Versavia Curelaru

Sumar
1. Terapia/consilierea centrată pe persoană
2. Relația de consiliere
3. Principii care stau la baza eficienței relației de
ajutor
4. Principii care stau la baza acțiunii în consiliere
5. Procesul de consiliere – etape
6. Ce rezultate vrem să obținem în urma
procesului de consiliere?
7. Aplicații – abordarea problemelor în cadrul
procesului de consiliere
Versavia Curelaru
 1. Terapia/consilierea centrată pe persoană
- Carl Rogers –
Are la bază teoria umanistă a lui Carl Rogers (1902-
1987)

Teoria lui Carl Rogers poate fi considerată

fundamentul pentru ceea ce reprezintă activitatea
de consiliere în prezent.

În 1939 - prima carte “ Tratamentul clinic al copiilor

problema”
În 1942 - “Consiliere si Psihoterapie: concepte mai noi in practica”

In 1945 a fost invitat sa organizeze un Centru de consiliere la

Universitatea din Chicago.

În 1951 - ”Terapia centrata pe persoana”

În 1961 - “ A deveni o persoana” (apărută în limba română în anul 2008)

Versavia Curelaru
 Întrebări care-l preocupă pe cel care se
implică într-o relație de consiliere
(consilier sau persoană de sprijin)

 Cum pot să te ajut?

 Cum putem facilita dezvoltarea personală?

 Cum se produce schimbarea?

Versavia Curelaru
 Terapia/consilierea centrată pe persoană
are la bază:

Motivația de schimbare a persoanei -

tendința de realizare, de actualizare a
sinelui

Convingerea în capacitățile persoanei de a-și

rezolva problemele.

Calitatea relației client-consilier

Versavia Curelaru
Ipotezele care susțin că este posibilă schimbarea
și dezvoltarea personală prin consiliere

 Indiferent de orientarea teoretică, specialiștii

din domeniul consilierii consideră că relația
este premisa schimbării.

 Ipoteza generală: Dacă pot oferi un anumit tip

de relație, cealaltă persoană va putea să o
folosească în scopul schimbării și al dezvoltării
personale (Rogers)

Versavia Curelaru
 Întrebarea „Cum pot trata sau vindeca sau
schimba această persoană?” nu ar trebui
să-l preocupe pe consilier.

ci

 întrebarea „Cum pot oferi o relație pe care

această persoană s-o poată folosi pentru
propria creștere personală?” (Rogers,
2008).

Versavia Curelaru
 2. Relația de consiliere

 Relația de consiliere = legătură umană

între consilier și client, cu rol esențial în
producerea schimbării.

 Cum trebuie să fie această relație?

Versavia Curelaru
 Ce are special relația de consiliere?
 Autenticitate - autenticitatea consilierului îl
determină pe celălalt să caute realitatea din el.

 Acceptare pozitivă necondiționată a celuilalt -

aprecierea sa ca persoană care are valoare
necondiționată, acceptarea gândurilor, atitudinilor,
emoțiilor celuilalt, fără a-l judeca.

 Înțelegerea celuilalt – identificarea mentală cu

lumea interioară a clientului; înțelegerea modului
său de a gândi, simți și acționa.
Versavia Curelaru
 De ce se produce schimbarea într-o relație de
acceptare necondiționată?

 Când clientul nu este judecat, i se oferă „răgazul” de a

se asculta pe sine.

 Dacă se ascultă pe sine, se acceptă mai ușor.

 Dacă se acceptă așa cum este, poate distinge mai bine

între punctele sale slabe și cele tari.

 Acceptând cu mai multă luciditate punctele slabe, este

dispus să găsească mai ușor resurse pentru schimbare.
Versavia Curelaru
 3. Principii care stau la baza eficienței relației de
ajutor

 Schimbarea se produce ca urmare a unei relații de

colaborare.

 În relațiile cu ceilalți nu folosește la nimic să te porți ca și

când ai fi altcineva decât ești.

 Suntem mai eficienți dacă ne acceptăm pe noi înșine așa

cum suntem.

 Nu trebuie să crezi că este riscant să-l înțelegi pe celălalt.

Versavia Curelaru
 Devenim mai bogați în interior dacă deschidem canale
prin care alții să ne poată comunica ceea ce gândesc sau
simt.

 Este recompensator să putem accepta o altă persoană.

