DIAGNOSTICAREA ECHIPAMENTULUI

DE INJECŢIE AL M.A.C. PENTRU AUTOMOBILE

PRIN ANALIZA DIAGRAMEI DE PRESIUNE

DIN CONDUCTA DE ÎNALTĂ PRESIUNE

1. Fundamentare teoretică

Dintre elementele componente ale sistemului de alimentare al motoarelor cu

aprindere prin comprimare, rolul esenţial în desfăşurarea proceselor de introducere a
combustibilului în camera de ardere şi de realizare a amestecului carburant îl îndeplinesc
pompa de injecţie, injectoarele şi conductele de înaltă presiune. Funcţionarea lor defineşte
evoluţia presiunii combustibilului cu care sunt alimentate injectoarele. În cazul unei stări
tehnice corespunzătoare a echipamentului de injecţie evoluţia presiunii la intrarea în injector
are aspectul din figura 10.1.

În momentul premergător începerii procesului de deschidere a supapei de refulare a

pompei de injecţie în conductă se înregistrează o presiune remanentă, pr, care împiedică
pătrunderea aerului în conductă şi în care favorizează o creştere rapidă a presiunii încă de la
începutul procesului de refulare. Existenţa acestei presiuni poate însă conduce la fenomene
nedorite de post injecţie şi cavitaţie. Valoarea presiunii remanente este caracteristică fiecărui
echipament de injecţie.

Figura 10.1.

Ca urmare a acţiunii de comprimare a combustibilului în elementul de injecţie al

pompei, la un moment dat supapa de refulare începe să se ridice de pe sediul său. Această
deplasare a supapei conduce la comprimarea combustibilului din conductă datorită acțiunii
gulerului de descărcare al supapei (punctul 1 de pe diagramă). Viteza de creştere a presiunii
apreciată prin mărimea unghiului ϕ1este influenţată de următorii factori: profilul camei
pompei de injecție, mobilitatea supapei de refulare, caracteristica elastică a arcului supapei de
refulare.

Momentul în care gulerul supapei de refulare eliberează orificiul supapei, punctul 2 pe

diagramă, reprezintă momentul de deschidere a acesteia. Variaţia bruscă a forţelor de
presiune care acţionează asupra supapei de refulare conduce la o scurtă vibraţie a acesteia
care are drept consecinţă variaţia de presiune înregistrată în diagramă în zona imediat
următoare punctului 2.

În continuare, presiunea din conductă creşte ca urmare a acţiunii pistonului

elementului de injecţie aflat în cursa de comprimare. Viteza de creştere a presiunii apreciată
prin mărimea unghiului ϕ2 depinde de profilul camei pompei de injecţie în zona respectivă,
precum şi de uzurile pistonului şi cilindrului elementului de injecţie.

Atunci când este atinsă presiunea de deschidere a injectorului, acul acesteia începe să
se ridice de pe sediu realizându-se astfel începerea procesului de injecţie, punctul 3 de pe
diagramă. Ca urmare a apariţiei acestui debit de combustibil, presiunea de la intrarea în
injector va scădea pentru o scurtă perioadă, după care acţiunea exercitată de pistonul
elementului de injecţie asupra combustibilului va compensa efectul pierderilor de
combustibil, iar presiunea din conductă va creşte din nou. În această perioadă variaţiile de
presiune la intrarea în injector vor fi influenţate de fenomenele de propagare prin conductă a
undelor de presiune între pompa de injecţie şi injector. Din această cauză evoluţia presiunii
poate înregistra în această zonă anumite oscilaţii.

Valoarea maximă a presiunii, punctul 4 din diagramă, este definită de profilul camei
pompei de injecţie, de nivelul de etanşare a elementului de injecţie şi a conductei de înaltă
presiune precum şi de modul în care se realizează deplasarea acului injectorului.

Odată cu încheierea cursei active a pistonului elementului de injecţie, presiunea la

intrarea în injector va înregistra o scădere rapidă până la valoarea corespunzătoare închiderii
injectorului, punctul 5 pe diagramă. închiderea acului injectorului este urmată de o mică
creştere a presiunii datorată efectului inerţial al masei de combustibil aflat în conducta de
înaltă presiune.

