Sunteți pe pagina 1din 19

Dreptul uniunii europene

Cetatenia unionala si drepturile aferente acestei


calitati

1. Notiunea de cetatenie unionala


Cetatenia este un concept complex si multidimensional ce
consta in elemente juridice sociale, politice care confera
cetatenilor anumite drepturi si obligatii, un sens al identitatii
sociale fiind in acelasi timp expresia apartenentei la un anumit
stat.
Cetatenia ca si concept juridic consta in ansamblul de
drepturi cat si responsabilitati conferite pe de o parte, respectiv
impuse pe de alta parte de un stat cetatenilor sai, reprezentand
in acelasi timp statutul legal al cetatenilor ca subiecte ale
dreptului.
Acest statut se bazeaza pe reciprocitate sub forma unui
contract civil, in care pe de o parte statul acorda si garanteaza
drepturi, iar pe de alta parte cetatenii au obligatia de a fi loiali
ordinii publice.
2. Cetatenia unionala
A fost definita pentru prima data in tratatul de la
Manstricht unde se prevede ca este cetatean al UE orice
persoana avand nationalitatea (cetatenia) unuia dintre statele
membre.
3. Relatia dintre cetatenia nationala si cetatenia
unionala
a. Cetatenia unionala este distincta de cetatenia nationala pe
care o completeaza si nu o inlocuieste, astfel incat putem
spune ca orice cetatean al unui stat membru UE are dubla
cetatenie (romana si unionala)
b. Cetatenia unionala nu suprima niciunul dintre drepturile
conferite de cetatenia nationala ci confera drepturi
suplimentare care se exercita fie la nivel unional (dreptul
de a alege si a fi ales pentru Parlamentul European), fie
se exercita la nivelul statului respectiv (dreptul de a alege
si a fi ales in alegerile municipale in statul gazda)
Resortisant = cetatean, stat de origine = Romania, stat
gazda = Franta
c. Cetatenia unionala este un cordon al nationalitatii unui
stat membru UE, astfel conf. Art. 7 din Tratatul de la
Manstricht este cetatean al UE orice persoana avand
nationalitatea unui stat membru, rezulta deci ca
dobandirea calitatii de cetatean al UE depinde în mod
esential de dobandirea calitatii de cetatean al unui stat
membru.
4. Drepturile aferente calitatii de cetatean european
a) Dreptul de a alege și a fi ales pentru Parlamentul
European
b) Dreptul de a alege si a fi ales in alegerile municipale ale
statului membru gazda
Dreptul de a alege si a fi ales in PE este reglementat in
Directiva 93/109 CE, in timp ce alegerile municipale din statul
gazda constituie domeniul de reglementare al Directivei 94/80
CE.
Conform art 4 alin (1) din directiva 93/109 CE, alegatorul
unional isi exercita dreptul de a alege pentru PE fie in statul
membru de rezidenta, fie în statul membru de origine.
Nimeni nu poate vota mai mult de o dată in timpul
acelorași alegeri. Nici o persoana nu poate fi candidat în mai
mult de un stat membru în timpul acelorasi alegeri.
Dreptul de a alege si a fi ales in alegerile municipale
ale statului gazda este recunoscut resortisantilor unionali
care dispun de aceleași condiții ca și cetățenii statului
gazda.
Se confera statului de rezidenta posibilitatea de a stabili
anumite condiții ce tin de durata sederii pe teritoriul statului
gazda. Astfel in majoritatea statelor unoonale se prevede ca
pentru a alege durata sederii resortisantului pe teritoriul acelui
stat trebuie sa fie egala cu cea a mandatului, iar pentru a fi ales
durata sederii trebuie sa fie egala cu dubla duratei mandatului.
In Franta pentru a alege se solicita o rezidenta de 6 ani,
iar pentru a fi ales de 12 ani
In Luxemburg se solicita 5 ani de rezidenta pentru a alege
si 10 ani pentru a fi ales.
