COMUNISMUL IN ROMANIA

(1945-1989)

Comunismul aare in subiecte sub urmatoarele 6 forme:

- Romania in perioada regimului comunist
- Romania intre anii 1945-1989
- Romania in perioada Razboiului Rece
- Romania de la stalinism la national-comunism
- Romania in perioada postbelica
- Romania in a doua jumatate a secolului 20 [1950-2000]

Regimul comunist a fost instaurat in Romania intre anii 1944-1947, la jumatatea secolului 20,
in epoca contemporana.

Regimul comunist din romania se imarte in 2 perioade sau tipuri de regim comunist:
▪ STALINISM (1948-1965) – Gheorghe Gheorghiu-Dej
▪ NATIONAL-COMUNISM (1965-1989) – Nicolae Ceausescu

NU confundati regimul politic (monarhie constitutionala sau regim comunist) cu tioul de

regim comunist ( stalinism/ national-comunism).

Unele cerinte de BAC pretind asemanari si deosebiri, pe plan intern si extern, intre stalinism
si national-comunism. Acestea se mai numesc si:
o Elemente de CONTINUITATE = asemanari ( constante)
o Elemente de DISCONTINUITATE = deosebiri
CAUZE ALE INSTAURARII REGIMULUI COMUNIST IN ROMANIA
⮚ EXTERNE
1) Ocuparea romaniei de catre armata sovietica (aug- set 1944)

2) Intelegerea secreta de la Moscova dintre premierul britanic

Winston Churchill si conducatorul URSS, Iosif Stalin.
( MOSCOVA; 9 oct 1944)
*intelegerea a fost scrisa e un servetel pe care scria, in procente, influenta pe care urmau sa o
aiba fiecare stat prezent.

Romania : 90% Rusia 10% anglia

Grecia: 90% Anglia, 10% Rusia

Iugoslavia & Ungaria: 50% Anglia , 50% Rusia

Bullgaria: 75% Rusia, 25% Anglia

3) Intelegerea secreta de la Yalta dintre premierul britanic

Winston, Churchill, conducatorul URSS, Iosif Stalin si
presedintele SUA, Franklin Roosevelt.
(YALTA; 4-10 feb 1945)
S-a discutat trecerea definitiva a Romaniei in sfera de
influenta sovietica.

⮚ INTERNE
1) Instaurarea guvernului pro-comunist condus deDr. Petru
Groza (6 martie 1945)
Acest guvern a fost instaurat la presiunea sovieticilor.

2) Falsificarea alegerilor parlamentare din 19 nov 1946

3) Abdicarea fortata a Regelui Mihai (1940-1947) si

proclamarea RPR (Republica Populara Romana) ( 30 dec
1947)
 Al Doilea Război Mondial 1939 - 1945

Cauze Prevederile tratatelor de pace din Sistemul de la Versailles, încălcate aproape imediat de Germania şi Turcia. Conciliatorismul
Franţei şi Angliei. Politica revizionistă a statelor învinse în primul război mondial: Germania, Italia, Ungaria, Bulgaria. Dorinţa de expansiune
a Germaniei, Italiei şi Japoniei. Neavând colonii şi fiind obligate la autarhie urmăreau reîmpărţirea lumii. Au încercat să se justifice
promovând o ideologie ultranaţionalistă, rasistă şi antiumană, împărţind omenirea în popoare şi rase "superioare" şi "inferioare". Forţe
participante 1.Axa Roma-Berlin-Tokyo, formată între 1936-1937 (Germania, Italia, Japonia) 2.Coaliţia Naţiunilor Unite, constituită în 1941-
1942 (principalele puteri: SUA, Marea Britanie, URSS) 3.Mişcarea de rezistenţă antifascistă- unităţile de partizani, organizate milităreşte,
sprijinite de masele populare, au dat puternice lovituri trupelor de ocupaţie contribuind într-o măsură însemnată la înfrângerea agresorilor
fascişti. Fronturi -în Europa, Africa de Nord, Asia de Sud-Est, Marea Mediterană, Oceanul Atlantic, Oceanul Pacific. Cauze şi forţe
participante