Închiderea supapei de refulare a elementului de injecţie conduce la scăderea rapidă a

presiunii din conductă ca urmare a acţiunii gulerului ei de descărcare. Viteza cu care se
realizează acest proces poate fi apreciată prin mărimea unghiului ϕ3 , care va depinde de
modul de funcţionare a supapei, de nivelul de uzură a camei elementului de injecţie, de starea
conductei de înaltă presiune, de viteza de închidere a acului injectorului precum şi de nivelul
de etanşare al injectorului.

După descărcarea conductei, punctul 6, de-a lungul ei are loc deplasarea unor unde de
presiune între injector şi pompa de injecţie generate de închiderea injectorului şi a supapei de
refulare. Apar astfel serii de oscilaţii care se atenuează în intervalul dintre două injecţii
consecutive, zonele 7 de pe diagram. Dacă valorile maxime ale acestor oscilaţii de presiune
depăşesc presiunea de deschidere a injectorului, atunci are loc fenomenul de post injecţie.

Alura curbei de variaţia a presiunii la intrarea in injectoreste caracteristicăfiecărui

echipament de injecţie în parte şi se modifică cu regimul de funcţionare al motorului.

Diagrama evoluţiei presiunii la intrarea in injector reflectă, după cum s-a arătat mai
sus, o serie de fenomene care au loc la elementul pompei de injecţie. Datorită lungimii
conductei de legătură între pompa de injecţie şi injector precum şi datorită faptului că
presiunea se propagă în lungul conductei cu o anumită viteza, manifestarea fenomenelor
respective la nivelul intrării in injector are loc cu un decalaj în timp faţă de momentul real al
producerii lor egal cu raportul dintre lungimea conductei, lc, şi viteza de propagare a presiunii
(egală cu viteza sunetului), vs. Considerând spre exemplu cazul motorului 797-05 la care lc =
0,6 m, pentru turaţia de 1250 rot/min rezultă un decalaj de 4*10-4 s corespunzător rotirii
arborelui cotit cu un unghi de 3° (s-a apreciat viteza sunetului vs=1500 m/s).

După cum rezultă din cele prezentate, prin analiza diagramei de variaţie a presiunii
din conducta de injecţie pe baza comparării cu o oscilogramă martor pot fi evidenţiate
defecţiunile eventuale ale echipamentului de injecţie.

2.Aparatura folosită

Pentru obținerea diagramei de variație a presiunii din conducta de înaltă presiune se

poate utiliza echipamentul ELKON SD302, special destinat acestui scop, la care se
conecteaza osciloscopul universal cu memorie C8-13.

Figura 10.2

Măsurarea presiunii se efectuează cu un traductor piezoelectric, aflat în dotatarea trusei

ELKON SD302, care poate fi montat la instalația de injecție prin intermediul unei reducșii.
Aparatul Elkon SD302 permite de asemenea măsurarea turației motorului, a avansului la
declanșarea injecției și examinarea jetului injectat. Aparatul, precum și modul său de
conectare la motor, sunt prezentate în figura 10.2

După cum se poate vedea în figură, traductorul de presiune se montează cu ajutorul

reducției sale între conducta de înaltă presiune și injector.

De precizat este faptul că toate conexiunile trebuie efectuate înainte de începerea

măsurătorilor cu motorul oprit. Alimentarea echipamentului ELKON SD302, trebuie realizată
numai la o tensiune de 12V cu respectarea strictă a polarităţii cablurilor de alimentare (cablul
roşu la borna + și cablul negru la borna - ).

Selectarea măsurătorilor ce se pot efectua precum şi domeniile de măsură se

realizează cu ajutorul tastelor dispuse pe panoul aparatului.

Pentru vizualizarea diagramei de variaţie a presiunii din conducta de înaltă presiune,

aparatul ELKON SD302 se conectează la un osciloscop care poate fi universal sau cu
memorie. Poate fi utilizat, de asemenea, osciloscopul testerului ELKON S300 utilizând un
cablu de legătură adecvat. Având în vedere facilităţile pe care osciloscopul cu memorie le are
prin menţinerea pe ecran a imaginii unui ciclu, este de preferat utilizarea acestui tip de
osciloscop. Pentru desfăşurarea lucrării se va folosi osciloscopul cu memorie C8-13.