Dreptul de a i se asigura cetateanului unional
protectie diplomatica ori consultanta din partea unui stat
membru atunci cand resortisantul aflat pe teritoriul unui
stat tert solicita protectie sau statul de origine nu dispune
de ambasade ori consulate pe teritoriul statului tert.
Norma cadru in materie o reprezinta Decizia 95/558 CE
Protectia acordata resortisantilor unionali asa cum este
reglementata in art 1 din Decizie include:
 Asistenta in caz de deces
 Asistenta in caz de accident sau boala grava
 Asistenta in caz de arestare preventiva ori detentie
 Asistenta acordata cetateanului unional devenit victima
in caz de violenta, rapire, trafic de persoane.
Nu se poate acorda nici un ajutor sau avans financiar si
nu se poate efectua nici o cheltuiala in beneficiul unui cetatean
unional fara permisiunea autoritatilor competente ale statului
de origine. (permisiunea este acordata de Ministrul Afacerilor
Externe ale statului de origine)
Acordul fiind dat de statul de origine, statul unional
solicitat sprijina efectiv resortisantul doar dupa ce acesta
completeaza si semneaza angajamentul de reambursare a
cheltuielilor ocazionate cu acest eveniment.
Guvernul statului de origine dupa ce va deconta
cheltuielile prin intermediul Ministerului Finantelor statului
solicitant se indreapta cu actiune in regres impotriva propiului
cetatean pentru rambursarea cheltuielilor.
Dreptul de a formula plangeri in PE (petitii)
In cadrul PE functioneaza comisia pentru petitii care are
atributii in ceea ce priveste admisibilitatea si examinarea pe
fond a petitiilor sau plangerilor adresate fie de cetatenii
unionali fie de cetatenii extra unionali (aflati in conditii de
sedere legala)
Petitiile trebuie sa fie formulate in scris, semnate si
adresate dupa caz, fie unui europarlamentar, fie direct
Presedintelui PE, fie direct Comisiei.
Comisia pentru petitii se pronunta intai in ceea ce
priveste admisibilitatea cererii (in caz de inadmisibilitate
cererea va fi clasata printr-o decizie motivata ce se comunica
petitionarului) dupa care plangerea este analizata pe fond,
Comisia putand proceda la audieri, anchete, ori poate solicita
informatii altor comisii sau institutii unionale, in urma analizei
comisia poate adopta:
 Petitia ca admisa
 Petitia ca respinsa
In comunicarea pe care o face petitionarului se indica
eventual autoritatea competenta in solutionarea cererii sale (in
petitia ca respinsa)
Dreptul de a formula plangeri /petitii adresate
Mediatorului European
Acest drept le apartine acelorasi cetateni care pot formula
petitii adresate comisiei din cadrul PE
Privitor la competenta sa „ratione materiae”, mediatorul
european are o arie de interventie limitata in comparatie cu cea
a PE, in sensul ca Mediatorul este competent a solutiona
plangerile redactate la cazuri de administrare defectuasa a
tribunalelor si organelor unionale.
Mediatorul nu poate interveni intr-o procedura
jurisdictionala (daca obiectul plangerii constituie deja obiect al
unei actiuni in instanta) , intr-o astfel de situatie, mediatorul
este obligat sa se desesizeze.

Libertatea de circulatie si de sedere in spatiul UE


1. Definirea conceptelor specifice Directivei 2004/38/CE
In prezent norma cadru unionala in materie de circulatie
si sedere recunoaste cetatenilor unionali si membrilor
familiilor acestora pe teritoriul altui stat membru UE (altul
decat cel de origine) o constituie Directiva 2004/38/CE.
