Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
LUCRARE DE LICENŢĂ
Absolvent:
Mardari Nicolai
Târgu Mureş
2011
1
c) Bibliografia recomandată :
2
Termen de predare :
Semnătura candidatului
3
Cuprins
Lista abrevierilor.....................................
abrevierilor...........................................................
............................................
.............................................
............................pag.
.....pag. 5
Introducere................................
Introducere......................................................
............................................
..............................................
..........................................pa
..................pag.
g. 6
2.4 Infrastructura................................
Infrastructura......................................................
.............................................
.............................................
.............................pag.
.......pag. 29
2.5 Climatul afacerilor............
afacerilor..................................
............................................
.............................................
..........................................pa
...................pag.
g. 31
2.6 Problemele şi avantajele soluţionării diferendului Transnistrean........................
...........................pag.
...pag. 35
Concluzii...................................
Concluzii.........................................................
............................................
.............................................
........................................pa
.................pag.
g. 52
Bibliografie.....................................
Bibliografie...........................................................
............................................
.............................................
..................................pag.
...........pag. 54
4
Lista abrevierilor
5
Introducere
Transnistria care este numită oficial Unitățile Administrativ -Teritoriale din Stânga
Nistrului reprezintă un teritoriu aparent neimportant după suprafaţa ocupată, însumând
aproximativ 4.200 de km pătraţi, face parte din componenţa Republicii Moldova fiind
situată pe malul stâng al Nistrului iar la est este mărginită de Ucraina. Hotarele naturale
sunt delimitate de fluviile Nistru (pe o lungime de 800 km), Bug (pe o lungime de 600 km)
şi litoralul Mării Negre, reprezentând 11% din teritoriul Republicii Moldova.
Evenimentele cu privire la conflictul din Transnistria în procesul de consolidare a
statului moldovenesc independent
independent şi suveran, au avut şi au o mulţime de repercusiuni grave
pentru Repu blica Moldova (RM) din diferite puncte de vedere. Chiar dacă, nu se mai
desfăşoară acţiuni militare pe teritoriul Republicii Moldova, exista diverse consecinţe, ca
de exemplu dezintegrarea teritorială.
Conflictul transnistrean este diferit de celelalte con flicte care au apărut după colapsul
sovietic, pentru că la baza lui nu se află un conflict etnic său religios. Circa douăzeci de ani
în urmă, principalele cauze ale apariţiei conflictului între forţele separatiste ale regiunii
transnistrene şi autorităţile legale ale Republicii Moldova erau tendinţa Centrului Unional
de a păstra URSS-ul, iar după destrămarea acestuia - a Federaţiei Ruse de a influenţa noile
autorităţi moldoveneşti. Motivul formal al conflictului era acela, că Moldova a adoptat
legislația privind limba de stat, ceea ce a condus la o polarizare politică accentuată a
societăţii şi la creşterea rezistenţei faţă de inovaţii a unei părţi a nomenclaturii locale de
subordonare unională, în primul rând, de către directorii întreprinderilor complexulu i
militar-industrial din partea stângă a Nistrului
6
şi ucrainene şi-au stabilizat controlul asupra celei mai mari părţi a zonei de dispută.
Armata moldovenească a fost net inferioară Armatei a 14 -a sovietice, staţionată în
Republica Moldovenească
Moldovenească Nistreană, ceea ce a împiedicat Republica Moldova să recâştige
controlul asupra teritoriului de est. Situaţia expusă mai sus a determinat în mare parte şi
starea actuală a Moldovei.
7
8
1600 la Braşov, Mihai Viteazul cerea regelui Sigismund al III -lea al Poloniei să i se
Oceacovului de peste Nistru.1
recunoască stăpânirea Oceacovului
La sfârşitul secolului al XVIII-lea (1681-1683) regiunea Transnistreană s-a aflat
sub jurisdicţia lui Gheorghe Duca, domn al Moldovei în perioada respectivă. Majoritatea
târgurilor de aici erau conduse de şoltuzi2 şi pârgari3 şi erau structurate după modelul
oraşelor moldoveneşti. Astfel apartenenta „de jure‖4 acestei fâşii de pământ este confirmată
şi de toponimia5 mai sus menţionată.
1
Ioan Silviu Nistor, Istoria Românilor din Transnistria, Editura Eminescu 1995, pag. 9
2
. Titlu dat în evul mediu în Moldova cârmuitorului unui oraș, care era ajutat în activitatea sa de un sfat
format din 6-12 pârgari, Din poloneza szoltys.
3
4 Membru în
Inseamnă sfatul administrativ
"potrivit al unuicuoraș
legii" prin contrast ―desau al unui
facto‖ caretarg in perioada
înseamnă medievala
"de fapt"
5
Ramură a lingvisticii care se ocupă cu studiul numelor proprii de locuri
9
Perioada sovietică
După înfiinţarea Uniunii Sovietice (30 decembrie, 1922) Iosif Stalin a recuperat
majoritatea provinciilor pe care Imperiul Ţarist le pierduse în timpul revoluţiei, Basarabia a
rămas parte din România în timp ce la est de Nistru a creat Republica Autonomă Sovietică
Socialistă Moldovenească (RASSM)6
ca provincie autonomă în cadrul Republicii Sovietice Socialiste Ucrainene (RSSU)
cu capitala în oraşul Baltă care se afla în prezent pe teritoriul Ucrainei, iar mai târziu în
1929 mutată la Tiraspol (actuala capitală a Transnistriei). RASSM cuprindea următoarele
raioane transnistrene de astăzi ale Republicii Moldova, plus raioanele Baltă, Bârzula,
Ocnele Roșii, Kodîma, Kotovsk, Crutîi, Pesceana și Ananiev din actuala regiune Odesa din
Ucraina. Republica avea o suprafața de 8,100 km² și includea 11 raioane din stânga
fluviului Nistru. Ulterior, teritoriul s-a reorganizat în 14 raioane. Prin crearea RASSM
conducerea Uniunii ovietice (UŞ) a sperat să încurajeze u n iredentism7 pro-sovietic în
Basarabia și să-și sporească influența în România, însă nu a fost atins efectul scontat.
Conform recensământului sovietic din 1926, populația RASS Moldovenești era de
572339 persoane, din care 172419 moldoveni (30,1%), 277515 ucraineni (48,5%), 48868
ruși (8,54%), 48564 evrei (8,49%)8.
