14,6% din
numărul total al absolvenţilor. În anul 2010 au absolvit învăţămîntul superior 28,4 mii
persoane, inclusiv 19,7 mii absolvenţi la învăţămîntul de zi, fiind plasaţi în cîmpul
muncii doar circa 2 mii persoane, sau 10,3% din numărul total, majoritatea fiind cei,
care şi-au făcut studiile cu finanţare bugetară, ponderea cărora a constituit circa 23,7 la
sută din numărul total al absolvenţilor învăţămîntului de zi.
 Mult mai înalt este nivelul de plasare în cîmpul muncii a absolvenţilor
învăţămîntului mediu de specialitate, care s-a majorat de la 37,7% în anul 2005 pînă la
46,9% în anul 2009. În anul 2010 colegii au absolvit 6,8 mii persoane, din care 3,1 mii
persoane, sau 45,5% şi-au găsit un loc de muncă.
Circa 8-9 mii absolvenţi ai învăţământul secundar profesional sunt plasaţi anual
în câmpul muncii, ponderea cărora constituie circa 64% din numărul total al
absolvenţilor (2010 – 8,5 mii persoane, sau 64,1% din 13,2 mii absolvenţi).
Conform datelor cercetării statistice „Intrarea tinerilor pe piaţa muncii”, publicată
de către Biroul Naţional de Statistică în anul 2010 (obiectul anchetei de cercetare au
fost 1118,7 mii tineri), după părăsirea sistemului de învăţămînt şi pînă la găsirea
primului loc de muncă semnificativ (la care tînărul a lucrat cel puţin 3 luni) mai mult
de jumătate (57%) dintre tineri nu au avut un loc de muncă şi au fost în căutare activă.
Doar 22% dintre tineri au găsit un loc de muncă, imediat după părăsirea sistemului de
învăţămînt.
O pătrime de tineri au părăsit primul loc de muncă din cauza salariilor mici, iar
17,7% au plecat la muncă peste hotarele ţării.
Tinerii din zonele rurale întîmpină obstacole mai semnificative în găsirea unui loc
de muncă, în timp ce mediul urban oferă acces la mai multe oportunităţi de angajare.
Tinerii din oraşe şi municipii reuşesc într-o proporţie mai mare să găsească un loc de
muncă permanent, decît cei din sate (75% faţă de 54%).
Locurile de muncă neatractive şi salariile mici, duc la părăsirea acestora şi
contribuie la intensificarea procesului de migraţie. Studiile în domeniu arată că cei mai
mulţi tineri consideră, că unica soluţie este plecarea la muncă peste hotare. Astfel,
persoanele tinere şi instruite pleacă în căutarea unui loc de muncă, chiar şi necalificat,
în afara ţării.

Măsuri pentru integrarea tinerilor pe piaţa muncii

În Republica Moldova un şir de autorităţi ale administraţiei publice au ca sarcină

