LICEUL TEHNOLOGIC DE TURISM CALIMANESTI

PROIECT PENTRU CERTIFICAREA COMPETENŢELOR

PROFESIONALE
SPECIALIZAREA TEHNICIAN ÎN TURISM

Profesor coordonator Absolvent

CRISTINA CUPRIAN DURESCU GHEORGHE
Clasa a XII-a B

2020
 CUPRINS

Argument ............................................................................................................................3

Capitolul I
PREZENTAREA POTENŢIALULUI TURISTIC NATURAL ........................................4
1.1. Scurt istoric ..................................................................................................................4
1.2. Aşezarea geografică a judeţului Brașov....... ................................................................5
1.3. Relieful .........................................................................................................................5
1.4. Clima şi reţeaua hidrografică .......................................................................................7
1.5. Flora şi fauna ................................................................................................................8
1.6. Rezervaţii şi monumente ale naturii.............................................................................8

Capitolul al II -lea
PREZENTAREA POTENŢIALULUI TURISTIC ANTROPIC ......................................10
2.1. Obiective turistice antropice ......................................................................................10
2.2. Baza tehnico-materială specifică turismului din judeţul Brașov ...............................14
2.2.1. Unităţi de cazare ……………………………………………………………..14
2.2.2. Unităţi de alimentaţie ………………………………………………………...14
2.2.3. Unităţi de agrement …………………………………………………………..14
2.2.4. Unităţi de tratament …………………………………………………………..15

Capitolul al III-lea
VALORIFICAREA POTENŢIALULUI TURISTIC AL JUDEŢULUI BRAȘOV.........16
3.1. Forme de turism practicate în judeţul Braşov.............................................................16
3.2. Propunere traseu turistic ............................................................................................18

Concluzii ...........................................................................................................................20
Bibliografie .......................................................................................................................22
Anexe ................................................................................................................................23

2
 ARGUMENT

Situat în zona de sud-est a Transilvaniei, pe cursul mijlociu al Oltului, în interiorul

arcului carpatic, Judeţul Braşov ocupă, din punct de vedere fizico-geografic, cea mai mare
parte a depresiunilor Braşov şi Făgăraş.
Pozitia sa în partea centrală României, la îmbinarea a două mari lanţuri muntoase:
Carpaţii Orientali şi Carpaţii Meridionali, face ca judeţul Braşov să se învecineze cu alte 8
judeţe: Argeş, Dâmboviţa, Prahova, Buzău, Covasna, Harghita, Sibiu şi Mureş.
Sub aspect fizico-geografic, judeţul Braşov se află la joncţiunea a trei mari unităţi
naturale: Carpaţii Orientali, Carpaţii Meridionali şi Podişul Transilvaniei, de unde rezultă o
pronunţată complexitate şi diversitate în trăsăturile geologice şi geomorfologice, reflectată şi
în celelalte componente ale învelişului landşaftic – climă, ape, soluri, vegetaţie, faună - , iar
în ultimă instanţă şi în caracteristicile social-geografice ale teritoriului – distribuţia populaţiei,
a reţelei de aşezări omeneşti şi de căi de comunicaţie, utilizarea agricolă şi silvică a
terenurilor, exploatarea resurselor subsolului.
Important centru industrial, cultural si de afaceri, Brasov este si un centru universitar
de traditie. Datorita numeroaselor monumente istorice si artistice, el este unul dintre cele mai
importante centre turistice ale tarii.
In 1869 Brahms a concertat la Brasov. Ca oras si resedinta de judet, Brasovul este cel
mai atractiv prin oferta sa turistica. Aici, sezonul turistic nu se termina niciodata. Zona este
binecuvantata cu reliefuri variate, dar totusi muntii reprezinta principala atractie. La
picioarele Muntelui Postavaru, la 15 km de Brasov, se afla Poiana Brasov, cea mai cunoscuta
si importanta statiune montana din Romania.
Aici sporturile de iarna pot fi practicate atat de incepatori cat si de sportivii de
performanta din noiembrie pana in martie, datorita zapezii abundente. Aceleasi facilitati pot fi
gasite si in orasul Predeal care permite un acces usor in masivul Bucegi, atat pentru amatorii
de drumetii, alpinisti cat si pentru turistul obisnuit.
La numai 30 km se Brasov se afla coridorul Bran-Rucar, veche cale comerciala
dinspre Tara Romaneasca spre Transilvania - turistii viziteaza aceasta zonal, atrasi nu numai
de faima Castelului Bran ci si de frumusetea locurilor cu sate imprastiate pe dealuri si de
aerul curat de aici.
Agroturismul s-a dezvoltat in ultima perioada si ofera excelente oportunitati de cazare
in localitatile Bran, Moeciu de sus sau Moeciu de jos.
In sud-vest, in apropierea orasului Zarnesti, se gaseste cel mai spectaculos varf montan din
judet, Piatra Craiului, care asteapta iubitorii de drumeti, cat si pe cei mai experimentati si
incercati alpinisti.
3
 CAPITOLUL I