 Dacă devin mai deschis față de realitățile din mine și din

alții, voi înțelege că nu trebuie să mă grăbesc să schimb
și să modific lucrurile după bunul meu plac.

 Într-o relație autentică, schimbarea se produce mai

degrabă dacă nu o grăbesc și nu o impun.
Versavia Curelaru
 4. Principii care stau la baza acțiunii în consiliere

 Experiența personală este utilă pentru a reuși să ne schimbăm.

 Viața este un proces fluid, schimbător, în care nimic nu este fix

(este fascinant, dar și înfricoșător).

 Evaluările celorlalți contează, dar nu trebuie să se transforme în

reperul esențial pentru noi.

 Persoanele au o direcție esențialmente pozitivă (actualizarea

sinelui, creșterea). Dacă această tendință nu conduce la
comportamente dezirabile, este pentru că nu au avut relații care
să prevină frica, nesiguranța, reglarea sentimentelor.
Versavia Curelaru
 5. Procesul de consiliere

RELAȚIONARE – ÎNȚELEGERE -
SCHIMBARE

Versavia Curelaru
 Stadii ale unui model simplu de consiliere
(din perspectiva consilierii centrate pe persoană)

Stadiul Sarcina principală

1 Stabilirea unei relații de colaborare

Înțelegerea situației-problemă atât de

2
către consilier, cât și de către client
Asistarea clientului în procesul de
3 schimbare, astfel încât problema să fie
abordată mai eficient decât în trecut
Versavia Curelaru
 Modelul în 5 pași propus de Cormier și Hacney (2008)

 Crearea legăturii şi construirea relaţiei dintre client şi consilier

(relaționare)
 Definirea şi evaluarea problemei (înțelegere) – Prin întrebări
bine direcționate consilierul îl ajută pe client să-și clarifice
problemele, să le definească corect și să facă o prioritizare a lor
(atunci când există mai multe probleme).
 Stabilirea scopului consilierii (înțelegere) – consilierul și
clientul colaborează în stabilirea scopurilor consilierii și în
elaborarea unor soluții alternative.
 Iniţierea intervenţiei (schimbare) – consilierul încurajează și
sprijină clientul în aplicarea soluției/soluțiilor aleasă/alese.
 Finalizarea şi folow-up (schimbare) – este analizată eficiența
soluțiilor implementate.Versavia Curelaru
Structura unei ședințe de consiliere școlară
(Bor et al., 2002)
 I. Anticiparea problemei/problemelor elevului și elaborarea unei
ipoteze cu privire la posibilul impact al acesteia /acestora asupra
copilului, în funcție de vârstă, de contextul social și cultural.

 II. Începutul ședinței prin: prezentarea elevului și a

consilierului, clarificarea sarcinii consilierului în raport cu
elevul, clarificarea scopului întâlnirii, stabilirea timpului
disponibil.

 III. Implicarea elevului în discuție, pentru a lămuri percepțiile și

expectanțele acestuia: ce așteaptă să se întâmple după consiliere,
cine mai știe de problema sa și dacă a mai apelat la consiliere, dacă
ar vrea să conștientizeze și pe altcineva cu privire la problema sa.
Versavia Curelaru
 IV. Focusarea ședinței prin stabilirea unor scopuri mici și
realizabile

 V. Obţinerea şi furnizarea de informaţii în urma explorării

gradului de cunoştinţe al copilului cu privire la problema lui
(„Ce știi despre efectele pe care le produc etnobotanicele?”).

 VI. Identificarea convingerilor elevului cu privire la problemă și

la posibilitățile de schimbare: De exemplu: „Crezi că
agresivitatea pe care o resimți ar putea fi diminuată prin anumite
metode?”

Versavia Curelaru
 VII. Identificarea celei mai presante probleme a copilului pentru
a o putea discuta încă din prima sesiune în timpul avut la
dispoziție. De exemplu, un elev care spune consilierului că se
simte trist și descurajat ar putea avea ca problemă principală
presantă teama de examenul care se va desfășura peste trei zile și
pe care el are intenția să-l evite, deși s-a pregătit foarte mult. În
această situație, este esențială depistarea acestei probleme pentru
a preîntâmpina un eșec determinat de teamă și nu de lipsa de
pregătire.
 VIII. Ordonarea problemelor în funcție de importanța și
severitatea lor, care va contribui la: reducerea anxietății și
dobândirea sentimentului că lucrurile sunt sub control.
Rezolvarea cu succes a unei probleme poate oferi încredere și
experienţă și pentru soluționarea altor dificultăți.