1931 – Japonia atacă China şi ocupă Manciuria. După 1933, când Hitler a ajuns la putere, Germania a încălcat mai multe prevederi ale
Tratatului de la Versailles (în 1935 a reintrodus serviciul militar obligatoriu, în 1936 a fost militarizată zona renană). 1935-1936 - Italia a
invadat Etiopia, iar în 1939 a ocupat Albania. 1938 – Germania anexează Austria şi regiunea sudetă, iar anul următor a ocupat Boemia şi
Moravia. Apoi a cerut Poloniei oraşul liber Gdansk (Danzig) şi "coridorul polonez" pentru a avea legătură terestră directă cu Prusia
Orientală. Polonia a respins pretenţiile Germaniei. Pe 1 sept. 1939 este atacată, începând al doilea război mondial. Alianţe politico-militare
Oct. 1936, Hitler şi Mussolini au creat Axa Roma-Berlin. Nov. 1936, Germania şi Japonia au semnat Pactul anticomintern la care s-a alăturat
Italia în 1937. Aug. 1939, Germania şi URSS au încheiat un "pact de neagresiune" numit şi Pactul Ribbentrop -Molotov. Tratatul era însoţit
de un Protocol adiţional secret care stabilea sferele de influenţă ale celor două puteri în Europa de Est. Consecinţa a fost dispariţia de pe
harta Europei a Poloniei, Letoniei, Lituaniei şi Estoniei. În baza tratatului României i-au fost luate, în 28 iunie 1940, nordul Bucovinei şi
Basarabia. Pactul a grăbit declanşarea războiului, încurajând Germania să dezlănţuie agresiunea asupra Poloniei. Politica agresivă a statelor
fasciste

România în anul 1940

- 28 iunie 1940, în urma unui ultimatum, trupele ruseşti ocupau nordul Bucovinei şi Basarabia. Abuziv, au ocupat şi ţinutul Herţa.
- La 30 august, prin Dictatul de la Viena, Germania şi Italia impun României cedarea către Ungaria a nord-vestului Transilvaniei.
- Pe 7 septembrie, retrocedează Bulgariei Cadrilaterul.
- România pierdea 33,8% din suprafaţa ţării şi 33,3% din populaţie
- Pierderile teritoriale au însemnat sfârşitul regimului autoritar al lui Carol al II-lea şi începutul guvernării antonesciene. România
aderă la Pactul Tripartit, primeşte pe teritoriul său forţe militare germane, este subordonată economic intereselor Germaniei
- Se iau măsuri împotriva evreilor şi a foştilor adversari (26-27 nov. au fost asasinaţi 66 deţinuţi politici la Jilava, ţărănistul Virgil
Madgearu- în pădurea Snagov, marele istoric Nicolae Iorga- în comuna Strejnic).

Conducătorii Axei: Benito Mussolini (Italia) Adolf Hitler (Germania)

Desfăşurarea războiului

Anul 1939

- 1 sept. Germania a atacat Polonia. Ocupată de germani şi sovietici, a dispărut ca stat.

- Deşi Franţa şi Anglia au declarat război Germaniei, nu au desfăşurat operaţiuni militare (“războiul ciudat“)
- Anul 1940("războiul fulger")
- Aprilie- Germania cucereşte Danemarca şi Norvegia
- Mai- sunt ocupate Belgia, Olanda, Luxemburg
- 22 iunie- capitulează Franţa. 2/3 din teritoriu este ocupat. În sud se crează "zona liberă" cu capitala la Vichy.
- Aug/oct- bătălia Angliei. Aviaţia hitleristă a fost înfrântă. Germania a trebuit să renunţe la debarcarea în Anglia. A fost prima
cotitură a războiului. Sufletul rezistenţei a fost Winston Churchill.