PREZENTAREA POTENŢIALULUI TURISTIC NATURAL

1.1 Scurt istoric

Prezența din timpuri străvechi a omului în județul Brașov este semnalată în numeroase
puncte, încă din perioada anilor 60.000 - 40.000 î.Hr. Așezările umane au persistat mai apoi,
neîntrerupt, traversând epoca pietrei cioplite, neoliticul, epoca bronzului și, în final, epoca
fierului. Nenumărate piese decoperite (vase de lut, arme din diferite materiale, monede,
obiecte de podoabă, unelte agricole ș i de meș teșugărit etc.) atestă larga dezvoltare a
civilizației locale.În această zonă au locuit dacii cumidavensi, având centrul principal la
Cumidava (Râsnov). În această perioadă, zona județului a cunoscut o vastă înflorire din toate
punctele de vedere, atât materiale cât și culturale. După epoca cuceririi romane, viața ș i-a
continuat același ritm, sub supravegherea Cohortei "VI Nova Cumidavensium Alexandrina".
Autoritățile de ocupație au adus meș teri care au dezvoltat infrastructura, construind castre,
apeducte și drumuri. După retragerea legiunilor aureliene, populația autohtonă care a rămas
fără intrerupere a cunoscut populații migratoare care au trecut prin această zonă atrase de
bogăția locurilor. Cea mai pregnantă amprentă ș i-au pus-o triburile slave, așezate în număr
mare, care au lăsat o seamă de mărturii - mai ales în toponimii și hidronimii.
Secolele X-XI marchează cristalizarea primelor formațiuni politice în zona Țarii
Făgărașului și Țării Bârsei. Astfel, la 1003, ducatul lui Kean, care se întindea și asupra
acestor teritorii, este cucerit de către regele ungar Ștefan. Ducatul lui Kean (strămoș ul lui
Salanus) era intre Dunăre și Tisa. El trebuie raportat, desigur, la dominaț ia Primului Țarat
Bulgar în zonă, dominație care, fără să aibă amploarea susț inută de unii istorici, a fost, totuși,
o realitate. Se pare totuși că, vreme de două secole, regalitatea maghiară nu ș i-a putut
exercita suveranitatea deplină asupra acestor locuri, astfel încât de abia după 1200 au putut fi
colonizați sașii, secuii și teutonii. Multă vreme, românii s-au condus după Jus valahicum
antiqua lex, obiceiul pământului, iar Țara Făgărașului a fost o feudă a Țării Românești de-
a lungul secolelor XIV- XV, cu drept de vamă încă din secolul al XIII-lea

4
 1.2. Aşezarea geografică a judeţului Braşov

stemă amplasare

Situat în partea centrală a țării, pe cursul mijlociu al râului Olt, în interiorul arcului Carpatic
ș i deținând 2,3% din suprafața țării (5351 km 2), județul Brașov se învecinează cu opt județe.
La est se mărgineș te cu județul Covasna, în sud-est cu judetul Buzau, în sud cu județele
Prahova, Dâmbovița ș i Argeș , la vest cu județul Sibiu, iar în nord cu județele Mureș și
Harghita.
Municipiul Braș ov (reș edința județului) este situat la 25 o30' longitudine estică și 45o45'
latitudine nordică cu o altitudine medie de aproximativ 600 m față de nivelul Mării Negre.

1.3.Relieful

Regiunea se compune din doua unitati distincte: depresiunea Brasovului si orogenul

Carpatilor Orientali. La contactul dintre acestea s-au dezvoltat o serie de piemonturi ca
urmare a activitatilor factorilor externi, si anume: piemontul orasului Brasov, piemontul
Sacele, culoarul piemontan Rasnov.
Din punct de vedere morfologic se disting trei trepte majore de relief: treapta muntilor
inalti, cu inaltimi de peste 1700 m - muntii Barsei, respectiv masivele Postavarul si Piatra
Mare; treapta muntilor scunzi, cu inaltimi intre 800 si 1700 m, in care se incadreaza muntii
Intorsura Buzaului, Darstelor, Tampa, Poiana Brasovului, Codlei si Persani; treapta
depresiunilor, cu inaltimi intre 450 si 700 m altitudine. In sudul judetului se gasesc, pe
spinarile celor mai importante masive carpatice: Fagaras - vf. Moldoveanul, 2543 m, Bucegi -
vf. Omu, 2507 m, Piatra Craiului - vf. La Om, 2239 m, Ciucas - vf. Ciucas, 1956 m, Piatra
Mare - vf. Piatra Mare, 1844 m si o parte a muntilor Intorsura Buzaului. Spre nord, muntii
descresc in inaltime, cele mai inalte varfuri fiind Cristianul Mare - 1802 m, Ciuma - 1618 m
si Magura Codlei din Muntii Codlei, Varna - 1272 m si Cetatuia - 1105 m. Relieful mai

