PROIECT MANAGEMENTUL RISCULUI BANCAR

STUDIU DE CAZ
RISCUL DE LICHIDITATE IN CADRUL BANCA
TRANSILVANIA

Realizatori: Stanica Bogdan

Popa Catalin
1.Introducere
Activitatea principală a unei bănci constă în atragerea de disponibilităţi de pe piaţă, care
împreună cu capitalul propriu, să fie plasate în afaceri profitabile. Aceasta presupune ca băncile
vor fi în măsură să asigure preţul resurselor atrase de pe piaţă, cheltuielile de funcţionare proprii
şi să obţină şi un profit convenabil. De aceea orice activitate bancară comportă un risc. Acesta
este permanent şi însoţeşte toate afacerile băncii, producerea sau nu a acestuia depinzând de
condiţiile care i se creează.
Riscul bancar poate fi definit ca fiind probabilitatea ca într-o tranzacţie să nu se obţină
profitul aşteptat şi chiar să apară o pierdere. El are un impact deosebit asupra valorii societăţii
bancare, atât sub forma pierderilor directe suportate, cât şi prin efectele induse asupra clienţilor,
personalului, partenerilor. Activitatea de zi cu zi într-o bancă se caracterizează prin existenţa
unor riscuri, însă aceasta nu înseamnă că automat se pot rezolva pierderile generate de ele.
Riscurile provoacă efecte negative asupra activităţilor desfăşurate de bancă prin
deteriorarea calităţii afacerilor, afectarea funcţionalităţii băncii, diminuarea profitului sau chiar
înregistrarea de pierderi. El poate fi provocat de către clienţi sau din cauza mediului concurenţial
extern. Diversitatea riscurilor cu care se poate confrunta o bancă în activitatea ei zilnică, precum
şi diversitatea situaţiilor care generează aceste riscuri fac imposibilă clasificarea riscurilor sub
aspect unic criterial.
În ţara noastră, Banca Naţională a României, în calitate de autoritate de supraveghere, a
emis reglementări bancare menite să contribuie la identificarea şi administrarea riscurilor
semnificative din activitatea bancară, respectiv:
• riscul de credit
• riscul de ţară
• riscul de piaţă
• riscul de lichiditate
• riscul operaţional
• riscul reputaţional
Lichiditatea reprezintă capacitatea activelor de a fi transformate rapid şi cu cheltuieli
minime în monedă lichidă (numerar sau disponibil în contul curent). Ea este de fapt, o problemă
de gestiune a pasivelor şi activelor bancare care au grade diferite de lichiditate.
Riscul de lichiditate pentru o bancă este expresia însăşi a probabilităţii pierderii
capacităţii de finanţare a operaţiunilor curente, aspect de o importanţă deosebită pentru bancă.
Este firesc ca o bancă să transforme termenul datoriilor sale în diferite scadenţe pe partea de
active a bilanţului, întrucât scadenţa activelor tinde să fie mai îndelungată decât cea a pasivelor.
Fluxurile de intrare şi ieşire de fonduri efective nu reflectă neapărat scadenţele contractuale, iar