6
Ioan Silviu Nistor, Istoria Românilor din Transnistria, Editura E
Eminescu
minescu 1995, Republica Autonoma
Sovietica Socialista Moldoveneasca Transnistreana, ―Adevaratele scopuri ale infiintarii republicii‖ pag. 61
7
Mișcare
sunt politică naționalist-șovină ai cărei partizani urmăresc anexarea unor teritorii
în minoritate teritor ii în care conaționalii lor
8
Pentru mai multe detalii despre situatia demografica a raioanelor RASSM, a se vedea Anexa 1
10
Localizarea
moldoveni; ucraine
Raionul Total ruși evrei polonezi nemți bulgari alții actuală a
în % ni
raionului
Republica
Dubăsari 42609 28559;67,03 6077 2867 4612 27 246 16 205 Moldova -
Transnistria
Republica
Slobozia 37617 24341;64,71 6537 5714 571 22 72 25 335 Moldova -
Transnistria
Republica
Grigoriopol 30094 13744; 45,67 4629 3851 1114 33 6315 21 387 Moldova -
Transnistria
Republica
Camenca 39169 15038;38,39 18263 424 4172 952 215 4 86 Moldova -
Transnistria
Republica
11
(RSSM), în componența căreia a intrat partea vestică a RASS Moldovenești și cea mai
mare parte a Moldovei dintre Prut și Nistru iar mai târziu a devenit cea de -a 15 republica a
Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste (URSS). Partea răsăriteană a RASSM, inclusiv
prima ei capitală, Baltă, a devenit parte a RSS Ucraineană, în cadrul căreia minoritarii
români și-a pierdut statutul de autonomie și orice drepturi lingvistice. Aceste evenimente s-
au petrecut datorită semnării pactului de neagresiune sovieto -german Ribbentrop-Molotov
şi protocolului adiţional secret prin care cele două state de fapt împărţeau zonele de interes
în Europa9.
Pe teritoriul Transnistriei
Transnistriei au fost concetrate
concetrate majoritatea uzinelor,
uzinelor, devenind cen
centrul
trul
10
economic al RSSM . În Transnistria se produceau 33% din bunurile industriale şi 56% din
bunurile de larg consum, produse în Republica Moldova, precum şi 90% din energia
necesară în tot restul RSSM. Ca parte din URSS, în RSSM limba rusă a devenit limbă
predominantă şi s-a adoptat alfabetul chirilic pentru limba romană scrisă, care a fost numită
limba „moldovenească‖11, ca urmare a deciziilor luate de conducerea URSS. Stalin a
contribuit activ la reducerea a unei treimi din populaţia etnică romană a Basarabiei, care
afost transportată în Siberia, unde majoritatea au decedat sau nu au mai revenit. Deoarece
Transnistria a făcut parte din URSS o perioadă mai îndelungată, aceasta a fost rrapid
apid supusă
procesului de colectivize
colectivize în anii 192
19200 şi 1930. Astfel, chiar de la creare
creareaa RSSM a existat un
grad mai mare de „sovietizare‖ în Transnistria în comparaţie cu alte părţi ale republicii.
Liderii politici şi elita culturală din partea basarabeană a RSSM erau defavorizaţi; astfel,
abia în 1989 pentru prima oară a fost numit în funcţie un Prim Secretar al Partidului
Comunist din RSSM, care provenea din Basarabia.
9
Gh. Buzatu – Romania
Romania sub imperiul haosului (1939-1945), Bucureşti Centrul de Istorie a Românilor
―Constantin C. Giurescu‖ RAO 2007, pag. 43
10
GraemeStudies
Conflict P. Herd, Moldova
Research and the
Centre, Dniester
Central and Region:
Eastern Contested Past,05/07
Europe Series Frozen Present, 2005)
(Februarie Speculative Futures? ,
11
Cazul Ilaşcu (Ilaşcu vs. Moldova) 311 C. Eur. pt. Dr. Om., la par. 28 (2004).
12
13
Moscova între Preşedintele Republicii Moldova Mircea Snegur şi a Federaţiei Ruse Boris
Elţân fiind semnat un acord cu privire la rezolvarea paşnică a conflictului. 14Acest acord
prevedea stabilirea unei forţe de pacificare cu includerea forţelor
f orţelor moldoveneşti, ruseşti şi
transnistrene, retragerea treptată a Armatei a 14 -a şi stabilirea unei zone economice libere
în Bender. În realitate această mai însemna că, conducerea Moldovei a conştientizat faptul,
că numai prin acord cu Federaţia Rusă conflictul armat putea fi oprit, deoarece Federaţia
Rusă era implicată direct în el, atât cu trupele Armatei a 14 -a din Transnistria, cât şi prin
susţinerea directă, îndeosebi informaţională şi militară, a separatiştilor.
Chiar şi după terminarea conflictului armat Rusia a continuat să susţină militar,
politic şi economic regimul de la Tiraspol, permiţându-i continuitatea şi conferându -i un
anumit grad de autonomie faţă de Republică Moldova. Trupele armatei a 14 -a staţionează
în continuare pe teritoriul moldovenesc, în ciuda obligaţiilor asumate de Rusia la summit -
ul OSCE de la Istambul din 1999, dar şi în numeroase rânduri ulterioare, ulima dată la
reuniunea OSCE de la Belgrad în 201115. Datorită susţinerii perpetue a Rusiei, Transnistria
16
a fost separată de restul Moldovei, iar conflictul s -a transformat într-unul îngheţat .
Armata a 14-a rusească coninua să rămână o problemă proeminenta chiar dacă în
1994 a fost semnat un acord între Rusia şi Republica Moldova conform căruia forţele
militare dislocate pe teritoriul naţional urmau să părăsească zona în terment de 3 luni,
acord care însă nu a fost ratificat de Duma 17, totuşi în perioada anilor 1992-1999 numărul
trupelor a fost redus de la 9.250 la 2.600 şi distrusă o cantitate semnificativă de muniţii. La
24 noiembrie 1994 a fost ratificata o nouă constituţie a Republicii Moldova şi recunoscută
autonomia Transnistriei. Raportul de Ţară al Departamentului de Stat al SUA privind
Moldova constată că:
14
Flux- Cotidianul national, ―Ce este gresit in abordarea Chisinaului‖,sursa se poate accesa de pe adresa:
eader.viitorul.org/public/172/ro/noi%20abordari%20Constantin.doc
15
http://www.ziare.com/international/rusia/osce-solicita-din-nou-rusiei-retragerea-trupelor-din-transnistria-
http://www.ziare.com/international/rusia/osce-solicita-din-nou-rusiei-retragerea-trupelor-din-transnistria-
1106590 , accesat la 1.06.2012, ora 11:00
16
17 „conflict
îngheţat‖
Reprezinta numele este într -odenumirea
abreviat, oarecare măsură eronat,
completa fiinddeoarece
―Duma desituaţia în este
Stat‖ si a fost destulînferioară
camera de dinamică
a Adunării
Federale a Rusiei (parlamentul)
14
18
Raportul din 1994 al Departamentului de Stat al SUA privind Practicile în domeniul Drepturilor Omului în
Republica Moldova (în continuare „Raportul de Ţară pentru Moldova 1994) disponibil la
http://dosfan.lib.uic.edu/ERC/democracy/1994_hrp_report/94hrp_report_eur/Moldova.html,
http://dosfan.lib.uic.edu/ERC/democracy/1994_hrp_report/94hrp_report_eur/Moldova.html, în partea
„Introduction‖
19
15
Nu avem însă argumente conform cărora Rusia a încercat cu adevărat retragerea muniţiilor
şi echipammentelor militare, sau dacă folosesc această situaţie doar pentru avantajarea
poziţie în negocieri. Cu toate acestea regimul separatist pare să accentueze conflictul. În
faza iniţială a fost criza închiderii forţate a şcolilor cu predare în limba română din RMN.