5
contine o regiune de coline subcarpatice, depresiunile cu infatisare de sesuri ale Tarii Barsei
si Tarii Fagarasului si, dincolo de Olt, sudul Podisului Transilvaniei.
M-tii Bucegi: relief stancos cu varfuri si creste, modelat in conglomerate; circurile si
vaile glaciare (Gaura, Malaiesti, Tiganesti); relief calcaros din zona de vest Grohotis-Strunga.
M-tii Ciucas: relief de eroziune diferentiata in conglomerate (martori de eroziune):
turnuri, ciuperci, stanci ce inchipuie chipuri de om sau de animale etc.
M-tii Fagaras: relief cu trasaturi alpine (circuri si vai glaciare, creste, varfuri
piramidale); Vf. Vistea Mare, cel de-al doilea varf al trapezului stancos, marcat de cel mai
inalt varf al Romaniei - Vf. Moldoveanu; Lacul glaciar Urlea.
M-tii Persani: Bazaltele de la Racos, rezervatie geologica - coloane de bazalt
poliedrice, cu inaltimi de 12-15 m.
M-tii Piatra Craiului (sectorul nordic), cu relief calcaros; Prapastiile Zarnestilor, chei
cu o lungime de 4 km si energia reliefului de peste 200 m.
Culoarul Comăna – se desfăşoară pe o lungime de 30km între munţii Perşani şi
marginea sed-estică a Podişului Târnavelor. Este drenat de Olt, având orientare pe direcţie
NE-SV şi are o lăţime de 4-10 km cu luncă şi terase larg dezvoltate pe malul stâng al Oltului.
Depresiunea Braşovului – inclusiv Ţara Bârsei - este de origine tectonică formată prin
fracturarea şi scufundarea unui compatriment al masei montane centrale a Carpaţilor de
Curbură, la sfârşitul Pliocenului; apele care au invadat această groapă au format un lac în care
s-au colmatat depozite sedimentare pe grosimi de câteva sute de metri; prin defileul
antecedent al Oltului de la Racoş, lacul comunica cu cel din bazinul Transilvaniei până la
începutul cuaternarului când apele s-au retras spre acesta din urmă; după exondare, suprafaţa
depresiunii a fost supusă modelării geomorfologice de către agenţii externi (eroziune şi
acumulare torenţială şi fluviatilă etc.) până s-a ajuns la realizarea fizionomiei actuale.
În ansamblul ei, depresiunea Ţării Bârsei constituie o unitate teritorială bine
individualizată, intens umanizată şi urbanizată (aici situându-se oraşele Braşov, Săcele,
Codlea şi Râşnov).
Spre vest, Ţara Bârsei este încadrată de o ramă muntoasă cu altitudine mai joasă (800-
1300m) aparţinând grupei vestice a Carpaţilor de curbură. Ea include munţii Codlei şi munţii
Perşani.
Depresiunea Făgăraşului – cunoscută şi ca Ţara Oltului din care jumătatea estică se
află în judeţul Braşov (iar cea vestică în judeţul Sibiu) este o depresiune submontană de
origine tectono-erozivo-acumulativă, colmatată cu materiale erodate din munţi apropiaţi, mai
întâi în apele lacului format aici, apoi – după retragerea apelor lacustre, în timpul
cuaternarului – în mediu continental. Aria epresionară a fost adâncită şi extinsă către nord
prin acţiunea erozivă a râurilor coborâte de pe versantul nordic al munţilor Făgăraşului care
au forţat albia Oltului să migreze spre nord în dauna Podişului Târnavelor.
6
 Podişul Târnavelor – se află în parte NV a judeţului Braşov având un relief
caracterizat prin dealuri înalte cu o înălţime medie de 600-800m.
Subcarpaţii Transilvaniei – se situează în extremitatea nordică a judeţului având
aspectul unor dealuri înalte cu o înălţime medie de 600-700m.

1.4.Clima şi reţeaua hidrografică

Clima judetului Brasov are un specific temperat-continental, caracterizandu-se prin

nota de tranzitie intre clima temperata de tip oceanic si cea temperata de tip continental: mai
umeda si racoroasa in zonele de munte, cu precipitatii relativ reduse si temperaturi usor
scazute in zonele mai joase. Inversiunile de temperatura nu sunt numeroase, de aceea,
temperaturile minime din timpul iernii nu se inscriu in valorile extreme. Cantitatea de
precipitatii este relativ mai ridicata ca urmare a contrastelor diurne mici. Temperatura medie
multianuala a aerului este de 7,6° C, temperatura maxima absoluta fiind de 37° C in luna
august. Numarul mediu al zilelor de vara este de aproximativ 50 pe an. Numarul mediu al
zilelor de iarna este de aproximativ 50 pe an. Umiditatea aerului are valori medii anuale de
75%. Precipitatiile atmosferice au valori de 600 - 700 mm/ an. Vantul la sol are directii
predominante dinspre vest si nord-vest si viteze medii cuprinse intre 1,5 si 3,2m/s.
În alcătuirea resurselor de apă ale judeţului Braşov intră pe de o parte apele subterane –
freatice şi de adâncime – pe de altă parte, apele de suprafaţă, reprezentate de reţeaua de râuri
care străbate teritoriul judeţului şi de lacurile naturale şi artificiale. Întreg teritoriul judeţului
se încadrează în bazinul hidrografic de ordin superior al Oltului care străbate judeţul pe o
distanţă de apromaximativ 210km de la confluenţa cu Râul Negru până la confluenţa cu râul
Ucea. Cei mai importanţi afluenţi ai Oltului din judeţ sunt: Timiş, Ghimbăşel, Bârsa,
Homorodu Mare şi Şercaia.
Tabloul apelor de suprafaţă este completat cu lacurile glaciare din Munţii Făgăraşului
(Urlea şi Podragu) şi cu lacurile artificiale.

1.5. Flora şi fauna

Se gasesc peste 1100 de specii deplante, identificate prin programul de inventariere,

