Lu cr a r e p r a ct ic ă la g e o g r a fie : Pr o t ej a r ea m ed i u lu i în

lo ca li t a t e a n a t a lă

Ex 1: Orașele reprezintă
sunt părțile principalele
dinamice și pline motoare ale
de viață ale dezvoltării
societății care sociale,
economice și tehnologice. Conform ONU, aproximativ o
jumătate din populația lumii trăiește acum în medii urbane,
estimându-se că până în 2030 acest procent va depăși 60%.
Pentru a putea oferi locuitorilor multitudinea de servicii de
care aceștia au nevoie, orașele absorb mari cantități de
resurse. În consecință, orașele au un impact semnificativ
asupra mediului înconjurător. De exemplu, cercetările arată că
orașele utilizează aproximativ 70% din energia consumată și
se fac responsabile de 80% din cantitatea de emisii de carbon,
cifre care se estimează că vor crește cu timpul. Aceste aspecte
sunt valabile și pentru orașul Chișinău. Spații verzi, resurse de
apă și sol limitate, traficul aglomerat și aerul poluat,
reprezintă motive de îngrijorare cu privire la calitatea
mediului înconjurător din Chișinău. Deși, în aparență, este un
oraș verde, Chișinău este supus unui grad înalt de poluare
complexă care duce direct la degradarea mediului.
Activitatea economică intensă, actorii industriali, ritmul rapid
de creștere a populației urbane în ansamblu cu alți factori
determină un tempo rapid al schimbărilor negative în natură,
atât și pentru sănătatea locuitorilor.
Regiunea gării de Nord, a gării Feroviare sunt considerate a fi
cele mai poluate în Chișinău din punct de vedere a calității
aerului. Următoarele regiuni ca grad de poluare sunt Centru,
Rîșcani, Buiucani, Ciocana Veche și Botanica. Potrivit hărții
publicate pe site-ul Serviciului Hidrometeorologic de Stat
zonele periferice ale Chișinăului au nivel de poluare redus.
Potrivit datelor Centrului de Monitoring al Calității Aerului
Atmosferic și Radioactivității Mediului (CMCAARM) aerul din
municipiul Chișinău este poluat. „În oraș nu există nici o zonă
care să nu fie atinsă de poluare".
Principalul poluant a aerului prezent în Chișinău este dioxidul
de azot. Zilnic, la cel puțin unul din cele șase puncte de
observații se observă o depășire a concentrației de dioxid de
azot în aer peste Concentrația Maximă Admisibilă (CMA). De
asemenea aerul mai este poluat și cu extensii și aldehida
formică. Populaţia expusă la acest tip de poluanţi poate avea
dificultăţi respiratorii, iritaţii ale căilor respiratorii, disfuncţii
ale plămânilor. Expunerea pe termen lung la o concentraţie
redusă poate distruge ţesuturile pulmonare ducând la
emfizem pulmonar. Cei mai afectați sun copii și persoanele
care suferă de maladii cronice ale aparatului respirator,
circulator sau a bolilor cardiace.
Poluarea aerului cu dioxid de azot conţine o ameninţare nu
numai pentru sănătatea umană, dar provoacă şi daune
ecologice pentru mediul ambiant. Efecte dioxidului de azot
asupra plantelor duce la înălbirea frunzelor, ofilirea florilor,
fructelor şi încetarea creşterii lor. Animalelor le poate provoca
boli pulmonare, care se aseamănă cu emfizemul pulmonar, iar
expunerea la dioxidul de azot poate reduce imunitatea
animalelor, provocând boli precum pneumonia şi gripa.
Principala sursă de poluare cu dioxid de azot în Chișinău sunt direcției vântului, ceața dar și alți factori meteorologici duc la
automobilele. Inexistența obligativității unui control ecologic formarea unei bariere pentru masele de aer poluat.
al mașinilor și lipsa unor standarde euro duc la poluarea
aerului. Apele curgătoare din Chișinău fac parte din bazinul Nistrului.
Prin Chișinău își duce apele râul Bâc, cu lungimea de 155 km,
Totodată dioxidul de azot este eliminat practic  de la toate suprafața bazinului peste 2000 km^2. În zona suburbană, au