Departamentul de Stat al SUA a rezumat problema în Raportul său din 2004 privind
Practicile în domeniul Drepturilor Omului din Moldova:
“În iulie autorităţile transnistrene au închis patru şcoli cu predare în grafie latină, care
erau înregistrate la Ministerul Educaţiei al Moldovei, şi au încercat să mai închidă două.
Miliţia a închis cu forţa şcolile cu predare în grafie latină din Rîbniţa şi Tiraspol,
îndepărtând toată mobilă şi materialele şcolare, şi sigilând încăperile. Ei au mai închis
două şcoli în Dubăsari şi Corjova, elevii din aceste şcoli fiind transferaţi în şcoli cu
predare în grafie latină din satele sub controlul autorităţilor moldovene. Miliţia a fost
împiedicată să închidă o şcoală şi un internat cu predare în grafie latină din Bender de
către părinţi, profesori şi copii, care au vegheat obiectele date pe parcursul lunilor august
şi septembrie. Autorităţile pretindeau că şcolile încalcă legislaţia transnistrean
transnistreană,
ă, care
obligă şcolile să fie înregistrate local şi să utilizeze alfabetul chirilic în predare. În
septembrie OSCE a asistat în negocierea unei formule pentru a permite şcolilor cu
21
Din raportul de activitatea al misiunii OSCE in Republica Moldova Nr. 8/2004
22
Ibidem
16
predare în grafie latină din Bender, Dubăsari şi Corjova să fie înregistrate, cu toate că
autorităţile au continuat să impună obstacole logistice şi legale pentru a împiedica şcolilor
să funcţioneze normal. Ulterior şi şcolilor din Rîbniţa şi Tiraspol li s-a permis să se
înregistreze pe termen de un an conform formulei negociate de OSCE. Şcoala din Tir aspol
aspol
urma să fie deschisă în ianua
ianuarie
rie 2005 după re
reparaţii
paraţii extensive în ur
urma
ma daunelor cau
cauzate
zate
vara de miliţia transnistreană. Şcoala din Rîbniţa a fost deschisă însă funcţiona în altă
clădire după ce autorităţile Transnistrene au refuzat să permită şcolii să se întoarcă în
clădire să originală.‖23
martie s-a încheiat cu un bloca j, accentul fiind pus pe problemă24 accesului fermierilor din
Doroţcaia către câmpurile sale din teritoriile controlate de RMN.
La 30 decembrie 2005 reprezentanţii Ucrainei şi Moldovei au semnat o declaraţie
comună, care prevedea că bunurile produse de companiile Transnistriene să fie exportate
legal în Ucraina.25 Pentru a respecta protocoalele Organizaţiei Mondiale a Comerţului
(OMC) privind actele referitoare la originea mărfurilor în comerţul internaţional, Moldova
şi Ucraina au convenit că companiile Transnistrene se pot înregistra la guvernul Moldovei
pentru a primi documente de export acceptate de OMC,
OMC, care vor fi recunoscute de
de Ucraina.
RMN a denunţat planul aproape imediat, numindu -l încă o încercare de blocadă economică
26 27
în contravenţie cu memorandumul din 8 mai 1997. Ucraina ulterior a suspendat acordu
acordul.l.
Totuşi, după unele ajustări, o versiune revăzută a acordului a intrat în vigoare la 3 martie
2006.28 Începând cu martie 2006 RMN a declarat că este pregătită să solicite asistenţă
23
Raport de Ţară pentru Moldova 2004, nota 4 la sec. 5.
24
Delegaţia RM părăseşte negocierile şi propune revenirea in decurs de o săptămînă; Infotag
(Chişinău, 1 martie 2006).
25
Moldova reiterează că noul regim vamal este pentru legalizarea comerţului extern Transnistrean, Infotag
(Chişinău, 3 feb. 2006).
26
http://tribuna.md/en/2012/03/23/tiraspol%E2%80%99s-shocking-move-primakov-mem
http://tribuna.md/en/2012/03/23/tiraspol%E2%80%99s-shocking-move-primakov-memorandum-has-been-
orandum-has-been-
brought-to-the-forefront/ , accesat la 1.06.2012 ora 16:00
27
Liderul transnistrean mulţumeşte Ucrainei pentru renunţare, Infotrag (Chişinău, 26 ian. 2006); vezi şi, SUA
surprinse
28
Moldovadepropune
suspendarea de către
lansarea Ucraina
noilor reguli apentru
acordului, Infot agîncepînd
Infotag
Transnistria (Chişinău,
cu26 ian. 2006).
1 martie, (28 feb. 2006);
Infotag
Ucraina introduce un nou regim de frontieră, Infotag (Kiev, 6 martie 2006).
17
susţinută de firmele ruseşti implicate în producere de armament, fiind mai târziu vândute
în mod ilegal în străinătate.”32
Conform cu studiul efectuat de Iurie Pintea:
“Din 1993 firmele Transnistriene producătoare de armament au început să se
specializeze în producţia de echipamente militare de înaltă tehnologie, prin intermediul
finanţărilor şi comenzilor din partea diverselor firme de pe teritoriul Federaţiei Ruse,
incluzând renumită firma “Rusvoorujenie”. De exemplu fir ma
ma Electrommash Company
primeşte componente
componente produse în Transnistria
Transnistria pentru întreţiner
întreţinerea
ea armatei ruseşti precum
precum şi
comercializarea ulterioară.”33Acelaşi studiu ne arată interdependenta intre economia
34
Transnistriană şi alte interese ale Russian Operation Grou p (ROG).Într-o emisiune
televizată preşedintele Rusiei de atunci Boris Ieltsin s spus: “Rusia a susţinut, susţine şi va
susţine economic regiuneaa Transnistriei ”35.
economic şi politic regiune
Mulţi ani după conflict, suportul oferit de autorităţile ruse la crearea regimu lui
separatist de la Tiraspol a fost confirmat public la postul de televiziune TV-Centre unde
29
Transnistria solicită ajutor financiar de la Rusia, Infotag (Tiraspol, 10 martie 2006);
30
http://www.alegeri.md/about-gagauz-atu/;
http://www.gagauzia.md/
surse accesate la 01.06.2012 ora 18:26
31
Duma de Stat a Federaţiei Ruse a declarat în Rezoluţia nr. 1334 IGD din 17 noiembrie 1995.