cartare si monitorizarea biodiversitasii initiat de parc in vara anului 2000. Aceasta
inseamnaca peste 30% din flora Romaniei se regaseste in aceasta zona.
Studiile efectuate in vara anului 2000 au dus la imbogatirea inventarului floristic prin
descoperirea de noi specii pentru Piatra Craiului Un numar de 150 de specii sunt sunt incluse
in "Lista rosie a plantelor superioare din Romania" ca specii endemice, raresau vulnerabile.
Dintre acestea 53 reprezinta specii endemice carpatice. Dintre speciile rare mentionam feriga
7
Woodsia glabella intalnita numaiin Bucegi, in anul 2000 fiind semnalata si din Piatra
Craiului, tisa,zambrul, angelica si sangele voinicului.
Piatra Craiului este locul unicul loc din lume undevegeteaza endemismele garofita
Pietrei Craiului (Dianthus callizonus), simbolul floristic al masivului si Aubrieta intermedia
ssp. falcata.Vegetatia se remarca printr-o mare diversitate.
La 400-1.000 m altitudine paduri de foioase (stejar, gorun, carpen, fag); la 1.000-1.300
m paduri de amestec (fag, rasinoase); la 1.300-1.800 m paduri de conifere; peste 1.800 m
pajisti, tufirisuri, arbusti in etajul subalpin si la peste 2.200 m, in etajul alpin. Multe specii
rare si endemice (zona Tampa, Dealul Cetatii).Pe versantii însoriti ai Dealului Cetatii sau
Tâmpei se pastreaza specii originale din stepele sau silvostepele care în tertiar ocupau zone
mai mari (zambila salbatica, colilia, patlagina argintie, nemtisorul de stânca, migdalul pitic,
cununita de calcar, visinelul, etc. Culmile înalte ale Pietrii Craiului adapostesc numeroase
specii specifice carpatice (garofita Pietrii Craiului, obsiga bârsana, macul de munte, crucea
voinicului, etc.
Fauna este foarte variata, gratie multitudii biotopurilor întâlnite din v. Oltului pâna pe
crestele muntoase. Daca în mlastinile eutrofe ale Tarii Bârsei se întâlnesc numeroase specii
interesante, unele relicte glaciare, ecosistemele xerofite de pe Tâmpa sau Dealul Cetatii sunt
populate de numeroase specii de ichneumonide, etc. Apele de munte si de ses sunt populate
de specii diferite de pesti (pastravi, lipan, mreana, etc.) iar în sistemele cu exces de umezeala,
ca si în paduri, abunda specii de amfibieni, reptile, pasari (sorecarul comun, sorecarul
încaltat, barza alba, barza neagra, vânturei, hereti, potârnichi, acvile, cocosul de munte,
prundarisul de piatra) si mamifere (capra neagra, ursul, capriorul, mistretul, râsul, etc).

1.7.Rezervatii si monumente ale naturii

 Poiana de narcise de la Dumbrava Vadului - rezervatie florala in depresiunea

Fagarasului.
 Padurea Bogatii - situata in muntii Persani, se intinde pe 17 hectare
 Bazalturile de la Racos, Harman, Purcareni, Ormenis
 Parcul Nicolae Titulescu, Parcul Consiliul Europei, Parcul Trandafirilor, Parcul
Tractorul Scuarul Berzei, Scuarul Mihai Eminescu
 Grădina Zoologică din Noua Tâmpa
 Poiana Brașov Pietrele lui Solomon Rezervatia Carhaga
 Rezervatia de la Purcarenirezervatii Speologice Gradina Dentrologica din Brasov
 Complexul Piscicol Dumbravita

8
 CAPITOLUL al II-lea

PREZENTAREA POTENŢIALULUI TURISTIC ANTROPIC

2.1. Obiective turistice antropice

In orasul Brasov se pot vizita urmatoarele:

- Muzeul de Arta
- Muzeul de Istorie Brasov, aflat in Casa Sfatului - Casa Muresenilor
- Muzeul de Etnografie
- Muzeul Casa Mureşenilor
- Casa Negustorilor
- Muzeul primei scoli românesti, din Schei, avand expusa prima carte tiparita in limba
romana
- Muzeul Fortificatiilor din Tara Barsei, amenajat in Bastionul Tesatorilor
- Muzeul-restaurant Cetatuia, aflat in vechea fortificatie de pe Straja (Dealul Cetatii)
- Punctele muzeale din Turnul Negru, Turnul Alb si Bastionul Graft
- Cetatea Râşnov
MUZEUL DE ARTĂ
Muzeul de Artă Braşov, gazduit intr-o
clădire în stil secession, realizată după
proiectul lui M. Wagner în anul 1902,
adăposteşte în sălile de la etaj o Galerie
Naţională ce reuneşte opere aparţinând
celor mai valoroşi artişti români.
Expunerea ilustrează evoluţia artei
româneşti de la anonimii transilvăneni din
secolele XVII-XVIII până la creaţiile unor artişti contemporani. Remarcabilă prin valoarea sa
este colecţia Nicolae Grigorescu, a doua ca mărime din ţară. La subsolul muzeului este
amenajată expoziţia de Artă Decorativă Europeană şi Orientală, ce înfăţişează vizitatorilor
piese de porţelan şi sticlărie produse în vestitele manufacturi de la: Meissen, Delft, Sevres,
Capo di Monte, Murano şi atelierele din ţară.
MUZEUL DE ISTORIE În piaţa centrală a vechii cetăţi se ridică în anul 1420
primăria oraşului, numită odinioară "Rathaus" sau "Casa
Sfatului". Parterul mai păstrează elemente ale stilului
gotic, iar etajul şi turnul sunt construite în stilul Renaşterii
9
şi al Barocului. Din 1950 clădirea găzduieşte Muzeul de Istorie a judeţului Braşov.
Expoziţia permanentă a Muzeului Judeţean de Istorie Braşov: "Braşov - istorie, cultură,
civilizaţie" este organizată în 17 săli cu 3334 piese expuse în 123 vitrine şi cu o suprafaţă
grafică totală desfăşurată de 210 mp (50 panouri). Expoziţia este structurată pe trei sectoare:
arheologie (subsol), istorie medie (parter), istorie modernă (etaj).