Versavia Curelaru
 IX. Utilizarea pricepută a limbajului pentru a evita sau
reduce înțelegerea eronată (utilizarea parafrazării, a
reflectării înțelesurilor și sentimentelor, a feedback-ului
etc.)
 X. Asistarea elevului în gestionarea problemelor prin:
definire și restructurare; explorarea resurselor de care
dispune copilul; implicarea părinților și a școlii pentru
a debloca comunicarea

 XI. Menținerea unei anumite limite între rolul

profesional și cel de prieten al consilierului

Versavia Curelaru
 XII. Realizarea unei evaluări la nivel cognitiv, emoțional
și comportamental, la începutul și la sfârșitul unei etape
de consiliere.

 XIII. Sfârșitul unei ședințe de consiliere:

 - sumarizarea temelor discutate cu relevarea punctelor
tari și a celor slabe
 - Luarea unei decizii privind soluția/soluțiile alese
 - Stabilirea a ceea ce va urma după terminarea ședinței
(dacă elevul va mai continua sau nu consilierea)

Versavia Curelaru
 De reținut!
Care este finalitatea activităților de consiliere și orientare?

Scopul ultim al activităţii de consiliere şi orientare este funcționarea

psihosocială optimă a persoanei/grupului (Băban, 2001)

Care sunt condițiile atingerii acestui scop?

Din perspectiva psihologiei umaniste care fundamentează demersurile

de consiliere educațională, se urmărește:

 Formarea unei persoane sănătoase din punct de vedere biologic,

psihologic, social și spiritual;

 Promovarea stării subiective de bine (de împlinire, și nu hedonistă)

 Dezvoltarea personală

 Prevenția
Versavia Curelaru
 De reținut!
Care sunt indicatorii stării subiective de bine?

 ACCEPTARE DE SINE (o stimă de sine autentică): siguranţă, conştientizarea

propriului eu, sentimentul valorii personale;

 AUTONOMIE: independență în luarea deciziilor, rezistență la presiunea

grupului, standarde personale în evaluarea personală, lipsă de preocupare
excesivă față de aprecierile celorlalți.

 CONTROL (convingerea că în general putem controla şi stăpâni situaţiile în

care suntem implicaţi).

 SENS ȘI SCOP ÎN VIAȚĂ (valori intrinseci, self-management): aderarea la un

sistem de valori filosofice, religioase sau spirituale care să ne ghideze
comportamentele; capacitatea de a planifica acţiunile, de a face opţiuni.

 RELAȚII POZITIVE CU CEILALȚI: încredere în oameni, nevoia de a primi și a da

afecțiune, deschidere, responsabilitate socială.

 DEZVOLTARE PERSONALĂ (cunoștințe și abilităţi personale, sociale,

practice): deschidere spre nou, eficiență, valorizarea potențialului propriu.
Versavia Curelaru
 De reținut!
Acesta este modelul ideal al unei persoane care este „bine” din punct de
vedere psihologic şi nu întotdeauna se poate ajunge la el.

Situaţiile concrete de viaţă impun de multe ori restricţii şi tocmai de

aceea susținerea din partea celor care consiliază este foarte importantă.

De exemplu, o familie dezorganizată, pierderea unui părinte, o boală

fizică pot împiedica dezvoltarea armonioasă a unui copil şi atunci
suportul oferit de profesori sau de alte persoane poate ameliora această
situaţie.

Din perspectivă psihoeducaţională, consilierea şi orientarea îşi ating

scopul atunci când într-o situaţie problematică se obţine un progres, chiar
dacă nu se atinge modelul ideal.

Problemele copiilor sunt văzute ca dificultăţi în formarea unor abilităţi

şi nu ca semne de “anormalitate” sau “nesănătate” psihologică.

Versavia Curelaru
6. Ce rezultate vrem să obținem în
urma procesului de consiliere?

Versavia Curelaru
 Trăirea autentică a sinelui, a experiențelor personale, dezbrăcate de
mecanismele de apărare (eliminarea, clarificarea contradicțiilor).
 „Nu sunt bun de nimic, dar uneori parcă mă simt mai bun decât toți.”
 „Îmi iubesc mult părinții, dar uneori simt o mare revoltă față de ei”,
 „Îmi iubesc mult copilul, dar nu pot să mă abțin să-l critic atunci când ia o
notă proastă.”
 „Îi iubesc mult pe ai mei, dar uneori mă gândesc la sinucidere, fără să-mi
mai pese de ce ar simți ei.”