32
Maresca John J. , Why an OSCE
OS CE Role in the Caucasus‖,p.88,
33
34 Cazul Ilascu. ECHR art. 23
http://www.globalsecurity.org/military/world/russia/ogrv-moldova.htm
35
Cazul Ilascu ECHR art.20/22
18
36
Grup de populație străină izolat în mijlocul masei indigene
19
37
http://www.rferl.org/content/Eastern_Europes_Frozen_Conflicts_Look_To_Kosovo_Ruling/2108088.h
http://www.rferl.org/content/Eastern_Europes_Frozen_Conflicts_Look_To_Kosovo_Ruling/2108088.html
tml
, accesat
38
AdrianlaCiororianu,
06.06.2012
Ciororianu, la ora 12:00Deschiderea mesei rotunde „Conflictele îngheţate din Marea Neagră şi
16.11.2007,
rolul comunităţii internaţionale‖
20
39
Unii analisti sustin ca Uniunea Sovietica a creat intentionat zona industriala a Moldovei pe teritoriul
Transnistriei pentru ca in cazul unei separari sa beneficieze de aceste uzine.
40
aproximativ 5000 de cadre şi soldaţi
21
41
Revista ―Cer si pamant Romanesc‖ CE VA CERE RUSIA ÎN SCHIMBUL RETRAGERII
RETRAGERII ARMATEI
DIN TRANSNISTRIA, autor Petru BOGATU, sursa: Jurnal de Chişinău
22
42
Solutionare conflictului Transnistrean. Caracteristica succinta a procesului de negocieri, ―Rezumatul
evenimentelor din anii 90. Acordul din 1992 cu privire la principiile de reglementare paşnică a conflictului
armat din regiunea transnistreană a Republicii Moldova semnificaţie şi consecinţe‖
co nsecinţe‖ pag. 3-6
43
Pierderile bancilor au fost acoperite din bugetul de stat.
23
24
48
Cazul Ilascu. CEDO, Strasbourg, 8 iulie 2004
49
www.migration.org.ua/index.php?module=pages&act=pages&pid=186
www.migration.org.ua/index.php?module=pages&act=pages&pid=186 , accesat 07.06.2012 ora 17.30
25
50
Cartea alba a Republicii Moldovenesti Nistrene – Moscova,
Moscova, Regnum, 2006, pag. 31,
51
Cartea alba a Republicii Moldovenesti Nistrene – Moscova,
Moscova, Regnum, 2006, pag. 166.
26
morale au fost imense. Toate aceste pagube şi pierderi de veţi omeneşti nu pot fi apreciate
cu exactitate.
Decedaţi şi răniţi
Din partea Transnistriei au fost 812 decese , dintre care 310 civili, 42 femei şi 14
copii, iar răniţi au fost 2485 persoane, inclusiv 231 civili52
Potrivit aproximărilor făcute de Mukomel numărul victimilor din partea Republicii
Moldova după anul 1992 a fost de 320 de persoane.
Din zone în care se desfăşurau conflicte armate în zone mai sigure de pe teritoriul
Transnistriei
52
Buletin de informatii ―Centrul de demografie si Institutul de prognoza economica‖ ASR , Nr. 27 , 1997
27
53
Proiectul Impact ‖Moldova-Transnistria, eforturi comune pentru un viitor prosper‖ , ―Starea economică şi
socială a populaţiei celor două maluri ale Nistrului în condiţiile conflictului îngheţat‖, pag. 8
28
2.4 Infrastructura
29
30
întreprinderilor industrială au fost edificate pe malul stâng al Nistrului fiind unul dintre
cele mai mari grupuri de întreprinderi de conserve şi vinicole din Uniune.
Mărimea restrânsă a pieţei interne a determinat orientare către export a Republicii
Moldova. Destrămarea Uniunii Sovietice, criza anilor 90, şi ruperea relaţiilor tradiţionale
au determinat agravarea stării economice.
În perioada post-conflictuala situaţia economică de pe ambele maluri ale Nistrului
au suferit regrese semnificative, interdependenţa lor transformându -se în riscuri de
vulnerabilitate economică pe plan extern. Potrivită Băncii Mondiale Transnistria şi
Moldova se plasează în categoria economiilor cu nivel scăzut de venituri. Caracteristicile
54
Economia Republicii Moldova,
http://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-9156522-cum-evoluat-economia-republicii-moldova-ultimii-
20-ani-plus-comparatie-romania.htm , accesat la 08.06.2012, ora 15:35
55
Exporturile Republicii Moldova devin dependente de unele categorii speciale de marfuri precum
precu m produsele
alimentare, textie si produse de vinificatie.
31
Departamentul
Departamentul de statistică a Rep
Republicii
ublicii Moldova, 1995,
1995, pag 400-411
După cum se poate observa în graficul de mai jos, economia Moldovei a scăzut cu
17,5% în 1991, cu 29% în
î n 1992 şi cu 30,9% în 1994, evoluţie care a determinat o scădere a
32
În 2010, PIB-ul Republicii Moldova a avut o valoare de 6,2 miliarde dolari, cu 55%
mai mare decât în 1990, însă calculat la valori constante (dolari 2005), Produsul Intern
Brut a fost în 2010 cu 50% mai mic decât în 1990. Între 1990 şi 2010, România a
înregistrat o creştere reală de aproximativ 26%,56
56
Produsul Intern Brut: 20 de ani de comunism versus 21 de ani de capitalism,
sursa: http://businessday.ro/02/2011/produsul-intern-brut-20-de-ani-de-comunism-versus-21-de-ani-de-
http://businessday.ro/02/2011/produsul-intern-brut-20-de-ani-de-comunism-versus-21-de-ani-de-
capitalism/
57 , accesat 08.06.2012 ora 22:00
Din perspectiva personala posibilitatea izbucnirii unui nou conflict intre Moldova si Transnistria este
minima.