MUZEUL DE ETNOGRAFIE
Muzeul de Etnografie din Braşov este
consacrat etnologiei regionale din sud-estul
Transilvaniei, civilizaţia comunităţilor rurale
din zona Bran, zona Rupea, Ţara Oltului şi
Ţara Bărsei. Ca structură administrativă,
Muzeul de Etnografie funcţionează în trei
locaţii: Braşov, Săcele şi Rupea. În pavilionul
central Braşov este organizat o amplă
expoziţie permanentă care cuprinde, într-o
tratare succintă, o îndeletnicire comună tuturor zonelor etnografice: meşteşugul ţesutului şi
aplicarea lui funcţionala în organizarea interiorului şi în costumul popular. Prezentarea are un
pronunţat caracter pedagogic, cu accent pe reconstituirea autenticităţii contextului rural prin
unelte, tehnologii şi produse specifice.

MUZEUL "CASA MUREŞENILOR"

"Casa Mureşenilor" s-a înfiinţat în anul 1968, ca
urmare a donaţiei făcute de urmaşii familiei
Mureşianu. Ei puneau astfel în operă testamentul
cultural al lui Iacob Mureşianu, oferind statului
român, în vederea organizării unui muzeu,
spaţiul necesar, o foarte valoroasă colecţie de
mobilier, pictură, sculptură şi mai ales o arhivă
de o inestimabilă valoare culturală, numărând peste 25.000 de documente. Muzeul este
consacrat memoriei mai multor membri ai acestei familii cu mari merite în viaţa culturală şi
politică a vremii lor.
Arhiva Mureşenilor este una dintre cele mai bogate şi importante arhive de familie.
Conducând timp de mai bine de o jumătate de secol "Gazeta Transilvaniei", Mureşenii au
corespondat cu toţi fruntaşii politici ai vremii lor, atât din Ardeal cât şi din celelalte provincii
locuite de români. Pe lângă corespondenţa politică, în Arhiva Mureşenilor se găsesc -
sporindu-i valoarea culturală - numeroase manuscrise ale Mureşenilor şi ale corespondenţilor
1
ziarelor conduse de ei. Atrage atenţia şi prezenţa documentelor legate de istoria imnului
naţional, "Deşteaptă-te, Române", creaţie a nemuritorului Andrei Mureşanu.
Muzeul "Casa Mureşenilor" se îndreaptă spre transformarea într-un complex de case
memoriale dedicate amintirii unor mari personalităţi braşovene. În 24 iunie a fost deschisă
Casa "Ştefan Baciu".

CASA NEGUSTORILOR

A fost ridicată între anii 1539-1545 de către Apollonia

Hirscher, soţia lui Valentin Hirscher, judele oraşului Braşov,
în stilul halelor occidentale. Din plastica renascentistă
iniţială se mai păstrează doar stema oraşului şi blazonul
familiei Hirscher, datate în 1545.

MUZEUL PRIMEI SCOLI ROMANESTI

Prima Scoală Romanească, construită în 1495 păstrează elementele stilului baroc de la

modificările care i-au fost aduse în anii 1760-1761. Între 1557 şi 1583 Diaconul Coresi
tipăreşte aici 17 titluri în română şi slavonă, pe hârtie fabricată într-o manufactură
braşoveană.
Muzeul Primei Şcoli Româneşti este compus din mai multe camere, şi anume: Sala de clasă
"Anton Pann" care aminteşte nu numai de popasurile merelui povestitor Anton Pann dar şi de
şcoala veche, în jurul căreia s-a fondat un focar de cultură, aici tipărindu-se cele dintâi cărţi
de cultură în limba română,scriindu-se prima cronică cu subiect românesc, prima gramatică
românească, primul calendar almanah în literatura română; Sala "Diaconul Coresi" ale cărei
exponate sunt: "Cazania a II-a" ("Cartea românească cu învăţătură"), "Psaltirea", "Sbornicul",
"Octoihul" ş.a.; Sala "Cartea, factor de unitate naţională", unde, cele peste 80 hrisoave
domneşti, înscrise pe pergament şi aurite, confirmă permanentele legături între ţinuturile

1
româneşti şi, unde sunt expuse cele mai valoroase monumente de limbă română medievală
printre care se numără: "Biblia de la Bucureşti"(1688), "Cazania lui Varlaam"(1643),
"Îndreptarea legii" de la Târgovişte(1652),ş.a. Sala "Cartea şi Cărturarii braşoveni" - copiştii,
traducătorii, creatorii de limbă literară, muzică şi artă, toţi aceştia sunt reprezentaţi aici prin
câteva dintre valorile adăpostite în arhiva istorică a muzeului printre care sunt: "Omiliarul"
din veacurile XI-XII, Molitvelnicul popei Bratu, Parimiarul protopopului Vasile, alături de
tablourile în ulei pe pânză ale fondatorului liceului "Andrei Şaguna", precum şi opereta "Crai
nou" a lui Ciprian Porumbescu. "Sala cu vatră"- un mic colţ etnografic reprezentat de vatră,
icoane pe sticlă şi obiecte casnice amintind de caracterul săsesc al Scheiului în perioada
medievală. Alături se află, recent restaurat, Complexul muzeal din incinta bisericii Sf.
Nicolae, care expune în cca 30 camere, valori menite să confirme tradiţiile de cultură şi artă
pe care le-a înscris Scheii braşovului în patrimoniul naţional. Tematic sunt organizate aici
expoziţiile: "Junii braşoveni", "Scheii braşovului în pictura lui Ştefan Mironescu", "Muzeul
Tudor Ciortea", "Muzeul Ex libris", "Muzeul Nicolae Titulescu", "Muzeul Ion Colan",
urmând a se organiza "Muzeul Patrimoniului naţional şi universal".

