MINISTERUL EDUCAŢIEI, CULTURII ȘI CERCETĂRII AL

REPUBLICII MOLDOVA
IP CENTRUL DE EXCELENȚĂ ÎN ECONOMIE ȘI FINANȚE

CATEDRA FINANŢE 

POLITICA BUGETAR-FISCALĂ A STATULUI ȘI POSIBILITĂȚILE DE

EFICIENTIZARE A ACESTEIA

PROIECT LA FINANȚE PUBLICE

                                                               Autor:
                                                                                               eleva gr. FB 1710 G,
                                                                                Alexandrina BURACINSCHI
                                                         ____________________ 
 (semnătura)
                                                          

Conducător ştiinţific:
                                                                 Magistru în economie, gr. didactic 1 
Romeo CERETEU 
____________________

(semnătura)

Chişinău, 2020
 CUPRINS

ABREVIERI……………………………………………………………………………………3

INTRODUCERE……………………..……………………………………………………… 4-5

CAPITOLUL I. ASPECTE CONCEPTUALE PRIVIND POLITICA BUGETAR-FISCALĂ

1.1. Conceptul şi sfera de cuprindere a politicii bugetar-fiscale ………....………….…….6-7

1.2. Politica bugetar-fiscală în domeniul veniturilor publice …………………………….7-11

1.3. Politica bugetar-fiscală în domeniul cheltuielilor publice ………….........…………11-16

CAPITOLUL II. POLITICI FISCAL-BUGETARE ÎN REPUBLICA MOLDOVA ŞI

IMPACTUL LOR ASUPRA EVOLUŢIEI ECHILIBRULUI FINANCIAR PUBLIC

2.1. Caracteristica şi evoluția politicii bugetar-fiscale în Republica Moldova ……..………17-19

2.2. Influența factorului legislativ asupra mărimii resurselor financiare publice în Republica
Moldova…………...…………………………………………………………………..……...19-21

2.3. Determinarea şi evaluarea echilibrului financiar al sistemului bugetar din Republica

Moldova ……………………………………………………………....... …………………...22-24

CAPITOLUL III. EFICIENTIZAREA A POLITICII BUGETAR-FISCALE

3.1. Premisele și metode de reformare a sistemului bugetar-fiscal………………………….25-27
3.2. Măsuri de eficientizare a politicii bugetar-fiscale……...………………………………..27-30

COCLUZII………………….........................................................................................................31

BIBLIOGRAFIE

Anexa1-Prognoza indicatorilor macroeconomici pentru anii 2018-2020

Anexa 2-Legea bugetului de stat pe anul 2019

Anexa 3-Indicatorii generali și sursele de finanțare ale bugetului de stat

Anexa 4-Componența veniturilor bugetului de stat și sursele de finanțare ale bugetului de stat

Anexa 5-Tabel sumar al veniturilor

Anexa 6-Cheltuielile bugetului de stat conform clasificației funcționale

Anexa 7-Bugetul și resursele autorităților finanțate de la bugetul de stat

Anexa 8-Informație operațională lunară privind executări bugetare de stat la capitolul datoriei de

stat extern
Anexa 9-Hotărîre privind CBTM

ABREVIERI

BASS-Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat

FAOAM-Fondul Asigurărilor Obligatorii de Asistență Medicală
CBTM-Cadrul bugetar pe termen mediu
DUCCM-Direcția de Urmărire și Controlul Contribuabililor Mari
IFPS –Inspectoratul Fiscal Principal de Stat
 INTRODUCERE

Evoluția economiei naționale, din ultimii ani, poate fi considerată favorabilă pentru
valorificarea întregului potențial economico-financiar şi dezvoltarea durabilă a țării. O
contribuție importantă, la crearea acestor premise, revine sistemului financiar public, care, prin
intermediul politicii bugetare și al mecanismului de redistribuire a resurselor financiare publice,
are implicații directe asupra creșterii economice, asigurând realizarea obiectivelor de stimulare a
activităților economice, de protecție socială, creșterea nivelului de trai și reducerea sărăciei.
Finanţele publice constituie o componentă de primă necesitate a vieţii social-economice a
fiecărei naţiuni. În ţările dezvoltate, la dispoziţia autorităţilor publice se concentrează 40-60%
din PIB. Veniturile publice ce reprezintă încasări ale administraţiilor publice deţin peste 45% din
PIB, iar în cadrul lor mai mult de 85% sunt prelevări obligatorii. Ele servesc la finanţarea
hgcheltuielilor publice, participând direct sau indirect, la realizarea politicii economice şi sociale
a statului. La etapa contemporană, finanţele publice constituie o componentă de primă necesitate
a vieţii socialeconomice a fiecărei naţiuni. În ţările dezvoltate, la dispoziţia autorităţilor publice
se concentrează 40-60% din PIB. Veniturile publice ce reprezintă încasări ale administraţiilor
publice deţin peste 45% din PIB, iar în cadrul lor mai mult de 85% sunt prelevări obligatorii. Ele
servesc la finanţarea cheltuielilor publice, participând direct sau indirect, la realizarea politicii
economice şi sociale a statului. Schimbările din ultimii ani s-au reflectat în perfecționarea
continuă a esenței și rolului sistemului bugetar. La ajustarea sistemului la condițiile economice şi
sociale, aflate în permanentă schimbare, a contribuit formarea unui nou cadru legislativ şi
normativ, care reglementează structura și funcționarea sistemului bugetar-fiscal. Astfel, au fost
elaborate şi actualizate o serie de acte legislative, printre care le menționăm pe cele mai
importante: Legea privind sistemul bugetar şi procesul bugetar 1996, Legea privind sistemul
public de asigurări sociale 1999, Legea cu privire la finanțele publice locale 1999, Legea cu
privire la datoria de stat și garanțiile la împrumuturile de stat 1996, Codul Fiscal 1997.. Analiza
lucrărilor ştiințifice, elaborate de autorii străini și cei autohtoni, și studierea situației din sistemul
bugetar al Republicii Moldova au demonstrat că procesele de echilibrare financiară se află în
pericol din cauza unor serii de aspecte negative. Principalele impedimente constau în caracterul
inadecvat şi coordonarea ineficientă dintre instituțiile responsabile, implicate în procesul bugetar,
insuficiența suportului metodologic și a indicatorilor financiari de fundamentare şi urmărire a
rezultatelor, calitatea serviciilor publice, gradul înalt al centralizarii.
Scopul lucrării constă în studierea politicii financiar-bancare a Republicii Moldova, a rolului
în echilibrul bugetar, depistarea problemelor ce influențează negativ asupra echilibrului bugetar
și formularea concluziilor pe baza informației studiate.
Structura lucrării, cuprinde: introducere, trei capitole, concluzii, lista de abrevieri, bibliografie
şi anexe. În introducere este argumentată actualitatea, necesitatea de studiere a temei de
cercetare, este formulat scopul lucrării. Capitolul I – prezintă o sinteză asupra conceptulului şi
sferei de cuprindere a politicii bugetar-fiscale aspecte ale politicii bugetar-fiscale în domeniul
veniturilor publice, precum și în domeniul cheltuielilor publice . În Capitolul II am analizat
Politica financiar- bancară din Republica Moldova și impactul asupra evoluției echilibrului
financiar public.Am expus caracteristica şi evoluția politicii bugetar-fiscale în Republica
Moldova și influența factorului legislativ asupra mărimii resurselor financiare publice în
Republica Moldova.În capitolul III am analizat metode de eficientizare a politicii bugetar-fiscale:
impactul modificărilor în politica bugetar-fiscală și direcții de eficientizare a politicii bugetar-
fiscale.

Concluzia, reprezintă o sinteză a temei analizate aplicând cunoștințele acumulate pe

parcursul cursului,aducând diverse argumente și păreri asupra temei analizate şi încheierea
referatului cu rodul acumulat pe parcursul studierii acestei temi importante. Politica bugetar-
fiscală, fiind o parte componentă a politicii economice a țării, reprezintă o pîrghie efectivă în
reformarea economiei. Această politică influențează toate sferele vieții: economică, politică,
socială. Prin intermediul ei, se formează resursele financiare ale statului, se realizează politica
socială, se stimulează activitatea investitională etc. Mecanismul bugetar-fiscal asigură o influență
dublă asupra proceselor economice: în primul rînd, majoînd cheltuielile bugetare în domeniile
prioritare și, în al doilea rînd, creînd condiții de acumulare a veniturilor prin intermediul
sisiemului fiscal. Folosind instrumentele politicii bugetar-fiscale, statul realizează reformele pe
care e axată strategia de dezvoltare social-economică a țării.
 Capitolul I. Aspecte conceptuale privind politica bugetar-fiscală

1.1. Conceptul și sfera de cuprindere a politicii bugetar-fiscale

Politica bugetar-fiscală, fiind o parte componentă a politicii economice a țării, reprezintă o

pîrghie efectivă în reformarea economiei. Această politică influențează toate sferele vieții:
economică, politică, socială. Prin intermediul ei, se formează resursele financiare ale statului, se
realizează politica socială, se stimulează activitatea investitională etc. Mecanismul bugetar-fiscal
asigură o influență dublă asupra proceselor economice: în primul rînd, majoînd cheltuielile
bugetare în domeniile prioritare și, în al doilea rînd, creînd condiții de acumulare a veniturilor
prin intermediul sisiemului fiscal. Folosind instrumentele politicii bugetar-fiscale, statul
realizează reformele pe care e axată strategia de dezvoltare social-economică a țării.

Un sistem fiscal perfect reprezintă una din cele mai complicate sarcini ale politicii economice a
statului, nu doar pentru țările în tranziție, dar şi pentru cele dezvoltate. Pe de o parte, politica
fiscală trebuie să asigure resurse financiare pentru existența statului, pe de altă parte, impozitele
trebuie să creeze agenților economiei condiții favorabile pentru activitate. Orice stat se confruntă
permanent cu numeroase și puternice fenomene negative precum inflația și recesiunea.
Preocupările pentru găsirea soluțiilor prin care să se mențină sub control excesele ciclului
economic sunt de cea mai mare importanță pentru orice stat. Soluții importante pe această linie
au fost oferite de Keynes şi adepții săi, acestea constînd în folosirea politicilor fiscale şi
monetare.

Inflația, recesiunea, dezvoltarea economică pot fi influențate printr-o politică fiscală şi monetară
adecvată. Politica fiscală a Guvernului constă în puterea de a percepe impozite și de a cheltui. Ea
se manifestă, în practică, prin bugetul de stat care cuprinde partea de venituri și cea de cheltuieli.

Veniturile bugetului de stat se obțin în cea mai mare parte pe calea impozitelor. Cheltuielile
bugetului de stat, numite şi cheltuieli publice sau cheltuieli guvernamentale, au ca destinație
satisfacerea unor necesități sociale precum cele de învățământ, educație, sănătate, protecție
socială, ordine publică, protecția mediului, apărare etc. În bugetul unei țări se concentrează
întreaga politică fiscală a acesteia.

Legea bugetului public, în care este concentrată întreaga politică fiscală a unui stat, este
considerată, pe bună dreptate, ca cea mai importantă lege dintr-o țară, după Constituția sa. Spre
exemplu, în cazul în care statul constată că se impune luarea unor măsuri pentru a preveni
declinul economiei şi a crea noi locuri de muncă, trece la realizarea unor proiecte de lucrări
publice, precum construcția de unități de învățământ, de spitale, electrificarea satelor, extinderea
rețelei de termoficare, canalizare, alimentarea cu gaze, apă, lucrări în domeniul transporturilor,
protecția mediului etc. Prin efectuarea unor asemenea lucrări se creează un număr mare de locuri
de muncă (ceea ce conduce la reducerea șomajului) și o creștere rapidă și vertiginoasă a activării
economice (prin sporirea volumului de a putea avea o structură foarte mare de agenți economici
cu capital privat și / sau de stat antrenați în realizarea obiectivelor respective).

Modificarea impozitelor poate fi folosită pentru o stimulă, pentru o restrângere economică. Spre
exemplu, scăderea impozitelor într-o specială directă (precum impozitul pe salarii) mărește
veniturile rămase efective la dispoziția populației, ceea ce poate duce la crearea cheituielilor cu
ajutorul funcționării bunurilor și serviciilor, mărind cererea, îngrijirea ar putea avea efectul de
sporire a volumului producției (partea creată economică). În condiții de îngrijire se constată că
sunt prea mulți bani în circulație (persoanele fizice și juridice), îngrijirea vor fi create în
crearerea obiectivelor, a deciziilor de inflație, statul intervine prin crearea impozitelor. Sporind
impozitele scade venitul disponibil (puterea de cumpărare) și cererea pentru cumpărare de
bunuri și servicii, avînd ca rezultat reducerea cantității de bunuri și servicii ce pot fi cumpărate
de populație și, ca urmare, reducerea volumului de activitate la agenții economiei, producători şi
comercianți. Desigur că în practică această problemă este foarte complexă, este foarte eficientă
și există, în sens contrar. Creșterea este importantă pentru a putea însemna o cantitate mai mare
sau mai multă cantitate mică de produse și servicii, ceea ce poate duce la reducerea volumului de
creare a unei producții locale. Pentru activarea îngrijirii se poate lua în considerare că poate fi
acordată reducerea sau scutirea impozitării, timp în care există perioade de timp și clar clar
stimulente. În situația noastră în îngrijire, într-o anumită țară, se ajunge la o parte mică a
populației care trebuie să prezinte cea mai mare parte din produsul național, care să fie mai
multe în stare săraci, iar statul să rămână mai îndepărtat în fața unor măsuri mai mari de
protecție socială, care să poată apela tot la impozite și cheltuielile bugetului de stat. Pentru a face
obiectul obiectivului său, se poate pune un accent mai mare pe față: stabilizarea impozitelor în
funcție de capacitatea de plată a persoanelor fizice și juridice și o mai bună redistribute a
veniturilor.

Prin politica de impunere fiscală guvernul decide propria sa strategie asupra dezvoltării
economice și sociale a țării. Impunerea fiscală reprezintă instrumentul prin care se asigură atît
resursele financiare necesare statului, cît şi înfăptuirea politicii sale prin care s-a stabilit modul în
care rcsursele reale sunt transferate din sfera bunurilor private în cea a bunurilor publice. E
foarte important ca, în perfecționarea sistemului fiscal, să se țină cont de experiența altor țări în
impunerea veniturilor. Însa această experiență nu trebuie aplicată totalmente în condițiile
Republicii Moldova, fără a ține cont de specificul și de gradul de dezvoltare a țări, de modul de
funcționare a pieței financiare. E necesar să fie preluate momentele pozitive din această
experiență în vederea revizuirii cotelor de impunere pentru unele impozite, astfel încît ele să
contribuie la crearea condițiilor echitabile pentru toți contribuabilii. În scopul stimulării
activității intreprinderilor, în țările dezvoltate, se foloseşte pe larg acordarea inlesnirilor fiscale
unor ramuri ale economiei prin scutirea completă sau parțială de plata impozitelor. Astfel, se
stimulează activitatea investițională a intreprinderilor concentrate în cele mai importante și de
perspectivă sfere de producție din economie.