Prezenta directiva defineste termenii de cetatean unional
si membru de familie al cetateanului unional astfel: prin
cetatean unional se intelege resortisantul cu cetatenia unui
stat membru UE iar prin membru de familie se intelege:
 Sotul sau sotia resortisantului unional
 Partenerul cu care cetateanul unional a contractat un
parteneriat înregistrat in temeiul legislației unui stat
membru, daca potrivit legislației statului gazda
parteneriatele înregistrate sunt considerate echivalente
căsătoriei
 Descendentii directi (copii resortisantului sotului, sotiei
sau partenerului) in varsta de cel mult 21 de ani cat si cei
care se afla in intretinerea acestora
 Ascendentii privilegiați (parintii, bunici aflati in
intratinerea legala a resortisantului sotului, sotiei ori
partenerului
Dreptul de a intra si de a ramane sunt recunoscute atat
resortisantilor cat si membrilor de familie ai acestora
indiferent daca acestia din urma au sau nu cetatenia unui stat
membru in conditiile prezentei Directive, respectiv in
conditiile Ordonantei OUG 102/2005,modif prin Lg 80/2011.
2. Draptul de intrare si de sedere pentru o intrare mai
mica de 3 luni
Cetatenii unionali au dreptul de a intra si de a ramane pe
teritoriul unui stat gazda pentru o perioada de cel mult 3 luni,
fara nici o formalitate sau conditie in afara de aceea de a
detine o carte de identitate sau un pasaport valabile.
Prin modificarea Directivei in anul 2011 au avut loc
adaugiri privind conditiile de exercitare a dreptului de
rezidenta temporara, in concret, textul Directivei
completandu-se cu mentiunea ca atunci cand un resortisant
este in cautarea unui loc de munca, acesta beneficiaza de un
drept de rezidenta prorogat de la 3 luni la maximum 6 luni de
la data intrarii pe teritoriul statului gazda, cu obligatia de a fi
luat in evidenta ca persoana aflata in cautarea unui loc de
munca, evidenta tinuta de o autoritate competenta in statul
gazda (pe teritoriul Romaniei, autoritatea teritoriala de
munca).
3. Dreptul de sedere pe o perioada mai mare de 3 luni
Acest drept este recunoscut urmatoarelor categorii de
pers fizice:
1. Lucratori care desfasoara activitati salariale (au
calitatea de angajati cu contracte de munca individuale
legal incheiate) sau activitati independente in statul
gazda
2. Urmatoarele categorii de resortisanti merita statutul cu
obligatia de a indeplini urmatoarele conditii:
 Resortisantul se afla in incapacitate temporara de a
muncii ca urmare a unei boli sau accident
 Resortisantul este inregistrat ca fiind in somaj dupa ce
a fost angajat pentru o perioada de cel putin 1 an (in
statul gazda) si s-a inregistrat ca persoana care cauta un
loc de munca la serviciul competent de ocupare a fortei
de munca.
 Resortisantul este inregistrat ca fiind in somaj
involuntar dupa ce a indeplinit un contract de munca
cu termen determinat de sub 1 an si s-a inregistrat ca
persoana care cauta un loc de munca in statul gazda
 Resortisantul se afla in stadiul de formare profesionala
3. Resortisantii care dispun de suficiente resurse
financiare. pentru ei si membrii lor de familie, inclusiv
asigurari medicale complete solicitate de statul gazda si care
sunt inscrisi intr-o institutie publica sau privata de invatamant
(studenti, doctoranti, cercetatori).
Dreptul de sedere pe o perioada mai mare de 3 luni se
extinde si asupra membrilor de familie indiferent daca acestia
din urma au sau nu calitatea de cetateni unionali.
Cazurile care nu afecteaza dreptul de sedere al
membrului de familie al resortisantul :
 Decesul
 Plecarea resortisantului
Atat decesul cat si plecarea resortisantului de pe teritoriul
statului gazda nu atrag pierderea dreptului de sedere pentru
membrii de familie ai acestuia care au o cetatenie unionala.
Atunci cand membrii de familie nu au cetatenie unionala
acesta are dreptul de a ramane pe teritoriul statului gazda daca
a avut rezidenta pe teritoriul acelui stat in calitate de membru
de familie timp de 1 an inainte de decesul sau plecarea
resortisantului.
