Lucrarea nr.

11

DIAGNOSTICAREA AMBREIAJULUI

1- Fundamentare teoretică

Ambreiajul este unul dintre elementele intens solicitate, atât termic cât şi mecanic, din
întregul lanţ cinematic al transmisiei. În timpul cuplărilor şi decuplărilor repetate apare o
puternică încălzire a discurile, lucrul mecanic de frecare transformându-se în căldură. Din
această cauză, temperatura discurilor ambreiajului ajunge la 120-150 °C, iar în cazul folosirii
lui incorecte poate creşte până la temperatura de reveniri; de 450 °C. Ca urmare, are loc
degradarea materialelor de fricţiune, deformarea plăcilor de presiune şi pierderea
proprietăţior elastice ale arcurilor de presiune. Fenomenul apare atunci când ambreiajul este
acţionat brusc sau prea lent. Încălzirea excesivă poate duce şi 1a topirea unsorii consistente
din rulmenţi; ungerea acestora se compromite ajungându-se la gripare.în plus unsoarea topită
poate pătrunde între elementele de frecare, reducând astfel momentul transmis de ambreiaj.

În timpul exploatării, discurile de fricţiune se uzează anulând jocul între capetele

pârghiilor de debreiere şi rulmentul de presiune. Drept urmare, ambreiajul începe să patineze
conducând la creşteri de temperatură inadmisibile.

Din motivele arătate; când automobilul încărcat urcă pante pronunţate, ambreiajul nu
mai poate transmite întreg cuplul motor; maşina se deplasează încet sau deloc, deși motorul
se ambalează iar in habitaclu se simte miros specific de garnitură arsă. Acelaşi lucru se
întâmplă şi când se încearcă demarajul rapid al vehiculului pe teren orizontal.Uneori
patinarea intermitentă provoacă zmucituri în mersul maşinii.

În conformitate cu rolul său în transmisia unui autovehicul şi cu condiţiile specifice ce

se impun la funcţionare, verificarea ambreiajului presupune următoarele: cuplarea lina (fără
şocuri), gradul de patinare, momentul maxim transmis, capacitatea de absorbţie a oscilaţiilor
torsionale ale motorului, regimul de temperatura în timpul funcţionării şi uzura garniturilor de
frecare.

Deoarece diagnosticarea ambreiajului presupune verificarea sa fără demontare,

realizarea obiectivelor mai sus menţionate se poate realiza utilizând următorii parametrii;
cursa liberă, gradul de patinare, decuplarea totală, momentul maxim transmis, zgomotele şi
modul de cuplare şi decuplare. La diagnosticarea ambreiajului se recomandă verificarea
funcţionarii mecanismului de acţionare în primul rând şi după aceea a ambreiajului propriu-
zis.

Corelaţiile existente între principalii parametri ce definesc starea tehnică a

ambreiajului şi parametrii utilizaţi pentru diagnosticarea sa sunt prezentate în tabelul 12.1.

2. Aparatura folosită

Pentru măsurarea cursei libere a pedalei se foloseşte un dispozitiv simplu, compus

dintr-o riglă gradată pe care culiseazâ două cursoare, având la o extremitate articulat un
suport (poate fi magnetic) ce se fixează pe planşeul pedalierului sau pe podeaua cabinei,
astfel încât rigla sa fie paralelă cu pârghia pedalei.

Dispozitivul este prezentat în figura 12.1

Tabelul 12.1 Corelaţia dintre parametrii de stare tehnică şi parametrii de diagnosticare ai

ambreiajelor

Parametrii de Ambreiajul Ambreiajul Ambreiajul Zgomot la Zgomot la

diagnosticare patinează nu cuplează cu apăsarea eliberarea
Parametrii de stare decuplează șocuri pedalei pedalei
tehnica
0 1 2 3 4 5
Joc între rulmentul
de presiune și
pârghiile de *
debreiere mare
Joc între rulmentul
de presiune și
pârghiile de *
debreiere lipsă
Arcuri presiune *
slăbite sau rupte
Unsoare sau ulei *
între garnituri
Garnitură fricțiune *
uzată
Garnitură fricțiune
deteriorată *
Cablu de comandă *
gripat
Cablu de comandă *
rupt
Sistem comandă *
hidraulic defect
Tije și pârghii
comandă *
deformate
Arcuri de *
amortizare rupte
Canelura dintre
disc și arborele
ambreiajului uzată *

0 1 2 3 4 5
Manșon de presiune
gripat pe bucșa de *
ghidare
Rulment de presiune *
uzat
Arc rapel furcă
comandă slab sau rupt *
Joc excesiv al
arborelui ambreiajului
în bucșa din arborele *
cotit
Pierderea alinierii
dintre discul
ambreiajului și volant *

Figura 12.1 Dispozitiv pentru măsurarea cursei libere a pedalei de ambreiaj

Pentru determinarea gradului de patinare în cadrul lucrării de laborator se utilizează

un autovehicul (de preferinţă autoturism) pe care se realizează diagnosticarea. În situaţia în
care autovehiculul nu este dotat cu turometru (tahometru) la bord, este necersară procurarea
unui astfel de aparat.