În practica mondială, e stabilit şi argumentat că retragerea prin mecanismul de impozitare mai

mult de 50% din profit conduce la subminarea activității antreprenoriale. Impozitarea în limitele
unei treimi din profitul intreprinderii, e o variantă optimă atît pentru intreprinderi, cît și pentru
bugetul de stat. Deci politica fiscală trebuie să contribuie la stimularea activitătii întreprinderilor,
susținerea companiei acelor ce creează locuri de muncă, implementează tehnologii noi, exportăm
mărfuri și servicii, astfel încât să creăm condiții favorabile pentru crearea și dezvoltarea
economică.

1.2 Politica bugetar-fiscală în domeniul veniturilor publice

      Politica fiscală în domeniul veniturilor constă în modalitatea în care guvernul concepe şi

acţionează pentru obţinerea veniturilor bugetare precum impozite, taxe, contribuţii etc. 
Impozitele reprezintă transferuri obligatorii, prin forţa legii, de bani de la persoane fizice şi
juridice la bugetul statului. Din venitul total al unei persoane, scăzând impozitul, rezultă venitul
disponibil. Venitul disponibil reprezintă suma de bani rămasă efectiv la dispoziţia perosanelor
fizice şi juridice care poate fi folosită de fiecare după bunul plac. Conform legii bugetului de stat
pentru anul 2019 Nr. 303 din  30.11.2018 (Anexa 2.), se preconizează venituri în sumă de
42125500,0 mii de lei. 
 În diagrama ce urmează vor fi evidențiate principalele surse de venituri ale bugetului de
stat pentru anul 2018, inclusiv și sumele acestora.

Sursa: Elaborat de către autor în baza datelor din Anexa 2.

Figura 1.2.1 Componența veniturilor bugetului de stat pentru anul 2019

 După cum observăm în diagrama de mai sus, 89% din veniturile bugetului de stat, sunt
obținute din impozite și taxe. Datorită impozitului plătit, o persoană rămâne cu un venit
disponibil mai mic faţă de venitul total şi, ca urmare, va cumpăra mai puţine bunuri sau servicii.
În acelaşi timp, banii preluaţi de la cetăţeni, agenţii economici şi instituţii, pe calea impozitelor,
ajung la bugetul statului, la capitolul „venituri”.
 Plata impozitelor generează reducerea veniturilor populaţiei şi respectiv scade cererea de
bunuri şi servicii. Reducerea veniturilor populaţiei şi scăderea cererii de bunuri şi servicii
constituie principalii factori (pârghii) ale politicii fiscale de a influenţa economia globală în
ansamblul său. Fiecare din aceşti factori nu se poate folosi independent şi chiar dacă s-ar urmări
acest lucru, nu se poate ca efectele produse de folosirea unui factor să nu influenţeze şi celălalt
factor. Consecinţele creşterii impozitelor sunt numeroase şi dintre cele mai diferite. Reducerea
cererii de bunuri şi servicii conduce la micşorarea nivelului real al produsului intern brut.
Sporirea impozitelor şi a celorlalte obligaţii de plată bugetare, conduce la creşterea
preţurilor produselor şi serviciilor pentru populaţie şi a factorilor de producţie pentru agenţii
economici. Aceasta va determina schimbarea comportamentului şi a atitudinii unor persoane
fizice de a munci, economisi, investi. Dispoziţia statului de mărire a impozitelor generează
numeroase şi serioase complicaţii prin fenomenul reacţiilor anticipate, multe persoane fizice şi
juridice îşi modifică obiectivele faţă de mediul economic, social şi politic. Pentru cei mai mulţi
faptul de a munci mult, cinstit şi bine, pentru a avea un venit disponibil cît mai mare, reprezintă o
problemă de viaţă foarte serioasă. 
 Din momentul în care statul „penalizează munca cinstită”, prin introducerea unor impozite
deosebit de mari, modifică comportamentul şi atitudinile multor persoane faţă de mediul
economic,social şi politic. Modificările de comportament şi atitudine se pot manifesta şi prin
refuzul de a mai lucra, considerând că nu merită să munceşti pentru a da statului cea mai mare
parte de venit şi se obţine recurgerea la fenomenele de evaziune fiscală, manifestată sub diferite
forme, precum: munca la negru, reducerea artificială a veniturilor obţinute, declarate şi
impozitat, nedeclararea în totalitate a veniturilor, emigrarea în alte ţări cu fiscalitate mai mică,
refuzul investitorilor străini de a-şi mai plasa capitalurile într-o asemenea ţară, schimbarea
atitudinii politice, a unei mari părţi din populaţie, faţă de partidul de guvernământ şi de guvernul
aflat la conducerea ţării şi multe altele.      
 Suma totală a surselor de finanțare este egală cu suma dintre active financiare, datorii și
modificarea soldului de mijloace bănești (Anexa 3). În prezent predomină finanțarea internă prin
emisiunea de valori mobiliare de stat cu scadența de pînă la 12 luni. Unul dintre obiectivele de
gestionare a datoriei de stat în perioada anilor 2019-2021 rămîne extinderea maturității valorilor
mobiliare de stat și dezvoltarea pieței valorilor mobiliare de stat. Acțiunile Ministerului
Finanțelor, pe termen mediu, întreprinse în scopul realizării acestui obiectiv se vor axa pe
creșterea gradului de transparență și predictibilitate a pieței valorilor mobiliare de stat,
monitorizarea și evaluarea performanțelor dealerilor primari.

Sursa: Elaborat de către autor în baza datelor din Anexa 3.

Figura 1.2.2. Principalele surse de finanțare a bugetului de stat pentru anul 2019

Astfel, conform diagramei, obținem pentru sursele de finanțare o sumă de 5538700,0 mii
lei prognozate pentru anul 2019.
Pe termen mediu, ponderea datoriei de stat în PIB se va diminua de la 38,6% la sfîrșitul
anului 2018 pînă la 36,7% la sfîrșitul anului 2021, fapt ce se explică prin ritmul de creștere mai
mare al PIB-ului prognozat comparativ cu ritmul de creștere al soldului datoriei de stat. Astfel,
soldul datoriei de stat va înregistra o majorare de la 61 729,5 mil. lei la sfîrșitul anului 2018 pînă
la 77 562,1 mil. lei la sfîrșitul anului 2021 (Tabelul 1.2.1)
Tabelul 1.2.1 Soldul datorii de Stat pentru anii 2016-2021
(% din PIB)

2016 2017 2018 2019 2020 2021

Efectiv Efectiv Aprobat Prognozat Prognozat Prognozat
Total 37,5 34,4 38,6 35,4 37,0 36,7
soldul
datoriei (la
sfârșitul
anului de
gestiune)
Datoria 21,6 19,3 23,7 21,0 22,5 22,1
externă
Datoria 15,9 15,0 14,9 14,3 14,6 14,6
internă
 (mln. lei)
Total 50785,8 51660,3 61729,5 62939,4 71763,5 77562,1
soldul
datoriei (la
sfârșitul
anului de
gestiune)
Datoria 29266,2 29081,8 37869,9 37439,8 43548,9 46787,5
externă
Datoria 21519,6 22578,5 23859,6 25499,6 28214,6 30874,6
internă

Sursa:  Cadrul Bugetar pe Termen Mediu 2019-2021

      Se estimează că plățile dobînzilor și comisioanelor aferente datoriei de stat vor crește mai
lent decît în ultimii ani și vor rămîne în jur de 1,1% din PIB pe parcursul anilor 2019-2021. În
această perioadă, pentru serviciul datoriei de stat externe se preconizează a se utiliza mijloace în
sumă de 1 442,2 mil. lei (23,2% din total), iar pentru serviciul datoriei de stat interne – 4 764,5
mil. lei (76,8% din total). În fiecare din anii 2019, 2020 și 2021, cheltuielile pentru serviciul
datoriei de stat interne vor oscila în legătură cu majorarea soldului datoriei de stat interne în
această perioadă, precum și în condițiile micșorării ratelor dobînzii la valorile mobiliare de stat.
      Pentru anii următori politica fiscală și vamală este axată pe principii precum eficiența
acumulărilor, asigurarea transparenței și stabilității prevederilor actuale. În același timp, se va
asigura efortul de îmbunătățire a cadrului existent de acumulare prin perfecționarea legislației
întru asigurarea dezvoltării economice continue. 
      În partea ce ține de cotele de impozitare, pentru anul ce urmează acestea vor rămîne la
nivelele stabilite la moment, inclusiv cotele stabilite recent pentru impozitele salariale și TVA
prin Legea nr.178/2018, care au intrat în vigoare la 1 octombrie 2018. Politica fiscală se va axa
pe o diminuare a presiunii fiscale asupra mediului de afaceri în vederea impulsionării activității
agenților economici și a economiei per ansamblu. 
      Principalele modificări au vizat impozitul pe venitul persoanelor fizice și contribuțiile
de asigurări sociale de stat, virate de angajatori. Cotele, tarifele și scutirile personale stabilite
pentru anul 2019 se prezintă în tabelul de mai jos: 

Tabelul 1.2.2 Cotele, tarifele și scutirile personale pentru anul 2019

Anul 2019
1 2
Cotele impozitului pentru venitul persoanelor fizice (%)12 12
Scutirea anuală personală (lei) 24000 24000
Scutirea anuală personală majoră (lei)30000 30000
Scutirea soț/soție11280 11280
Scutirea soț/soție majoră18000 18000
Scutirea anuală pentru persoanele întreținute (lei)3000 3000
Scutirea pentru persoane întreținute cu dizabilități18000 18000
Tariful contribuției de asigurare social de stat obligatorie virată de 18
angajatorii din sectorul privat, instituțiile de învățămînt superior și
medico- sanitare (din venit,%)
Tariful contribuției de asigurare sociale de stat obligatorie virată de 26
angajatorii din sectorul privat, condiții speciale (din venit,%)26
Tariful contribuției de asigurare socială de stat obligatorie virată de 12
angajatorii din agricultură (din venit,%)12
 Tariful contribuției individuale pentru asigurarea socială de stat 6
obligatorie (din venit,%)
Prima de asigurare medicală obligatorie (din venit, %) 4,5

Sursa: NOTA INFORMATIVĂ la proiectul legii bugetului de stat pentru anul 2019.
     
 În același timp, în conformitate cu prevederile actuale ale Codului fiscal, vor intra în vigoare noi
cote ale accizelor pentru produsele accizabile pentru anul 2019, care au fost prestabilite prin
Legea nr.288/2017. 
      Politica vamală va fi axată pe promovarea noului Cod vamal care vine să
perfecționeze cadrul legal momentan și să racordeze principiile actuale la sistemul vamal
comunitar al Uniunii Europene în conformitate cu Acordul de Asociere. Promovarea Codului
vamal nu implică un impact direct asupra acumulărilor din impozite și taxe administrate de
Serviciul Vamal, ci va veni doar să îmbunătățească procesul de import-export și alte procese de
administrare vamală, ceea ce ar crea o eventuală plus valoarea atît economică cît și bugetară.

Tabelul 1.2.3  Prețul minim de comercializare cu amănuntul la țigarete pentru anul 2019

Poziţia Denumirea mărfii Unitatea de măsură Preţul minim

tarifară  de referinţă, în lei

2402 20 Ţigarete care conţin tutun:    

– cu filtru 1 pachet/valoarea în lei 25

– fără filtru 1 pachet/valoarea în lei 19
Sursa: Legea bugetului de stat pentru anul 2019.

      Preţul de vânzare cu amănuntul pentru ţigaretele (pachet unitar) cu filtru/fără filtru, poziţia
tarifară 2402 20, nu poate fi mai mic decît preţul minim de referinţă stabilit. Comercializarea
ţigaretelor cu filtru/fără filtru la preţuri mai mici decît preţurile minime de referinţă se
sancţionează cu amendă în mărime de 50% din valoarea ţigaretelor respective, pornind de la
preţul minim de referinţă respectiv, dar nu mai puţin de 1000 de lei. Amenda stabilită se percepe
la bugetul de stat prin decizia adoptată de Serviciul Fiscal de Stat.
      Conform tabelului sumar al veniturilor pentru anul 2019 (Anexa 5.) observăm o tendinţă de
creştere sporită a totalului de venituri în ultimii ani, în special în direcţia taxei pe valoare
adăugată. Cu toate acestea, ponderea lor în PIB este în scădere sau se menţine pe acelaşi nivel.