33
34
montear, bugetar, fiscal, sau valutar funcioneaza în paralel ceea ce plafonează de multe ori
economia ambelor părţi. Politice economice sunt construite separat neţinându -se cont de
interesele economice ale malului vecin. În ciuda ―paralelismului economic de dezvoltare‖,
Moldova şi Transnistria
Transnistria au majoritatea ccaracteristicilor
aracteristicilor calitatativa comune, şi întâ
întâlnesc
lnesc
riscuri şi ameninţări comune.58
Principalii indici macroeconomici a dezvoltării Moldovei şi Transnistriei în anul 2007
Moldova Transnistria
PIB-ul pe cap de locuitor, 1233 1515
dolari
Cota-parte a sectorului 43 47
dominant în producţia
industrială, %
Cota-parte a grupului 38 64
dominant de produse
exportate, %
Deficitul balanţei comerciale 53 64
faţă de PIB, %
Cota- parte
parte a oraşelor
oraşelor 56 68
principale în invistetiile în
capitalul fix, %
Salariul mediu lunar, dolari 170 193
Pensia medie lunară, dolari 45 59
35
combatant nu fac decât să se încurce reciproc. Totodată, doar unitatea tehnică şi cea în
sfera gestionării infrastructurii va permite implementarea celor mai eficiente proiecte din
punct de vedere al dezvoltării sistemului de infrastructură regional, şi includerea lui în
sistemul şi reţeaua internaţională. Avantajele unor strategii de infrastructură „adecvate‖ şi a
proiectelor în care sectoarele infrastructurii
i nfrastructurii nu sunt prezentate în mod separat, dar în unul
unitar, dar şi interesele părţilor sunt echilibrate şi constau în faptul că apar noi posibilităţi
de dezvoltare şi implementare a proiectelor de infrastructură, atragerea investiţiilor majore,
inclusiv a celor externe. Reglementarea problemelor bilaterale în sectoarele de
infrastructură şi unitatea în dezvoltarea intereselor şi proiectelor comune sporesc şansele
59
pentru atragerea unor investiţii majore, inclusiv celor externe.
inclusiv a investiţiilor proprii, şi a celor
Chişinăul şi Tiraspolul nu dispun de suficiente fonduri pentru modernizarea
economiilor. Însă nesoluţionarea acestu conflict micşorează şansele referitoare la atragerea
investiţiilor. Acest fapt nu ţine doar de investiţiile străine, dar şi de cele interne. Conflictele
economice au un potenţial de destabilizare şi influenţează în mod negativ atractivitatea
ambelor părţi. Nu este sustenabilă speranţa că Moldova şi Transnistria vor fi în stare să
atragă de sine stătător investiţiile majore pentru modernizarea economiilor şi mărirea
capacităţii concurenţiale. Situaţiile cele mai dificile ale conflictului, cât şi conflictul
propriu-zis afectează procesul de atragere a investiţiilor majore şi de lungă durată, orientate
59
Blogul ―Pentru Romania noastra‖, articolul ―Medierea conflictul transnistrean: putere și legitimitate‖,
http://sergentu.blogspot.ro/2012/01/medierea-conflictul-transnistrean.html, accesat 10.06.2012 ora 20:15
http://sergentu.blogspot.ro/2012/01/medierea-conflictul-transnistrean.html,
36
spre dobândirea efectului „în viitor‖. Realitatea este că investiţiile de scurtă durată sunt mai
prof itabile
itabile decât cele de lungă durată. Totodată, Moldova şi Transnistria au nevoie în
primul rând de investiţii pe termen lung. Beneficiile investiţionale pot fi obţinute doar prin
micşorarea substanţială a riscurilor, legate de imaginea de „regiunea în conflict‖ şi de
i nvestiţională.
garanţiile insuficiente pentru activitatea investiţională.
60
Topul celor mai mari exportatori din Republica Moldova
http://www.bis.md/pdf/Topurile%20celor%20mai%20mari%20exportatori.pdf
http://www.bis.md/pdf/Topurile%20celor%20ma i%20mari%20exportatori.pdf , accesat 10.06.2012 ora 23:00
37
38
Moldova ca un stat unitar, suveran, cu organe centrale ale puterii, subiect unic de drept
internaţional, în cadrul căruia Transnistria posedă o largă autonomie regională. Unul din
efectele Planului Primakov a fost ca Transnistria a obţinut dreptul de eliberarea a actelor
vamale pentru export.61
61
Raport de analiză politică Transnistria Evoluţia unui conflict
confli ct îngheţat şi perspective de soluţionare
Bucureşti, septembrie 2005, Premise, pag. 3
39
Rusia – Moldova,
Moldova, în spiritul conduitei Moscovei în near- abroad. Statele OSCE şi SUA în
special au obiectat exact asupra acestor prevederi, care legitimau prezenţa militară a
trupelor Federaţiei Ruse în Moldova şi nu înlăturau pericolul secesiunii Transnistriei şi
Autonomiei Găgăuze.
Este de observat că planul Rusiei nu era direcţionat înspre rezolvarea conflictului,
ci înspre conservarea unei stări de lucruri conflictuale. Planul ar fi făcut foarte uşor ca
Moldova să fie considerată responsabilă pentru nerespectarea unui document semnat „de
bună voie‖, iar rolul comunităţii internaţionale în rezolvarea conflictului
conflictului ar fi fost nul.
Planul Kozak a stârnit ample manifestaţii de protest la Chişinău şi a antrenat
40
62
Dan Dungaciu, Dosarul Transnistrean, susra poate fi accesa de pe adresa
http://www.ziaristionline.ro/2010/11/26/dan-dungaciu-dosarul-transnistrean/
41
63
Proiectul Belkovski: Transnistria contra Basarabia
http://www.revista22.ro/proiectul-belkovski-transnistria-contra-basarabia-977.html
http://www.revista22.ro/proiectul-belkovski-transnistria-contra-basarabia-977.html , accesat la 05.06.2012
ora 18:30
64
http://www.napocanews.ro/2009/09/planul-stanislav-belkovski.html, accesat la 05.06. 2012 ora 19:\50
42
Iuşcenko 65 a propus în primăvara lui 2005 un nou plan de rezolvare a conflictului, inspirat
de planul din 1997 al lui Evgheni Primakov. Acest plan este un semn că Ucraina a decis să
se afirme printr-o politică externă activă în imediata vecinătate, preluând şi/sau
transformând ideile ruseşti în propriul folos.
Planul viza recunoaşterea Sovietului Suprem al Transnistriei ca legitim în urma
unor alegeri gândite a se desfăşura în octombrie sau noiembrie 2005 şi prin care, probabil,
se speră ca liderii rezultaţi să fie p ro-ucraineni. De asemenea, planul propunea statut de
egalitate între Moldova şi Transnistria ca părţi semnatare ale unui acord alături de Rusia,
Ucraina şi OSCE.