Pentru determinarea duratelor de timp din cadrul încercărilor se recomandă utilizarea

unui cronometru de tip universal.

Pentru măsurarea momentelor maxime pe care este capabil să le transmită ambreiajul

se utilizează un dispozitiv format dintr-o pârghie şi un set de greutăţi principial prezentat în
figura 12.2.
 Figura 12.2Dispozitiv pentru
verificarea statică a patinării ambreiajului
Dispozitivul se montează în prelungirea arborelui cotii, angrenând cu acesta prin intermediul
dispozitivului rac.În funcţie de mărimea greutăţii și de lungimea braţului pârghiei se poate
determina valoarea momentului pe care este capabil să-l transmită ambreiajul.

3.Modul de lucru

A. Cursa liberă a ambreiajului

Cursa liberă a ambreiajuluigarantează complete eliberare a organelor de comandă și

se poate măsura la extremitatea pârghiei de comandă a ambreiajului sau la pedala deambreiaj
(figura 12.3.)

Figura 12.3 Punctele de măsurare a cursei libere a pedalei ambreiajului

În general se recomandă măsurarea cursei libere a pedalei de ambreiaj având în
vedere uşurinţa acestei operaţii.Pentru măsurarea cursei libere a pedalei se utilizează
dispozitivul prezentat în fig 12.1. Unul dintre cursoare se fixează în dreptul poziţiei iniţiale,
apoi se apasă încet pedala, urmărind deplasarea concomitentă a celuilalt cursor în lungul
riglei, După consumarea cursei libere a pedalei se citeşte distanţa dintre cele două cursoare.
B. Gradul de patinare al ambreiajului se poate determina în mai multe moduri, şi
anume:

a) autovehiculul se află în staţionare cu frâna acţionată şi motorul pornit. Se introduce

maneta schimbătorului de viteze în treapta de priză directă (sau ultima treaptă) şi se
accelerează motorul până la o turaţie determinată (n= 1500-2000 rotaţii pe minut; valorile
inferioare pentru vehicule grele iar valorile superioare pentru autoturisme) după care se
ambreiază. În condiţiile unui ambreiaj în bună stare motorul trebuie să se oprească.

b) autovehiculul rulează în palier având schimbătorul de viteze cuplat în treapta de

priză directă (sau ultima treaptă). La un moment dat se ia piciorul de pe pedala de acceleraţie
după care se apasă brusc urmărindu-se dacă viteza de creştere a turaţiei motorului este
proporţională cu creşterea vitezei de deplasare a autovehiculului. Dacă motorul se ambalează
fără ca viteza maşinii să crească în mod corespunzător, înseamnă că ambreiajul patinează.

c) în timp ce autovehiculul rulează cu o viteză de 70-80 km/h, se accelerează cu

pedala de acceleraţie la podea. Menţinând acceleraţia se debreiazâ pentru o perioadă scurtă,
timp în care turaţia motorului creşte rapid, după care se ambreiază brusc. Se urmăreşte în cât
timp de la ambreiere turaţia motorului revine la turaţia corespunzătoare vitezei de deplasare a
autovehiculului. Această metoda se recomandă în special autovehiculelor prevăzute cu
ambreiaje cu arc tip diafragmă.

d) pentru autovehiculele echipate cu MAS, care au transmisia cu schimbător de viteze

cu treaptă de priză directă şi arbore cardanic, verificarea gradului de patinare se poate efectua
în modul prezentat în continuare. Autovehiculul rulează pe un stand cu role în treapta de priză
directă, având conectată o lampă stroboscopică la instalaţia de aprindere. Cu ajutorul lămpii
stroboscopice, al cărei fascicul luminos este declanşat la fiecare rotaţie a motorului, se
luminează arborele cardanic al autovehiculului, urmărindu-se dacă la aprinderea lămpii se
vede mereu acelaşi reper pe acesta (deci dacă motorul se roteşte cu aceeaşi turaţie cu
arborele). Dacă sesizăm rotirea relativă a arborelui cardanic, putem considera că ambreiajul
patinează.

