1.

MOMENTUL INTEGRĂRII ÎN CADRUL RVFI

Relațiile Belarusului cu FMI: Relațiile Belarusului cu BERD:
 Membru actual al FMI: 190 de țări  Sa alăturat BERD: 10 iunie 1992
 Belarus Sa alăturat 10 iulie  Abonament de capital (000
1992; Articolul VIII EUR)   60.020
 Cota: 681,5 milioane DST BERD este un investitor major în Belarus. La
 Cea mai recentă consultare Art IV a 1 decembrie 2018, Banca a investit peste 2
fost discutată de Comitetul executiv la miliarde EUR în 110 proiecte în diferite
13 decembrie 2017 ( Raport de țară sectoare ale economiei țării.
17/383 )
2.MONEDA NAȚIONALĂ
Rublă belarusă (cod ISO 4217: BYR) este unitatea monetară oficială a Belarusului. Subunitatea
rublei este copeica (1 rublă belarusă = 100 copeici).
De la 1 iulie 2016, a fost introdusa noua rubla belarusă la un curs de 1 rubla noua = 10.000 ruble
vechi. Rubla veche si noua vor circula in paralel de la 1 iulie 2016 pana la 31 decembrie 2016. De
asemenea s-a schimbat si codul ISO 4217 din BYR in BYN.
2.1 Nume. Numele «ruble» a fost adoptat după refuzul Belarusului de la rublele sovietice la
începutul anilor 1990. Apoi, o serie de figuri publice au propus "taler" ca nume pentru moneda
națională, iar întrebarea a fost luată în considerare la Președinția Consiliului Suprem, dar dintre toți
cei prezenți și-a expus părerea pentru taler doar Neil Gilevich.
2.2 Istorie. Schimbarea cursului valutar al dolarului SUA în raport cu rublele din Belarus în
perioada 1995-2018 (ratele sunt date la data de 31 decembrie a fiecărui an, în acest an la sfârșitul
lunii care sa încheiat (în prezent, 30 aprilie 2018), cifrele până în 1999 inclusiv sunt date ținând cont
de valoarea anului 2000;după - luând în considerare valoarea din 2016.

Fig 1. Graficul schimbărilor din perioada 1995-2018

2.3 Monede
2.3.1 De la 1 iulie 2016, pentru prima dată în istoria rublei belaruse, în legătură cu denominația,
au fost puse în circulație monede. Anterior, Belarus a fost una dintre puținele țări din lume în care au
fost emise numai monede comemorative, care nu au fost utilizate în circulație. ((vezi anexa nr.1))
2.3.2 Monede comemorative- Belarus este un mare producător de monede comemorative pentru
piața numismatică, în special monedele de aur și argint și mandatul legal necirculat. Primele monede
din Republica Belarus au fost emise la 27 decembrie 1996. [6] Proiectele lor variază de la un loc
obișnuit la unic și inovatoare; temele variază de la "cultura și evenimentele native" la basmele și
subiectele culturale, care nu au legătură cu Belarusul deloc. Majoritatea acestor monede au o valoare
nominală de 1 rublă, există și câteva denominate sub 3, 5 ruble și mai mari. Toate aceste monede
sunt considerate noutăți și sunt puțin probabil să fie văzute în circulația generală.
2.4 Bancnote
2.4.1 Bancnotele anului 2000 (modificarea din 2010) vezi anexa nr.2. În 2010, după adoptarea
ortografiei noi, pe bancnotele de 50 de ruble și 50.000 de ruble din probele anului 2000,
cuvântul pyatitsyat a început să conțină o eroare de ortografie, este corect să se scrie pyaticsya.
Pentru a alinia inscripțiile de pe aceste bancnote la noile norme de ortografie bielorusă, pe 29
decembrie 2010 au fost puse în circulație bancnotele Băncii Naționale a Republicii Belarus cu
valorile nominale de 50 și 50.000 de ruble din versiunea 2000 a anului 2010. Imaginea părților din