1.3. Politica bugetar-fiscală în domeniul cheltuielilor publice

În ţările dezvoltate statul se implică în toate sferele vieţii economice şi sociale. De modul
în care un stat reuşeşte să administreze economia depinde însăşi prosperitatea ţării respective,
locul ei între celelalte naţiuni ale lumii. Instrumentele de politică fiscală pe care statul le
utilizează cu scopul de a influenţa activitatea economică privată sunt:
 impozitele;
 cheltuielile bugetare, care includ şi transferurile şi subvenţiile de la buget;
 reglementările fiscale care includ şi măsurile de control.
      Politica fiscală în domeniul cheltuielilor bugetare constă în achiziţii guvernamentale de
bunuri şi servicii, transferuri şi subvenţii. Transferurile şi subvenţiile de la buget se acordă pentru
asigurările sociale, pentru ajutorarea persoanelor sărace, având ca scop asigurarea veniturilor
minime necesare mijloacelor de existenţă pentru o parte din populaţie. Trebuie de avut în vedere
că, din punct de vedere al efectelor ce au loc pe plan economic, între cheltuielile efectuate din
bugetul de stat şi cheltuielile ale agenţilor economici şi/sau ale persoanelor fizice nu există nici o
deosebire.
       Cheltuielile publice vizează bunuri şi servicii, care nu se pot vinde şi nu se pot cumpăra pe
piaţă. Exemplu sunt apărarea ţării, ordinea publică, aerul şi apa curate (prin efectuarea unor
cheltuieli, suportate de stat, pentru prevenirea poluării). De modul în care sunt cheltuiţi banii
publici depinde în foarte mare măsură situaţia economică şi socială dintr-o ţară. Nici o cheltuială
bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanţare. Politica fiscală în domeniul
cheltuielilor publice reprezintă modalitatea în care sunt cheltuiţi banii publici, din bugetul de stat.
Cheltuielile guvernamentale se efectuează prin achiziţiile guvernamentale şi transferurile de la
buget, care includ şi subvenţiile. Achziţiile guvernamentale cuprind cheltuielile realizate pentru
cumpărarea de bunuri şi servicii publice precum: construcţia de şcoli, spitale, şosele, plata
profesorilor, medicilor, poliţiştilor etc. 
      Conform legii bugetului de stat pentru anul 2019 Nr. 303 din  30.11.2018 (Anexa 2.) se
preconizează cheltuieli în sumă de 47664200,0 mii de lei astfel înregistrându-se un deficit
bugetar în sumă de 5538700,0 mii de lei.
      Ca şi în anii precedenţi, Guvernul îşi propune să rămînă prudent şi să promoveze utilizarea
eficientă a resurselor publice alocate serviciilor publice, programelor de asistenţă social,
dezvoltării şi întreţinerii infrastructurii. Aceste obiective vor fi atinse prin intermediul
următoarelor măsuri:
• implementarea reformei administraţiei publice;
• implementarea noiii Legi privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar;
• susţinerea reformelor structurale în sectoare-cheie, precum educaţia şi sănătatea, pentru a
asigura o prestare mai eficientă a serviciilor, în concordanţă cu resursele bugetare disponibile;
• asigurarea unei finanţări adecvate pentru programele de protecţie socială şi o mai bună
orientare şi gestionare a programelor;
• prioritizarea cheltuielilor operaţionale şi de întreţinere ale autorităţilor administraţiei
publice, pentru a asigura o mai bună alocare a resurselor pentru serviciile publice;
• consolidarea gestionării programului de investiţii capitale.
      În diagrama următoare se va evidenția unde totuși s-a planificat să fie investiți banii în anul
2019: 
 Sursa: Elaborat de către autor în baza datelor din Anexa 6.
Figura 1.3.1 Componența cheltuielilor publice de stat pentru anul 2019
      

Conform diagramei, observăm că cele mai multe cheltuieli se vor efectua în domeniul educaţiei
şi protecţiei sociale, respectiv 22% şi 21%  din totalul cheltuielilor. După care urmează
cheltuielile generale cu 17% şi cele din domeniul economiei cu 16%, apoi ordinea publică cu
10%, ocrotirea sănătăţii – 9% şi câte 1-2% la restul cheltuielilor.În funcție de sector și de
necesitățile pentru implimentarea anumitor măsuri,adoptarea unor procedee de funcționare statul
înregistrează cheltuieli pentru buna funcționare a sistemului national.
      Întrucât transferurile şi subvenţiile de la buget nu sunt facute pentru realizarea şi/sau
cumpărarea unor bunuri sau servicii, ele nu sunt incluse în PIB. Plata dobânzii pentru datoria
bugetară nu reprezintă o cheltuială pentru achiziţionarea de bunuri şi servicii publice curente,
fapt pentru care este deasemenea exclusă din PIB. Dezvoltarea economică şi socială a unei ţări
depinde foarte mult şi de modul în care sunt efectuate cheltuielile guvemamentale, de politica
fiscală a guvernului în acest domeniu, concretizată în reducerea şomajului, a inflaţiei, sporirea
volumului producţiei etc. 
      Cu cât mai mult cheltuielile bugetare se concretizează în bunuri şi servicii, cu atît mai mult
efectele pozitive, pe plan economic şi social vor fi mai mari şi se vor concretiza în sporirea
volumului producţiei, a numărului persoanelor salariate, reducerea şomajului, scăderea inflaţiei.
Cheltuielile şi veniturile guvernamentale produc cel puţin două efecte majore:
 - influenţează repartizarea produsului intern brut şi, respectiv, a produsului naţional brut între
consumul privat, consumul public şi investiţii.
 - influenţează producţia şi preţul produselor realizate în diferite domenii de activitate.  
       Alocările de cheltuieli pentru grupurile din sectorul social (sănătate, odihnă și cultură,
educație și protecție socială) au reprezentat 25,5% din PIB în bugetul anului 2018 și 68% din
totalul cheltuielilor planificate ale bugetului public național (excluzînd plățile aferente
dobînzilor). Începînd cu anul 2016, cheltuielile totale raportate la PIB au înregistrat o creștere, cu
majorări în alocările pentru servicii în domeniul economiei (care includ agricultura, sectorul
energetic, dezvoltarea sectorului privat și sectorul transporturilor), protecția socială, ocrotirea
sănătății, învățămînt, serviciile publice generale.  
.Tabelul 1.3.1 Cheltuieli pe funcții (grupuri sectoriale) pe anii 2016-2018
(% din PIB)
2016 2017 2018
Efectiv Efectiv Aprobat
Servicii de stat cu destinație generală (excluzînd plățile
aferente dobînzilor)
2,5 2,5 2,7
Apărare națională
0,4 0,4 0,4
Ordine publică și securitate națională
2,5 2,7 2,8
Servicii în domeniul economiei 3,4 3,6 4,9
Protecția mediului
0,1 0,1 0,1
Gospodăria de locuințe și gospodăria serviciilor comunale
0,8 0,9 1,0
Ocrotirea sănătății
4,8 4,8 5,0
Cultură, sport, tineret, culte și odihnă
0,9 0,9 0,9
Învățămînt 6,3 6,4 6,5
 Protecție socială
12,8 12,7 13,1
Total cheltuieli (excluzînd plățile aferente dobînzilor)
34,5 35,0 37,4
PIB (mil.lei) 135400 150369 160100
Sursa:  Cadrul Bugetar pe Termen Mediu 2019-2021
În tabelul de mai sus sunt reflectate cheltuielile pe sectoare pentru perioada 2016-
2018,valorile din tabel arată procentajul din PIB a fiecăruia .Totalitatea cheltuielilor efective
pentru anul 2016 reprezintă 135400 mil lei,în anul 2017 s-au înregistrat 150369 mil lei .Pentru
2018 s-au aprobat în total cheltuieli suma de 160100mil lei
În domeniul salarizării angajaților din sectorul bugetar, CBTM (2019-2021), adoptat prin
Hotărârea Guvernului nr. 851 din  20.08.2018 cu privire la aprobarea Cadrului bugetar pe termen
mediu (2019-2021) (Anexa 9.), include alocații pentru implementarea în continuare a măsurilor
salariale prevăzute de legislația în vigoare. Cheltuielile de personal pentru perioada 2019-2021,
deși vor fi mai mari cu 26% în termeni nominali, se așteaptă să se reducă de la 8,4% din PIB în
2019 la 8,2% în 2021. Dinamica cheltuielilor de personal pe anii 2018-2021 se prezintă în tabelul
1.3.2  

Tabelul 1.3.2 Dinamica cheltuielilor de personal pe anii 2018-2021

  2018 2019 2020 2021
Cheltuieli de personal din bugetul public național, mil. lei 13768,6 14946,8 16096,6 17343,3
Creșterea anuală, valoare absolută, mil. Lei   1178,2 1149,8 1246,7
Creșterea anuală, %   8,6 7,7 7,7
160100,
PIB, mil. Lei 0 177900,0 193900,0 211500,0
% din PIB 8,6 8,4 8,3 8,2
Sursa:  Cadrul Bugetar pe Termen Mediu 2019-2021

În tabelul de mai sus este reflectată dinamica cheltuielilor de personal pe anii 2018-2021
Se observă o creștere în dinamică a cheltuielilor de personal din bugetul public national,de la
13768,6 mil. lei în 2018 s-aestimat la 17343.3 mil.lei în 2021

Prin politica bugetară se influenţează activitatea la nivelul întregii economii naţionale,

volumul şi structura producţiei, şomajul, preţurile, inflaţia etc. Spre exemplu, anumite efecte se
obţin în cazul în care se cheltuiesc importante fonduri bugetare, care se concretizează în bunuri şi
servicii pentru populaţie, şi cu totul altele sunt efectele dacă aceleaşi fonduri se alocă spre
consumul curent, pentru anumite categorii de persoane. Volumul, structura şi eficienţa
cheltuielilor bugetare sunt decisive pentru întreaga viaţă economică şi socială a unei ţări. 
Chiar şi în ţările cele mai dezvoltate economic unele industrii nu se pot dezvolta de către
sectorul privat, cel puţin în stadiile incipiente sau de criză. Exemplul cel mai semnifîcativ este
cel cu domeniile în care ştiinţa şi tehnologia Joacă un rol determinant pentru accelerarea
dezvoltării întregii vieţi economice şi sociale. Construirea de centrale atomo-electrice este un
atribut exclusiv al statului ca şi explorarea spaţiului cosmic. De asemenea, investiţii de mare
anvergură, care fie nu pot fi efectuate de sectorul privat, fie nu aduc profit (precum diguri şi alte
lucrări de protecţie a localităţilor), fie profitul s-ar obţine după mai mulţi ani (Hidrocentrale,
termocentrale, autostrăzi de mari dimensiuni, industria aeronautică, carboniferă, petrolieră etc.)
sunt efectuate sau subvenţionate de stat.
Cheltuielile legate de serviciul datoriei de stat în anul 2019 se estimează în sumă de 1
944,6 mil. lei, ceea ce constituie o majorare cu 291,7 mil. lei sau cu 17,6% comparativ cu
valoarea precizată pentru anul 2018. Ca pondere în PIB, cheltuielile pentru serviciul datoriei de
stat vor însuma cca 0,9%.
Pentru anul 2020 se estimează că cheltuielile pentru serviciul datoriei de stat se vor
majora cu 6,6%, iar în anul 2021 se vor majora cu 5,6% şi vor constitui 2 189,4 mil. lei.
Pe parcursul anului 2019, cheltuielile pentru serviciul datoriei de stat externe(Anexa 8.)
se estimează în sumă de 457,7 mil. lei (echivalentul a 26,9 mil. dolari SUA). Comparativ cu
valoarea aprobată pentru anul 2018, cheltuielile pentru serviciul datoriei de stat externe vor
înregistra o majorare cu 57,0 mil. lei (echivalentul a 4,3 mil. dolari SUA), cauzată în mare
măsură de deprecierea prognozată a monedei naţionale faţă de alte valute străine.
Conform estimărilor, pentru anul 2019, serviciul datoriei de stat externe va constitui:
- în favoarea creditorilor multilaterali – 375,8 mil. lei (echivalentul a 22,1 mil. dolari SUA), ceea
ce reprezintă 82,1% din totalul serviciului datoriei de stat externe;
- în favoarea creditorilor bilaterali – 81,9 mil. lei (echivalentul a 4,8 mil. dolari SUA), ceea ce
reprezintă 17,9 % din totalul serviciului datoriei de stat externe.
      În perioada anilor 2020-2021, se estimează că cheltuielile pentru serviciul datoriei de stat
externe vor înregistra cca 491,6 mil. lei și 493,0 mil. lei, respectiv.
      Obiectivul principal al managementului datoriei de stat este de a asigura necesitățile de
finanțare ale soldului (deficitului) bugetului de stat la nivel acceptabil de cheltuieli pe termen
mediu și lung, în condițiile limitării riscurilor implicate. În concordanță cu acest obiectiv de
politică, acțiunile în perioada 2019-2021 se vor concentra pe:
1) dezvoltarea pieței interne a valorilor mobiliare de stat;
2) contractarea împrumuturilor de stat externe, ținînd cont de raportul cost–risc;
3)  managementul riscului operațional asociat datoriei de stat.
      Cheltuielile bugetului public naţional reflectă tendinţele programelor de cheltuieli reieșind
din măsurile de reformă întreprinse, atît în aspect funcțional, cît şi în aspectul categoriilor
economice.
(mii lei)

Sursa: Elaborat de către autor în baza datelor din Anexa 7.

Figura 1.3.2 Instituţiile ce cele mai mari bugete finanţate de la bugetul de stat
În baza datelor din figura de mai sus ,se observă care este cifra cheltuielilor publice pe
categorii a instituțiilor cu cele mai mari bugete de stat ,astfel cea mai mare înregistrare se reflectă
în Ministerul Economiei și Infrastructurii ,4801743.1lei.Cel mai mic număr a fost înregistrat la
Ministerul Finanțelor ,1397103,7 ml lei.Celelalte ministere se regăsesc la capitolul
Cheltuieli între 2mil lei și 3 mil lei .
      În abordarea cheltuielilor bugetare o atenţie deosebită trebuie acordată subvenţiilor.
Principiile de echitate fiscală impun ca stabilirea impozitelor să se facă în funcţie de capacitatea
contributivă a fiecăruia, adică în funcţie de veniturile şi averea obţinută. Obligaţiile fiscale
trebuie să înceapă de la un anumit nivel al veniturilor unei persoane fizice şi juridice, să ţină cont
de situaţia economică şi socială a acestora. Un stat este cu atît mai bogat, mai puternic, cu cît are
mai mulţi cetăţeni bogaţi. Interesul statului este ca numărul şi bogăţia acestora să crească tot mai
mult întrucît şi veniturile sale vor fi mai mari. 
       Realizarea acestor deziderate se poate înfăptui, într-o mare măsură şi pe calea subvenţiilor
fiscale şi a celor sociale. Folosirea subvenţiilor este o problemă foarte delicată, care presupune
multă ştiinţă în adoptarea deciziilor în acest sens. Subvenţia fiscală de venit reprezintă partea din
venitul total impozabil obţinut de o persoană, dar care este scutit de la impozitare. Subvenţia
fiscală de impozit reprezintă impozitul scutit de la plată, ceea cereprezintă în fapt un supliment
de salariu. Acordarea subvenţiei fiscale de venit şi de impozit este impusă de înfăptuirea
principiilor dembrilor săi de familie, rude pînă la gradul II, fără venituri, aflaţi în întreţinerea sa.
Subvenţia socială de venit reprezintă suma de bani oferită de stat unei persoane sau gospodării,
sub formă de ajutor bănesc nerambursabil, în scopul asigurării supravieţuirii, în ţările sărace,
respectiv pentru acordarea mijloacelor necesare unui trai decent, în ţările bogate, în special în
cele care înfăptuiesc statui bunăstării sociale. Acordarea acestor subvenţii se constituie efectiv şi
ca o măsură de protecţie socială a persoanelor aflate la limita supravieţuirii.
CAPITOLUL II. POLITICI FISCAL-BUGETARE ÎN REPUBLICA
MOLDOVA ŞI IMPACTUL LOR ASUPRA EVOLUŢIEI ECHILIBRULUI
FINANCIAR PUBLIC