 Trăirea unei relații de acceptare necondiționată și de respect (în

pofida problemelor pe care le are clientul)

 „Am descoperit că dvs. chiar vă pasă.”

 „Nu păreți mirat de ceea ce am făcut.”
 „Sunteți primul om care înțelegeți cu adevărat ce mi se întâmplă.”

Versavia Curelaru
 Dezvoltarea simpatiei față de sine
 „Mă simt mai mulțumită față de mine.”
 „Simt că ceilalți mă agreează.”
 „Simt că sunt o persoană care pot fi iubită.”

 Descoperirea faptului că miezul personalității este pozitiv

 „Simt uneori ură, ostilitate și revoltă față de toată lumea.” (sentiment
antisocial)…..Dar, de fapt, în străfunduri sunt rănit…Nu aș vrea să am
sentimente negative față de ceilalți, dar nu știu cum să ascund suferința.”
 „Sunt totdeauna agresiv cu părinții mei și trăiesc un sentiment foarte
puternic de vinovăție…Aș vrea de fapt să pot exprima afecțiunea mea față de
ei, dar nu sunt obișnuit să fac acest lucru și asta mă face agresiv.”

Versavia Curelaru
 A fi conștient de autoamăgire, de distorsionare – a
ajunge la o echilibrare realistă a mulțumirilor și
nemulțumirilor pe care i le poate aduce o anumită
acțiune/situație
 „Credeam că trebuie să simt numai iubire față de părinții mei.
Dacă am, însă, unele resentimente, nu înseamnă că nu-i
iubesc”.
 „Simțeam înainte că sunt lipsit de valoare. Acum îmi dau
seama că uneori sunt foarte util și valoros, iar alteori mai
puțin.”

Versavia Curelaru
CONCLUZIE: Consilierea oferă un cadru de siguranță unde
clientul poate lăsa deoparte masca.

 Ce câștigă?

 Deschidere față de propriile experiențe,

 Înțelegerea complexității sentimentelor și trăirea lor autentică,
 Conștientizarea realității (interne și externe),
 Descoperirea resurselor personale.
 Conștientizarea responsabilității proprii în procesul dezvoltării
personale și al schimbării. „Părinții nu au reușit să exprime
iubirea lor față de mine, pentru că nu au conștientizat
consecințele acestei lipse pentru viața mea și a lor…Dar eu pot
învăța să fac acest lucru pentru a mă dezvolta și pentru a mă
bucura de ceea ce ne oferă exprimarea emoțională.”
Versavia Curelaru
 8. Aplicații

 Exemple de probleme care au nevoie de consiliere

psihologică sau educațională

 Situații de criză la copii și adolescenți

 Etapele unui plan de intervenţie în situațiile de criză

 Etapele rezolvării de probleme în cadrul procesului de

consiliere – studiu de caz

 Tehnici specifice utilizate în consiliere

Versavia Curelaru
 Stă în puterea noastră să rezolvăm problemele cu
care ne confruntăm?

Putem distinge problemele care pot fi soluţionate de
noi de cele a căror rezolvare nu stă în putinţa
noastră?

 Dezvoltarea noastră personală (valori şi convingeri, stimă

de sine, autocunoaştere şi autovalorizare, capacitate de
comunicare, capacitate de decizie, planificarea vieţii,
controlul stresului) determină modul de abordare a
problemelor cu care ne confruntăm.

Versavia Curelaru
 Dar ce este, de fapt, o problemă?
O lacună, un obstacol, o cale de străbătut între o starea curentă
şi o stare dorită.

Versavia Curelaru
Pentru a rezolva problemele cu care ne confruntăm
sunt importante:
Valorile şi convingerile personale despre lume şi sine
Atitudinile faţă de probleme – Vreau sau nu să mă
implic în rezolvare?
Abilităţile de rezolvare – Vreau să mă implic, dar am
sau nu capacitatea de a rezolva anumite probleme?