C. Pentru a verifica dacă ambreiajul decuplează complet se potutiliza două metode:

a) în timp ce autovehiculul se află în staţionare, cu motorul pornit, se debreiază şi se

schimbă succesiv treptele cutiei de viteza. Dacă decuplarea este totală, schimbarea treptelor
nu este însoţită de zgomote.

b) în timp ce autovehiculul se află în staţionare pe o pantă cu înclinaţie mică, cu

motorul oprit şi cu schimbătorul de viteze cuplat într-o treaptă de viteză, se acţionează lent
pedala de ambreiaj pentru debreiere, sesizându-se momentul în care autovehiculul începe să
se mişte la vale.

D. Momentul maxim pe care este capabil să îl transmită ambreiajul

Momentul maxim pe care este capabil să îl transmită ambreiajul poate fi determinat

cu ajutorul dispozitivului prezentat mai sus, procedându-se în modul următor: se încălzeşte
motorul autovehiculului la temperatura de regim. Pentru a putea surprinde şi influenţa
regimului termic al ambreiajuiui asupra valorii momentului maxim transmis, se procedează la
încălzirea acestuia prin 4-5 ambreieri în regim de demarare. În continuare se imobilizează
autovehiculul prin intermediul sistemului de frânare, se opreşte motorul, se scot bujiile
(bujlile se scot pentru a elimina momentul rezistent datorat fazei de compresie) şi se cuplează
schimbătorul de viteze în ultima treaptă. Dispozitivul de măsură al momentului se dispune în
dreptul şi la nivelul dispozitivului rac al arborelui cotit, axul său angrenând cu acesta. În
prima fază trebuie măsurat momentul rezistent datorat frecărilor din mecanismul motor,
pentru aceasta se menţine pedala de ambreiaj în poziţia debreiat şi se mărește progresiv
valoarea greutăţii suspendate până când braţul începe să se rotească. Valoarea greutăţii în
acest caz înmulţită cu lunaimea braţului indică tocmai momentul rezistent din mecanismul
motor Mr. În faza a doua se determină momentul total Mt ce este format din suma dintre
momentul rezistent şi momentul maxim pe care este capabil să-l transmită ambreiajul. Se
eliberează complet pedala de arnbreiaj şi se măreşte progresiv valoarea greutăţii până când
braţul începe să se rotească. Valoarea greutăţii în acest caz înmulţită cu lunaimea braţului
indică valoarea momentului total Mt.

Valoarea momentului maxim pe care ambreiajul este capabil să îl transmită este dată
de diferenţa celor două momente:

Mmax = Mt - Mr

Valoarea astfel obţinută poate fi comparată cu valoarea recomandata de constructor.

4. Înregistrarea şi interpretarea rezultatelor măsurătorilor

A. Se măsoară cursa libera a pedalei de ambreiaj şi se compară cu valoarea

recomandată de constructor pentru tipul respectiv de autovehicul, luând în calcul exemplul
din tabelul 12.2.

Tabelul 12. 2

Tipul automobilului Cursa liberă a pedalei J, mm

B. Se determină gradul de patinare în modurile prezentate anterior.

Pentru modul a) de încercare, dacă motorul nu se opreşte se consideră ca ambreiajul

are o stare tehnică necorespunzătoare.

Pentru modul b) de încercare, dacă motorul se ambalează fără ca viteza maşinii să

crească în mod corespunzător, se consideră că ambreiajul patinează.

Pentru modul c) de încercare se determină, cu ajutorul cronometrului, intervalul de

timp în care, după ambreiere, turaţia motorului revine la turaţia corespunzătoare vitezei de
deplasare a autovehiculului. Acest interval de timp trebuie să fie de 5-6 secunde în cazul unei
stăricorespunzătoare a ambreiajului. Dacă intervalul de timp este mai mare(aproximativ 10-
12 secunde) se considera ca ambreiajul patinează.

Pentru modul d) de încercare, în cazul iluminării arboreluui cardanic cu lampa

stroboscopică, dacă ambreiajul patinează se va vedea o uşoară rotire a cuplajului cardanic
într-un sens sau altul.

D. Valoarea momentului maxim pe care este capabil să-l transmită ambreiajul

determinată în modul prezentat mai sus se compară cu valoarea minima admisibilă
recomandată de constructori pentru tipul respective de autovehicul.

În cazul în care nu se dispune de această valoare se poate calcula valoarea acestuia în

funcție de mărimea momentului motor maxim pe care îl dezvoltă motorul Mm și de mărimea
limită a coeficientului de siguranță b al ambreiajului. Mărimea coeficientului de siguranță b
are în general următoarele valori: β = 1.1 -1.4 pentru autoturisme; β = 1.3 -1.5 pentru
autocamioane și autobuze; β = 1.4 -1.8 pentru autocamioane cu remorcă.

Valoarea momentului maxim se determină cu relația:

Mmax=β*Mm