2
față și din spate, schema de culori și dimensiunea noilor bancnote modificate au rămas aceleași ca și
în bancnotele valorii nominale corespunzătoare a probei din 2000.
2.4.2 Bancnotele anului 2000 (modificarea anului 2011) vezi anexa nr.3
Imaginea fețelor din față și din spate, schema de culori și dimensiunea noilor bancnote modificate
au rămas aceleași ca și în bancnotele denumirilor corespunzătoare ale probelor din 2000.
Bancnotele noi (cu excepția celei cu valoarea nominală de 100 de ruble) au următoarele diferențe:
în loc de un fir transparent polimeric cu textul "NBRB", în hârtie este introdus un fir de securitate
metalizat. La examinarea unei bancnote pe lumen, firul de securitate are forma unei benzi
întunecate. De aceea bancnotele din noile probe nu sunt recunoscute de aparatele de cafea. În masa
bancnotelor de hârtie cu valori nominale de 100 de ruble, firul de securitate a fost înlăturat.
Bancnotele modificate în 2011 au fost retrase din circulație în timpul reformei monetare din 2016.
2.4.3 Bancnotele anului 2009 ( vezi anexa 4)
În 2016, bancnotele au fost introduse în cupuri cu valori nominale de 5, 10, 20, 50, 100, 200 și
500 de ruble. La 4 noiembrie 2015, Banca Națională a Republicii Belarus a anunțat că bancnotele
care au fost utilizate în acel moment vor fi înlocuite cu cele noi
datorită denominării ulterioare. Redenominarea se va face într-un raport de 1:10.000 (10.000 de
ruble din seria 2000 = 1 ruble din seria 2009). Această reformă a monedei a adus, de asemenea,
introducerea monedelor metalice, pentru prima dată în Republica Belarus.
3 CURSUL VALUTAR. EVOLUȚIA MONEDEI ȚĂRII FAȚĂ DE USD ȘI
EUR, PENTRU 3 ANI.
3.1 Conform graficului evoluției valutei „Rubla belarusă(BYN)” la Banca națională raportat la
EUR pe perioada 13/03/2018-13/03/2021(vezi anexa nr.5) au apărut modificări semnificative. La
începutul anului 2018,moneda față de EUR menținea un echilibru de 1 BYN=0,414 EUR ,însă la
sfârșitul lunii aprilie 2018 aceasta a scăzut intens ajungând la 1BYN=0,388 EUR. La scurt timp ,pe
parcursul lunii iulie 2018 s-a înregistrat valori ca 1BYN=0,437 EUR .Timp de un an(iulie 2018-
august 2019) ,s-au indicat valori cuprinse 0,398-0,441,cee ace rezultă că a fost o perioadă în care
moneda șia pierdut din valoare.O evoluție convenabilă s-a înregisrat în perioada august-noiembrie
2019.
Iar începând cu decembrie 2019 moneda țării Belarus față de EUR este în descreștere.
3.2 Conform graficului evoluției valutei „Rubla belarusă(BYN)” la Banca națională raportat la
USD pe perioada 13/03/2018-13/03/2021(vezi anexa nr.6) se observă o evoluție redusă.Pe perioada
martie 2018-noiembrie 2019 s-au înregistrat curs valutar cuprins între 1BYN=0,46-0,51 EUR.Însă
3
începândcu decembrie 2019nobservăm o scădere a monedei belarusă ,micșorându-se la
1BYN=0,381USD ,ceea ce a continuat până în martie 2021 1BYN=0,384 USD.În perioada aprilir-
iulie 2020 s-au indicat creșteri a cursului valutar de 1BYN=0,421USD.
4 BALANȚA COMERCIALĂ.
În 2017, după scăderea ratei de creștere a economiei din Belarus există o creștere a produsului
intern brut cu 14,7% față de 2016. Principala contribuție la creștere a fost asigurată de industrie
producție (aproximativ 6%) și complex agroindustrial. Creșterea a fost, de asemenea o consecință a
activității economice externe a țării. Potențialul sector al economiei din Belarus poate fi atribuit
industrie. Mai mult, Belarusul este un stat orientat spre export, cu un sector de servicii dezvoltat și
agricultură. inginerie mecanică, metalurgie, prelucrarea metalelor, producție mașini agricole,
industrii ușoare și textile, a de asemenea, produse agricole
Exporturile în 2019 sunt de 32,94 miliarde de dolari,care este cu 3% mai mic decât nivelul
exporturilor din 2018.Unul dintre motivele scăderii exporturilor este situația petrol scăzut din Rusia
și schimbări în ceea ce privește schimburile comerciale cu Parteneri ruși. Principalele piețe pentru
Belarus produsele sunt Rusia, Ucraina și Marea Britanie. La ponderea acestor țări Belarus reprezintă
60,8% din totalul exporturilor.
În ultimii ani, Belarus a urmărit activ o politică de diversificare exporturile pentru a reduce
dependența de piața rusă, pe acțiuni care în 2019 reprezenta 41,2%. În total, ponderea a trei țări
(Rusia, Ucraina și Marea Britanie) Belarus reprezintă 60,8% din totalul exporturilor. Produse din
Belarus întreprinderile au fost aprovizionate
pe piețele a aproximativ 190 de țări. Acestea
ocupă un loc semnificativ în structura
exporturilor din Belarus aprovizionarea cu
produse petroliere, îngrășăminte, produse
lactate, metale feroase. Aceste grupuri de
bunuri sunt principalele sursa câștigurilor
valutare în economia țării, formarea o parte
cheie a veniturilor din export.