Membrii de familie indiferent de cetatenie nu isi pierd
dreptul de a ramane pe teritoriul statului gazda atat in cazul
decesului cat si in cazul plecarii resortisantului atunci cand
detine custodia copiilor si acestia sunt inscrisi intr-o institutie
de invatamant (pana la terminarea studiilor)
Divortul ori anularea casatoriei sau parteneriatului
In aceeasi masura, divortul sau anularea casatoriei nu
afecteaza dreptul de sedere al membrilor de familie.
In cazul membrilor de familie care nu au cetatenia
unionala, acestia pot ramane pe teritoriul statului gazda daca:
 Inainte de initierea procedurilor de divort ori de anulare a
casatoriei ori parteneriatului, casatoria ori parteneriatul au
durat cel putin 3 ani, dintre care cel putin 1 an in statul
membru gazda.
 Prin acordul sotilor/partenerilor ori prin hotarare
judecatoreasca copii au fost incredintati sotului ori
partenerului care nu are cetatenie unionala
4. Dreptul de sedere permanenta
Se acorda resortisantului unional care are o sedere legala
si neintrerupta de cel putin 5 ani pe teritoriul statului gazda.
Dreptul de sedere permanent se acorda mai inainte de
implinirea termenului de 5 ani resortisantului daca:
 Lucratorul care desfasoara o activitate salariala sau
independenta in momentul in care si-a incetat activitatea
a implinit varsta legala in vederea pensionarii pentru
limite de varsta.
 Lucratorul care si-a incetat activitatea salariala ca
urmare a pensionarii anticipate si care a lucrat in statul
gazda cel putin 12 luni anterioare si a avut rezidenta de
cel putin 3 ani neintrerupti
 Lucratorul salarial sau independent care are o rezidenta
pe teritoriul statului gazda de cel putin 2 ani si care
inceteaza sa isi mai desfasoare activitatea din cauza unei
incapacitati permanente de munca
 Lucratorul care desfasoara o activitate salariala sau
Independenta care dupa 3 ani de munca si sedere
neintrerupta pe teritoriul statului gazda desfasoara o
activitate salariala sau independenta pe teritoriul altui stat
membru dar isi pastreaza rezidenta pe teritoriul statului
gazda pe care se intoarce de obicei in fiecare zi sau cel
putin o data pe saptamana.
5. Restrangerea de drepturi
Statele membre unionale pot restrange libertatea de
circulatie si de sedere a cetatenilor unionali si a membrilor de
familie a acestora indiferent de cetatenia lor pt motive de
ordine publica, securitate nationala si motive de sanatate
publica
In cazul in care se retine cel putin una dintre situatiiile de
mai sus, fie printr.o decizie a autoritatii administrative fie
printr-o hotarare judecatoreasca se dispune exulzarea
resortisantului vizat, cu interzicerea de a mai patrunde pe
teritoriul statului gazda o perioada de timp care differa de la
un stat membru la altul. (perioada recomandata de directiva
este de 3 ani)
Inainte de luarea unei decizii de expulzare autoritatea
administrativa ori instatnta de judecata analizeaza o serie de
factori:
-durata sederii resortisantului
-varsta si starea de sanatate
-situatia familiala si cea economica
-integrarea sa sociala
-legatura cu tara de origine
Prin decizia de expulzare, resortisantului vizat, i se
comunica:
-motivele pe care se intemeiaza decizia
-autorittatea administrativa ori judiciara la nivelul careia poate
fi contestata decizia
-termenul de contestare
-termenul acordat resortisantului pentru a parasi teritoriul
statului gazda.

!! norma de transpunere in legislatia nationala a acestei


directive o reprezinta OUG 102/2005 privind libera circulatie
pe teritoriul Romaniei a cetatenilor statelor membre U.E si a
membrilor familiilor acestora (cu modificarile si completarile
aduse prin Legea 80/2011)
Cooperarea judiciara unionala in materie penala
1. Mandatul european de arestare
Decizia cadru 2002/584/JAI reprezinta un instrument
juridicn cu aplicabilitate limitata redusa la teritoriul Uniunii
Europene cu rol de unificare legislativa care inlocuieste intre
statele membre dispozitiile in materie de extradare.