2
băncile trebuie să ia măsuri în scopul îndeplinirii anumitor angajamente scadente. De aceea, o
bancă poate avea de-a face cu recorelări ale lichidităţilor, făcând din politicile sale privind
lichiditatea şi gestionarea riscului de lichiditate factori cheie ai strategiei de afaceri.
Un nivel de lichiditate necorespunzător poate duce, în situaţia unei reduceri neaşteptate a
numerarului, la necesitatea atragerii unor resurse suplimentare de fonduri cu costuri mari,
reducând profitabilitatea băncii şi determinând, în ultimă instanţă, insolvabilitatea. Pe de altă
parte, o lichiditate excesivă duce la scăderea rentabilităţii activelor şi, în consecinţă, la
performanţe financiare slabe.
Menţinerea unei lichidităţi adecvate depinde de modul în care piaţa percepe situaţia
financiară a băncii. Dacă imaginea băncii se deteriorează, ca urmare a unei pierderi importante în
portofoliul de credite, va apărea o cerere mare de lichiditate. În aceste condiţii, banca va putea
atrage fonduri de pe piaţă numai cu costuri foarte mari, înrăutăţindu-şi astfel şi mai mult situaţia
veniturilor. Ca urmare, o deteriorare a imaginii băncii pe piaţă poate avea consecinţe serioase
asupra poziţiei lichidităţii.
Principalele cauze care determină apariţia riscului de lichiditate sunt următoarele: situaţia
economiei reale; influenţa mass – media; indisciplina financiară a agenţilor economici;
dependenţa pe piaţa financiară; necorelarea între scadenţele depozitelor şi a creditelor.
Gestionarea poziţiei lichidităţii de către bănci are drept obiectiv atingerea punctului optim
pentru indicatorul poziţiei lichidităţii. Poziţia lichidităţii se determină ca diferenţă între active
lichide şi pasive volatile.

2. Studiu de caz Banca Transilvania

Apetitul la riscul de lichiditate pentru anul 2019 a fost stabilit ”mediu-scăzut”, ținând
cont de corelația structurală a activelor și pasivelor Băncii. Scopul gestiunii riscului de lichiditate
îl reprezintă obținerea randamentelor scontate ale activelor prin fructificarea excedentelor
temporare de lichidității, și alocarea eficientă a resurselor atrase de la clientelă, în contextul unui
management corespunzător, asumat conştient și adaptat condițiilor de piață și cadrului legislativ
actual. Gestiunea lichidității se realizează la nivel centralizat și are ca scop îmbinarea cerințelor
prudențiale cu cerințele de profitabilitate.
În vederea gestiunii sănătoase a riscului de lichiditate, Banca urmăreşte permanent
atragerea de lichidități prin operațiunile de trezorerie, finanțări externe, piețe de capital etc.,
ținând cont de diverşi factori precum ratingul emitentului, maturitatea şi dimensiunea emisiunii
și piețele pe care se tranzacționează.
Managementul operativ al lichidității se realizează și intraday, astfel încât să se asigure
toate decontările/plățile asumate de Bancă, în nume propriu sau în numele clienților, în lei sau
valută, pe cont sau în numerar în limitele interne, legale, obligatorii.

3
 De asemenea, Banca ține cont de o rezervă de lichiditate cu scopul de acoperire a nevoii
suplimentare de lichiditate care poate apărea pe o perioadă scurtă de timp, în condiții de stres,
testate periodic pe baza a diferite scenarii de criză.
Pe parcursul anului 2019, Banca a înregistrat nivele foarte bune ale indicatorilor de
lichiditate demonstrând astfel o poziție solidă, bucurându-se de o lichiditate mai multdecât
confortabilă.

3.Pozitia lichiditatii simpla

La baza pozitiei lichiditatii simpla stă clasificarea pasivelor bancare în funcţie de
scadenţe. Astfel, pentru fiecare interval curpins în calcul se determină diferenţa dintre pasivele şi
activele cu aceeasi scadenţă.
Pozitia lichiditatii simpla ne arata, pentru fiecare perioadă, măsura în care activele
scadente acoperă obligaţiile scadente. Probleme de gestiune apar mai ales acolo unde pozitia
lichiditatii simpla estepozitiva, deoarece pentru acoperirea pasivelor banca trebuie să găsească
resurse suplimentare.