2.1. Caracteristica şi evoluția politicii bugetar-fiscale în Republica Moldova

În promovarea strategiei de a dezvolta R.M., trebuie să putem cauta potențialul bugetar ce este
determinat de potențialul economic al ei. Însă, deseori, sistem bugetar-fiscal și se atribuie rolul
definitoriu în problemele de ameliorării substanțiale a unei situații economice, este neglijat
pentru a combate criza crizei și a unui fenomen mult mai complex, îngrijire necesară sau
combinație de măsuri fiscale, monetare, politice și sociale. Implementarea politică pentru
realizarea unei strategii macroeconomice trebuie să fie situată în raport cu o perspectivă de plată
durată, evitând să se modifice frecvente. Fluctua vorbire brutală constituie șocuri pe ansamblul
economiei, crescând incertitudinea, neîncredere, încetinirea procesatorului de investigații etc.
toate politicile economice. În acest context, rolul politicilor bugetare-fiscale constă în acceptarea
sau respingerea dezechilibrelor bugetare.
În situația actuală, există o structură a bugetului în Republica Moldova, pentru a gestiona o
resursă a resurselor publice, îngrijirea se mobilizează pentru producții ale : bugetul de stat,
bugetul local, bugetul asiguri sociale de stat, fonduri extrabugetare, asigurări obligatorii de
asistență medicală. Acest sistem unitar și corelat de fonduri evidențiază fluxurile financiare
publice pentru a forma venituri fiscale și nefiscale și de repartizare a unor părți pe destinații, în
conformitate cu necesități sociale și cu obiectivele de finanțare politică la nivel macroeconomic.
Relațiile financiare de constituire a fondurilor bugetare menționate se desfăşoară între stat, pe
de o parte, și agenții economici, instituțiile publice și private, precum şi populație, pe de altă
parte. Deciziile macroeconomice sunt direcționate spre economia națională pentru asigurarea
folosirii eficiente a resurselor disponibile (umane, naturale, de capital) în vederea satisfacerii
nevoilor generale ale societății. Ulterior, deciziile respective au repercusiuni asupra: bugetului de
stat; bugetelor locale; volumului și structurii producției; investițiilor; veniturilor populației;
ritmului de creștere economică etc. În acest context, analiza politicii macroeconomice sub aspect
de gen aduce în vizor acele aspecte specifice, indispensabile dezvoltării unei societăți.
Analiza veniturilor bugetare are o importanță deosebită în evidențierea unor resurse financiare
potențiale, definitivarea strategiei pe termen mediu şi lung, precum și în trasarea principalelor
direcții pe termen scurt. Opțiunea pentru o anumită repartizare a veniturilor și cheltuielilor între
părghiile sistemului bugetar reflectă modul de repartizare a atribuțiilor între autoritățile publice
situate la diferite eşantioane, precum și raporturile de dependență sau independență existente
între organele administrative centrale și locale în plan financiar. Privită din acest punct de
vedere, structura bugetului public național în dinamică este prezentată în tabelul de mai jos:
Tabelul 2.1.1. Cadrul bugetar pe termen mediu sub aspectul componentelor bugetului
public naţional în anii 2016-2019
aprobat estimat aprobat estimat
2016 2017 2018 2019 2016 2017 2018 2019
mil. lei % in PIB
Total venituri BPN 48.512,4 50.481,0 54.850,0 59.355,0 36,3% 35,4% 35,3% 35,1%
Bugetul de stat 31.378,9 31.899,9 34.522,8 37.266,7 23,5% 22,3% 22,2% 22,0%
inclusiv transferuri
Bugetele locale 11.632,8 12.079,1 12.583,0 13.058,9 8,7% 8,5% 8,1% 7,7%
inclusiv transferuri 7.973,4 8.136,5 8.339,3 8.488,1 6,0% 5,7% 5,4% 5,0%
BASS 14.945,7 16.314,9 17.451,3 18.705,8 11,2% 11,4% 11,2% 11,1%
inclusiv transferuri 4.738,2 5.225,0 5.266,4 5.433,9 3,5% 3,7% 3,4% 3,2%
FAOAM 5.838,5 6.059,6 6.698,4 7.302,6 4,4% 4,2% 4,3% 4,3%
inclusiv transferuri 2.571,9 2.511,0 2.799,8 3.057,0 1,9% 1,8% 1,8% 1,8%

Total cheltuieli BPN 52.784,4 54.770,6 59.529,3 64.279,3 39,5% 38,4% 38,3% 38,0%
Bugetul de stat 35.561,7 36.088,3 39.093,9 42.191,0 26,6% 25,3% 25,2% 24,9%
inclusiv transferuri 15.283,6 15.872,5 16.405,5 16.979,0 11,4% 11,1% 10,6% 10,0%
Bugetele locale 11.691,6 12.180,3 12.691,2 13.058,9 8,8% 8,5% 8,2% 7,7%
BASS 14.976,1 16.314,9 17.451,3 18.705,8 11,2% 11,4% 11,2% 11,1%
FAOAM 5.838,5 6.059,6 6.698,4 7.302,6 4,4% 4,2% 4,3% 4,3%

Cheltuieli de personal BPN 11.521,0 11.868,5 12.645,0 13.574,0 8,6% 8,3% 8,1% 8,0%
Bugetul de stat 5.258,7 5.351,7 6.117,5 7.040,2 3,9% 3,7% 3,9% 4,2%
Bugetele locale 6.093,2 6.340,6 6.340,6 6.340,6 4,6% 4,4% 4,1% 3,7%
BASS 110,2 114,2 118,4 118,4 0,1% 0,1% 0,1% 0,1%
FAOAM 58,9 62,0 68,5 74,8 0,0% 0,0% 0,0% 0,0%

Soldul total (Deficit (-) / Excedent (+)) -4.272,1 -4.289,6 -4.679,3 -4.924,3 -3,2% -3,0% -3,0% -2,9%
Bugetul de stat -4.182,8 -4.188,4 -4.571,1 -4.924,3 -3,1% -2,9% -2,9% -2,9%
Bugetele locale -58,8 -101,2 -108,2 0 0,0% -0,1% -0,1% 0,0%
BASS -30,4 0 0 0 0,0% 0,0% 0,0% 0,0%
FAOAM 0 0 0 0 0,0% 0,0% 0,0% 0,0%

PIB 133500 142800 155300 169200

Sursa:Сadrul bugetar pe termen mediu 2016-2019

Analiza datelor prezentate confirmă faptul că descentralizarea activității bugetare și

asigurarea unei autonomii locale rămîn o problemă deschisă. În raporturile cu finanțele locale, se
păstrează un grad înalt de centralizare atît în formarea veniturilor, cât şi în alocarea cheltuielilor.
De asemenea, datele din tabel scot în evidență volumul tot mai crescut al transferurilor în
bugetele:Bugetul de Stat,Bugetele locale,BASS,FAOAM . Încasările și plățile din aceste fonduri
sunt derulate prin conturile trezoreriei, s-a creat posibilitatea utilizării unei metode specifice de
consolidare a bugetului de stat, deficitul de resurse fiind parțial acoperit de soldul favorabil al
majorității fondurilor extrabugetare. Analizând componența bugetului de stat ,putem observa că
în structura sa celelalte bugete înregistrează o dinamică pozitivă, în bugetul asigurărilor sociale
de stat ,dacă privim la capitolul venituri și cheltuieli acesta este în creștere și din 2017 în
comparație cu 2016 a ajuns la 0 ,neavând nici deficit nici excendent.
Consecințele economice şi sociale, pe care le determină politica bugetar- fiscală, sunt
dependente de amploarea procesului de distribuire-redistribuire a produsului intern brut.
Agregatele bugetare confirmă faptul că Republica Moldova se află în continuă redresare ,dar
încă într-un cadru bugetar-fiscal foarte constrîns.Pe durata perioadei Cadrului Bugetar pe
Termen Mediu sustentabilitatea bugetară estimată se va îmbunătăți în mod constant de la un
deficit de 0,7% în 2017 la un excendent de 1,7% în 2020 .Aceasta denotă faptul că Guvernul va
fi în stare să acopere cheltuielile principale ,fară a recurge la împrumuturi ,ceea ce reprezintă un
indicator important al revenirii pe o traiectorie sustenabilă .Totuși aceasta este doar un bun
început pentru redresare,deoarece perspectivele bugetare sunt foarte restrânse pentru perioada
CBTM
 Tabelul 2.1.1 Evoluția PIB în anii 2016-2020
Produsul Unitatea 2016 2017 2018 2019 2020
intern brut de măsură efectiv Prognozat Prognozat Prognozat Prognozat

În prețuri Mild.lei 134,9 148,3 161,9 176,4 192,3

curente
Rata reală de % 104,3 104,5 103,5 104 104
creștere

Sursa:Elaborat de către autor în baza datelor din anexa 1

Efectuând o analiză a Produsului intern brut ,pe durata anilor 2016-2019 acesta este în
creștere ,dacă evaluăm prețurile curente,cifra variază de la 134,9 mild.lei în anul 2016 la 192,3
mild.lei în anul 2020.Rata reală de creștere indică o stabilitate,aceasta menținându-se pe
intervalul 103,5-104,5,variația fiind de 1 %.

Mărimea veniturilor bugetare depinde de gradul de dezvoltare al activităților economico-

sociale generatoare de venituri, de nivelul presiunii fiscale individuale şi globale, de volumul
produsului intern brut şi de structura acestuia (proporția dintre fondul creșterii brute de capital şi
fondul de consum), de nivelul cheltuielilor publice și de amploarea proceselor de repartiție
primară și secundară a PIB prin intermediul bugetului de stat, de posibilitățile valorificării de
către stat a unor bunuri ce-i aparțin. Totodată, creșterea reală a volumului veniturilor bugetare
conduce la amplificarea cheltuielilor publice.

2.2. Influența factorului legislativ asupra mărimii resurselor financiare publice în

Republica Moldova

Pornind de la structura sistemului bugetar al Republicii Moldova, este evident rolul şi

importanța bugetului consolidat al țării, care include bugetul de stat şi bugetele locale și care,
împreună, asigură partea covârşitoare a resurselor financiare (în medie, 74% din veniturile totale
ale bugetului public național). În cadrul urmăririi evoluției veniturilor acestui buget, în vederea
identificării tuturor factorilor de influență asupra mărimii, structurii şi a implicațiilor lor, este
necesară, în primul rând, analiza bazei legislative şi a măsurilor întreprinse de către puterea
executivă. Astfel, influența factorului legislativ asupra mărimii resurselor financiare publice
poate fi divizată în câteva etape determinante.
Prima etapă este caracterizată de crearea cadrului legislativ pentru acumularea resurselor
financiare necesare activității statului, asigurării realizării politicii sociale, stimulării activității de
investire şi curente a agenților economici, și începe, în anul 1991, prin instituirea unor noi
impozite şi taxe, dintre care mai importante sunt introducerea TVA şi accizelor la anumite
produse. În 1992, reforma continuă cu liberalizarea prețurilor şi a tarifelor, concomitent cu
elaborarea principiilor de bază ale sistemului impozitării prin adoptarea Legii "Cu privire la
bazele sistemului fiscal" şi definirea Conceptului cu privire la reforma fiscală, în care au fost
determinate principiile de bază ale impozitării, lista impozitelor stabilite pe teritoriul Republicii
Moldova, drepturile și responsabilitatea contribuabililor şi ale organelor fiscale, înlesnirile şi
facilitățile fiscal.
În anul 1993, fundamearea bazei legislative continuă prin Decretul Preşedintelui fiind
introduse următoarele impozite: impozitul asupra bunurilor imobiliare, pe venitul băncilor și din
activitatea de asigurare, tarifele vamale, accizele la unele mărfuri. Prin politica bugetar-fiscală,
din perioada 1991-1993, s-a urmărit mobilizarea resurselor în volumul prognozat, restructurarea
compartimentelor bugetare, excluderea subvențiilor pentru anumite produse şși limitarea sumelor
alocațiilor pentru bugetele locale. Deşi această perioadă se caracterizează prin gradul scăzut al
echității, neutralității și eficienței, totuși, sistemul fiscal începe procesul complex de adaptare la
cadrul economiei de piață.
Etapa a doua urmăreşte perfecționarea sistemului fiscal, astfel încât, în 1994, au fost adoptate
15 legi privind sistemul fiscal și 6 decrete ale Preşedintelui privind impozitele și taxele, orientate
nu numai asupra intensificării funcțiilor fiscale, ci şi asupra susținerii și stimulării producerii.
Astfel, în scopul protecției întreprinderilor mici, a fost adoptată Legea cu privire la susținerea şi
protecția micului business, în conformitate cu care agenții micului business, care se ocupă de
producția și prestarea serviciilor, sunt scutiți de plata impozitului pe beneficiu, de la începutul
activității, pe un anumit termen. In vederea stimulării activității de producție, au fost scutite de
TVA şi impozitul pe bunurile imobiliare întreprinderile de panificație; de impozitul pe bunurile
imobiliare, funciar și rutier - întreprinderile complexului energetic; în scopul reducerii stocurilor
de producție finite,au fost micșorate cu 50% cotele accizelor.În plus, s-a recurs la anularea
datoriilor întreprinderilor agricole, iar la 31 agenți 28 economici ale Ministerului Industriei şi
Ministerului Agriculturii li s-au acordat vacanțe fiscale.
Printre principalele obiective-țintă ale politicii bugetar-fiscale, au fost stabilite reducerea
deficitului bugetar şi perfecționarea sistemului de impunere. Însă, absența unei corelații
strategice între politicile economice adoptate, gestiunea ineficientă a resurselor bugetare,
modificările repetate în legislația fiscală și dezechilibrele structurale au contribuit la
destabilizarea stării economiei naționale.
A treia etapa este cea mai importanta, deoarece, acțiunile legislative sunt orientate spre
consolidarea finanțelor publice, încurajarea activității economice și a sferei sociale şi au drept
obiective atingerea unui nivel de venituri suficient pentru asigurarea funcționării normale a
statului, crearea condițiilor de activitate echitabile pentru toți agenții economici, încasarea stabilă
a veniturilor la buget, îmbunătățirea climatului de business, simplificarea sistemului de
impozitare și gestionare a veniturilor. Evoluția imediat următoare a veniturilor bugetare a fost
afectată de criza financiară regională din 1998, care a condiționat un nou declin al sectorului real.
Deşi se înregistrează scăderea ponderii veniturilor bugetare în PIB, implementarea
consecutivă și femă a politicii bugetar-fiscale, precum și efectuarea cheltuielilor publice în
anumite limite, au condus chiar la diminuarea deficitului bugetar şi atenuarea factorilor de
influență negativă. Obiectivele politicii bugetar-fiscale, în perioada 1998-2000, au fost orientate
spre stimularea activității agenților economici, accelerarea reformelor structurale, sustinerea
micului business si asigurarea condițiilor favorabile în domeniul investițiilor. În scopul realizării
acestor obiective, precum şi pentru imbunătățirea administrării fiscale, au fost întreprinse
următoarele măsuri:
Tabelul 2.2.1 Măsuri de îmbunătățire a administrației fiscale
 Nr. Măsuri de îmbunătățire a administrației fiscale
1 Trecerea la un regim de taxare cu TVA unic cu toate țările-parteneri comerciali, care
simplifică administrarea acestui impozit;
2
Menținerea unui regim comercial liberalizat, cu aplicarea unor cote reduse la tariful
vamal;
3
Reducerea cotelor fiscale pentru persoanele fizice şi juridice;
4 Stimularea producătorilor, care plasează veniturile obținute de la desfășurarea
activității în dezvoltarea producției, reutilarea şi renovarea tehnică, pentru crearea
locurilor de muncă noi;
5
Anularea datoriilor istorice față de buget; crearea Direcției de Umărire şi Controlul
Contribuabililor Mari în cadrul Inspectoratului Fiscal Principal de Stat;