5 REZERVA VALUTARĂ
Starea rezervelor de aur și de schimb valutar ale Bielorusia de la 1 iulie 2017 va fi caracterizată
de un singur indicator - valoarea activelor de rezervă conform standardelor internaționale. Banca
4
Națională din Belarus a anunțat acest lucru în comunicatul său. În consecință, Consiliul Băncii
Naționale de la această dată își anulează rezoluția anterioară (din 29 iulie 2004) privind normele de
calcul ale activelor de rezervă internaționale în definiția națională. Aceasta înseamnă un refuz parțial
de a folosi rubla. La 1 iunie 2017, volumul rezervelor de aur și de schimb valutar (rezerve de aur)
ale Băncii Naționale a Bielorusia a fost estimat la 5.239 miliarde dolari în conformitate cu
standardul FMI și 5.604 miliarde dolari conform standardului național. Se pare că trecerea la metoda
internațională de calcul a rezervelor de aur și valutare va duce la o pierdere virtuală de 365 de
milioane de dolari.
Diferențele dintre metoda națională de contabilizare a rezervelor de aur și de schimb valutar față
de cea internațională au fost că primele incluse în rezerve, pe lângă rubla rusească (și alte monede pe
care FMI nu le consideră rezervă), de asemenea, acțiunile de pietre prețioase și metale care nu sunt
aur monetar.Totuși, Banca Națională a clarificat imediat că activele care nu sunt contabilizate în
metodologia FMI vor rămâne în bilanțul departamentului. „Aceste active continuă să fie utilizate
pentru a îndeplini obligațiile respective ale Băncii Naționale și ale guvernului și pot acționa ca
și sursa suplimentara reînnoirea rezervelor de aur și de schimb valutar ”, a fost raportat. Dacă este
necesar, activele „abandonate” pot fi transformate în altă monedă și incluse în rezervele de aur,
conform metodologiei FMI. Adică nu au dispărut, ci s-au transformat într-un fel de airbag, deși unul
mic.
6 FINANȚAREA INTERNAȚIONALĂ
Din 2013, cheltuielile datoriei publice au depășit anual 3 miliarde de dolari, iar 2017 nu va fi o
excepție.Anul viitor, deservirea datoriei de stat va costa 2 miliarde 496,3 milioane ruble denominate,
iar 5 miliarde 232,2 milioane ruble denominate vor trebui alocate pentru rambursarea acesteia.
Astfel, datoriile guvernamentale totale se ridică la aproximativ 7,7 miliarde de ruble.
În termeni valutari (rata medie de schimb anuală stabilită în bugetul pentru 2017 este de aproape
2 ruble, 20 de copeici pe dolar), se dovedește că Belarusul va trebui să returneze aproximativ 3,5
miliarde de dolari în termeni de datorie publică internă și externă în 2017.În același timp, cheltuielile
pentru datoria publică internă și externă sunt asigurate aproape egale: aproximativ 1,65 miliarde
dolari vor trebui cheltuiți pentru deservirea și rambursarea datoriei publice interne și 1,86 miliarde
dolari pentru plăți externe.
Potrivit BelaPAN, cei mai mari creditori externi cărora Belarus va trebui să le restituie cele mai
mari sume în 2017 sunt Rusia (741,3 milioane dolari), Fondul eurasiatic pentru stabilizare și
dezvoltare (487,9 milioane dolari) și China (381,7 milion).