întreprinderile existente. Principalele surse de oxizi de azot fost amenajate rezervoare de apă de la Ghidighici și de la
sunt procesele de ardere la temperaturi înalte a diferitor tipuri Ialoveni ca locuri de recreere și agrement. La începutul anilor
de combustibil (gaze naturale, cărbune, benzină, ulei, 50, a fosta menajat parcul Valea Morilor. În parcurile din
motorină) în centralele termice, boilere, instalaţii industriale. cartierele Râșcani și Botanica, la Bariera Sculeni au fost
Circa 90% din toate construite cascade cu mici lacuri naturale.
emisiile de oxizi de
azot în atmosferă Poluarea apelor de suprafaţă şi celor subterane este provocată
de sectorul gospodăriei comunale (staţiile de epurare, apele
sunt legate de uzate, deversările apelor neepurate din sistemul comunal,
arderea managementul neadecvat al deşeurilor menajere solide în
combustibilului. toate localităţile),  sectorul agrar (dejecţiile animaliere
acumulate în acumulatoare, depozitele de pesticide  etc.) şi
În plus calitatea sectorul energetic, alte surse, care prezintă focare de poluare
continuă. Apele meteorice rezultate în urma precipitaţiilor
aerului depinde
antrenează atât ape uzate de diferite tipuri, cît şi deşeuri,
foarte mult de îngrăşăminte chimice, pesticide şi în momentul ajungerii în
condițiile receptor conţin un număr mare de poluanţi. În cele mai multe
atmosferice, astfel cazuri  apele uzate se evacuează fără purificare în majoritatea
în perioada trecerii localităţilor, inclusiv Chișinău .
de la un sezon la În concluzie, am identificat următoarele provocări prioritare
altul (toamna și de mediu pentru oraș: calitatea aerului, a apei, limitarea
primăvara) calitatea aerului este mai scăzută. Schimbarea spațiilor verzi, atenuarea și adaptarea la schimbările climatice;
presiuni prioritare fiind în sectoarele: transport, utilizarea
terenurilor, energie și clădiri, deșeuri solide.
Ex 2:
Surse de poluare
procesele de ardere la temperaturi
înalte a diferitor tipuri de
combustibil (gaze naturale,
cărbune, benzină, ulei, motorină)
în centralele termice, boilere,
instalaţii industriale
poluarea fonetică: autovehicule,
trenuri, avioane, șantiere de
construcții, centre comerciale etc.
Efectele poluării Soluții de remediere a poluării
Plante: înălbirea frunzelor, ofilirea
florilor, fructelor şi încetarea creşterii lor; Reglementarea emisiilor admisibile,
Animale: boli pulmonare, care se campaniile de informare, eliminarea din
aseamănă cu emfizemul pulmonar, iar orașe a vehiculelor cu capacitate de
expunerea la dioxidul de azot poate poluare mare și deciziile de planificare
reduce imunitatea animalelor, provocând urbană 
boli precum pneumonia şi gripa;
Om: dificultăţi respiratorii, iritaţii ale
căilor respiratorii, disfuncţii ale
plămânilor
Folosirea de asfalt fonoabsorbant pe
Oameni: Originea unor boli, disfuncții și
drumurile publice, utilizarea de anvelope
morți premature, zgomotul produs de
silențioase la vehiculele de transport
mijloacele de transport poate provoca
public, dezvoltarea infrastructurii pentru
diverse tulburări, de la insomnie la
automobile electrice în orașe,
infarct, probleme de învățare și acufene
promovarea mobilității active, cum ar fi
(țiuituri în urechi) Potrivit studiului,
mersul pe jos sau cu bicicleta,
zgomotul provocat de traficul rutier este
transformarea străzilor în zone pietonale
„al doilea factor de mediu favorizant al
etc, introducerea zonelor liniștite, unde
îmbolnăvirilor”, după poluarea
oamenii pot evada din zgomotul orașului,
atmosferică. Alte efecte negative ale
Acestea sunt în mare parte spații verzi,
zgomotului asupra omului constau în
cum ar fi parcuri sau rezervații naturale.
spasme stomacale, tresărirea și reținerea
respirației, tensionarea musculaturii,
dilatarea pupilelor sau chiar moartea,
dacă această poluare acustică depășește
pragul de 180 dbA.

