Sunteți pe pagina 1din 5

Rusia (în rusă Росси́ я, transliterat: Rossia; pronunție rusă: /rɐˈsʲijə/), oficial Federația Rusă (în rusă

Росси́ йская Федера́ция, transliterat: Rossiiskaia Federația, pronunțat /rɐˈsʲijskəjə fʲɪdʲɪˈratsɨjə/), este o
țară în Eurasia.[6] Cu 17.125.200 km², Rusia este cea mai întinsă țară din lume, acoperind peste o optime
din suprafața locuită a Pământului, și a noua ca populație, cu peste 144 de milioane de oameni în
decembrie 2017, excluzând Crimeea. Aproximativ 77% din populație trăiește în partea vestică,
europeană, a țării. Capitala Rusiei, Moscova, este unul dintre cele mai mari orașe din lume(d); alte mari
orașe(d) sunt Sankt Petersburg, Novosibirsk, Ekaterinburg și Nijni Novgorod.

Extinsă pe aproape toată Asia de Nord și pe o mare parte din Europa de Est, Rusia se întinde pe
unsprezece fuse orare(d) și cuprinde o gamă largă de tipuri de mediu(d) și forme de relief. De la nord-
vest spre sud-est, Rusia are frontiere terestre(d) cu Norvegia, Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania și
Polonia (ambele cu Regiunea Kaliningrad), Belarus, Ucraina, Georgia, Azerbaidjan, Kazahstan, China,
Mongolia și Coreea de Nord. Are frontiere maritime(d) cu Japonia în Marea Ohotsk și cu SUA (statul
Alaska) în Strâmtoarea Bering.

Slavii răsăriteni au apărut ca grup identificabil în Europa între secolele al III-lea și al VIII-lea e.n.[7]
Întemeiat și guvernat de o elită războinică varegă și de urmașii ei, statul medieval Rutenia a apărut în
secolul al IX-lea. În 988, el a adoptat creștinismul ortodox de la Imperiul Bizantin,[8] începând o sinteză a
culturilor bizantină și slavă care a definit cultura rusă(d) în următorul mileniu.[8] Rutenia s-a dezintegrat
în cele din urmă în mai multe state mici; majoritatea teritoriilor sale au fost apoi invadate de mongoli și
au devenit tributare Hoardei de Aur nomade în secolul al XIII-lea.[9] Marele Cnezat al Moscovei a
reunificat treptat principatele rusești din jur și a obținut independența față de Hoarda de Aur. Până în
secolul al XVIII-lea, această țară își întinsese mult granițele prin cuceriri, anexări și explorări(d),
transformându-se în Imperiul Rus, al treilea imperiu ca întindere din istorie, din Polonia în vest până în
Alaska în est.[10][11]

După Revoluția Rusă, Republica Sovietică Federativă Socialistă Rusă a devenit principala și cea mai mare
republică constituantă a Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste, primul stat socialist prin constituție din
lume.[12] Deși inițial aliată cu Germania Nazistă, Uniunea Sovietică a jucat un rol decisiv în victoria
Aliaților în al Doilea Război Mondial,[13][14] din care a ieșit ca superputere mondială rivală cu Statele
Unite în Războiul Rece. Epoca sovietică a adus unele dintre cele mai importante realizări tehnologice(d)
ale secolului al XX-lea, între care primul satelit artificial și lansarea primilor oameni în spațiu. Până la
sfârșitul lui 1990, Uniunea Sovietică avea a doua economie a lumii, cea mai mare armată permanentă
din lume și cel mai mare stoc de arme de distrugere în masă.[15][16][17] După dizolvarea Uniunii
Sovietice în 1991, au apărut douăsprezece republici independente: Rusia, Ucraina, Belarus, Kazahstan,
Uzbekistan, Armenia, Azerbaidjan, Georgia, Kîrgîzstan, Moldova, Tadjikistan, Turkmenistan, iar Statele
Baltice anexate forțat și-au redobândit independența: Estonia, Letonia, Lituania; RSFS Rusă s-a
reconstituit sub forma Federației Ruse și este recunoscută în dreptul internațional ca continuatoare a
personalității legale și succesoare a Uniunii Sovietice.[18] Este guvernată ca republică federală
semiprezidențială.
Economia rusă este a douăsprezecea ca mărime după PIB nominal și a șasea după paritatea puterii de
cumpărare în 2015.[19] Bogatele resurse minerale și energetice ale Rusiei sunt cele mai mari din lume,
[20] țara fiind unul dintre principalii producători de țiței(d) și gaze naturale(d) din lume.[21][22] Este una
dintre cele cinci țări recunoscute ca deținătoare de arme nucleare și posedă cel mai mare arsenal de
distrugere în masă.[23] Rusia se revendică mare putere și ca putere regională(d) având ambiții de
potențială superputere. Este membru permanent(d) al Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite și
partener activ al ASEAN,[24][25][26] precum și membru al Organizației pentru Cooperare de la Shanghai,
al G20, al Consiliului Europei, al Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC), al Organizației pentru
Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), și al Organizației Mondiale a Comerțului (WTO), precum și
membrul conducător al Comunității Statelor Independente (CSI), al Organizației Tratatului de Securitate
Colectivă (CSTO) și unul din cei cinci membri ai Uniunii Economice Eurasiatice, împreună cu Armenia,
Belarus, Kazahstan și Kîrgîzstan.