Versavia Curelaru
 Formarea unor atitudini pozitive faţă de probleme şi faţă
de posibilitatea rezolvării lor şi dezvoltarea abilităţilor de
rezolvare sunt în strânsă legătură cu dezvoltarea a trei
tipuri de gândire:

 Gândirea anticipatorie – abilitatea de a anticipa
consecinţele pe termen scurt sau lung a unor situaţii.
 Gândirea alternativă – abilitatea de a genera soluţii
alternative (o problemă nu are doar o singură soluţie).
 Gândirea planificată – abilitatea de a planifica o serie de
acţiuni specifice pentru a rezolva o anumită situaţie.

Versavia Curelaru
Versavia Curelaru
Fișă de lucru: Realizați o listă de probleme ale elevilor
care necesită consiliere individuală.
Exemplu:
 Un elev timid care nu reușește să-și facă prieteni
 Continuați lista….

Versavia Curelaru
Versavia Curelaru
O clasificare a principalelor tulburări la copii și adolescenți
(Vera et. al., 2011)
Nivelul de manifestare Tulburări/probleme psihologice

Fizic Anxietate generalizată

Atacuri de panică
Tulburări obsesiv-compulsive
Enurezis
Emoțional Stimă de sine scăzută
Timiditate/fobie socială
Depresie
Tulburări obsesiv-compulsive
Comportamental Fobie socială
Fobii specifice
Agresivitate
Dependențele
Enurezis
Cognitiv Distorsiuni cognitive (stimă de sine scăzută,
depresie)
Hiperactivitate
Versavia Curelaru
Niveluri de intervenție în situațiile problematice ale elevilor
(Walker, 1996, apud Jones & Jones, 2007)
Tipul de elev vizat
Elevul obișnuit, tipic, fără
comportamente de risc
Elevul cu risc de
dezvoltare a
comportamentelor
antisociale
Elevul cu comportamente
neadecvate cronice
VERSAVIA CURELARU
Tipul de intervenție
Prevenție primară (intervenție
generală)
 Regulament de ordine interioară
 Managementul conflictelor
 Predare eficientă
 Consiliere și orientare
Prevenție secundară (intervenție
în grupuri)
 Identificarea copiilor cu risc
 Educarea judecății morale
 Sprijinirea familiilor
 Training pentru dezv. autocontrolului
 Consiliere de grup
Prevenție terțiară (intervenție
individualizată)
 Intervenții ale cabinetelor sau
agențiilor specializate
 Implicarea semnificativă a familiilor
 Plasament în instituții specializate
 Psihoterapie
 Situații de criză la copii și adolescenți
 Klein și Lindemann (1961, apud Sandoval, 2002, p.6)
 Criza = tulburare acută adesea prelungită care poate să apară la
nivel individual sau social ca urmare a unor amenințări
emoționale.
 La elevi aceste pericole sau amenințări sunt reprezentate de:
 Pierderea unor persoane sau relații semnificative (rude, prieteni)
 Provocările maturizării (pubertatea și adolescența, crizele de
identitate, problemele de stimă de sine)
 Perioadele de tranziție (de la un ciclu la altul, de la o școală la
alta)
 Noile programe educaționale (reformele școlare)

Versavia Curelaru
Etapele unui plan de intervenţie în situațiile de criză

Detectarea unei situaţii problematice (de criză)

Definirea problemei sau a problemelor

Identificarea factorilor care au generat

situaţia de criză

Propunerea de soluţii alternative şi analiza

consecinţelor pozitive şi negative ale fiecăreia

Luarea deciziei (alegerea celei mai eficiente

soluţii)

Realizarea planului de implementare a

soluţiei/soluţiilor

Aplicarea propriu-zisă

Evaluarea rezultatelor

Pozitive Negative

VERSAVIA CURELARU
1. Detectarea unei situaţii problematice în câmpul educaţional este o
sarcină care revine cadrelor didactice şi depinde în mare măsură de
atitudinile acestora faţă de probleme: pasivitate/atitudine activă,
asumarea responsabilităţii, atitudine pozitivă în faţa situaţiilor dificile,
gândire anticipatorie.
2. Definirea problemelor însă necesită pe lângă atitudini pozitive şi
abilităţi specifice rezolvării: formularea clară a ceea ce nu funcţionează
şi a ceea ce se doreşte, identificarea celor implicaţi în problemă,
descompunerea problemelor complexe în probleme simple.
3. Identificarea factorilor care au generat situaţia de criză
presupune un istoric al problemelor şi analiza demersurilor anterioare
de rezolvare (dacă au existat sau dacă au fost eficiente).
4. Propunerea de soluţii alternative implică o abordare creativă,
gândire alternativă şi cunoştinţe şi abilităţi specifice procesului de
luare a deciziilor (analiza consecinţelor pozitive şi negative ale fiecărei
soluţii propuse).