Tabelul nr. 1 – Calculul Pozitiei lichiditatii la 31 decembrie 2019

31 decembrie 2019

Perioada rămasă până la scadenţă Pozitia lichiditatii

Active Pasive
RON RON
RON

D ≤ 1luni 46.241.513 40.447.398 -5,794,115

3 luni< D ≤ 1 an 12,368,480 12,902,255 533,775

1 an < D ≤ 3 ani 14.538.790 20.146.813 5,608,023

3 an < D ≤ 5 ani 8.880.981 3.068.459 -5,812,522

D > 5 ani 20.890.015 2.484.929 -18,407,086

4
 Tabelul nr. 2 – CalculPozitieilichiditatii la 31 decembrie 2018

31 decembrie 2018

Perioada rămasă până la scadenţă Pozitia lichiditatii Variatia2018 vs

Active Pasive
2019
RON RON
RON

D ≤ 1luni 37.234.069 35.725.191 -1,508,878 -260.04%

3 luni< D ≤ 1 an 10,969,821 11,356,345 386,524 72,41%

1 an < D ≤ 3 ani 13.114.929 14.534.687 1,419,776 253.16%

3 an < D ≤ 5 ani 7.698.814 2.665.791 -5,033,023 -13.42%

D > 5 ani 21.197.911 2.531.052 -18,666,859 1.41%

Tabelul nr. 3 – CalculPozitieilichiditatii la 31 decembrie 2017

31 decembrie 2017
Perioada rămasă până la Pozitia lichiditatii Variatia 2017 vs
scadenţă Active Pasive
2018
RON RON
RON

D ≤ 1 luni 29.029.941 29.381.467 351,526 -429.23%

3 luni< D ≤ 1 an 8,501,953 4,583,171 -3,918,782 986.33%

1 an < D ≤ 3 ani 10.472.531 10.264.738 -207,793 683.26%

3 an < D ≤ 5 ani 5.778.182 1.854.514 -3,923,668 276.35%

D > 5 ani 16.286.780 1.202.472 -15,084,308 299.70%

Analizând tabelele de mai sus se poate observa că Banca are un dezechilibru intre
resurse si plasamente in sensul unor scadente descoperite pe passive in special pe teremene
scurte, cel mai mare inregistrandu-se la prima banda de scadenta.

De cele mai multe ori, cea mai importanta diferenţă de lichiditate este înregistrată pe
prima bandă de scadență (până la o lună sau trei luni), în mare parte datorită depozitelor de la
clientela nebancară, care au tendința de a fi concentrate pe benzile de scadență mici și creditele
acordate clientelei nebancare, care sunt concentrate pe benzile de scadență mai îndelungate.

5
4. Pozitia lichiditatii cumulate
Pozitia lichiditatii cumulata se calculează ca diferenţăîntre pasivele şi activele cumulate
corespunzătoare fiecărei perioade. Pozitia lichiditatii cumulataeste folosita pentru a semnala
perioada de maximă nevoie de lichiditate. Scadenţele în funcţie de care aceasta se calculează
sunt identice cu cele ce stau la baza determinării Pozitia lichiditatii simpla. În acest caz se
foloseşte valoarea cumulată a activelor / pasivelor în intervalele de timp considerate.