Panoul frontal al osciloscopului, cuprinzând ecranul şi butoanele de comandă, este

prezentat în figura 10.3.

Figura 10.3

1. ecran; 2. lămpi indicatoare ale poziţiei semnalului pe verticală; 3. Comutator de contrast;

4.butonul pentru deplasarea imaginii pe orizontală; 5 buton pentru temporizarea imaginii
memorate; 6. buton pentru declanşarea înregistrării; 7. lampă indicatoare pentru declanşarea
înregistrării; 8. buton pentru fixarea perioadei de baleiere; 9. Butoane pentru fixarea
numărului de cicluri memorate pe ecran; 10.comutator de selecţie a modului de sincronizare;
11. buton pentru stabilirea nivelului de trigger-are; 12. mufă intrare semnal (canalul 2); 13.
comutator intrare; 14. butonul pentru deplasarea imaginii pe verticală; 15. butoane pentru
fixarea nivelului semnalului de intrare; 16, comutator de intrare; 17. mufă intrare semnal
(canalul 1); 18. buton pentru ştergerea ecranului; 19. comutator pentru stabilirea modului de
lucru al osciloscopului; 20. potenţiometru pentru reglarea luminozităţii ecranului; 21. buton
focalizare imagine; 22. potenţiometru iluminare grilă ecran; 23. comutator conectare la
reţeaua de alimentare; 24. lampă indicatoare conectare la reţeaua de alimentare.

Semnalul de intrare în osciloscop este preluat cu o sondă obişnuită de osciloscop de la

un cablu cu ecranare coaxială cuplat la amplificatorul de sarcină al aparatului ELKON SD302
prin intermediul unei mufe DIN cu 5 contacte.

Pentru corecta funcţionare a lanţului de măsura este necesar ca temperatura din

încăperea unde se efectuează lucrarea să se încadreze în limitele 278K-308K. Măsurătorile
propriu-zise se vor efectua la 5 minute după ce aparatura electronică a fost pusa în funcţiune.

Având in vedere dotarea laboratorului, lucrarea se va efectua pe un motor tip 797-05

SAVIEM echipat cu o pompă de injecţie cu diotrbuitor rotativ de tip 3208840 având
caracteristicile prezentate in tabelul 10.4 .

Sunt utilizate injectoarele de tip RO-KBL-76S2R cu pulverizatoare RO-DLLA 25S9R

cu presiunea nominală de deschidere de 190-198 bari, cu un orificiu având diametrul de 0,59
mm. Conductele de înaltă presiune au diametrul interior de 1,5 mm, diametrul exterior de 6
mm şj lungimea de 600 mm.

Pentru cazul testării unor sisteme de injecţie dotate cu alte echipamente, în tabelul
10.3 sunt prezentate caracteristicile sistemelor de injecţie cu pompe cu piston-sertar produse
de MEFIN - Sinaia, iar în tabelul 10.4 caracteristicile sistemelor de injecţie cu pompe cu
distribuitor rotativ realizate de acelaşi producător.

3. Modul de lucru

Înaintea cuplării aparaturii electronice la motorul termic, acesta va funcţiona câteva

minute până la atingerea nivelului termic normal (aproximativ 353K pentru lichidul de răcire
şi pentru lubrifiant).

Se montează între conducta de înaltă presiune şi injectorul primului cilindru, reducţia-

suport a traductorului de presiune, respectâdu-se un cuplu de strângere de 3 - 3,5 daNm. Apoi
se montează traductorul de reducţie cu acelaşi cuplu de strângere şi se conectează cablul de
legătură între traductor şi etajul electronic.în continuare se conectează echipamentul de
măsură ELKON SD302 la osciloscopul cu memorie în modul prezentat anterior. Se
procedează apoi la branşarea aparatelor la sursele de alimentare cu curent electric. Aparatul
ELKON SD302 este alimentat de la o baterie de acumulatoare de 12 V. În cazul în care
echipamentul electric al motorului funcţionează la o tensiune nominală de 24 V, asigurată de
două baterii legate în serie, conectarea aparatului ELKON SD302 se va face la bornele
bateriei ce este legată la masa automobilului. Osciloscopul cu memorie C 8-13 se alimentează
de la reţeaua normală de curent alternativ de 220 V/50 Hz.