VERSAVIA CURELARU
5. Luarea deciziei (alegerea celei mai eficiente soluţii) presupune o analiză care
să încline balanţa cost-beneficii în direcţia beneficiilor. Se iau în calcul riscurile
asociate, resursele existente, efectele pe termen scurt şi lung asupra elevilor, a
profesorilor, a grupului-clasă sau chiar a instituţiei şcolare.

6. Realizarea planului de implementare a soluţiei/soluţiilor implică abilitatea

de a concepe şi organiza acţiuni specifice în vederea implementării soluţiilor
alese.

7. Aplicarea propriu-zisă se referă la derularea unui set de acţiuni menite să

rezolve situaţia problematică. În cazul unei crize educaţionale se pot realiza
acţiuni de monitorizare şi evaluare a unor comportamente, activităţi de consiliere
(atât a elevilor, cât şi a profesorilor), programe de training (pentru profesori) etc.

8. Evaluarea rezultatelor se realizează cu ajutorul unor criterii stabilite de la

început în planul de intervenţie. Se constată dacă problema a fost eliminată, dacă
efectele pozitive obţinute sunt de durată sau dacă efectele obţinute nu vor
alimenta alte probleme.

VERSAVIA CURELARU
 Etapele rezolvării de probleme în cadrul procesului de
consiliere
Structurarea procesului de consiliere în cinci stadii
I. Stabilirea unei relaţii de încredere reciprocă, comunicarea
empatiei şi a unei consideraţii reale pentru elev.

II. Obţinerea de informaţii, definirea problemei (sau a

problemelor)

III. Determinarea rezultatelor dorite (stabilirea scopurilor).

 eficienţa relaţiilor interpersonale ale elevului;
 eficienţa elevului în învățare;
 autoaprecierea elevului.
IV. Discutarea și explicarea soluțiilor alternative și alegerea celei
mai potrivite soluții (care să aducă beneficii elevului și să fie
aplicabilă).

V. Generalizarea şi transferul învăţării.

Versavia Curelaru
 Studiu de caz: Citiţi cu atenţie situaţia problematică prezentată mai jos!
 Elena este elevă în clasa a XI a la un liceu cu profil teoretic. Până anul trecut
a fost printre elevii buni din clasă şi a avut un comportament responsabil
faţă de şcoală şi familie. Este talentată la literatură şi a participat de mai
multe ori la olimpiadă, obţinând rezultate bune. Însă, din acest an şcolar şi-
a schimbat total comportamentul: are note proaste şi absenţe la mai multe
discipline. Şi în vestimentaţie s-a produs o schimbare pe care cei mai mulţi
profesori au remarcat-o, deoarece Elena, care se îmbrăca până acum decent,
a devenit dintr-o dată excentrică şi provocatoare. Îngrijorată, diriginta a
chemat părinţii la şcoală. Anunţul dirigintei declanşează cearta şi acasă, iar
părinţii rămân uimiţi de reproşurile la care nu se aşteptau din partea fiicei
lor: „Nu m-aţi educat cum trebuie, mi-aţi creat tot felul de inhibiţii şi asta
mă face să mă simt stupidă în faţa colegilor, care sunt mult mai relaxaţi şi
mai siguri pe ei. Ştiu să se distreze şi sunt capabili să îşi ia viaţa în propriile
mâni.” Mama încearcă să afle mai multe despre ce s-a întâmplat, dar Elena
nu vrea să mai discute. Totdeauna a crezut că fiica lor este mulţumită de
modul în care s-au comportat ei ca părinţi, mai ales că s-au străduit să îi
ofere ceea ce îi trebuie.

Versavia Curelaru
 Până acum nu au mai avut deloc conflicte şi, de aceea, mirarea le este şi
mai mare. Află de la o colegă a fiicei sale că aceasta s-a certat în vacanţa de
vară cu prietenul ei, coleg de liceu mai mare cu un an decât ea. Băiatul era
nemulţumit că Elena nu mergea la toate distracţiile pe care ei le organizau
până noaptea târziu şi că era prea sobră pentru anturajul lor.