Tabelul nr. 4 – Calculul Pozitiei lichiditatii cumulate la 31 decembrie 2019

31 decembrie 2019

Perioada rămasă până la scadenţă Pozitia lichiditatii

Active Pasive
RON RON
RON

D ≤ 1luni 46.241.513 40.447.398 -5,794,115

3 luni< D ≤ 1 an 58,609,993 53,349,653 -5,260,340

1 an < D ≤ 3 ani 73,148,783 73,496,466 347,683

3 an < D ≤ 5 ani 82,029,764 76,564,925 -5,464,839

D > 5 ani 102,919,779 79,049,854 -23,869,925

6
 Tabelul nr. 5 – Calculul Pozitiei lichiditatii cumulate la 31 decembrie 2018

31 decembrie 2018

Perioadarămasăpână la scadenţă Pozitialichiditatii Variata 2018

Active Pasive
vs 2019
RON RON
RON

D ≤ 1luni 37.234.069 35.725.191 -1,508,878 260.04%

3 luni< D ≤ 1 an 48,203,890 47,081,536 -1,122,354 -213.33%

1 an < D ≤ 3 ani 61,318,819 61,616,223 297,404 14.47%

3 an < D ≤ 5 ani 69,017,633 64,282,014 -4,735,619 -13.35%

D > 5 ani 90,215,544 66,813,066 -23,402,478 -1.96%

Tabelul nr. 6 – Calculul Pozitiei lichiditatii cumulate la 31 decembrie 2017

31 decembrie 2017

Perioada rămasă până la scadenţă Pozitia lichiditatii Variatia 2017 vs

Active Pasive 2018
RON RON
RON

D ≤ 1luni 29.029.941 29.381.467 351,526 -429.23%

1 luna< D ≤ 3 luni 37,531,894 33,964,638 -3,567,256 317.83%

3luni< D ≤ 1 an 48,004,425 44,229,376 -3,775,049 1269.33%

1 an < D ≤ 5 ani 53,782,607 46,083,890 -7,698,717 162.67%

D > 5 ani 70,069,387 47,286,362 -22,783,025 -2.65%

Din tabelele de calcul ale indicatorului pozitia lichiditatii cumulateîn perioada analizată
se observă că acesta are o valoare negativă indiferent de intervalul de timp pentru care sunt
calculate, cu excepţia poziţiei lichidităţii cumulate din anul 2019 şi 2018 cu scadenţa cuprinsă
între 1 şi 3 ani si a celei din anul 2017 cu scadenţa mai mică de o lună.

7
5. Indicele lichiditatii
Indicele de lichiditatese calculează pe baza aceloraşi date însă prin raportare. Activele şi
pasivele din fiecare perioadă sunt ponderate, iar apoi se calculează valoarea raportului dintre
suma pasivelor ponderate şi suma activelor ponderate.

Modalităţile de ponderare sunt două:

- ponderare cu numarul mediu de zile (luni sau ani) corespunzător fiecărei perioade;
- ponderare cu numărul curent al grupei de scadenţă respective.
Ponderile fiind aceleaşi pentru elementele de pasiv şi de activ, valoarea indicelui depinde
doar de valoarea activelor, respectiv pasivelor corespunzătoare fiecărei perioade.

Faţă de valoarea 1, valoarea indicatorului exprimă transformarea de scadenţă practicată

global de bancă:

~ pentru 1 sau valori apropiate de 1 banca nu face transformare de scadenţe;

~ pentru valori subunitare, transformarea se face din pasive pe termen scurt în active pe
termen lung; este o situaţie tipică care avantajează banca atunci când curba dobânzilor
este crescătoare;
în cazul în care indicatorul are valoare supraunitară, transformarea de scadenţe practicată este din
pasive pe termen lung în active pe termen scurt.

a. Metoda ponderării cu numarul mediu de zile (luni sau ani) corespunzător fiecărei
perioade

8
 Tabelul nr. 7 – Calculul Pozitiei lichiditatii ponderate la 31 decembrie 2019

31 decembrie 2019

Perioadarămasăpâ Ponder PasivePondera

nă la scadenţă Active Pasive e Active te
RON RON Ponderate
(ani)

40.447.39 0.04 1,617,895.92

D ≤ 1luni 46.241.513 1,849,660.52
8

12,902,25 0.17 2,193,383.35

3 luni< D ≤ 1 an 12,368,480 2,102,641.6
5
20.146.81 1.00 20.146.813
1 an < D ≤ 3 ani 14.538.790 14.538.790
3
3 an < D ≤ 5 ani 8.880.981 3.068.459 5.00 44,404,905 15,342,295

7.50 156,675,112. 12,424,645

D > 5 ani 20.890.015 2.484.929
5

102,919,77 79,049,85 - 217,468,468. 51,726,032.27

Total
9 4 02

Tabelul nr. 8 – Calculul Pozitiei lichiditatii ponderate la 31 decembrie 2018

31 decembrie 2018
Perioadarămasăpân
ă la scadenţă Active Pasive Pondere Active PasivePonderat
RON RON (ani) Ponderate e