In prezent norma cadru in materie privind mandatul
european de arestare o constitue directiva 2009/299/U.E de
modificare a deciziei cadru de mai su, iar norma interna de
transpunere in legislatia penala si procesual penala Romana, o
reprezinta Legea 302/2004 privind cooperarea judiciara
internationala in materie penala cu modificarile si completarile
ulterioare.
Art 1 din Decizia cadru defineste mandatul european de
arestare ca fiind o decizie judiciara emisa de un stat membru al
UE (stat emitent )in vedeerea arestarii si predarii de catre un
alt stat membru (stat de executare) a persoanei cautate in
vederea efectuarii dupa caz a urmarii penale, a judecarii
acestuia sau in scopul executarii unei pedepse ori a unei
masuri de siguranta privativa de libertate.
Definitia mai sus mentionata a fost preluata de art.77 din
Lg 302/2004 astfel, conform textului ,,mandatul european de
arestare este o hotaratre judecatoreasca emisa de o instanta
competenta a unui stat membru U.E in vederea arestarii si
predarii de catre un alt stat membru a persoanei solicitate in
vederea efectuarii urmaririi penale ori in scopul executarii
unei pedepse ori a unei masuri de siguranta privative de
libertate. Atat legea 302 penala nationala cat si decizia cadru
definesc :
a) statul emitent ca fiind acel stat unional care cere
revenirea pe teritoriul sau a persoanei cautate
emitand un mandat european de arestare
b) statul de executare este statul unional care pune in
executare mandatul european de arestare.
Mandatul european de arestare nu trebuie confundat cu
mandatul de arestare preventiva din dreptul intern si nici cu
extradarea clasica (aceasta ultima institutie de drept
functioneaza doar intre statele membre U.E pe de o parte si
statele extraunionale pe de alta parte )
In ceea ce priveste elementul de specificitate al
mandatului european de arestare retinem ca acesta are
intotdeauna la baza fie o masura de arestare preventiva si
implicit un mandat de arestare preventiva fie o hotarare
judecatoreasca de condamnare si implicit un mandat de
executare, dar care nu pot fi duse la indeplinire deoarece
persoana in cauza care poate fi dupa caz, suspectata, inculpata
sau condamnata se sustrage aflata fiind pe teritoriul unui stat
membru UE. Atat legea 302 cat si Decizian cadru identifica
doua conditii legale ce trebuie sa fie indeplinite pentru
soliciatarea emiterii unui mandat european de arestare :
a) in vederea efectuarii urmaririi penale sau a judecatii
se poate solicita mandat european de arestare daca
fapta este prevazuta de legea penala ( romana) cu o
pedeapsa privativa de libertate de cel putin 1 an (art
81 alin 1 lit a din Lg 302/2004)
b) )in vederea executarii pedepsei ca urmare a unei
condamnari penale se poate solicita mandat
european de arestare daca pedeapsa aplicata este mai
mare de 4 luni (art 81 alin 1 lit b din Lg 302/2004).
Acestor conditii legale li se adauga urmatoarele
cerinte ce trebuie sa fie indeplinite cumulativ:
 a fost emis un mandat de arestare preventiva
sau un mandat de executare ca urmare a unei
condamnari penale
 persoana impotriva careia s-a emis mandat de
arestare preventiva sau mandat de executare se
sustrage de la arestare sau executare.
 persoana cautata se afla pe teritoriul unui stat
membru UE
Elemente de diferentiere intre mandatul european de
arestare si extradare:
1. In cazul mandatului european de arestare se retine o
procedura judiciara simpla realizata direct intre
autoritatiile judiciare competente fiind lipsita etapa
administrativa ce are loc de obicei la nivelul
ministerului justitiei;astfel autoritatea competenta
emitenta (instanta de judecata ) este cea care trimite
direct autoritatii judiciare de executare (tot instanta
de judecata) mandatul european de arestare spre
recunoastere si executare.