6 Limitarea încasărilor de venituri la buget prin intermediul compensărilor reciproce;

7 Crearea Direcției de Urmărire și Controlul Contribuabililor Mari în cadrul
Inspectoratului Fiscal Principal de Stat
8 Limitarea încasărilor de venituri la buget prin intermediul compensării reciproce
Sursa:Elaborat de autor în baza lucrării Politici moderne privind echilibrul financiar
public. / E Cîmpeanu.București:Editura Universitară ,2005

În dependență de baza legislativă, de funcțiile asumate de guvern şi tendința socială a

politicii promovate, de-a lungul ultimului deceniu, în structura resurselor financiare publice, s-au
înregistrat numeroase modificări. Privite din punct de vedere al conținutului economic şi în
funcție de natura lor, se poate constata că ponderea covârșitoare în formarea bugetului consolidat
dețin veniturile fiscale.
În ceea ce priveşte structura veniturilor fiscale, în țara noastră, se pronunță tendința de scădere
a ponderii impozitelor directe și de creștere a celor indirecte. Tendința actuală de formare a
veniturilor bugetare, pe seama impozitelor indirecte, nu poate fi pozitivă pentru țara noastră,
întrucât afectează direct populația cea mai vulnerabilă. Fenomenul creşterii ponderii impozitelor
indirecte ar trebui să reprezinte un semnal de alarmă pentru analiştii politicii fiscale, deoarece
demonstrează incapacitatea economiei de a susține actualul sistem de impozitare directă, motiv
pentru care statul apelează tot mai mult la impozitele indirecte, impactul cărora este dificil de
identificat de către populație.
Astfel, sistemul fiscal al, Republicii Moldova nu este neutru în raport cu contribuabilii care se
află în situații economice egale. Opțiunea guvernului în favoarea acestor impozite se justifică
prin faptul că contribuabilii consideră achitarea lor drept plată pentru produse, că este mai
dificilă evaziunea fiscală, crește indicele colectării concomitent cu micşorarea cheltuielilor legate
de administrarea acestor impozite, de lipsa efectelor stimulative. Problemele din sfera finanțelor
publice se acutizează din ce în ce mai mult: un anumit număr de întreprinderi suportă o povară
30 tot mai mare şi, în acelaşi timp, sistemul bugetar nu poate să asigure un volum minim necesar
de resurse financiare. Povara fiscală suportată de către plătitorii disciplinați corespunde
standardelor țărilor Idezvoltate, însă sistemul fiscal al țării noastre presupune și un nivel înalt al
intervenției fiscale. Întreprinderile obțin micşorarea nivelului efectiv al impunerii prin
acumularea obligațiilor față de buget. Ca urmare, o mare parte dintre agenții economici plătește
impozite mici sau deloc, fie datorită scutirilor importante, fie ținerii contabilității duble, fie a
altor forme de evaziune.

2.3. Determinarea și evaluarea echilibrului financiar al sistemului bugetar din Republica

Moldova
Dimensiunea echilibrului / dezechilibrului financiar public este relevantă, în primul rând, ca
indicator al consecințelor măsurilor de politică fiscală și bugetară. Însă, există o multitudine de
consecințe, pe care decidenții trebuie să le aprecieze astfel, încât necesitățile diverse de evaluare
să reflecte dacă măsurarea dezechilibrului financiar public este sau nu corectă. De aici, a rezultat
necesitatea existenței mai multor modalități alternative de măsurare, fiecare reprezentând un
anumit grad de adecvare în raport cu nevoile de evaluare.
În prezent sistemul bugetar și bugetarea, în special, joacă un rol pasiv, rezumându-se, în mare
parte, la înregistrarea operațiunilor statului din cadrul economiei. Bugetarea sectorului public
poate avea efecte benefice în dezvoltarea economică prin atribuirea unor funeții, precum sunt:
stimularea activității economice, ținând seama de interesele diferiților participanți; reformarea
unor sectoare sau ramuri; optimizarea procesului bugetar; monitorizarea și perfecționarea
procesului decizional privind intervenția operativă. Pentru a deveni un astfel de instrument
funcțional, este necesară o reevaluare a mecanismelor interne ale sistemului bugetar în vederea
asigurării flexibilității și a optimizării structurii principalelor componente.
Echilibrarea sistemului bugetar este reflectată sub trei aspecte și anume:
1) ca problemă a echilibrării structurale generale, avându-se în vedere echilibrarea resurselor
financiare ale sistemului bugetar cu necesitățile sau cheltuielile acestui sistem;
2) ca problemă a echilibrării verticale, care se referă la echilibrul în repartizarea veniturilor între
verigile sistemului bugetar;
3) ca problemă a echilibrării orizontale, care are în vedere corespondența (suficienta) veniturilor
unităților teritoriale formate in cadrul sistemului bugetar şi al cheltuielilor lor;

În ceea ce priveşte primul aspect, echilibrarea structurală a sistemului bugetar, există o

necesitate impusă de teoria economică, iar problema realizării acesteia în practică rămâne
nesoluționată. Astfel, apare necesitatea analizei dezechilibrului structural, care persistă în
economiile mai multor țări. Egalitatea dintre veniturile și cheltuielile sistemului bugetar este,
deseori, teoretică, ceea ce în practica economică poate apărea în mod accidental.
În realitate, diferența dintre cele două părți ale bugetului are la bază câteva situații:
a)existența inegalității inițiale, se are in vedere deficitul (excedentul) bugetar în punctul 0,
având aceeaşi tendință în dinamică;
b)existența egalității inițiale in punktul 0, insă în dinamică are loc neconcordanța dintre ritmul de
ereştere al veniturilor și al cheltuielilor sistemului bugetar:
c)existenta unei situații mixte, combinate, atunci când neconcordanța dintre volumul veniturilor
şi cheltuielilor bugetare, în punctul inițial, devine tot mai crescândă în dinamică. Din cele trei
situații prezentate, cel mai frecvent întâlnită și specifică pentru Republica Moldova, este situația
mixtă. Veniturile bugetare și necesitățile sistemului bugetar nu se egalează în punctul inițial, mai
mult, există o diferență semnificativă în ritmul creșterii lor, adică o dinamică dezechilibrată.
Dimensionarea dezechilibrului financiar public poate fi realizată prin diverse metode, care se
grupează astfel:
• clasice, respectiv pentru dimensionarea deficitului convențional;
• moderne, care permit dimensionarea deficitului curent, deficitului bugetului public național,
deficitului ce măsoară contribuția diferitelor tranzacții guvernamentale la cererea agregată,
deficitului intern, deficitului extern, deficitului conjunctural, deficitului structural, deficitului
ajustat ciclic, deficitului primar, deficitului operațional, deficitului fiscal, deficitului virtual și
deficitului geamăn.
Determinarca mărimii dezechilibrului financiar se face în funcție de veniturile și cheltuielile
bugetare ce se iau în considerare. In general, literatura economică de specialitate defineşte
dezechilibrul structural ca neconcordanța dintre veniturile bugetare și cheltuielile primare. De
asemenea, se presupune că volumul cheltuielilor primare este determinat atât de ansamblul
legilor şi actelor normative ce reflectă obligațiile guvernului, cât și de eficiența privind finanțarea
serviciilor publice. Din punct de vedere al practicii macroeconomice, asistăm la o politică
unilaterală de corectare a dezechilibrului, care presupune egalarea veniturilor şi a cheltuielilor in
punctul ,,zero" (inițial). Pentru Republica Moldova, o asemenea măsură s-a realizat prin
efectuarea cheltuiclilor în limitele veniturilor real încasate. În acest sens, prezintă interes
determinarea deficitului fiscal primar, care ia in calcul veniturile fiscale obținute din însumarea
veniturilor, de la incasarea impozitelor și taxelor și din contribuțiile la asigurările sociale,
inclusiv contribuția la fondul de asigurari obligatorii de asistentă medieală din ultimii 2 ani.
comparându-se cu volumul total al cheltuielilor primare la nivelul bugetului public național. În
ceea ce priveşte aspectul dinamic, sistemul bugetar poate fi considerat echilibrat atunci când
creșterea anuală a veniturilor bugetare corespunde ritmului de creștere a cheltuielilor primare. In
acest sens, sunt utilizați indicatorii elasticității veniturilor şi a cheltuielilor publice.
Totodată, trebuie să menționăm că valabilitatea acestor evaluări poate fi considerată de bază,
atunci când volumul şi ritmul de creştere a cheltuielilor sunt determinate de obligațiile bugetare
și nu de volumul veniturilor încasate. Dacă constrîngerile bugetare sunt foarte restrictive, astfel,
încât poate fi eliminată chiar și o anumită parte din cheltuielile publice minim necesare, atunci
ritmul creşterii cheltuielilor va fi determinat, în mod unilateral, de ritmul creșterii veniturilor. Pe
de altă parte, întotdeauna există acel minim necesar al cheltuielilor bugetare, care trebuie să fie
realizat (finanțat), indiferent de volumul veniturilor colectate.
Având in vedere cele expuse, dezechilibrul sistemului bugetar poate fi privit prin prisma a
doun situatii și anume:
a)cheltuielile sunt determinate de obligațiile statului privind finanțarea serviciilor publice

b)cheltuielile se efectuează la un nivel minim admis, fără posibilitatea micşorării acestora, chiar
dacă se înregistrează o scădere a veniturilor încasate.

Din situațiile evidențiate mai sus, rezultă complexitatea situației intermediare existente în țara
noastră, atunci când volumul cheltuielilor publice se detemină exclusiv în funcție de veniturile
obținute. Problematica dezechilibrului structural poate fi completată prin includerea în analiză a
componentei cheltuieli de deservire a datoriei (curente) de stat. Astfel, veniturile bugetare anuale
asigură finanțarea nu numai a cheltuielilor primare bugetare, ci şi a cheltuielilor privind
deservirea curentă a datoriei de stat.

În această situație, asigurarea echilibrului primar trebuie să fie în funcție de 2 variabile:

1.Cheltuielile pentru deservirea datoriei de stat

2. Raportul între datoria de stat și PIB

În final, poate fi evidențiată și o a treia posibilitate de analiză a echilibrului bugetar. În

situația existenței unui excedent bugetar general, considerat stabil, echilibrarea întregului sistem
bugetar poate fi evaluată ținând seamă de datoria de stat generală. În acest caz, ritmul de creştere
a veniturilor bugetare trebuie să corespundă ritmului de creştere a cheltuielilor bugetare generale
și a sumelor destinate stingerii datoriei.

Prin urmare, putem evidenția următoarele tehnici de evaluare a echilibrului structural relativ al
sistemului bugetar:

- echilibrarea statică a cheltuielilor primare şi a veniturilor bugetare;

- echilibrarea dinamică a cheltuielilor primare şi a veniturilor bugetare;

- echilibrarea statică, respectiv dinamica a veniturilor şi a cheltuielilor bugetare generale

(primare și a cheltuielilor pentru deservirea datoriei de stat):

-echilibrarea cheltuielilor generale, inclusiv a sumelor destinate stingerii datoriei de stat

generale cu veniturile bugetare.

Necesitatea diferențierii elementelor componente a dezechilibrului structural general in cadrul

analizei este determinată de posibilitatea elaborarii unor măsuri concrete privind echilibrarea
sistemului.În funcție de cauza apariției abaterilor în componenta analizată, pot fi întreprinse și
măsurile optime de corectare. Evident că implementarea unor măsuri de corectare
necorespunzătoare caracterului sau cauzei ce a declanşat discrepanța va conduce la agravarea
situației. De exemplu, încercarea de corectare a componentei dinamice a dezechilibrului
structural printr-o simplă egalare a cheltuielilor bugetare la volumul încasărilor (cazul politicii
bugetare actuale promovate în Republica Moldova), poate avea efecte pozitive doar pe o
perioada scurtă și cu condiția ca mărimile prognozate ale indicatorilor respectivi să corespundă
celor realizate.
CAPITOLUL III. METODE DE EFICIENTIZARE A POLITICII BUGETAR-FISCALE
3.1Premisele și măsuri pentru reformarea sistemului bugetar-fiscal

Analiza argumentelor pro în favoarea necesității tranziției la economia de piață demonstrează

că reforma sistemului fiscal este nu doar o necesitate pentru tranziție ci și o componentă a
complexului minimal de reforme necesară pentru asigurarea realizării procesului de tranziție.
Necesitatea reformei fiscale se lămureşte prin, cel puțin, trei argumente:

• în primul rând, incompatibilitatea sistemului de impozite utilizat în economia centralizată cu

principiile economiei de piață. Acest argument poate fi exemplificat prin faptul că în fostele țări
socialiste, precum este și Moldova, legile fiscale sunt subordonate unor legi cum sunt privind
salarizarea, privind prețurile la mijloacele de producere și producția finită etc. Deseori pentru
compensarea majorării nivelului salarizării și costului mijloacelor de producere în locul majorării
prețurilor de realizare se recurge la diminuarea cotelor de impozitare. Sau un alt exemplu:
deseori autoritățile pot anunța despre introducerea unui nou impozit și el capătă caracter de lege,
însă nu se recurge la şcolarizarea contribuabilului sau/şi nu este necesar acordul lui. Şi ultimul
exemplu: deseori statul cunoaşte care este situația economică a contribuabilului și acest fapt îi
uşurează colectarea impozitului. Nimic asemănător nu este caracteristic unui sistem economic
bazat pe principiile economiei de piață. Cu atất mai mult, mecanismele de colectare a
impozitelor diferă esențial în economia centralizată și în cea de piață;

• în al doilea rând, necesitatea reformei fiscale recurge din interdependența în cadrul sistemului
economic și din faptul că pentru realizarea procesului de tranziție se cere o simultaneitate în
petrecerea unor reforme.În condițiile unei stabilizări a economiei este necesară realizarea a cel
puțin zece reforme.