Cerințe:
Imaginaţi-vă că sunteţi diriginte şi trebuie să ajutaţi eleva şi familia
acesteia în abordarea situaţiei create.
Propuneți un plan de colaborare pentru rezolvarea problemei sau a
problemelor (cine și cum va fi implicat la început, cine va fi implicat
pe parcurs).
Ţineţi cont de principiile consilierii și de etapele rezolvării de
probleme în cadrul procesului de consiliere. Puteți folosi tehnica
structurării procesului de consiliere în cinci stadii (descrise anterior).
Pentru a simplifica situația, identificați maxim 2 probleme esențiale
(și urgente) și propuneți cate 2 soluții alternative pentru fiecare
dintre ele (în colaborare cu eleva).
Versavia Curelaru
 Tehnici specifice utilizate în consiliere

 înțelegerea cadrului intern de referință;

 demonstrarea atenției și interesului (de către consilier)
 parafrazarea și reflectarea sentimentelor;
 adresarea întrebărilor; monitorizarea;
 provocarea și feedback-ul;
 autodezvăluirea;
 gestionarea rezistențelor la consiliere și schimbare;
 tehnici de antrenare (instruirea, demonstrare și repetiția),
 ameliorarea limbajului intern; ameliorarea regulilor;
ameliorarea percepțiilor

Versavia Curelaru
 Tehnici specifice consilierii centrate pe copil

 Intrarea în lumea copilului (folosirea jucăriilor, acordarea unui timp

copilului pentru exprimare, crearea unor contexte de competență)
 Încurajarea participării (după ce a fost stabilită relația)
 Întrebări centrate pe copil
 Adresarea întrebărilor prin scrierea lor pe avioane trimise spre copil

 Întrebări despre emoții și sentimente (cu suport vizual, utilizarea

verbelor active)
 Întrebări care încurajează presupunerile

 Jocul de rol (citirea gândurilor, minisculptura – utilizarea unor simboluri

pentru reprezentarea membrilor familiei, ritualurile terapeutice)
 Utilizarea metaforelor
 Utilizarea scrisorilor

Versavia Curelaru
 Înțelegerea cadrului intern de referință al persoanei
 Înseamnă:
 A vedea lumea prin ochii celuilalt

 A face distincție între perspectiva ta și perspectiva lui

 Răspunsurile consilierului trebuie să fie date din cadrul intern al elevului.

 Exemple de răspunsuri care reflectă perspectiva elevului (cadrul intern) și

perspectiva consilierului (cadrul extern)
 Aș fi vrut să îi cer iertare mamei pentru problemele pe care i le-am creat atunci
când a trebuit să fie chemată la școală pentru că am spart geamul, dar nu am
putut.
 Răspunsuri:
 Din cadrul intern al elevului (perspectiva elevului): Pe de o parte, ai vrea
să-i ceri iertare pentru ca i-ai creat probleme, dar pe de altă parte ceva te
împiedică, nu-i așa?
 Din cadrul extern al elevului (perspectiva consilierului): Dar trebuie să
ne cerem iertare, mai ales atunci când știm sigur ca am greșit.
Versavia Curelaru
 Demonstrarea atenției și interesului

 Menţinerea unui nivel adecvat al atenţiei are la bază

următoarele componente:
 păstrarea contactului vizual cu interlocutorul;
 adoptarea unei poziţii deschise pentru comunicare
(braţele deschise);
 crearea unui mediu lipsit de zgomot (prin închiderea uşii
sau a ferestrei, închiderea surselor audio-video etc.);
 gestică şi mimică adecvată (ridicarea sprâncenelor,
evitarea mişcărilor orientate spre diverse obiecte din
cameră)
 distanţă interpersonală adecvată

Versavia Curelaru
 interes

aprobare dezacord

OCHII

timiditate
nervozitate

Versavia Curelaru
 Parafrazarea și reflectarea sentimentelor

 Parafrazarea redă punctele-cheie ale mesajului verbal transmis şi

permite focalizarea pe gândurile şi sentimentele clientului.

 Exemplu de parafrazare (realizată de un consilier școlar)

 Elevul: Mă simt pierdut. Tatăl meu bea toată ziua şi uneori o bate pe mama.
Îmi este greu să învăţ sau să fac orice altceva.