2. In schimb in cazul extradarii se retine o procedura
administrativa elaborata ce se deruleaza intotdeauna
sub coordonarea autoritatii centrale care este
ministerul justitiei.
STATUL de executare trebuie sa transfere persoana
vizata in statul emitent al mandatului european de arestare
intr-un termen maxim de 60 de zile. In schimb in cazul
extradarii clasice nu exista un termen determinat.
In ceea ce priveste dubla incriminare in cazul mandatului
european de arestare aceasta nu mai este solicitata in sensul ca
pentru un numa de 32 de infractiuni considerate grave nu mai
exista cerinta ca fapta sa constituie infractiune in ambele state.
Astfel de infractiuni sunt: participarea la un grup infractional
organizat, terorismul, traficul de persoane, traficul ilicit de
stupefiante, de arme, coruptia, frauda inclusiv infractiunile
indreptate impotriva intereselor financiare ale U.E spalarea
produselor infractiunilor, omorul, vatamarea corporala grava,
traficul ilicit de organe si tesuturi umane, rapire sechestrare si
luare de ostatici, jaful organizat sau armat, inselaciunea, falsul,
uz de fals traficul de autovehicule furate, etc.
In cazul mandatului european de arestare identificarea
persoanei cautate se realizeaza printr-un sistem informatizat
propriu spatiului U.E (sistemul securizat al retelei judiciare
europene =europol si sist informatic shengen ) . In cazul
extradarii identificarea persoanei cautate se realizeaza prin
sist. judiciare informatizate internationale proprii zonelor
continentale(interpolul)
Procedura privind mandatul european de arestare
(romania-stat de executare)
In Romania Curtea de Apel este autoritatea judiciara
competenta sa decida asupra cererii printr-o hotarare motivata
in sensul predarii (recunoasterea+executare) sau refuzului de
predare ori predare conditionata. Sentinta penala pronuntata in
cauza va fi notificata persoanei solicitate fie la sediul unitatii
de detinere fie la ultima adresa. Hotararea Curtii de Apel se
comunica autoritatilor judiciare emitente a mandatului
european de arestare organelor de politie, precum si
ministerului justitiei.
Impotriva hotararii pronuntate de Curtea de Apel se poate
formula recurs in termen de 5 zile care curge de la pronuntare
daca pers solicitata a fost prezenta ori de la comunicare daca a
lipsit la data pronuntarii. Dosarul se inainteaza inaltei curti de
casatie si justiti, imediat ce recursul a fost motivat si se judeca
in cel mult 3 zile de la transmiterea dosarului; recursul
declarat este suspensiv de executare.
In situatia in care persoana solicitata a consimtit la
predarea sa, hotararea in prima instanta a Curtii de Apel este
definitiva.
In cazul in care impotriva hotararii primei instante s-
a formulat recurs, doar decizia inaltei curti de casatie si justitie
este definitiva executorie.
EMITEREA, RECUNOASTEREA SI
EXECUTAREA ORDINELOR DE
INDISPONIBILIZARE A BUNURILOR SI A
PROBELOR IN CAUZELE PENALE
Decizia cadru 2003/577/JAI (cu aplicabiliate pana pe 18
dec 2020) respectiv regulamentul 2018 1805 UE (cu
aplicabilitate incepand cu 19 dec 2020) reprezinta sediul
materiei la nivelul dreptului penal unional, iar legea 302/2004
privind cooperarea judiciara internationala in materie penala
reprezinta sediul materiei la nivel national. Atat dispozitiile
unionale cat si norma de transpunere definesc o serie de
termeni specifici activitatii judiciare de combatere a
criminalitatii la nivelul Uniunii Europene.
Ordinul de indisponibilizare
Inseamna un act judiciar emis de o autoritate emitenta
(ordonanta procurorului sau decizia completului de judecata )
luata pentru a impiedica cu titlu provizoriu orice operatiune de
distrugere, transfer sau instrainare a unui bun care poate face
obiectul unei confiscari sau poate fi element de proba.