La aceste reforme se referă:

-Reforma sistemului de dirijare la nivel micro (noi stimulente, autonomic întreprinderilor,

disciplina financiară);

-Reforma formării prețurilor (a nivelului prețului, cât și a prețurilor relative la bunuri); crearea
piețelor competitive;

-Reforma fiscală;
-Reforma sistemului financiar;
-Reforma sistemului de reglare macroeconomică; stabilirea unor drepturi asupra activelor și
pasivelor în economie; crearea piețelor factorilor de producție (muncii, pământului și
capitalului);

-Reforma sistemului informației economice (statistica conturilor naționale, standardele

naționale ale evidenței contabile şși dările de seamă ale întreprinderilor).

-Reforma fiscală, deşi este o componentă a acestui set minimal de reforme paralele, trebuie să
contribuie la realizarea altor reforme economice;

• în al treilea rând, este dificilă reformarea economiei naționale în condițiile instabilității

macroeconomice. Pentru asigurarea stabilității este necesar un control dur asupra deficitului
bugetar.

În timpul apropiat problemele bugetare se pot agrava şi mai mult pe măsura realizării reformelor
economice. Aceasta poate fi condiționat de faptul că unele reforme economice vor necesita
mijloace financiare publice adiționale pe termen scurt în sume mari, în special, pentru
dezvoltarea infrastructurii economice, consolidarea și reorganizarea întreprinderilor industriale,
finanțarea pierderilor băncilor și crearea programelor provizorii de susținere socială a şomerilor
și păturilor social-vulnerabile.

Dat fiind faptul că în ultimii ani se reuşeşte finanțarea parțială a deficitului prin emiterea HVS,
împrumuturi externe și încasări din privatizare este mare probabilitatea că statul va fi nevoit să
recurgă la emiterea banilor pentru finanțarea deficitului, adică se pot crea premise pentru
majorarea inflației. Reforma sistemului fiscal este necesară nu doar pentru satisfacerea
necesităților statului în venituri pentru perioada tranziției, ci şi pentru majorarea elasticității
veniturilor bugetare cu scopul îmbunătățirii situației bugetului pentru o perioadă medie de timp.
Dar totodată reforma fiscală trebuie efectuată luând în considerație stimularea inițiativei private
și antreprenoriale și contribuirea la privatizarea întreprinderilor de stat.

Luând în considerație necesitatea promovării reformei bugetar – fiscale, precum şi Concepția

reformei fiscale în Republica Moldova, , care stabileşte conceptul și direcțiile principale ale
reformei, este necesară implementarea consecventă a reformei. Reforma fiscală este iminentă
perioadei de tranziție, deoarece ea poate fi singura cale de asigurare a finanțării deficitului
bugetar fără consecințe grave asupra stabilității macroeconomice fragile.

Politica bugetar-fiscală trebuie să fie orientată spre consolidarea sistemului financiar, în genere,
și a sectorului bugetar-fiscal, în special.

Pentru aceasta se prevede:

•lichidarea divergențelor şi contradicțiilor din baza legislativă și normativă acumulate în acest

domeniu;

• diminuarea rolului statului în economia națională prin crearea condițiilor favorabile de

dezvoltare a sectorului privat. Aceasta va permite reducerea considerabilă a infrastructurii
statului, finanțate de la buget, precum și vor apărea posibilități de diminuare a poverii fiscale
pentru stimularea unei creşteri economice ulterioare, acompaniată de activizarea investițiilor,
 • crearea stimulentelor pentru consolidarea situației financiare a sectorului real al economiei, în
special, de redistribuire a poverii fiscale asupra acelor sectoare ale economiei în care "pleacă"
mijloacele lichide ale sectorului real (în sectorul bancar, asigurări, servicii), ponderea cărora în
structura PIB-ului este în creștere, iar contribuția la formarea bugetului public național este
neînsemnată. Lichidarea facilităților fiscale şi impunerea echitabili a tuturor sectoarelor
economiei va permite reflectarea justă a fluxurilor financiare spre producere;

• stabilirea unei liste clare de impozite și taxe, aplicarea cărora este admisă pe teritoriul
Republicii Moldova. Pentru organele locale trebuie să fie stabilite cotele maxime de impozitare
admisibile. Aceasta va permite evitarea unei poveri fiscale excedentare asupra agenților
economici, precum și o posibilitate pentru organele locale de a avea o politică fiscală locală;

• stabilirea principiului conform căruia modificări în legislația fiscală pot fi operate doar o
singură dată pe an- odată cu adoptarea legii bugetare amuale, fapt ce va permite asigurarea
stabilității regulilor fiscale și evitarea incertitudinii condițiilor de impozitare;

• limitarea practicii de acordare a garanțiilor de stat. Pentru practica dată trebuie să fie stabilit un
regulament, care ar prevedea responsabilități și obligațiuni pentru mijloacele bugetare (de
exemplu prezentarea business planului, cota statului în garanție să nu depășească 50 la sută,
monitoring-ul creditelor sub garanția de stat);

• excluderea tranzacțiilor barter între agenții economici în relațiile economice atât interne cât și
externe;

• asigurarea transparenței instituției de achiziții publice şi utilizarea eficientă și rațională a

resurselor financiare publice. Urmează a stabili un regim sever de control asupra utilizării
resurselor financiare la toate etapele procesului bugetar şi a stabili responsabilități administrative
pentru neutilizarea după destinație a acestor resurse financiare;

• diminuarea cheltuielilor pentru întreținerea administrației publice locale și centrale în

condițiile diminuării rolului statului în economia națională. Reforma teritorial - administrativă,
precum și eventuala reorganizare a instituțiilor administrației publice centrale cu scopul majorării
eficienței lucrului acestora pot contribui la economisirea mijloacelor bugetare;

• reforma infrastructurii sociale (asigurarea medicală, educația, protecția socială etc.);

• reforma organelor de menținere;

3.2. Măsuri de eficientizare a politicii bugetar-fiscale

Implementarea concomitentă a reformei fiscale, prin care au fost micșorate cotele de impozitare
și introduse scutiri adiționale, și a unui nou sistem de salarizare, care a crescut semnificativ
cheltuielile de personal, pe parcursul anului 2018, a creat riscuri pentru stabilitatea bugetară.

Aceste măsuri de mai jos sunt incluse și în acordul FMI. Ministerul Finanțelor a negociat cu
FMI măsuri care precum cele ce țin de anularea scutirilor la jocurile de noroc și la produsele
petroliere, interzicerea magazinelor duty-free care activează în afara regulamentelor
internaționale, și mărirea accizelor la produse din tutun heat-not-burn, au fost deja adoptate
precum și următoarele:

● Eliminarea scutirii personale a persoanelor fizice cu venituri mai mari de 360 000 de lei
anual
Pentru a readuce elemente de progresivitate în impozitarea persoanelor fizice, s-a propus
modificarea condiției de utilizare a acestei scutiri, astfel încât persoanele fizice cu venituri mai
mari de 360 000 de lei anual sau 30 000 de lei lunar să achite o contribuție mai mare la
buget.Astfel persoanele vizate vor achita un impozit suplimentar de 240 de lei lunar. Este de
menționat că în anul 2018 doar 4891 de persoane din Republica Moldova au venituri mai mari de
360 000 de lei anual. Ministerul Finanțelor a estimat că această modificare va aduce 14 milioane
de lei suplimentare la buget.

● Aplicarea impozitării generale la creșterea de capital, 100% pentru persoane juridice, 50%
pentru persoane fizice
Măsura are drept scop simplificarea administrării fiscale, creșterea gradului de conformare și
eliminarea ambiguității tratamentului fiscal al acestor tranzacții. Proiectul va readuce impozitul
pentru persoanele fizice la 50% din suma excedentară a creșterii de capital. Este de menționat că
persoanele care vând locuințele pe care le dețin în proprietate și în care locuiesc minim 3 ani sunt
scutite de achitarea impozitului pe venit de la creșterea de capital. Persoanele juridice vor achita
impozit pentru întreaga sumă de creștere de capital.

Impactul estimat al acestei măsuri pentru anul 2020 constituie 127 de milioane lei venituri
suplimentare.
● Anularea amnistiei fiscale
Se vor permite controalele fiscale pentru plățile de până în 2018 pentru a spori justiția fiscală și a
pedepsi evaziunile fiscale.Amnistia fiscală a fost una dintre măsurile care au cauzat suspendarea
programul cu Fondul Monetar Internațional.

● Eliminarea scutirii la TVA pentru sectorul HORECA

Proiectul prevede anularea cotei reduse a TVA de 10% și, respectiv, revenirea la cota-standard a
TVA în mărime de 20% pentru livrările efectuate de către agenții economici ce activează în
sectorul HORECA (hotele, restaurante, cafenele). Scutirile de taxe acordate anumitor agenți
economici sau sectoare introduc distorsiuni în sistemul fiscal. În contextul în care legislația
fiscală nu prevede dreptul la restituirea sumei de TVA în cazul în care TVA aferent procurărilor
depășește TVA aferent vânzărilor, cota de TVA 10% creează o presiune constantă asupra
bugetului de stat, în același timp fiind afectat cash-flow-ul întreprinderilor. Prin reducerea cotei
TVA pentru sectorul HORECA, statul a acumulat datorii de 8 milioane de lei agenților
economici HORECA, din cauza diferențelor de cote TVA la care este supus sectorul HORECA
față de celelalte sectoare de la care agenții HORECA fac procurări.

Impactul estimat direct asupra bugetului va constitui 50 de milioane de lei.

● Eliminarea scutirii pentru venitul estimat prin metode indirecte
Serviciul Fiscal de Stat aplică metode indirecte de estimare a veniturilor impozabile atunci când
estimează o diferența semnificativă între veniturile estimate și cele declarate de contribuabil. În
prezent în cazul în care diferența dintre venitul estimat și cel impozabil se adeverește a fi mai
mică de 500 mii lei, acesta este scutit de obligații fiscale, reprezentând de fapt o amnistie fiscală
pentru aceste sume. Această scutire va fi eliminată.

● Taxe pentru protejarea mediului

Proiectul propune majorarea taxelor pentru poluarea mediului cu 20%, care va descuraja
investițiile în mărfurile ce poluează mediul. În același timp, Guvernul intenționează să elaboreze
un mecanism de restituire/reducere a taxei pentru poluarea mediului și să stimuleze investirea în
sisteme de reciclare.

Impactul estimat al acestei măsuri pentru anul 2020 constituie 48 de milioane de lei.
● Aplicarea cu contribuții de asigurări sociale a tichetelor de masă
Proiectul propune impunerea contribuțiilor de asigurări sociale asupra tichetelor de masă,
achitate de angajator (18%) și angajat (6%), dar nu și impozitul pe venit și contribuții la servicii
medicale. Aplicarea contribuțiilor de asigurări sociale va asigura o mai mare sustenabilitate a
Bugetului Asigurărilor de Stat.

● Revizuirea tratamentului fiscal al mărfurilor transportate prin servicii poștale internaționale

Se revizuiește tratamentul fiscal aplicat mărfurilor importate ca urmare a tranzacțiilor comerciale
(B2C – de la business la consumator) prin intermediul trimiterilor poștale internaționale, cu
aplicarea facilităților fiscale și vamale asupra mărfurilor care depășesc plafonul valoric de 200
euro și nu au caracter comercial. Prin prisma modificărilor respective se urmărește asigurarea
concurenței loiale, dar și ajustarea graduală la practicile UE, unde plafonul valoric aplicat
actualmente asupra trimiterilor respective constituie 22 euro.Impactul estimat asupra bugetului
va constitui 170 de milioane de lei.În general, proiectul are ca scop asigurarea concurenței loiale,
respectarea principiului echității fiscale și acumularea adițională a veniturilor bugetare, ca
ulterior acestea să fie direcționate în mod prioritar în domeniile social-economice importante
precum salarizare bugetară, asigurări sociale, dar și investiții în infrastructură, de care vor
beneficia toți cetățenii Republicii Moldova.

Aceste măsuri sunt incluse și în acordul FMI. Notăm că Ministerul Finanțelor a negociat cu FMI
măsuri care să afecteze sectoare economice înguste, fără a pune presiune asupra păturilor social
dezavantajate sau asupra populației pe larg. O parte din măsuri, precum cele ce țin de anularea
scutirilor la jocurile de noroc și la produsele petroliere, interzicerea magazinelor duty-free care
activează în afara regulamentelor internaționale, și mărirea accizelor la produse din tutun heat-
not-burn, au fost deja adoptate. Astăzi au mai fost adoptate următoarele măsuri:

● Eliminarea scutirii personale a persoanelor fizice cu venituri mai mari de 360 000 de lei
anual
Pentru a readuce elemente de progresivitate în impozitarea persoanelor fizice, s-a propus
modificarea condiției de utilizare a acestei scutiri, astfel încât persoanele fizice cu venituri mai
mari de 360 000 de lei anual sau 30 000 de lei lunar să achite o contribuție mai mare la buget.

Astfel persoanele vizate vor achita un impozit suplimentar de 240 de lei lunar. Este de menționat
că în anul 2018 doar 4891 de persoane din Republica Moldova au venituri mai mari de 360 000
de lei anual. Ministerul Finanțelor a estimat că această modificare va aduce 14 milioane de lei
suplimentare la buget.
● Aplicarea impozitării generale la creșterea de capital, 100% pentru persoane juridice, 50%
pentru persoane fizice
Măsura are drept scop simplificarea administrării fiscale, creșterea gradului de conformare și
eliminarea ambiguității tratamentului fiscal al acestor tranzacții. Proiectul va readuce impozitul
pentru persoanele fizice la 50% din suma excedentară a creșterii de capital. Este de menționat că
persoanele care vând locuințele pe care le dețin în proprietate și în care locuiesc minim 3 ani sunt
scutite de achitarea impozitului pe venit de la creșterea de capital. Persoanele juridice vor achita
impozit pentru întreaga sumă de creștere de capital.
Impactul suplimentare.estimat al acestei măsuri pentru anul 2020 constituie 127 de milioane lei
venituri
● Anularea amnistiei fiscale
Se vor permite controalele fiscale pentru plățile de până în 2018 pentru a spori justiția fiscală și a
pedepsi evaziunile fiscale.Amnistia fiscală a fost una dintre măsurile care au cauzat suspendarea
programul cu Fondul Monetar Internațional.