Războiul devine mondial

 Anul 1941

- 22 iunie, Hitler începe atacul împotriva URSS cu scopul de a înlătura regimul comunist şi de a-şi însuşi petrolul şi cerealele
ruseşti. România a participat din dorinţa de a-şi recupera teritoriile răpite în 1940. Rusia a fost atacată cu 4.900 avioane,
3.500 tancuri şi circa 5 milioane soldaţi.
- Este cucerit vestul Rusiei, dar, în decembrie, ofensiva germană este oprită la Moscova şi Leningrad. Războiul fulger a suferit
un eşec, iar mitul invincibilităţii armatei germane s-a spulberat.
- 7 decembrie, Japonia atacă cu 350 de avioane flota americană de la Pearl Harbour. Au fost distruse 8 cuirasate, 3
crucişătoare, 150 avioane şi au murit 2.334 oameni. SUA au intrat în război, iar conflictul s-a generalizat.

1942/1943 - Anii de cotitură

• Iun.1942, victoria americană la Midway, cea mai mare bătălie aeronavală din istorie. Este oprită ofensiva japoneză în Pacific.

• Octombrie, englezii obţin victoria de la El Alamein (nordul Africii). Este înlesnită debarcarea Aliaţilor în Maroc şi Algeria, apoi, în anul
următor, în Sicilia şi Italia. Mussolini a fost înlăturat, iar Italia a întors armele împotriva Germaniei.

• Noiembrie, japonezii care ameninţau Australia sunt înfrânţi la Guadalcanal.

• Sept.1942-feb.1943, la Stalingrad a fost cea mai mare bătălie din istoria războiului. Germanii au pierdut un număr foarte mare de soldaţi,
iar 300.000 au căzut prizonieri. S-a pus capăt ofensivei germane. A început ofensiva rusă spre vest.

• Iulie-august 1943, victoria Armatei Roşii la Kursk, cea mai mare bătălie de tancuri din istorie.

În Europa 1944, Armata Roşie eliberează teritoriul sovietic şi înaintează spre Germania. 6 iunie, se deschide al doilea front în Europa prin
debarcarea din Normandia. 30 aprilie 1945, Hitler se sinucide, iar Germania capitulează, 9 mai devenind "Ziua Victoriei". În Asia Japonezii
folosesc piloţii sinucigaşi (kamikaze) împotriva flotei americane din Pacific. 6 şi 9 august 1945, două bombe atomice distrug oraşele
Hiroshima şi Nagasaki. 2 septembrie, Japonia semnează capitularea, moment ce marchează sfârşitul celui de-al doilea război mondial.
Contribuţia României 23 august 1944, România a întors armele împotriva Germaniei, act ce a dus la scurtarea războiului. Rezistenţa
germană din sud-estul Europei s-a prăbuşit, Germania este lipsită de petrolul românesc, iar sovieticii au posibilitatea de a înainta mai rapid
spre vest. România a dus lupte grele pentru eliberarea nord-vestului ţării de sub ocupaţia horthystă şi a contribuit la zdrobirea hitleriştilor
din Ungaria, Cehoslovacia şi Austria. A participat cu un efectiv de 540.000 oameni, străbătând peste 1.700 km, de la M.Neagră până
aproape de Praga. Efortul economic a fost de peste 1 miliard dolari. A eliberat 3.831 localităţi, dintre care 31 oraşe, jertfa de sânge fiind de
170.000 oameni - morţi, răniţi, dispăruţi. Victoria Naţiunilor Unite (1944-1945)

Bilanţul războiului
- Durata – 6 ani (2.191 zile)
- Au participat 72 de ţări, iar operaţiile militare s-au desfăşurat pe teritoriul a 40 de state (80% din populaţia globului =
1,7 miliarde de oameni)
- Au fost mobilizaţi 110 milioane de oameni
- Pierderi umane: peste 50 milioane morţi, peste 3 milioane dispăruţi, peste 35 milioane de răniţi şi mutilaţi
- Fasciştii au exterminat milioane de oameni (evrei, slavi, ţigani) în ţările ocupate din Asia şi Europa. În lagăre
(Auschwitz, Dachau, Maidanek, Treblinka) cele mai multe victime ale "holocaustului" au fost evreii (6 milioane)
- În uzinele germane au muncit 7 milioane de muncitori de toate naţionalităţile şi 1,5 milioane de prizonieri de război
- Pierderi materiale: 930 miliarde dolari cheltuieli militare, 1.500 miliarde dolari pagube, ţări pustiite, mii de oraşe
ruinate, sute de mii de comune şi sate rase de pe suprafaţa pământului, fabrici, uzine, milioane de monumente şi
lucrări de artă, edificii culturale şi locuinţe distruse.