Bunul sau bunurile inseamna bunuri de orice fel,
corporale sau necorporale, mobile sau imobile precum si
actele sau instrumentele juridice care dovedesc existenta unui
titlu sau a unui drept asupra unor astfel de lucruri despre care
autoritatea emitenta considera ca :
a) Reprezinta produsul unei infractiuni ori echivalentul
sau fie ca este vorba despre suma totala fie doar
despre o parte a valorii unui astfel de produs
(produs= orice avantaj economic obtinut direct sau
indirect din savarsirea unei infractiuni) constand in
orice tip de bun incluzand orice reinvestire sau
transformare a produselor directe.
b) Reprezinta instrumentul unei infractiuni sau
valoarea respectivului instrument (instrument= orice
bun utilizat sau destinat a fi utilizat in orice mod
total sau partial la comiterea unei infractiuni )
Stat emitent = stat membru care a emis un ordin de
indisponibilizare in cadrul unei proceduri penale.
Stat de executare= stat membru caruia i-a fost transmis
un ordin de indisponibilizare in scopul recunoasterii si
executarii acestuia.
In ceea ce priveste procedura de emitere a ordinului de
indisponibilizare de catre o autoritare judiciara romana facem
urmatoarele precizari: in Romania, in codul de procedura
penala notiunea de ,,indisponibilizare” este mentionata la art
249 alin 2 si reprezinta o masura asiguratorie care consta in
indisponibilizarea cu un caracter provizoriu a unor bunuri
mobile sau imobile prin instituirea unui sechestru asupra lor.
Sunt indisponibilizate (sechestrate) bunurile suspectului,
inculpatului, partii responsabile civilmente in vederea
confiscarii, in vederea recuperarii pagubei produsa prin
infractiune sau pentru garantarea pedepsei amenzii penale.
Competenta de a emite un ordin de indisponibilizare
apartine in faza de urmarire penala , procurorului care emite
ordonanta (ordonanta=ordin de indisponibilizare) sau
judecatorul de camera preliminara iar in faza de judecata,
competenta apartine instantei de judecata prin incheiere
motivata.
Atunci cand ordinul de indisponibilizare se refera la mai
multe bunuri aflate in circumscriptia teritoriala a 2 sau mai
multe autoritati judiciare romane, (situatie in care romania este
stat de executare ) competenta revine in functie de faza
procesuala dupa caz :
a) In faza de urmarire penala revine parchetului de pe
langa tribunalul Bucuresti
b) In faza de judecata revine tribunalului Bucuresti
Recunoasterea si executarea ordinului de
indisponibilizare de catrre autoritatile judiciare romane
(Romania stat de executare)
1.masuri premergatoare executarii ordinului de
indisponibilizare
Atunci cand o autoritate judiciara romana primeste un
ordin de indisponibilizare, in termen de 48 de ore de la
primire trebuie sa verifice: daca ordinul este insotit de
certificat (adica daca avem la dosar ordonanta procurorului/
decizia completului de judecata + formularul tipizat )
Se verifica daca exista traducerea efectuata in limba
romana.
Dupa primirea documentelor procurorul sau instasnta isi
verifica competenta in termen de 24 de ore de la momentul
priomirii acestora.
In situatia in care ordinul nu contine suficiente
elemente pt determinarea competentei, autoritatea judiciara
roamana solicita informatii suplimentare, fixand un nou
termen de cel mult 3 zile.
!!!!! In ceea ce priveste competenta in faza de urmarire
penala, aceasta apartine procurorului respectiv parchetului de
pe langa instanta in circumscriptia careia se gasesc bunurile,
ori probele ce urmeaza a fi sechestrate(intotdeauna parchetele
de pe langa tribunale). In faza de judecata, competenta
apartine instantei (tribunale) in a carei circumscriptie se gasesc
bunurile sau probele ce urmeaza a fi indisponibilizate.
RECUNOASTEREA SI EXECUTAREA ORDINULUI
DE INDISPONIBILIZARE IN FAZA DE URMARIRE
PENALA

S-ar putea să vă placă și