● Eliminarea scutirii la TVA pentru sectorul HORECA

Proiectul prevede anularea cotei reduse a TVA de 10% și, respectiv, revenirea la cota-standard a
TVA în mărime de 20% pentru livrările efectuate de către agenții economici ce activează în
sectorul HORECA (hotele, restaurante, cafenele). Scutirile de taxe acordate anumitor agenți
economici sau sectoare introduc distorsiuni în sistemul fiscal. În contextul în care legislația
fiscală nu prevede dreptul la restituirea sumei de TVA în cazul în care TVA aferent procurărilor
depășește TVA aferent vânzărilor, cota de TVA 10% creează o presiune constantă asupra
bugetului de stat, în același timp fiind afectat cash-flow-ul întreprinderilor. Prin reducerea cotei
TVA pentru sectorul HORECA, statul a acumulat datorii de 8 milioane de lei agenților
economici HORECA, din cauza diferențelor de cote TVA la care este supus sectorul HORECA
față de celelalte sectoare de la care agenții HORECA fac procurări.

Impactul estimat direct asupra bugetului va constitui 50 de milioane de lei.

● Eliminarea scutirii pentru venitul estimat prin metode indirecte

Serviciul Fiscal de Stat aplică metode indirecte de estimare a veniturilor impozabile atunci când
estimează o diferența semnificativă între veniturile estimate și cele declarate de contribuabil. În
prezent în cazul în care diferența dintre venitul estimat și cel impozabil se adeverește a fi mai
mică de 500 mii lei, acesta este scutit de obligații fiscale, reprezentând de fapt o amnistie fiscală
pentru aceste sume. Această scutire va fi eliminată.

● Taxe pentru protejarea mediului

Proiectul propune majorarea taxelor pentru poluarea mediului cu 20%, care va descuraja
investițiile în mărfurile ce poluează mediul. În același timp, Guvernul intenționează să elaboreze
un mecanism de restituire/reducere a taxei pentru poluarea mediului și să stimuleze investirea în
sisteme de reciclare.

Impactul estimat al acestei măsuri pentru anul 2020 constituie 48 de milioane de lei.
● Aplicarea cu contribuții de asigurări sociale a tichetelor de masă
Proiectul propune impunerea contribuțiilor de asigurări sociale asupra tichetelor de masă,
achitate de angajator (18%) și angajat (6%), dar nu și impozitul pe venit și contribuții la servicii
medicale. Aplicarea contribuțiilor de asigurări sociale va asigura o mai mare sustenabilitate a
Bugetului Asigurărilor de Stat.

● Revizuirea tratamentului fiscal al mărfurilor transportate prin servicii poștale internaționale

Se revizuiește tratamentul fiscal aplicat mărfurilor importate ca urmare a tranzacțiilor comerciale
(B2C – de la business la consumator) prin intermediul trimiterilor poștale internaționale, cu
aplicarea facilităților fiscale și vamale asupra mărfurilor care depășesc plafonul valoric de 200
euro și nu au caracter comercial. Prin prisma modificărilor respective se urmărește asigurarea
concurenței loiale, dar și ajustarea graduală la practicile UE, unde plafonul valoric aplicat
actualmente asupra trimiterilor respective constituie 22 euro.

Impactul estimat asupra bugetului va constitui 170 de milioane de lei.

În general, proiectul are ca scop asigurarea concurenței loiale, respectarea principiului echității
fiscale și acumularea adițională a veniturilor bugetare, ca ulterior acestea să fie direcționate în
mod prioritar în domeniile social-economice importante precum salarizare bugetară, asigurări
sociale, dar și investiții în infrastructură, de care vor beneficia toți cetățenii Republicii Moldova.

resurselor financiare la toate etapele procesului bugetar şi a stabili responsabilități administrative

pentru neutilizarea după destinație a acestor resurse financiare;

• diminuarea cheltuielilor pentru întreținerea administrației publice locale și centrale în

condițiile diminuării rolului statului în economia națională. Reforma teritorial - administrativă,
precum și eventuala reorganizare a instituțiilor administrației publice centrale cu scopul majorării
eficienței lucrului acestora pot contribui la economisirea mijloacelor bugetare;

• reforma infrastructurii sociale (asigurarea medicală, educația, protecția socială etc.);

• reforma organelor de menținere a ordinii publice, apărării și securității statului.

CONCLUZIE:
 BIBLIOGRAFIE

I. Acte normative:
1. NOTA INFORMATIVĂ la proiectul legii bugetului de stat pe anul 2019;
2. Proiectul legii bugetului de stat pentru 2019
3. Legea finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale nr. 181 din 25.07.2014
Publicat: 08.08.2014 în Monitorul Oficial Nr. 223-230 art Nr : 519
4. Hotărârea Guvernului cu privire la aprobarea Regulamentului privind organizarea şi
funcţionarea Serviciului Fiscal de Stat nr. 395 din 05.06.2017. Publicat: 09.06.2017
în Monitorul Oficial Nr. 181-189 art Nr: 484;
5. LEGE Nr. 302 din 21.12.2017 cu privire la Serviciul Vamal Publicat: 02.03.2018 în
Monitorul Oficial Nr. 68-76 art Nr : 143 Data intrarii in vigoare: 02.06.2018;
6. Cadrul Bugetar pe Termen Mediu (2019-2021);
II. Lucrări ştiinţifice
7. Iulian Văcărel, „Spre o „nouă filozofie” în materie de resurse financiare publice”, în
Economistul nr. 60 din 30 martie 1998;
8. Brezeanu Petre. Finanţe publice şi fiscalitatea între teorie şi practică / Petre Brezeanu
– Bucureşti: Moldova de mâine, 1998;
9. Secrieru A., Finanţe publice, Chişinău 2004;
10. Văcărel I., Finanţe publice, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti 2000;
11. Manole Tatiana. Finanţe publice, Chişinău APP, 1998;
12. Băcescu M., Macroeconomie: bazele macroeconomiei / M. Băcescu, A. Băcescu. –
Bucureşti: ALL, 1993;
13. Weiner D. Analiza politicilor publice / D. Weiner, R. Aidan. – Chişinău:ARC, 2004;
14. Politici moderne privind echilibrul financiar public. / E
Cîmpeanu.București:Editura Universitară ,2005

III. Webografie
15. www.lex.justice.md
16. www.mf.gov.md
17. www.statistica.gov.md
18. www.demo.weblex.md
19. www.fisc.md
 Anexa 2.

Republica Moldova

PARLAMENTUL

LEGE Nr. 303 
din  30.11.2018

bugetului de stat pentru anul 2019

Publicat : 22.12.2018 în Monitorul Oficial Nr. 504-511     art Nr : 842     Data intrarii in
vigoare : 01.01.2019

Capitolul I
DISPOZIȚII GENERALE
    Art. 1. – (1) Bugetul de stat pentru anul 2019 se aprobă la venituri în sumă de 42125500,0
mii de lei şi la cheltuieli în sumă de 47664200,0 mii de lei, cu un deficit în sumă de
5538700,0 mii de lei.
    (2) Indicatorii generali şi sursele de finanţare ale bugetului de stat se prezintă în anexa nr.
1.
    (3) Componența veniturilor bugetului de stat și sursele de finanțare a soldului bugetar se
prezintă în anexa nr. 2.
    (4) Bugetele autorităților finanțate de la bugetul de stat la cheltuieli și resurse se prezintă în
anexa nr. 3.
    (5) Cheltuielile bugetului de stat conform clasificației funcționale se prezintă în anexa nr. 4.
    (6) Volumul cheltuielilor de personal pe autorități publice centrale se prezintă în anexa nr.
5.
    Art. 3. – Se aprobă în bugetul de stat alocaţii pentru:
    a) transferuri către alte bugete și fonduri:
    – la bugetul asigurărilor sociale de stat – în sumă de 8880733,0 mii de lei, inclusiv pentru
acoperirea deficitului bugetului asigurărilor sociale de stat –2839685,8 mii de lei;
    – la fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală – în sumă de 2831330,0 mii de lei,
inclusiv pentru asigurarea unor categorii de persoane conform legislației –2719265,1 mii de
lei, pentru realizarea programelor naționale în domeniul ocrotirii sănătății – 72278,3 mii de lei
şi din contul împrumutului acordat de Banca Mondială în cadrul proiectului „Modernizarea
sectorului sănătăţii în Republica Moldova” – 39786,6 mii de lei;
    – la bugetele locale – în sumă totală de 11148740,4 mii de lei, inclusiv pentru acoperirea
veniturilor ratate de la impozitul pe venit din salariul persoanelor fizice și de la alte impozite
– 311783,2 mii de lei, pentru susținerea copiilor plasați în servicii sociale de asistență
parentală profesionistă și case de copii de tip familial – 3627,3 mii de lei, din contul
împrumutului acordat de Banca Mondială în cadrul proiectului „Reforma învăţămîntului în
Moldova” pentru procurarea utilajului și mobilierului școlar – 14100,0 mii de lei şi dotarea
laboratoarelor – 3000,0 mii de lei. Pentru implementarea unui proiect-pilot de organizare a
alimentației în sistemul de învățămînt, cheltuielile aferente alimentației copiilor/elevilor din
instituțiile publice de învățămînt general din raionul Strășeni, începînd cu 1 aprilie 2019, vor
fi gestionate de către Consiliul raional Strășeni.
    b) lucrări de renovare a instituţiilor de învăţămînt primar, gimnazial şi liceal din subordinea
autorităţilor publice locale –în sumă de 4200,0 mii de lei din contul împrumutului acordat de
Banca Mondială în cadrul proiectului „Reforma învăţămîntului în Moldova”. Repartizarea
acestor alocaţii se va efectua în modul stabilit de Guvern;
    c) plata cotizaţiilor în organizaţiile internaţionale al căror membru este Republica Moldova
– în sumă de 60930,8 mii de lei, pentru implementarea Strategiei de reformă a administraţiei
publice (inclusiv cheltuieli de personal) – în sumă de 55000,0 mii de lei, pentru activităţi de
reintegrare a ţării – în sumă de 15000,0 mii de lei. Repartizarea acestor alocaţii se va efectua
în baza hotărîrilor de Guvern;
    d) Fondul de rezervă şi Fondul de intervenţie ale Guvernului – în sumă de 50000,0 mii de
lei şi, respectiv, în sumă de 20000,0 mii de lei;
    e) susţinerea programului de granturi pentru iniţiativele tinerilor la nivel local – în sumă de
3000,0 mii de lei. Repartizarea acestor alocaţii se va efectua în modul stabilit de Guvern;
    f) susținerea programului Diaspora Acasă Reușește „DAR 1+3” – în sumă de 10000,0 mii
de lei. Repartizarea acestor alocații se va efectua în modul stabilit de Guvern;
    g) implementarea sistemului unitar de salarizare în sectorul bugetar – în sumă
de 426355,6 mii de lei. Repartizarea acestor alocații pe autorități publice se va efectua în baza
hotărîrilor de Guvern.
    [Art.3 lit.c) modificată prin LP27 din 11.03.19, MO94-99/15.03.19 art.166; în vigoare
15.03.19]

    
Poziţia Denumirea mărfii Unitatea de măsură Preţul minim
tarifară de referinţă, în
lei
2402 20 Ţigarete care conţin    
tutun:
– cu filtru 1 pachet/valoarea în lei 25
– fără filtru 1 pachet/valoarea în lei 19
    (2) Preţul de vînzare cu amănuntul pentru ţigaretele (pachet unitar) cu filtru/fără filtru,
poziţia tarifară 2402 20, nu poate fi mai mic decît preţul minim de referinţă stabilit la alin. (1).
    (3) Comercializarea ţigaretelor cu filtru/fără filtru la preţuri mai mici decît preţurile minime
de referinţă se sancţionează cu amendă în mărime de 50% din valoarea ţigaretelor respective,
pornind de la preţul minim de referinţă respectiv, dar nu mai puţin de 1000 de lei.
    (4) Amenda stabilită se percepe la bugetul de stat prin decizia adoptată de Serviciul Fiscal
de Stat.
    Art. 18. – Ministerul Finanţelor se autorizează:
    a) să modifice, la cererea întemeiată a autorităţilor publice centrale, indicatorii stabiliţi ai
bugetului de stat la venituri şi cheltuieli în funcţie de volumul granturilor, al donaţiilor, al
sponsorizărilor şi al altor mijloace intrate suplimentar cu titlu gratuit în posesia
autorităţilor/instituţiilor bugetare;
    b) să redistribuie, la cererea întemeiată a autorităților publice centrale, între categorii
economice de cheltuieli alocaţiile aprobate unei autorităţi bugetare, fără afectarea sumelor
aprobate la nivel de program/subprogram;
    c) să redistribuie, la propunerea Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi
Mediului:
    – alocaţiile aprobate pentru Fondul naţional pentru dezvoltare regională, în baza deciziei
Consiliului Naţional de Coordonare a Dezvoltării Regionale;
    – alocaţiile aprobate pentru Fondul ecologic naţional, în baza deciziei Consiliului de
administrare;
    d) să redistribuie, la propunerea Comisiei Electorale Centrale, mijloacele alocate pentru
organizarea alegerilor parlamentare între Comisia Electorală Centrală şi Ministerul Afacerilor
Externe şi Integrării Europene în scopul constituirii şi funcţionării secţiilor de votare peste
hotare;
    e) să redistribuie, la propunerea Ministerului Educației, Culturii și Cercetării în baza
cererilor întemeiate ale autorităților publice locale, alocațiile aprobate pentru acordarea
compensațiilor bănești personalului didactic din instituțiile publice de învățămînt general, ca
urmare a modificării numărului de beneficiari;
    f) să redistribuie, la propunerea întemeiată a Agenției Naționale pentru Cercetare și
Dezvoltare, mijloacele alocate pentru organizarea și desfășurarea concursurilor de proiecte, pe
autorități publice centrale, fondatori ai instituțiilor din domeniul științei și inovării;
    g) să contracteze, pe parcursul anului bugetar, împrumuturi interne pe piața valorilor
mobiliare de stat peste limitele prevăzute de bugetul de stat, cu scadență în anul 2019, pentru
acoperirea decalajului temporar de casă al bugetului de stat;
    h) să emită valori mobiliare de stat pentru crearea rezervei de lichidități în scopul reducerii
riscului de lichiditate al bugetului de stat;
    i) să recrediteze, din contul împrumuturilor externe, autorităţile executive ale unităţilor
administrativ-teritoriale, drept garanţie de rambursare servind inclusiv transferurile cu
destinaţie generală de la bugetul de stat către bugetele locale respective;
    j) să modifice raporturile dintre bugetul de stat şi bugetele locale în cazul delegării, în temei
legal, a unor competenţe sau al retragerii lor, în cazul trecerii, în modul stabilit, a unor
instituţii din subordinea autorităţilor publice locale în subordinea autorităţilor publice centrale
şi viceversa, precum şi în cazul trecerii unor instituţii din subordinea autorităţilor publice
locale de nivelul întîi în subordinea autorităţilor publice locale de nivelul al doilea şi
viceversa;
    k) să redistribuie transferurile cu destinaţie specială de la bugetul de stat, prevăzute la
anexa nr. 7, între bugetele locale de nivelul întîi şi nivelul al doilea şi între bugetele locale de
acelaşi nivel.
    Art. 19. – Guvernul se abilitează cu dreptul de a forma în componența bugetului de stat un
fond de compensare pentru acoperirea necesităţilor stringente ale autorităţilor publice locale
ca urmare a reformării sistemului de raporturi între bugetul de stat şi bugetele locale.
    Art. 20. – Prezenta lege intră în vigoare la 1 ianuarie 2019.