Conferinţele interaliate
 - 1943/Teheran (URSS, SUA, Anglia), s-a hotărât debarcarea în Franţa şi ajutorul pentru rezistenţa iugoslavă.
- 1944/Moscova, printr-un Acord al procentajelor, Stalin şi Churchill împart Europa de Est şi Sud-Est în sfere de
influenţă.
- Februarie 1945/Ialta (în imagine), W. Churchill, F.D.Roosevelt şi I.V.Stalin au dezbătut cooperarea
militară,organizarea lumii postbelice, condiţiile capitulării şi modul de administrare a teritoriului german, împărţirea
Europei în ţări libere (în apus) şi ţări supuse influenţei sovietice şi comunismului (în centru şi est).
- Iulie-august 1945/Potsdam, s-a decis împărţirea Germaniei şi a oraşului Berlin în 4 zone de ocupaţie (americană,
engleză, franceză şi rusă).

Zonele de ocupaţie americană, engleză, franceză şi rusă în Germania şi oraşul Berlin

S-a desfăşurat între 29 iulie - 15 oct. 1946. Au participat 26 de state. 1o feb.1947, s-au semnat tratatele de pace între puterile aliate şi
Italia, România, Ungaria, Bulgaria, Finlanda. Tratatul cu România anula Dictatul de la Viena. S-a stabilit pedepsirea criminalilor de război. În
acest scop s-a constituit un tribunal militar internaţional în oraşul Nürnberg. Procesul a dezvăluit crimele monstruoase ale nazismului.
Relaţiile între Germania, Anglia şi SUA au fost restabilite în 1951, iar între Germania şi URSS în 1955. Japonia şi URSS au restabilit relaţiile
diplomatice în 1956. Organizaţia Naţiunilor Unite Iniţiativa constituirii ONU au avut-o marile puteri învingătoare: URSS, SUA, Anglia, China,
Franţa. Carta ONU s-a semnat pe 26 iunie 1945 la San Francisco. Scopul: -menţinerea păcii şi securităţii internaţionale -dezvoltarea relaţiilor
prieteneşti între naţiuni -colaborarea internaţională în domeniul economic, social, cultural, ştiinţific -respectarea drepturilor omului şi
libertăţilor fundamentale pentru toţi fără deosebire de rasă, sex, limbă, religie * Aproape toate statele lumii sunt membre ONU. Conferinţa
de pace de la Paris

Victoria împotriva fascismului a înlăturat planurile statelor agresoare de a cuceri şi înrobi lumea întreagă. Lupta Coaliţiei antifasciste a
demonstrat că popoarele unite îşi pot apăra libertatea şi independenţa, că pot impune pacea şi securitatea în lume. Uriaşa jertfă umană şi
ororile războiului constituie un avertisment şi un îndemn la respectarea valorilor democraţiei, păcii şi libertăţii. Pledoarie pentru pace "Nu
este suficient să vorbeşti despre pace; trebuie să crezi în ea. Şi nu este suficient să crezi în ea; trebuie să faci eforturi pentru a o obţine".
(Eleanor Roosevelt) "Pacea nu poate veni din dorinţa de pace, ci de la suprimarea instinctelor de război“. (Nicolae Iorga) Învăţămintele
războiulu
 Constituția din 1938

● A fost promulgată de regele Carol al II-lea pe 27 februarie 1938

● A fost supusă unui plebiscit
● Impunea monarhia autoritară, în care atribuțiile regelui erau mult lărgite
● Desființa separarea puterilor în stat
● Regele devenea “capul statului”, în mâinile lui concentrându-se puterea executivă și
cea legislativă (Parlamentul – numit Reprezentanța Națională – avea un rol decorativ
și era mult limitat în privința inițiativei legislative)
● Regele numea un număr mare de senatori
● Regele putea convoca, închide sau dizolva una sau ambele Camere ale Parlamentului
● A rămas în vigoare până la instaurarea dictaturii antonesciene

Ulterior promulgării, se înființează Frontul Renașterii Naționale ca partid unic.