Aceiaşi trei actori urmau să fie puteri garante ale aplicării acordului, ceea ce
excludea din nou România din formatul rezolvării conflictului şi formă un condominium
protector Rusia-Ucraina. Pe de altă parte, planul propunea un comitet de conciliere ca
arbitru constituţional şi legal între Chişinău şi Tiraspol în perioada de după acord, comitet
compus din Rusia, Ucraina şi OSCE. În viziunea acestui plan Moldova reunificată urma să
fie plasată sub tutela Rusiei şi a Ucrainei. De asemenea, planul prevede drept de veto
pentru Transnistria în probleme legate de politică externă a Republicii Moldova şi nu face
nici o referire la retragerea armatei ruseşti din Transnistria. În ceea ce priveşte împărţirea
competenţelor, planul prevede un număr restrâns de atribuţii pentru autorităţile centrale,
care urmează să fie negociate ulterior. În condiţiile în care negocierile între Chişinău şi
Tiraspol încep greu şi se blochează uşor, este de aşteptat că stabilirea competenţelor să fie
un proces de durată, care în sine ar putea fi o sursă de conflict, chiar dacă Moldova acceptă
principiul federal.
Un aspect pozitiv al acestui plan este deplasarea centrului de greutate al
negocierilor dinspre şefii statelor înspre cele două parlamente. În felul acesta nu se mai
recunoaşte necondiţionat legitimitatea lui Igor Smirnov, Transnistria fiind văzută ca o
grupare compusă din diferite forţe politice.
65
Petro Poroshenko, http://orekhovao.wordpress.com/category/petro-poroshenko/, accesat la 05.06.2012 ora
20.15
43
În fine, poate cel mai negativ aspect al planului este, după părerea unor
comentatori, acela că nu prevede mecanisme de modificare a status-quo-ului transnistrean,
tr ansnistrean,
oferind în schimb legitimitate regimului actual prin organizarea unor alegeri sub controlul
acestuia şi în absenţa unui cadru democratic.
44
Directorul Centrului pentru Politici de Securitate din Geneva, fost director (1997-
2002) al Biroului OSCE pentru Instituţii Democratice şi Drepturile Omului din Varşovia
afirma:
“În mai multe state din Europa centrală şi de est “valoarea adăugată” a OSCE s -a redus
foarte mult în contextul extinderii [NATO şi UE]. În Balcani, OSCE nu mai este instituţia
principală care se ocupa de gestionarea crizelor. Acest rol revine din ce în ce mai mult
NATO…iar UE se dotează de propriile capacităţi operaţionale … pentru a- şi
şi spori
capacităţile de acţiune pe teren. Aceasta nu înseamnă că OSCE devine irelevantă. Zona
eurasiatică – Asia Centrală şi Caucazul – devin mai importante din perspectiva
problemelor de securitate, şi OSCE are un rol esenţial în această regiune. În plus OSCE
are un rol de necontestat în chestiunile electorale în zona statelor membre OSCE, nu doar
prin monitorizarea alegerilor, dar şi prin elaborarea cadrului legal electoral şi
îmbunatăţirii administraţiei alegerilor.”67
Cazul Republicii Moldova a confirmat că intră pe acelaşi calapod. Toate
documentele OSCE adoptate la reuninile de înalt nivel de la Budapesta (1994) sau
66 Nicolae
Nicolae Filipescu, ―Irelevanta penibila
penibila a OSCE‖ 26.04.2004
http://www.revista22.ro/irelevanta-penibila-a-osce-865.html , sursa accesat in 11.06.
http://www.revista22.ro/irelevanta-penibila-a-osce-865.html 11.06.2006
2006 ora 17:14
67
Community Services & Protective Services Department Report 26, 2003
45
Lisabona (1996) până la cea de la Maasticht semnalează prezenţa unui progres real în
punerea în aplicare
aplicare a Acordului ruso-moldovenesc
ruso-moldovenesc din 21 octombrie 1994.68
1994.
După cum s-a dovedit în mai multe rân duri deja, cauza principală este mereu
aceeaşi, adică „regulă consensului‖69. Adică, fără acceptul Rusiei, membru cu „drept de
veto‖ al OSCE ,nu se putea lua nici o decizie. Simplul fapt că Moscova sau Tiraspolul se
putea prevala de existenţa OSCE pentru a-şi justifica deciziile sau de a bloca orice alt
mecanism de negociere indica rolul pe care OSCE l- a jucat în această parte a continentului.
Iniţial stabilit pe 3 ani, termenul Misiunii OSCE a fost prelungit în decembrie 2002, la
summitul OSCE de la Porto, la cererea expresă a Rusiei.
Anul 2002 este crucial în această istorie. Intrarea în acceleraţie a procesului de
„soluţionare‖ a crizei transnitriene s-a petrecut, practic, la inceputuli lui 2002, când
William Hill sosea la Chişinău, pentru a prelua încă o dată , funcţia de şef al Misiunii
OSCE în Republica Moldova după Shwartz. Tot în 2002 va sosi la Chişinău noul
ambasador al Rusiei, Iurii Zubakov. Zu
Zubakov
bakov era unul dintre cei care aauu iniţiat în 1997 aşa
Pri makov‖. Anvergura noului ambasador spulbera şi ultimele îndoieli legate
numitul „Plan Primakov‖.
de relaţia între Moscova şi mult-discutatul proiet de federalizare a republicii. Iurii Zubakov
a fost unul dintre cei mai apropiaţi colaboratori al faimosului Evghenii Primakov, fostul şef
al FSB-ului, ministru de externe şi prim ministru al Rusiei. Întâmpinată cu tăcere de
oficialităţile de la Chişinău , numirea noului ambasador fusese anunţată deja de presa din
Moldova: la 25 mai 2002, pulibatia Kommersant Plius dădea că certa numirea lui Zubakov.
O numire atât de importanta într-o ţară precum Republica Moldova nu avea decât o singură
explicaţie: soluţionarea chestiunii transnistriene în varianta rusă, adică în acord cu
Memorandumul din 1997. Critica prestaţiei OSCE în Republica Moldova a fost făcută de
politicieni sau analişti de la Chişinău sau Washington. Cel mai pregnant critic este analistul
de la Jamestown Foundation, Vladimir Socor.
William Hill afirma că Republica Moldova ar treubi să fie transformată într -o
federaţie deoarece populaţia republicii este multinaţ ionala, dovedintu-şi încă o dată
„relaţiile cordiale‖ cu statul rus. Aceste declaraţii vin în contradicţie directă cu chiar cu
proiectul federalizării, însuşit şi promovat în câteva etape de către OSCE. Proiectul de
federalizare nu se baza pe criteriul etnic, astfel ca sugestiile ambasadorului Hill, privind o
federaţie pe criterii etnice, schimba însăşi esenţa proiectului. Jurnaliştii şi analişti cei mai
68
Din 1997 formatiunile militare ale Federatiei Ruse stationate pe teritoriul Transnistriei sunt numite ―grup
operativ
69
al truperlor rusesti‖ dar se vorbeste in continuare de Armata a 14-a.