apa menajeră, apa industrială și
produsele chimice  sănătății omului (boli digestive, cutanate
poluarea radioactivă cu Cesiu și
Radon (incintele medicale unde
sunt utilizate aparate sovietice
foarte vechi, nori radioactivi etc.)
Distrugerea florei microbiene a apelor,
dereglarea lanțului trofic, efecte asupra
etc.)
Om: arsuri si cancere ale pielii, cataracte
si alte boli ale retinei, suprimarea
sistemului imunitar, agravarea
incidentelor legate de bolile infectioase
Plante: (toate speciile afectate la acelasi
nivel) scaderea fotosintezei, scaderea
schimbului eficient de apa, scaderea
suprafetei frunzelor
Epurarea apelor reziduale, reglementarea
normelor ecologice, instalarea filtrelor.
Monitorizarea minuțioasă de către lucrătorii
Agenției Naționale de Reglementare a
Activității Nucleare și Radiologice,
înlocuirea aparaturii medicale vechi din
incinta instituțiilor medicale

gunoiști neautorizate (poluarea miros insuportabil, dezvoltarea Colectarea organizată a gunoiului,

solului) paraziților, degradarea solului sortarea și trierea deșeurilor, reciclarea
lor ca o măsură obligatorie

Ex 3:

Modificările antropice ale mediului natural Chișinău:

Chișinăul reprezintă cel mai mare oraș din RM, respectiv, fiind centrul economic, cultural și industrial al țării, modificările
antropice drastice sunt inevitabile. Un grad de urbanizare înalt este principalul efect antropic care e însoțit de toate efectele
recurente: un flux puternic de populație, existența sectoarelor industriale, circulația intensă etc. Ca rezultat, mediul de la oraș a
suferit schimbări drastice, soldate cu poluarea mediului din toate aspectele, ceea ce influențează semnificativ starea acestuia, dar și
calitatea vieții în regiune.

Ex 4:

Consumul excesiv de apă:

Toate produsele şi serviciile pe care le utilizăm, împreună cu multe dintre activităţile noastre zilnice, necesită o resursă vitală:
apa. În Chișinău, consumul de apă nu este durabil şi recomandă o nouă abordare în ceea ce priveşte gestionarea resurselor de apă.
Aceasta are un impact foarte grav asupra calităţii şi cantităţii
resurselor rămase de apă, precum şi asupra ecosistemelor care
depind de acestea. Consider dezinformarea cauza principală a
problemei, or oamenii sunt total inconștienți de valoarea apei și
de faptul că resursele naturale nu sunt infinite. Lipsa sistemelor
de irigare raționale și sustenabile este un alt motiv din care
rezervele de apă sunt utilizate abuziv. Lipsa monitoringului
resurselor acvatice din țară se soldează consumul excesiv și
irațional al unei resurse atât de valoroase precum apa.
Ex 6:

Consiliul tinerilor Municipiului Chișinău

Strada Pădurilor 10, Chișinău, Moldova
consiliul_tinerilor@gmail.com
28. 02. 2021

În atenția primarului general al Municipiului Chișinău

Stimate Dle primar general,

Problema ecologică a Chișinăului poate fi determinată printr-un lexem: dezastru. Deoarece complexitatea chestiunii e una foarte
mare, sunt necesare măsuri imediate întru medierea acestei probleme, cât mai curând. Este evident că e imposibil să remediezi
starea mediului într-un timp scurt, dar există măsuri care pot fi implementate imediat, care au un spectru larg de influență și
eficacitate mare. Lansarea unei campanii sociale vizând poluarea mediului este una dintre ele. Sensibilizarea locuitorilor,
informarea lor, este necesară în contextul în care ne aflăm. Lansarea directivelor privind norme stricte ecologice ale activității
instituțiilor publice, dar și a întreprinderilor ar fi o altă manevră de influență întru a media litigiile. Transportul public din Chișinău
e o dimensiune aparte a problemei. Pentru început, e vitală înlocuirea vehiculelor foarte vechi, în favoarea celor electrice. De
asemenea, trebuie introdusă o nouă politică de achitare, întru a exclude bilețelele care sunt un deșeu. Crearea unui drum care ar
înconjura orașul, destinat autovehiculelor înalt poluante și de tonaj mare este de asemenea absolut necesară pentru a reduce
cantitatea de poluanți care distrug mediul.

Importanța menținerii unui mediu prietenos și sănătos este vitală, așadar solicităm clasificarea problemelor ecologice drept
prioritare.

Cu respect,
Consiliul Tinerilor din Municipiul Chișinău