de a facilita încadrarea tinerilor pe piaţa muncii.
1. Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă şi structurile ei teritoriale
sînt responsabile de integrarea în cîmpul muncii a tinerilor şi altor categorii de populaţie
la nivel naţional. Prin intermediul măsurilor active şi pasive implementate pe piaţa
muncii, agenţiile asigură plasarea în cîmpul muncii a tinerilor. Pe parcursul anului 2010
circa 100 mii de persoane au beneficiat de servicii de ocupare a forţei de muncă. De
menţionat că circa 50% din numărul total de beneficiari ai serviciilor de ocupare a forţei
de muncă constituie tinerii în vîrstă de 16-29 ani.
Pe parcursul anului 2010 agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă au înregistrat
cu statut de şomer 29,7 mii tineri, ceea ce constituie 36,5% din numărul total al
şomerilor înregistraţi. Au fost plasaţi 5820 mii tineri, ceea ce constituie 40% din
numărul total de şomeri plasaţi în cîmpul muncii.
2. Organizaţia pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii
(ODIMM) implementează măsuri în scopul sporirii accesului tinerilor la resurse
informaţionale, financiare, precum şi în scopul dezvoltării cunoştinţelor lor în domeniul
iniţierii şi dezvoltării afacerii proprii.
 Astfel, ODIMM implementează Programul educativ „Gestiunea Eficientă a
Afacerii” (GEA), în cadrul căreia se organizează cursuri de instruire. Pe parcursul
anului 2010 au fost organizate 51 cursuri, la care au fost instruite 1480 de persoane,
majoritatea fiind tineri.
Concomitent, ODIMM gestionează Fondul de Garantare a Creditelor, care
reprezintă o pîrghie eficientă de iniţiere şi dezvoltare a afacerilor prin intermediul
sporirii accesului întreprinderilor la credite bancare. Aceasta sporeşte accesul tinerilor,
care doresc să-şi iniţieze afacerea proprie, la resurse financiare.
De asemenea, ODIMM implementează „Programul Naţional de Abilitare
Economică a Tinerilor, în cadrul căruia se desfăşoară cursuri de instruire în domeniul
abilităţilor antreprenoriale pentru tinerii care doresc să-şi lanseze sau să-şi extindă o
afacere în localităţile rurale, precum şi se acordă credite cu o porţiune de grant
nerambursabil în mărime de 40%.
De la începutul derulării Programului au fost finanţate 474 proiecte în sumă de
132,74 mln. lei, inclusiv grant în suma de 52,86 mln. lei.
În afară de acestea, ODIMM implementează Programul de Atragere a
Remitenţelor în Economie “PARE 1+1”, care are drept scop mobilizarea resurselor
umane şi financiare ale lucrătorilor emigranţi moldoveni în dezvoltarea economică
durabilă a Republicii Moldova prin stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor
mici şi mijlocii de către lucrătorii migranţi şi beneficiarii de remitenţe.
Programul se bazează pe regulă „1+1”, astfel fiecare leu investit din remitenţe
fiind suplinit cu un leu în forma de grant din cadrul Programului-pilot. De la momentul
derulării Programului au fost finanţate 4 întreprinderi create de către migranţi sau rudele
acestora, fiind încheiate 28 contracte de finanţare nerambursabilă .
3. Ministerul Tineretului şi Sportului, ca autoritate responsabilă de implementarea
politici de tineret, prin intermediul Programului de Granturi Mici, implementează
iniţiative de tineret, ce includ seminare şi training-uri cu tematici, cum ar
fi:“Facilitarea accesului tinerilor pe piaţa muncii prin sporirea incluziunii sociale”;
„Ghidul tînărului antreprenor”; „Orice profesie e o vocaţie”; „Tineri informaţi - tineri
implicaţi”, etc.
4. Ministerul Educaţiei şi Ministerul Sănătăţii, în temeiul Legii învăţămîntului, nr.
547-XIII din 21.07.1995 şi Legii ocrotirii sănătăţii, nr.411-XIII din 21.07.1995, acordă
facilităţi pedagogilor, farmaciştilor şi medicilor care se angajează în mediul rural.
Astfel, aceştia beneficiază de locuinţă gratuită, indemnizaţie unică în mărime de 30
mii de lei, compensarea lunară a costului energiei electrice, asigurarea gratuită cu
carburanţi. Pe parcursul anului 2010 un număr de 2345 tineri specialişti pedagogi şi
medici s-au angajat în mediul rural şi au beneficiat de facilităţile respective.
5. Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor, în temeiul Hotărîrii
Guvernului nr. 1259 din 12.11.2008 asigură cu locuinţă gratuită tinerii specialişti, care
se angajează în localităţile săteşti. De la începutul derulării acestui proiect au fost
acordate 25 locuinţe gratuite. (Întrucît Ministerul Dezvoltării Regionale şi
Construcţiilor a preluat atribuţiile respective de la fostul Minister al Administraţiei
Publice Locale şi, deocamdată, nu au fost soluţionate problemele organizatorice,
actualmente este sistată implementarea acestei Hotărîri de Guvern).

Ex. Secretariatul Comisiei

tel.269-365, 269-366