    PREŞEDINTELE PARLAMENTULUI                         Andrian CANDU

    Nr. 303. Chișinău, 30 noiembrie 2018.

Anexa 3

Indicatorii generali şi sursele de finanţare ale bugetului de stat

Denumirea Cod Suma, mii lei

Venituri, total 1 42125500,0
Impozite și taxe 11 37337373,0
Granturi primite 13 1960259,6
Alte venituri 14 2804915,2
Transferuri primite în cadrul bugetului public
național 19 22952,2
Cheltuieli, total 2+3 47664200,0
dintre care:    
 Cheltuieli de personal 21 7006331,9
Transferuri acordate în cadrul bugetului public
național 29 22860803,4
Investiții capitale în active materiale în curs de
execuție 3192 2374183,6
Sold bugetar -5538700,0
Surse de finanțare, total 4+5+9 5538700,0
Active financiare 4 -876645,2
Creanțe interne 41 228050,0
Împrumuturi recreditate interne între bugete 46 43838,0
Împrumuturi recreditate interne instituțiilor
nefinanciare și financiare 47 -1149684,5
Creanțe externe 48 1151,3
Datorii 5 6729396,4
Datorii interne 51 2490000,0
Împrumuturi externe 59 4239396,4
Modificarea soldului de mijloace bănești  9 -314051,2

Anexa 4.

Componența veniturilor bugetului de stat și sursele de finanțare

a soldului bugetar

Denumirea Cod Suma, mii lei

Venituri, total  1 42125500,0
Impozite și taxe 11 37337373,0
Impozite pe venit 111 7189400,0
Impozit pe venitul persoanelor fizice 1111 1472700,0
Impozit pe venitul persoanelor juridice 1112 5716700,0
Impozite pe proprietate 113 55000,0
Impozite pe proprietate cu caracter ocazional 1133 2000,0
 Denumirea Cod Suma, mii lei
Alte impozite pe proprietate 1136 53000,0
Impozite și taxe pe mărfuri și servicii 114 28181273,0
Taxa pe valoarea adăugată 1141 20129000,0
Accize 1142 6729493,0
Taxe pentru servicii specifice 1144 10900,0
Taxe şi plăţi pentru utilizarea mărfurilor şi pentru
practicarea unor genuri de activitate 1145 391400,0
Alte taxe pentru mărfuri şi servicii 1146 920480,0
Taxa asupra comerțului exterior și operațiunilor
externe 115 1911700,0
Taxe vamale şi alte taxe de import 1151 1282600,0
Alte taxe asupra comerţului exterior şi operaţiunilor
externe 1156 629100,0
Granturi primite 13 1960259,6
Granturi primite de la guvernele altor state 131 46333,1
Granturi curente primite de la guvernele altor state 1311 46333,1
Granturi capitale primite de la guvernele altor state 1312  
Granturi primite de la organizațiile internaționale 132 1913926,5
Granturi curente primite de la organizațiile internaționale 1321 1562732,0
Granturi capitale primite de la organizațiile internaționale 1322 351194,5
Alte venituri 14 2804915,2
Venituri din proprietate 141 388070,4
Dobînzi încasate 1411 295702,4
Dividende primite 1412 89500,0
Renta 1415 2868,0
Venituri din vînzarea mărfurilor și serviciilor 142 1870182,9
Taxe şi plăţi administrative 1422 695708,9
Comercializarea mărfurilor şi serviciilor de către
instituţiile bugetare 1423 1174474,0
Amenzi și sancțiuni 143 463764,3
Donații voluntare 144 11343,9
Alte venituri și venituri neidentificate 145 71553,7
Transferuri primite în cadrul bugetului public național 19 22952,2
Transferuri primite între bugetul de stat şi bugetele
locale 191 22952,2
Surse de finanțare, total   5538700,0
Active financiare 4 -876645,2
Creanțe interne 41 228050,0
Acţiuni şi alte forme de participare în capital în
interiorul ţării 415 -164450,0
Alte creanţe interne ale bugetului 418 392500,0
Împrumuturi recreditate interne între bugete 46 43838,0
Împrumuturi recreditate între bugetul de stat și
bugetele locale 461 43838,0
Împrumuturi recreditate interne instituțiilor
nefinanciare și financiare 47 -1149684,5
Împrumuturi recreditate instituțiilor nefinanciare 471 -654386,6
Împrumuturi recreditate instituțiilor financiare 472 -495297,9
Creanțe externe 48 1151,3
Garanţii externe 484 1151,3
 Denumirea Cod Suma, mii lei
Datorii 5 6729396,4
Datorii interne 51 2490000,0
Valori mobiliare de stat, cu excepția acțiunilor 513 2540000,0
Valori mobiliare de stat emise pe piaţa primară 5131 1570000,0
Valori mobiliare de stat emise pentru alte scopuri 5134 970000,0
Garanții de stat interne 514 -50000,0
Garanții de stat interne 5141 -50000,0
Împrumuturi externe 59 4239396,4
Împrumuturi externe 595 4239396,4
Primirea împrumuturilor externe 6444264,4
Rambursarea împrumuturilor externe -2204868,0
Modificarea soldului de mijloace bănești  9 -314051,2

Tabelul sumar al veniturilor Anexa 5.

    2016 2017 2018 2019 2020 2021
    Efectiv Efectiv Aprobat Prognozat Prognozat Prognozat
    (mil. lei)
Total venituri și granturi 45 954 53 378 57 000 62 157 66 960 72 611
Impozite și taxe 42 507 49 988 51 918 57 977 63 387 69 111
Impozitul pe venitul persoanelor fizice 3 181 3 649 3 852 4 252 4 626 5 059
Impozitul pe venitul persoanelor juridice 3 363 4 074 4 481 5 137 5 761 6 439
TVA 14 564 16 870 17 230 19 611 21 584 23 423
Accize 4 546 5 950 5 903 6 667 7 236 7 981
Taxe asupra comerțului exterior 1 452 1 5981 1 598 1 848 2 062 2 165
Impozite pe proprietate 403 546 543 577 588 598
Contribuții de asigurări sociale de stat 10 036 11 864 12 546 13 816 15 059 16 509
Prime de asigurări obligatorii de
asistență medicală 3 240 3 648 3 924 4 256 4 635 5 076
Alte impozite și taxe 1 722 1 796 1 841 1 813 1 836 1 861
Alte venituri 2 074 2 381 2 252 2 687 2 615 2 780
Granturi 1 373 1 009 2 830 1 493 958 720
    % din PIB
Total venituri și granturi 33,9 35,5 35,6 34,9 34,5 34,3
Impozite și taxe 31,4 33,2 32,4 32,6 32,7 32,7
Impozitul pe venitul persoanelor fizice 2,3 2,4 2,4 2,4 2,4 2,4
Impozitul pe venitul persoanelor juridice 2,5 2,7 2,8 2,9 3,0 3,0
TVA 10,8 11,2 10,8 11,0 11,1 11,1
Accize 3,4 4,0 3,7 3,7 3,7 3,8
Taxe asupra comerțului exterior 1,1 1,1 1,0 1,0 1,1 1,0
Impozite pe proprietate 0,3 0,4 0,3 0,3 0,3 0,3

Anexa 6.

Cheltuielile bugetului de stat conform clasificației funcționale

Denumirea Cod Suma, mii lei
Servicii de stat cu destinatie genera 01 8244641,8
Autorități legislative și executive, servicii bugetar-fiscale,
afaceri externe 011 2315824,7
Servicii generale 013 642428,3
Cercetări științifice fundamentale 014 203873,4
Cercetări științifice aplicate legate de servicii de stat cu destinație
general 015 32462,9
Servicii de stat cu destinație generală neatribuite la alte grupe 016 988905,5
Serviciul datoriei 017 1944592,4
Raporturi între nivelele administrației publice 018 2116554,6
Apărare națională 02 636165,9
Forțe de apărare națională 021 392427,6
Alte servicii în domeniul apărării neatribuite la alte grupe 025 243738,3
 Denumirea Cod Suma, mii lei
Ordine publică și securitate națională 03 4743336,7
Afaceri interne 031 2534146,2
Servicii de protecție civilă și situații excepționale 032 346143,7
Justiție 033 983414,2
Sistemul penitenciar 034 720833,7
Cercetări științifice aplicate în domeniul ordinii publice și
securității naționale 035 1818,3
Alte servicii în domeniul ordinii publice și securității naționale
neatribuite la alte grupe 036 156980,6
Servicii în domeniul economiei 04 7811218,8

Anexa 7.
Bugetele şi resursele autorităților finanțate de la bugetul de stat
– mii lei –
Denumirea Cod Total Inclusiv
cheltuieli resurse venituri resurse ale
generale colectate proiectelor
finanțate
din surse
externe
Secretariatul Parlamentului 0101 169769,8 166955,8 1115,0 1699,0
Aparatul Președintelui
Republicii Moldova 0102 32961,3 32961,3    
Curtea Constituțională 0103 17225,6 17225,6    
Curtea de Conturi 0104 52178,5 52108,5 70,0  
Cancelaria de Stat 0201 523931,7 330186,8 54637,9 139107,0
Ministerul Finanțelor 0203 1397103,7 1288043,7 38780,4 70279,6
 – mii lei –
Denumirea Cod Total Inclusiv
cheltuieli resurse venituri resurse ale
generale colectate proiectelor
finanțate
din surse
externe
Ministerul Justiției 0204 925941,6 766602,6 11356,0 147983,0
Ministerul Afacerilor Interne 0205 2815918,7 2600187,0 132412,5 83319,2
Ministerul Afacerilor Externe și
Integrării Europene 0206 455013,9 416213,9 38800,0  
Ministerul Apărării 0207 746965,8 703621,3 34000,0 9344,5
Ministerul Economiei și
Infrastructurii 0218 4801743,1 2526647,2 486374,4 1788721,5
Ministerul Agriculturii,
Dezvoltării Regionale și
Mediului 0219 2470538,6 1976236,7 67838,3 426463,6

Anexa 8.
 Anexa 9.

Republica Moldova

GUVERNUL

HOTĂRÎRE Nr. 851 
din  20.08.2018

cu privire la aprobarea Cadrului bugetar 

pe termen mediu (2019-2021)

Publicat : 28.09.2018 în Monitorul Oficial Nr. 366-376     art Nr : 965     Data intrarii in
vigoare : 28.09.2018

    Guvernul HOTĂRĂȘTE:

    1. Se aprobă Cadrul bugetar pe termen mediu (2019-2021) (se anexează).
    2. Cadrul bugetar pe termen mediu (2019-2021) va servi organelor centrale de specialitate
ale administrației publice și altor autorități administrative centrale ca suport la planificarea
proiectului bugetului de stat pentru anul 2019, iar autorităților administrației publice locale –
la planificarea bugetelor locale și a programelor locale de dezvoltare a teritoriilor respective.
    3. Prezenta hotărîre intră în vigoare la data publicării.

    PRIM-MINISTRU                                                                 Pavel FILIP

    Contrasemnează:
    Ministrul finanțelor                                                                Octavian Armașu

    Nr. 851. Chişinău, 20 august 2018.

    cadrul bugetar

Anexa 9.
 Volumul cheltuielilor de personal pe autorități publice centrale
Denumirea Cod Suma, mii lei
Secretariatul Parlamentului 0101 109397,4
Aparatul Președintelui Republicii Moldova 0102 13706,8
Curtea Constituțională 0103 10852,1
Curtea de Conturi 0104 43219,0
Cancelaria de Stat 0201 116084,0
Ministerul Finanțelor 0203 931121,0
Ministerul Justiției 0204 353104,5
Ministerul Afacerilor Interne 0205 1839751,2
Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene 0206 53849,2
Ministerul Apărării 0207 489314,4
Ministerul Economiei și Infrastructurii 0218 143221,0
Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului 0219 198633,7
Ministerul Educației, Culturii și Cercetării 0220 453675,8
Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale 0221 495212,0
Biroul Național de Statistică 0241 71411,4
Agenția Relații Funciare și Cadastru 0242 4558,2
Agenția Relații Interetnice 0243 1823,2
Agenția „Moldsilva” 0244 2296,7
Centrul Național Anticorupție 0247 97994,9
Agenția Medicamentului și Dispozitivelor Medicale 0248 16131,0
Agenția Proprietății Publice 0249 16192,5
Agenția Națională pentru Cercetare și Dezvoltare 0250 3226,6
Agenția de Investiții 0251 4792,0
Agenţia de Stat pentru Proprietate Intelectuală 0252 50363,0
Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor 0275 112010,9
Agenția Națională Antidoping 0277 388,9
Centrul Serviciului Civil 0279 900,8
Consiliul Superior al Magistraturii 0301 339285,8
Consiliul Superior al Procurorilor 0302 5474,1
Procuratura Generală 0303 302373,5
Oficiul Avocatului Poporului 0401 7430,7
Comisia Electorală Centrală 0402 11881,5
Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal 0403 5476,3
Consiliul Coordonator al Audiovizualului 0404 5790,0
Consiliul Concurenței 0405 16448,1
Serviciul de Informații și Securitate 0406 137879,7
Autoritatea Națională de Integritate 0407 16793,1
Serviciul de Protecție și Pază de Stat 0408 63868,9
Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității 0409 1960,8
Agenția Națională pentru Soluționarea Contestațiilor 0410 3572,8
Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor 0411 9374,7
Academia de Științe a Moldovei 0501 8621,4
Institutul Național al Justiției 0502 10512,7
Acțiuni generale 0799 426355,6
TOTAL   7006331,9