CETATEA RÂŞNOV

Pe Dealul Cetăţii, cercetările arheologice au demonstrat existenţa unor elemente de

fortificaţie încă din epoca bronzului. Sistemul defensiv consta din 3 şanţuri şi tot atâtea valuri
de apărare, plasate în punctul vulnerabil, adică spre Est. Fortificaţia dacică este anterioară
cuceririi Daciei de către romani şi se pare a-şi afla sfârşitul în preajma războaielor dacice.

1
2.2. Baza tehnico-materială specifică turismului din judeţul Braşov

2.2.1. Unitati de cazare

Hoteluri: Aro Palace, Ambient, Ada Belle, Capitol, City Center, Oliver, Bella Muzica,
Belvedere, Bielmann Sâmpetru, Casa Mureşan, Chamber’s Charm, Ramada, Ruia, Piatra
Mare, Alpin, Rozmarin, Diana, Sportu.
Moteluri: Lida, Casa Albă, Doripesco, Dreher, Lorion, Dumbrava.
Pensiuni: Casa Blaga, Casa Ezio, Darius, White Horse, Mariana, Cristina, Klass, Dracula
House, Green Park, Orizont, Roma Antică.
Vile: Sorina, Strugurelul, Casa Nona, Milcov, Bella, Transilvana, Benga, Maria, Adams.
Cabane turistice: Vraja Pădurii, Cabana Viştişoara, Dumbrava Liniştită, Vidraru, Mitruţ.
Campinguri: Dîrste.
Popasuri: Popas Căprioara.

2.2.2. Unitati de alimentatie

Restaurante: Bella Vista, Salonul, Romantic Rotmans, Caprici, Casa Ana, Casa
Bistriţeană, Cerbul Carpatin, Complex Cetate Braşov, Crama Cetate Făgăraş, Ambient,
Casa Tudor, Cetate Codlea, Coliba Haiducilor, Panoramic, Roata Norocului, Vânatorul
Fast-Food: Panini, Casablanca, Alegrin, McDonald’s, KFC, Ando’s.
Baruri: Arena 77, Captain Nemo, Ritmo, Victoria PUB, Crew Bar, Bistro de L’arte.
Patiserii: Patiscof Lucydan, Saray, Doly, Fornetti, Piacentina.
Pizzerii: Hai Hui, 4 Amici, Napoli, Nicoli, Hot, Iulia, Roma, Pazza, Amigos, Bari.
Cafenele: Star Café, Bravos Café, Café Ritmo, Lord Café, Café La Strada, Bonjour
Café, Café de Paris, Café la Fifi.
Cofetării: Saray, Dieta, Doly, Niagara, Casata, Cremola, Kronstadt.

2.2.3. Unităţi de agreement

Parcuri: Parcul Nicolae Titulescu, Parcul Tractoru, Parcul Trandafirilor, Parcul de sub
Tâmpa, Parcul Aventura.
Târguri şi expoziţii: Târgul de toamnă, Târgul meşterilor populari, Răvăşitul oilor,
Festivalul brânzei şi pastramei, Târgul de primăvară, Ziua Recoltei, Balul Dragobetelor.
1
Cluburi Sportive: Sala Sporturilor, Asociaţia sportivă CFR, Asociaţia sportivă Precizia,
Asociaţia sportivă Rulmentul, Asociaţia sportivă Metrom, Asociaţia sportivă Torpedo, Club
sportiv Dinamo, Club sportiv Municipal, Club sportiv Predeal, Club sportiv Universitar.
Cinematografe: Bulevard, Cityplex, Cinemax 5D, Cinema 7D.

Cluburi: Harley, Glamour, Amnezia, Tequila Bowling, Club 108, Club Bulevard, Kasho,
Latino, Xen.
Discoteci: No Problem, Hacienda, Discret.

2.2.4. Unitati de tratament

Timişu de Sus
Localizare: Staţiunea este localizată la poalele Masivului Piatra Mare şi ale Masivului
Postăvaru, la 16 km de Braşov.
Descriere: Timişu de Sus este o staţiune climaterică cu funcţionare permanentă. Climatul
tonic-stimulant, aerul curat şi ionizarea puternică a atmosferei recomandă staţiunea pentru
odihnă şi recreere dar şi pentru tratarea unor afecţiuni respiratorii, a nevrozelor, a
surmenajului fizic şi intelectual. Timişu de Sus este punct de plecare pentru drumeţii spre
masivele Piatra Mare şi Postăvaru sau spre cabanele Trei Brazi, Pârâul Rece, Poiana Secuilor.

Poiana Braşov
Localizare: Staţiunea se află în judeţul Braşov, la poalele masivului Postăvarul, la 12 km de
Braşov.
Descriere: Poiana Braşov este cea mai complexă staţiune unde se pot practica sporturile de
iarnă, fiind în acelaşi timp şi un important centru turistic internaţional. Turiştii pot urca pe Vf.
Cristianu Mare cu o modernă telecabin. Poiana Braşov este locul ideal pentru petrecerea
vacanţelor.Staţiunea este recomandată pentru tratarea nevrozelor astenice, a stărilor de
debilitate, de surmenaj fizic şi intelectual.