În vederea protejării aparatului ELKON SD302 se vor acţiona tastele de comandă

pentru o turaţie de 3000 rot/min si un avans la injecţie de 100 °RAC.

Se pune în funcţiune motorul testat şi se lasă să funcţioneze la o turaţie de circa 1000

rot/min în vederea reglării aparaturii electronice.

Osciloscopul este pus în funcţiune prin acţionarea butonului basculant 23. Pentru
început, selectorul 19 va asigura funcţionare ca osciloscop fără memorie, în vederea reglării
imaginii pe ecran. Butonul 10 se amplasează în poziţia extremă stânga, corespunzătoare
autodeclanşării baleiajului. Nivelul semnalului necesar declanşăriibaleiajului se reglează din
potentiometrul 11 astfel încât să se piardă o porţiune cât mai mica din partea de început a
diagramei. Se aleg în mod convenabil amplitudinea semnalului (prin acţionarea butoanelor
15) si viteza de baleiere pe orizontală (cu ajutorul butonului 5) astfel încât să se obţină o
imagine asemănătoare aceleia prezentată în figura 10.1. Claritatea și luminozitatea imaginii
se reglează de la butoanele 21 şi 20 .Se stabilizează funcţionarea motorului la turaţia dorită
pentru testare şi se trece selectorul 19 în poziţia de funcţionare cu memorie a osciloscopului.
Butonul 5 se roteşte în sensul acelor de ceasornic pentru a obţine o memorizare intermitentă
necesară ultimelor reglaje ale imaginii. Butoanele 9 se poziţionează astfel încât să se realizeze
memorarea câte unui singur ciclu de funcţionare. După obţinerea unei imagini convenabile,
butonul 5 se roteşte complet în sens invers acelor de ceasornic, anulându-se memorizarea
automată intermitentă, se apasă butonul 18 în vederea pregătirii aparatului pentru înregistrare
şi, la momentul dorit, se apasă butonul 6 în vederea obţinerii imaginii corespunzătoare unui
ciclu funcţional. După analiza semnalului memorizat pe ecranul osciloscopului, se şterge
imaginea cu ajutorul butonului 18, aparatul fiind astfel pregătit pentru o nouă
înregistrare.Dacă se urmăreşte reproductibilitatea ciclurilor succesive de funcţionare, se pot
obţine imaginile suprapuse ale unui număr de cicluri selectat cu ajutorul butoanelor 9.

Etalonarea scării presiunilor se va efectua având în vedere faptul că traductorul de

presiune este de tip piezoelectric şi construcţia lanţului de măsură al aparatului ELKON
SD302 nu permite o etalonare statică. În lipsa unei instalaţii specializate de etalonare în regim
dinamic se poate proceda la măsurarea presiunii de deschidere a primului injector cu ajutorul
pompei de încercat injectoare, prevăzute cu manometru. Cunoscând valoarea acestui
parametru se poate apoi etalona scara presiunilor pe diagrama obţinută în funcţionarea
motorului, traductorul piezoelectric fiind conectat la injectorul respectiv care a fost remontat
pe motor.

În vederea etalonării axei abscisei în grade de rotaţie a arborelui cotit, se va avea în

vedere că unei diviziuni a ecranului îi corespunde un unghi α=6*n*t, în care n reprezintă
turaţia motorului, parametrul afişat permanent la instrumentul 10 al aparatului ELKON
SD302, iar t = timpul corespunzător unei diviziuni, aşa cum este el definit de poziţia
selectorului 8.

4.Înregistrarea şi interpretarea datelor

Rezultatele experimentale vor fi trecute în tabelul 10.1.

Caracteristicile echipamentelor de injecţie produse de MEFIN - Sinaia sunt prezentate in

tabelele 10.3 şi 10.4.

Pentru interpretarea rezultatelor se vor analiza diagramele obținute, utilizându-se

informațiile prezentate în tabelul 10.2