 Consilierul (încurajare minimală): Te simţi pierdut și ţi-e greu să faci orice

lucru?

 Consilierul (parafrazarea): Te simţi pierdut pentru că este foarte greu acasă

şi tu nu poţi să faci nimic?

 Consilierul (interpretare): Se pare că tatăl tău este alcoolic. Asta este o

problemă grea pentru orice adolescent.
Versavia Curelaru
 Adresarea întrebărilor
monitorizarea
 Întrebări închise

 Exemple de întrebări închise: Ce vârstă ai? Cum te

numești?

 Întrebări deschise

 Exemple de întrebări închise: Cum? Ce? Ai putea să-mi

spui despre ce vrei să vorbim astăzi? Ce faci când te
simţi deprimat? etc.

Versavia Curelaru
 Întrebări despre sentimente și reacții fizice:
 „Ai vreo imagine vizuală care să exprime acest sentiment?”
 „Poți descrie ce simte corpul tău când trăiești aceste emoții?”

 Întrebări cu privire la modul de a gândi:

 „Ce ți-a trecut prin minte, în acel moment?”,
 „Cât de frecvente sunt aceste gânduri?”,

 Întrebări privind comunicarea și acțiunea:

 „Crezi că modul în care ai reacționat verbal a avut un impact
pozitiv asupra mamei tale?”,
 „Care au fost consecințele modului în care ai acționat atunci?”

Versavia Curelaru
 Provocarea și feedback-ul
„Pe de o parte crezi…, pe de altă parte….”
 „Spuneți că….., dar…..”

 Exemple de inconsecvențe care trebuie conștientizate:

 „Îmi spuneți că sunteți supărat pe el pentru ceea ce a făcut, dar

cu toate acestea doriți să vă petreceți timpul împreună.”
 „Spuneați că fiica dvs. nu vă ajută niciodată, dar astăzi îmi
spuneți că uneori se ocupă de menaj.”
 „Spui că te simţi confortabil când vorbeşti despre dificultăţile
tale, dar niciodată nu te uiţi în ochii mei atunci când discutăm
despre ele.”
Versavia Curelaru
 Autodezvăluirea (Destăinuirea)
 Dezvăluirea unor gânduri sau emoții care dovedesc
implicarea consilierului: De exemplu: „Mă bucur pentru
tine!”, „Îmi pare rău să te văd așa trist”, „Apreciez modul
în care ți-ai realizat sarcina.”

 Dezvăluirea de informații personale: (ca un răspuns al

consilierului la întrebările clientului). De exemplu:
Clientul (întreabă): „Dvs. nu vi s-a întâmplat să fiți
anxios la un examen?”

 Temă de reflecție: Care sunt pericolele autodezvăluirii

în procesul consilierii
Versavia Curelaru
 Gestionarea rezistențelor la consiliere și schimbare

Ascultarea activă

Acceptarea necondiționată

Discutarea îndoielilor și a fricilor

Încurajările

Versavia Curelaru
 Tehnici de antrenare
(instruirea, demonstrare și repetiția)

Demonstrarea unor comportamente: directă,

înregistrată, vizualizată, scrisă.

Repetiția comportamentelor

Instruirea – explicarea modalităților sau

tehnicilor pe care ar trebui să le învețe elevul
pentru a le folosi apoi în viața de zi cu zi

Versavia Curelaru
 Ameliorarea limbajului intern, a regulilor și a
percepțiilor
 Limbajul intern negativ – identificarea gândurilor negative /
disfuncționale și înlocuirea lor
 Limbajul intern productiv
 Limbajul intern de calmare (Ex. „Ia-o ușor!” „Relaxează-te!” „Mă voi
descurca.”)
 Limbajul intern de instruire (Ex. Elevul învață să comunice stările sale,
să afirme drepturile sale într-un mod civilizat etc.)
 Limbajul intern afirmativ (Ex. „Pot să fac față acestei situații!” „Am mai
făcut aceasta și a funcționat. Deci va funcționa și acum.”)
 Regulile exigente – vor fi explorate și modificate atunci când „tirania lui
trebuie” creează probleme de adaptare. Vor fi detectate și analizate
convingerile și cerințele iraționale pentru a fi înlocuite cu convingeri
raționale.
 Percepțiile eronate cu privire la anumite situații vor fi analizate pentru a fi
înlocuite cu percepții reale.
Versavia Curelaru