5
 Anul viitor Belarusul va transfera aproximativ 1,5 miliarde de dolari către acești trei creditori,
adică aproape 80% din totalul cheltuielilor cu datoria publică externă. În același timp, având în
vedere că Rusia este principalul donator al Fondului Eurasiatic, putem spune că este principalul
creditor extern al Belarusului.
În ceea ce privește creditorii care împrumută bani guvernului belarus pe piața internă, conform
informațiilor neoficiale, acestea sunt bănci comerciale cu capital rusesc, care cumpără în mod
regulat obligațiuni de stat în valută ale Ministerului de Finanțe din Belarus.
7.RELAȚIILE DE COLABORARE CU REPUBLICA MOLDOVA
În contextul internaţional, Republica Moldova şi Republica Belarus sunt considerate a fi două
state apropiate între ele, datorită mai multor factori.
Din investigaţiile efectuate, se poate concluziona că relaţiile Republicii Moldova cu Republica
Belarus după dezmembrarea URSS-ului s-au stabilit şi au evoluat constant, atât în cadrul diferitelor
organizaţii internaţionale, cât şi la nivel bilateral, iar istoricul comun de la sfârşitul secolului XX a
favorizat, într-o oarecare măsură, acest proces. Scopul principal urmărit de ambele state în timpul
stabilirii relaţiilor politice este, în primul rând, apărarea, consolidarea şi asigurarea intereselor
naţionale ale statelor în cauză, aceste principii constituind, totodată, şi pilonii de bază ai activităţii
unei naţiuni în cadrul politicii internaţionale. În instituţiile serviciului diplomatic un loc de frunte îl
ocupă activitatea MOLDOSCOPIE, 2011, nr.2 (LIII) 181 ambasadelor din ambele state, care au
menirea să apropie relaţiile diplomatice bilaterale. Pe parcursul întregii perioade de tranziţie la
economia de piaţă, Republica Moldova a întreţinut cu puţine state relaţii de colaborare multilaterale,
similare celor cu Belarus. Colaborarea respectivă continuând să se dezvolte cu succes la toate
nivelurile. În prezent, Republica Belarus reprezintă un partener solid pentru Republica Moldova,
sprijinindu-se reciproc pe arena internaţională. Dialogul politic dintre ambele state continuă a fi
construit în prezent conform principiilor politicii internaţionale şi în cadrul diverselor organizaţii
internaţionale şi regionale.

ANEXE:

Prima serie, 2016, anexa nr.1

6
 Anexa nr.2

Anexa nr.3

7
 Anexa nr.4

Anexa nr.5

8
 Anexa nr.6