35.725.19 0.04 1,489,362.76 1,429,007.64

D ≤ 1luni 37.234.069
1

11,356,34 0.17 1,864,869.57 1,930,578.65

3 luni< D ≤ 1 an 10,969,821
5
14.534.68 1.00
1 an < D ≤ 3 ani 13.114.929 13.114.929 14.534.687
7
3 an < D ≤ 5 ani 7.698.814 2.665.791 5.00 38,494,070 13,328,955

D > 5 ani 21.197.911 2.531.052 7.50 158,984,332.5 18,982,890

66,813,06 - 213,947,563.8 48,275,539.64

Total 90,215,544 3
6

9
 Tabelul nr. 9 – Calculul Pozitiei lichiditatii ponderate la 31 decembrie 2017

31 decembrie 2017
Perioadarămasăpân Active PasivePonderat
ă la scadenţă Active Pasive Pondere
Ponderate e
RON RON (ani

29.381.46 0.04 1,161,197.64 1,175,258.68

D ≤ 1 luni 29.029.941
7
3 luni< D ≤ 1 an 8,501,953 4,583,171 0.17 1,445,332.01 779,139.07

10.264.73 1.00
1 an < D ≤ 3 ani 10.472.531 10.472.531 10.264.738
8
3 an < D ≤ 5 ani 5.778.182 1.854.514 5.00 28,890,910 9,272,570

D > 5 ani 16.286.780 1.202.472 7.50 122,150,850 9,018,540

47,286,36 - 164,120,820.6 30,510,245.75

Total 70,069,387 5
2

Tabel nr. 10: Valoarea indicelui de lichiditate la sfârșitul anilor 2019, 2018 și 2017

Indicele de lichiditate (2017) = 0.18

Indicele de lichiditate (2018) = 0.22
Indicele de lichiditate (2019) = 0.23

Rezultatele obţinute în urma calculului indicelui de lichiditate prin metoda ponderii cu

numărul mediu de zile aferent fiecărei benzi de scadenta arată că Banca Transilvania nu prezintă
un risc de lichiditate in sensul in care a realizat plasamente pe termen scurt utilizand resurse pe
termen mai lung.

10
b. Metoda ponderarii cu numărul curent al grupei de scadenţe a scadentelor

Tabelul nr. 11– Calculul activelor / pasivelor ponderate cu categoria de scadenţa la 31

decembrie 2019

31 decembrie 2019

Perioadarămasăpâ Ponder PasivePondera

nă la scadenţă Active Pasive e Active te
Tabelul
RON RON Ponderate nr. 12–
(ani)

40.447.39 1
D ≤ 1luni 46.241.513 46.241.513 40.447.398
8
12,902,25 2 25,804,510
3 luni< D ≤ 1 an 12,368,480 24,736,960
5

20,146,81 3 60,440,439
1 an < D ≤ 3 ani 14,538,790 43,616,370
3
3 an < D ≤ 5 ani 8,880,981 3,068,459 4 35,523,924 12,273,836

D > 5 ani 20.890.015 2.484.929 5 104,450,075 12,424,645

102,919,77 79,049,85 - 151,390,828

Total 254,588,842
9 4

Calculul activelor / pasivelor ponderate cu categoria de scadenţa la 31 decembrie 2018

31 decembrie 2018
Perioadarămasăpân
ă la scadenţă Active Pasive Pondere Active PasivePonderat
RON RON (ani) Ponderate e

D ≤ 1luni 37.234.069 35.725.191 1 37.234.069 35.725.191

3 luni< D ≤ 1 an 10,969,821 11,356,345 2 21,939,642 22,712,690

1 an < D ≤ 3 ani 13.114.929 14.534.687 3 39,344,787 43,604,061

3 an < D ≤ 5 ani 7.698.814 2.665.791 4 30,795,256 10,663,164

11
 5 105,989,55 12,655,260
D > 5 ani 21.197.911 2.531.052
5

- 235,303,30 125,360,366
Total 90,215,544 66,813,066
9

Tabelul nr. 13– Calculul activelor / pasivelor ponderate cu categoria de scadenţa la 31

decembrie 2017

31 decembrie 2017
Perioadarămasăpână Active PasivePonderate
la scadenţă Active Pasive Pondere
Ponderate
RON RON (ani