Predeal
Localizare: Este situat în judeţul Braşov, între Munţii Bucegi, masivul Postăvaru, masivul
Piatra Mare şi Munţii Baiului, la 25 km de Braşov.
Descriere: Predeal este oraşul situat la cea mai mare altitudine (1100 m) din România.
Staţiunea climaterică este deschisă turiştilor tot timpul anului, iar iarna se pot practica
sporturile de iarnă (partie de schi iluminată electric, telescaun, teleschi). Din Predeal se pot
efectua excursii către cabanele montane: Gărbova, Trei Brazi, Clăbucet-sosire, Susai, Timiş,
Piatra Mare.
1
1
 CAPITOLUL al lII-lea

VALORIFICAREA POTENŢIALULUI TURISTIC AL

JUDEŢULUI BRAŞOV

3.1. Forme de turism practicate în judeţul Braşov

Turismul (care implica ideea alegerii deliberate a itinerarelor, a perioadei sj duratei

sejurului de către fiecare turist In parte) are ca scop satisfacerea anumitor necesitaţi de ordin
social, cultural, spiritual, madical etc. si urmăreşte satisfacerea nevoilor de consum turistic.
Tinand seama de aceste considerente, s-au delimitată diferite clasificări ale formelor de
turism practicate:
.
Formele de turism practicate în judeţul Braşov sunt:
 Turismul de distanta mica
 Turismul de distanta mare
 Turism intern
 Turismul individual
 Turismul in grup
 Turismul continu
 Turism cultural
 Turism de relaxare
 Turism montan
 Turism extern

3.2. Propunere traseu turistic

Bucurandu-se de o deosebita popularitate ca artera de circulatie la intalnirea drumurilor
care duc spre toate statiunile romanesti, Predealul, prin particularitatile sale geografice,
climaterice si estetice, si-a creeat un potential turistic, favorizand mereu traseele vechi
turistice, carora li se adauga mereu altele.
Inaltimea de peste 1000 m care i-a adus renumele de ceea mai inalta asezare urbana din
tara, este departe de a-l devantaja, caci mediul climatic este favorizat de incorsetarea
montana, si datorita padurii de rasinoase - cca.65% din totalul padurilor sale, de ozonizarea
deosebita a aerului, bogat in ioni pozitivi.
Varietatea si bogatia vegetatiei din tot arealul contribuie la potentialul natural al acestei
zone turistice. Prezenta unor varietati floristice ca: floarea de colt, iedera alba, sangele
1
voinicului, zada-laricea, bulbucii de munte, conditioneaza stabilirea pe viitor a unor biotipuri
si biocenoze puse sub ocrotire, ca monumente ale naturii.

Traseu turistic: Predeal - Cabana Trei Brazi

Cei 8 km pana la Paraul Rece, drum foarte populat, pot fi parcursi cu autobuzul, cotind
spre Valea Rasnoavei de la punctul de control aflat la iesirea din Predeal spre Azuga. Se
strabat culmile estice ale Muntelui Piatra Arsa, presarate cu frumoasele vile, multe din ele
foarte recente.
Un drum forestier se desprinde spre
stanga, ducand spre cabana Diham.
Continuand traseul pe Valea
Rasnoavei, suntem inconjurati de mici
poieni, inverzite vara, ce ofera o
priveliste minunata.
Pe dreapta se distinge Cimitirul
Eroilor, in care odihnesc soldati si
ofiteri romani si straini cazuti in luptele
de la Predeal din 1916.
Dupa cca. 1 km se afla terenul
special amenajat pentru concursurile de schi fond si biatlon, unde au loc competitii nationale
si internationale. La capatul de nord al terenului se afla paraul Bradet, iar spre dreapta cele
doua pavilioane ale sanatorului climateric de nevroze.
Apoi drumul strabate frumoasa padure de fag si molid pana la Pasul Rasnov, la 1074
m, de unde porneste spre dreapta poteca care duce spre cabana Trei Brazi peste muntele
Fitifoiu. Un alt drum forestier duce spre stanga, spre cabana Diham dar, continuand drumul
pe soseaua asfaltata, se strabat pantele estice ale Muntelui Piatra Arsa pentru a se ajunge la
Paraul Rece situat la 1050-1090 m altitudine.
O varianta a traseului este poteca din Valea Joitei, care urca sub Galma Mare si ajunge
tot in Valea Rajnoavei, la statiunea de la gura paraului Stana Mare, de unde se deschid
imagini deosebite spre Masivul Postavarul si spre coama lui stancoasa. De aici se poate porni
spre cabana Trei Brazi. Traseul porneste din sosea, pe langa casa de odihna Paraul Rece si
trece prin liziera padurii de fag, lasand in stanga poiana folosita in timpul ierni pentru schi.
Dupa o panta destul de abrupta se zareste muntele Moraru cu palcuri de padure si
poieni insorite, cu arbori solitari. Coborand in continuare se ajunge mai intai in valea raului
Pietrosu. Dupa traversare, se urca din nou pe versantul vestic al muntelui Moraru, printr-o
plantatie tanara de mesteacan, printre care au mai ramas cativa arbori seculari. Pe dreapta se
zaresc Bucegii cu crestele Bucsoiu, Coltii Morarului si Costila. Se ajunge intr-o poiana
1
inconjurata de o padure de mesteacan, pentru ca apoi drumul sa continue prin padure. Urcand
in continuare se ajunge intr-o alta poiana, unde directia de mers se schimba spre dreapta
(marcajul este foarte bine venit). Un mic lac si pietrele rotunjite ale Muntelui Moraru incanta
privirea. Dupa cateva valcele cu urcusuri line se iese in poiana larga din preajma cabanei Trei
Brazi.
Construita langa o veche cabana cu acelasi nume,
cabana Trei Brazi este asezata in saua dintre
bazinul Paraul mic, afluent al Ghimbavului, si
paraul Vladut,la 1128 m altitudine. Peisajul este
deosebit de atragator. Se zaresc de aici vaile nordice
ale Bucegilor, despartite de culmile Tiganesti si
Velicanu, apoi Bucsoiul cu muchiile sale colturoase,
mai greu accesibile.
Spre nord privelistea este tot atat de deosebita, zarindu-se cu usurinta Muchiile Cheii
din Postavarul si varfurile ascutite ale Pietrei Craiului.
De la Cabana Trei Brazi e ajunge, intr-o jumatate de ora, la Cabana Secuilor, la
1070m altitudine, de unde se poate face o plimbare pe Valea Toclitei pana la Cheile
Rasnovului.
Drumul inapoi spre Predeal, cca 5km, poate fi parcurs cu autobuzul sau per pedes, cu
scurtaturi prin padure.
Poteca strabate culmea Fitifoiu, pentru a ajunge la Cabana Vanatorilor, de unde se
poate cobori in oras pe vechea poteca turistica, intrarea in oras facandu-se prin cea mai
vestica strada a Predealului, str. Ceahlau.