. Romania in politica international, Soluţii alternative pentru Republica Moldova
Bucureşti, 9 decembrie 2005 ―Anneli Ute Gabanyi, Analist prin principal
cipal la Südost-Institut, München‖ pag. 1
46
influenţi de la Chişinău sau reprezentanţii altor instituţii ale societăţii civile reproşau
acceptarea de către OSCE de a acoperi cu legitimitate internaţională transpunerea
intereselor Rusiei în regiune.70
70
Pe 3 aprilie 2004, agentiile de presa din Republica Moldova au prezentat un episode cel putin ciudat. Klaus
Neukirch, portatorul de cuvant al Misiunii
Misiunii OSCE la Chisinau, a reactionat nnefiresc
efiresc in timpul unei conferinte
international in problema tranzitiei in Republica
Republica Moldova, organizata la Chisinau de Institutul European de
Studii Politice. Incoltit de intrebarile participantilor referitoare la Planul OSCE de fedealizare a Republicii
Moldova , Neukirch s-a ridicat vizibil iritat de la masa, a trantit scaunul pe care era asezat, si a parasite sala
de conferinte
47
Actualul conflict din Transnistria este o problemă tot mai importantă pentru
Uniunea Europeană. Unul din motivele petru interesul sporit al UE este poziţia geografică
pe care o ocupa Republica Moldova fiind la graniţa cu România, stat intrat în UE din 1
ianuarie 200771. Deşi vecină cu Uniunea Europeană, Moldova rămâne în acelaşi timp în
sfera de influenţă a Rusiei şi ca rezultat UE şi Moldova şi -au consolidat relaţiile prin
Politica Europeană de Vecinătate (PEV), cu scopul implicării şi ajutării pentru soluţionarea
conflictului din Transnistria. În acelaşi timp, Rusia şi-a auto-asumat rolul de lider în acest
proces, recent propunând un nou plan de soluţionare bazat pe partajarea puterii dintre
Chişinău şi Tiraspol72 prin menţinerea prezentei militare care ar garanta aplicarea noului
plan. Moldova se găseşte în situaţia ciudată de a fi „curtata‖ de doi rivali. Ca rezultat face
un „joc dublu‖ destul de confuz. Consider că singura variantă de soluţie durabilă ar fi ca
UE şi Rusia să coopereze.
Planul de acţiuni pentru Moldova cu privire la conlflictul Tra nsnistrean a fost
conceput urmându-se următoarele principii:
„ Eforturi susţinute în vederea
vederea rezolvării diferendu
diferendului
lui Transnistrean, cu resp
respectarea
ectarea
suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova garantând respectarea
respectarea
principiilor democratice şi normelor de drept ‖73
î ndeplinire în acest plan:
Următoarele 7 obiective au fost propuse pentru îndeplinire
Rezolvare conflictului din Transnistria prin intermediul Moldovei în
colaborare cu părţile implicate şi mediatori internaţionali, iar OSCE să aibă
rolul de lider
Republica Moldova, în cooperare cu UE, să soluţioneze în mod eficient
conflictul, în cadrul formatelor convenite, inclusiv consultări privind
aranjamentele post-conflictuale şi garanţii, după caz.
UE să-şi intensifice implicarea în susţinerea OSCE şi mediatorilor în acest
proces.
71
Supliment al Revistei de Economie teoretică şi aplicată , ‖Integrarea României în Uniunea Europeană.
Provocări şi soluţii‖,Revista Infoeuropa, aprilie 2007 ‖ ADERAREA ROMÂNIEI LA UNIUNEA
EUROPEANĂ: CAPITOLELE DE NEGOCIERE‖
72
Rusia a confirmat inca o data , politica sa de aplicare a propriilor interese pe teritoriul Transnistrean
Tr ansnistrean
73 EU/Moldova Action Plan, Co-operation for the settlement of the Transnistria conflict, pag. 11
http://ec.europa.eu/world/enp/pdf/action_plans/moldova_enp_ap_final_e
http://ec.europa.eu/world/enp/pdf/ac tion_plans/moldova_enp_ap_final_en.pdfn.pdf , accesat in 11.06.2012 ora
20.49
48
74
Ibidem.
75
Georgi Kamov, EU’s role in conflict resolution: the case of the Eastern enlargement and neighbourhood
policy areas, Institut Europeen des Hautes Etudes In
Internationales,
ternationales, June 2006. Pag 56
76
Ion Marandici, ―Presedintia Germana a Uniunii Europene - Asteptari si Perspective‖. Europa.md.
23.02.2007
77
EUBAM are oficiu la Chişinău, 4 februarie 2010,
http://www.allmoldova.com/ro/moldova-news/1249047240.
http://www.allmoldova.com/ro/moldova-news/1249047240.html,
78
html, accesat in 11.06.2012 ora 21.30
Nicu Popescu, ―The EU
Nicu EU and Transnistria From Dead lock to Sustainable Settlement‖, Paris, 2005, p.4
79
Ibidem
49
50
51
Concluzii
Din cele cercetate ne putem crea o părerea generală despre importanţa conflictului
din Regiunea Transnistreană, şi asta datorită jocului de culise regizat cu mare arta de
„actorii internaţionali‖. La prima vedere un conflict ca multe altele care între timp s -a
plafonat şi transformat într -un „conflict îngheţat‖ ce nu ar avea nimic revelator. Tot timpul
acest teritoriul a fost unul c onflictual datorită plasării geografice intre Imperiul Rus şi
Puterile Europei reprezentând un „cap de pod‖ pentru Rusia în prezent. Transnistria este
singura zonă de influenţă a Rusiei din Europa de Sud -Est şi tocmai de aceasta se încearcă
menţinerea acestui teritoriu cu orice pret.
Consider că diferendul Transnitrean este prea puţin mediatizat şi cunoscut în
prezent, sau şi mai rău, este prezentat cu o altă „fată‖ şi de asta mi -am propus ca prin
prezenta lucrare de licenţă să scot în evidenţă şi elemente mai puţin cunoscute. Timp de 20
de ani a fost mai mult sau mai puţin ignorat de organizaţiile internaţionale, care şi atunci
când s-au implicat nu au fost direct interesate să găsească o soluţie viabilă, ci mai degrabă
adeseori să fac jocurile ascunse ale Rusiei, OSCE demonstrând acest lucru in nenumarate
rânduri. Vreau să cred că implicarea recentă a UE va face lumină şi va dinamiza
soluţionarea conflictului.