D ≤ 1 luni 29.029.941 29.381.467 1 29,029,941 29,381,467

3 luni< D ≤ 1 an 8,501,953 4,583,171 2 17,003,906 9,166,342

1 an < D ≤ 3 ani 10.472.531 10.264.738 3 31,417,593 30,794,214

3 an < D ≤ 5 ani 5.778.182 1.854.514 4 23,112,728 7,418,056

D > 5 ani 16.286.780 1.202.472 5 81,433,900 6,012,360

Total 70,069,387 47,286,362 - 181,998,068 82,772,439

Tabel nr. 14: Valoareaindicelui de lichiditate la sfârșitulanilor 2019, 2018 și 2017

Indicele de lichiditate (2017) = 0.45

Indicele de lichiditate (2018) = 0.53
Indicele de lichiditate (2019) = 0.59

12
 Interpretând valorile indicelui de lichiditate după cea de-a doua modalitate de calcul se
observă că rezultatele sunt în linie cu cele obţinute prin prima metodă. Banca îsi finanţează
plasamentele pe termen scurt cu resurse pe termen lung, această situaţie fiind neriscantă.

6.Rata lichiditatii
Rata lichidităţii bancare (lichiditatea globală) este un indicator relativ care exprimă, în
procente, evoluţia gradului de îndatorare a băncii faţă de piaţa monetară. Rata lichidităţii se
calculează periodic, în funcţie de scadenţa acestor operaţii de împrumut, prin raportarea
împrumuturilor nou contractate la împrumuturile scadente în aceeaşi perioadă.
În principiu, pe măsură ce rata lichidităţii creşte dependenţa băncii faţă de piaţa monetară
creste, banca se indatoreaza mai mult, dar isi asigura lichiditatea.
Tabelul nr. 14 – Calculul ratei lichiditatii

Finanţatori 31 decembrie 2017 31 decembrie 2018 31 decembrie 2019

Împrumuturi de la
1.099.891 1.185.556 895.673
băncişialteinstituțiifinanciare

Obligaţiuni 414.578 1.651.518 1.696.602

Alte finanţări 1.143.087 532.941 689.531

Total Împrumuturi (RON) 2,657,556 2,303,015 3,281,806

Imprumuturiscadente (RON) 2,591,117.1 2,372,105.45 3,084,897.64

Rata lichiditatii 0,975 1.03 0.94

Observand rezultatele obtinute pe cei trei ani, constatam o scadere a dependentei bancii
fata de piata monetara, in primul si ultimul an si o situatie inversa in al doilea an.

7. Concluzii

În managementul lichidității Banca aplică o serie de principii care privesc calitatea,

maturitatea, diversitatea și gradul de risc al activelor, stabilind totodată seturi de limite atent

13
monitorizate pentru asigurarea respectării principiilor și totodată a randamentelor dorite
(concentrare, active lichide, eligibile, etc).
În urma calculării și analizării indicatorilor: poziția lichidității simple, poziția lichidității
cumulate, indicele de lichiditate, rata lichidității, raportul active lichide - depozite la vedere
putem concluziona că în cadrul Bancii Transilvania există o bună gestionare a riscului de
lichiditate, întâmpinând mici probleme la scadenţele pe termen mediu.

8.Bibliografie

1.Raport financiar Banca Transilvania 2017

2.Raport financiar Banca Transilvania 2018
3.Raport financiar Banca Transilvania 2019

14
4. Mariana Vlad, "INCIDENŢA RISCULUI DE LICHIDITATE IN DESFĂŞURAREA
ACTIVITĂŢILOR BANCARE", Universitatea “Stefan cel Mare” Suceava.

15