1
 CONCLUZII

Principalul obiectiv al oricărei activităţi turistice este generarea sursei de venit. Pornind
de la această premisă, rolul sectorului privat este esenţial. Consecinţele economice rezultate
din promovarea turismului, depăşesc rezultatele tangibile ale afacerilor. Dezvoltarea
turismului generează şi revitalizarea globală a sectorului privat, a prim distribuitorilor,
firmelor de catering, a hotelurilor etc. Aceasta poate avea efecte şi asupra sectorului de stat
prin realizarea de noi industrii, atrase în zonă ca urmare a creării unei imagini propice a
zonei.
Adaptarea infrastructurii, renovarea clădirilor, îmbunătăţirea imaginii zonei etc. Va
avea un efect imediat asupra îmbunătăţirii nivelului de trai al rezidenţilor. Astfel, efortul care
va fi făcut în acest sens de administraţia locală trebuie înţeles ca o investiţie pe termen lung
datorită beneficiilor generale obţinute prin dinamizarea turismului, dar şi ca o investiţie pe
termen scurt cu beneficii imediate pentru cetăţeni şi, astfel, pentru societate.
Îmbunătăţirea mediului înconjurător, recunoaşterea externă realizată prin decizia
vizitatorilor de a alege judeul Braşov ca destinaţie turistică vor conduce la creşterea mândriei
şi întărirea identităţii rezidenţilor. Pentru a atinge un echilibru între bunăstarea turiştilor,
mediu şi competitivitatea întreprinderilor şi a destinaţiilor este necesară o abordare politică
integrată și globală în cadrul căreia toate părțile interesate să împărtășească aceleași
obiective:
- gestionarea durabilă a resurselor naturale şi culturale;
- reducerea la minimum a poluării şi a utilizării resurselor;
- gestionarea schimbării în interesul bunăstării cetăţenilor;
- reducerea caracterului sezonier al cererii;
- combaterea impactului pe care îl are transportul asupra mediului;
- crearea unui turism accesibil tuturor;
- îmbunătăţirea calităţii locurilor de muncă din sectorul turismului;
- garantarea siguranţei turiştilor şi a comunităţilor locale din zonele turistice.
În scopul unei valorificări superioare a potenţialului turistic al judeţului Braşov, este
necesară luarea unor măsuri concrete:
- modernizarea şi diversificarea produsului turistic local cu accente pe elementele de
specificitate;
- modernizarea infrastucturii turistice ( a căilor de comunicaţie, a reţelei de telecomunicaţii, a
unitaţilor comerciale, sanitare, de prestări servicii, a echipamentelor tehico-edilitare, a
mijloacelor de transport în comun );
- amenajarea la standardele turistice europene pentru turismul montan, balnear, cultural;
- dezvoltarea şi creşterea calitaţii activitaţii de marketing şi promovarea produsului
1
turistic;
- susţinerea investiţiilor în agrement turistic de către autoritaţile locale dar şi prin atragerea
investitorilor străini;
- dezvoltarea turismului de afaceri;
- atragerea de fonduri externe;
- realizarea şi amortizarea standardelor din turism cu standardele U.E.;
- ridicarea caliţatii forţei de munca din turism la standardele pieţei internaţionale;

2
 BIBLIOGRAFIE

1. Pompei Cocean, Geografia turismului, Ed. Focul Viu, 2004

2. Maria Dogaru, Din Heraldica României. Album, Ed. Jif, București 1994.
3. Dorina Negulici, Brașovul - Oraș cetate, Brașov, 2000.
4. Silviu Pop, Ștefan Princz, Brașov, ghid turistic , Ed. Pentru Turism, București 1974.
5. Sextil Pușcariu, Brașovul de altădată, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1977.
6. G. Stănculescu, Tehnologia turismului, Ed. Oscar Print, București 2003
7. Internet:
- www.tourismguide.ro
- www.brasovtourism.eu
- www.ghidinfoturism.ro

2
 ANEXE

Biserica Neagră - Braşov Piaţa Sfatului – Braşov

Castelul Bran Cetatea Râşnov

2
Mausoleul eroilor de la Mateiaş
Câmpulung Muscel

Mănăstirea Curtea de Argeş

2
 Târgovişte -Turnul Chindiei

Mănăstirea Dealu Casa memorială Nicolae Grigorescu

2
Castelul Peleş

Castelul Pelişor

2
Crucea eroilor Caraiman Sfinxul

Babele