Am ajuns la concluzia că pentru o mai bună dezvoltare economică atât a Moldovei
cât şi a Transnitriei este necesară o strânsa colaborare şi coordonare a acţiunilor. La
momentul actual Chişinăul şi Tiraspolul nu fac decât să se saboteze reciproc prin taxele
vamale şi măsurile întreprinse şi toate acestea nu s-ar întâmpla dacă liderii de la Kremlin
nu ar fi interesaţi atât de mult de aceasta fâşie ―neimportantă‖ de pământ care printre altele
este foarte apropiată de graniţa cu NATO.
Exemplul Unităţii Teritorial Autonome „Gagauz -Yeri‖ situată pe teritoriul
Republicii Moldova având o situație aproximativ similara a demostrat că se poate rezolva
pe cale paşnică, găsindu-se soluții reciproc avantajoase şi cu efecte pozitive pe termen
lung.
Cred că este şi o problemă de mentalitate a populaţiei situate în Transnistria, ei
continuând să fie îndoctrinaţi cu „utopii sovietice‖ chiar şi în prezent, chiar dacă este o
problemă care necesita rezolvare la nivel înalt, cred că schimbarea ar ttrebui
rebui să înceapă de
la cel mai jos nivel, fiecare cetăţean dorindu-şi schimbarea.
Perioada de tranziţie a „conflictului îngheţat‖ poate
poate fi una foarte lungă şi dificilă şi
tocmai de asta este nevoie de o implicare internaţională transparenta, asemeni procesului
de negocieri în format „5+2‖ care s-a apropiat de o strategie acceptabilă de soluţionare a
52
„conflictului ingetat‖ dintre Moldova şi Transnitria, dar a rămas numai la nivel ipotetic, în
realitate nefiind nici o schimbare notabilă. Este în interesul statului de a se apropia de ONU
sau OSCE, şi a creşte potenţialul de colaborare cu UE sau Consiliul Europei. La fel de
importantă este şi meninerea bunelor relaţii cu statele CSI. Modelul actual de orientare
unipolară nu ne avantajează şi ca garant al securităţii poate fi orientarea multipolară,
combinând interesele internaţionale cu cele naţionale.
Evenimentele recente nu ne fac optimişti în legătură cu rezolvarea viabilă a
conflictului din Transnistria, cert este ca noi ca cetăţeni avem nevoie de o Moldova unită şi
Europeană.
Tot din acest studiu ne putem da seama că premisele care au stat la originea
conflictului au dispărut, iar această problemă să află la periferia atenţiei societăţii. Mass-
media ar trebui sa reprezinte o putere veritabila in stat si sa-si asume educarea si
informarea populatiei in legatura cu avantajele solutionarii prezentului conflict, astfel se va
reusi schimbarea atitutinii cetatenilor.
Sper ca acest studiu va fi util pentru cetatenii Republicii Moldova precum şi pentru
cei care doresc să contribuie la constituirea unei societăţi democratice în regiune.
53
Bibliografie
Bibliografie generala:
Bibliografie speciala:
1. Michael Emerson, Should the Transnistrian tail wag the Bessarabian dog?,
November 2003
2003
2. Anna Lungu, Peaceful Conflict Transformation in Transnistria, European
University Centre for Peace Studies , Austria December, 2007
3. Popescu Nicu, Effects and Ways of EU Involvement in Transnistrian Settlement ,
Moldova Azi, August 25 2003, Eastern Illinois University
4. Viorel Cibotaru, expert independent, ‖Securitatea regională şi procesul de
conflictelor îngheţate‖
soluţionare a conflictelor
5. MOLDOSCOPIE (Probleme de analiză politică), nr.3 (XLII), 2008 175 Conflictul
Transnistrean si procesul de negociere in format „5+2”
6. Moldova – T
Transnistria:
ransnistria: Eforturi comune pentru un viitor prosper Procesul de
negocieri, Editura Cu drag,Chişinău 2009
7. Graeme P. Herd, Moldova and the Dniester Region: Contested Past, Frozen
Present, Speculative Futures? ,Conflict Studies Research Centre, Central and
Eastern Europe Series 05/07 (Februarie 2005)
8. Flux- Cotidianul national, ―Ce este gresit in abordarea Chisinaului‖,
9. Nicolae Filipescu,
Filipescu, ― Irelevanta penibila a OSCE ‖ 26.04.2004
54
10. Georgi Kamov, EU’s role in conflict resolution: the case of the Eastern
enlargement and neighbourhood policy areas , Institut Europeen des Hau
Hautes
tes Etudes
Internationales, June 2006.
11. Ion Marandici, ― Presedintia Germana a Uniunii Europene - Asteptari si
Perspective‖
Documente oficiale:
1. Cazul Ilascu si altii contra Moldova si Rusiei, Cererea nr. 48787/99
2. Memorandumul privind Bazele Normalizării
Normalizării între Republica Moldova şi
Transnistria, 8 mai 1997,
3. Raportul din 1994 al Departamentului de Stat al SUA privind Practicile în
domeniul Drepturilor Omului în Republica Moldova
4. Raportul de activitatea al misiunii OSCE in Republica Moldova Nr. 8/2004
5. Rezolutia Dumei de Stat a Federatiei Ruse în Rezoluţia nr. 1334 IGD din 17
noiembrie 1995
6. Legea Republicii Moldova Nr. 190 din data de 08.05.2006 ―cu privire la veterani‖
7. Legea Republicii Moldova Nr. 1544 din data de 23.06.1993 ―privind pensiile
militarilor si functionarilor din cadrul institutiilor afacerilor interne‖
8. Raport de analiză politică Transnistria Evoluţia unui conflict îngheţat şi perspective
de soluţionare
9. Bucureşti, septembrie 2005
55
Surse internet:
1. http://www.jurnal.md
2. http://www.jamestown.org
3. http://www.allmoldova.com
4. http://ec.europa.eu/
5. http://ro.wikipedia.org
6. http://www.revista22.ro
7. http://en.wikipedia.org
8. http://www.ziaristionline.ro
9. http://www.bis.md
10. http://sergentu.blogspot.ro
11. http://www.rferl.org
12. http://businessday.ro
13. www.migration.org.ua
14. http://www.globalsecurity.org
15. http://www.gagauzia.md
16. http://www.alegeri.md
17. http://tribuna.md
18. http://www.osce.org
19. http://dosfan.lib.uic.edu
20. http://www.ziare.com
21. www.flux.md
22. http://da.mod.uk
23. http://istoria.md
24. www.miscarea.net
56