Cuprins

1 Etimologia

2 Istoria

2.1 Istoria timpurie

2.2 Rusia Kieveană

2.3 Marele Cnezat al Moscovei

2.4 Țaratul Rusiei

2.5 Rusia imperială

2.6 Revoluția din Februarie și Republica Rusă

2.7 Rusia sovietică și războiul civil

2.8 Uniunea Sovietică

2.9 Federația Rusă

3 Politică

3.1 Guvernare

3.2 Relații externe

3.3 Armata

3.4 Împărțire politico-administrativă

4 Geografie
4.1 Clima

4.2 Biodiversitatea

5 Economia

5.1 Corupția

5.2 Agricultura

5.3 Energie

5.4 Transporturi

5.5 Știință și tehnologie

5.6 Explorarea spațiului

5.7 Alimentarea cu apă și canalizarea

6 Demografia

6.1 Cele mai mari orașe

6.2 Grupuri etnice

6.3 Limbile

6.4 Religia

6.5 Sănătate

6.6 Educație

7 Cultura

7.1 Cultura populară și preparatele culinare

7.2 Arhitectura

7.3 Artele vizuale

7.4 Muzică și dans

7.5 Literatură și filozofie

7.6 Cinema, animație și mass-media

7.7 Sport

7.8 Sărbătorile și simbolurile naționale

7.9 Turism

8 Note

Etimologia
Numele Rusia este derivat din Rus'(d), numele unui stat medieval astăzi tradus în română ca Rutenia și
populat în mare parte de către slavii răsăriteni. Acest nume propriu a devenit, ulterior, mai proeminent
și țara a început să fie numită de către locuitorii ei Русская Земля („Russkaia zemlea”), care poate fi
tradus ca „Pământul rusesc” sau „Țara Rusilor". Numele Rus(d) în sine provine de la rusii medievali,
negustori și războinici suezi(d)[27][28] care au trecut Marea Baltică și au fondat un stat centrat în
Novgorod, care mai târziu a devenit Rusia Kieveană.

Versiunea latină a numelui Rus' era Rutenia(d), de unde numele de Rutenia. aplicat mai ales regiunilor
de sud și de vest ale teritoriilor fostului stat medieval, adiacente Europei Catolice. În scopul de a distinge
Rusia Kieveană de alte state derivate din ea, este numită Rutenia Kieveană de către istoriografia
modernă. Numele actual al țării, Россия (Rossia), vine de la denumirea greacă bizantină(d) pentru țara
Rus'(d), Ρωσσία Rossía—scris Ρωσία (Rosía pronunțat [roˈsia]) în greaca modernă.[29]

Modul standard de denumire a cetățenilor Rusiei în română este „ruși”;[30] în rusă cuvântul fiind
rossiane (россияне). Există însă două cuvinte rusești care se traduc în română ca „ruși”. Unul este
„русские” (russkie), care de cele mai multe ori înseamnă „etnici ruși”. Altul este „россияне” (rossiane),
care înseamnă „cetățeni din Rusia(d), indiferent de etnie”.

Istoria

Articol principal: Istoria Rusiei.

Istoria timpurie

Pastoralismul nomad(d) s-a dezvoltat în stepa Pontico-Caspică începând cu Epoca Cuprului.[31]

În antichitatea clasică(d), stepa Pontică era denumită Sciția. Începând cu secolul al VIII-lea î.e.n.,
negustorii antici greci au adus civilizația lor în prăvălliile din Tanais și Phanagoria. Unii exploratori greci,
cel mai cunoscut dintre aceștia fiind Pytheas, au ajuns chiar până la actualul Kaliningrad, la Marea
Baltică. Romanii s-au așezat și ei pe țărmul vestic al Mării Caspice, unde imperiul lor avea extremitatea
răsăriteană.[32] În secolele al III-lea și al IV-lea e.n., există legende despre un regat got al lui Oium(d) în
sudul Rusiei care a fost, apoi, cucerit de huni. Între secolele al III-lea și al VI-lea e.n., Regatul Bosforului, o
entitate statală elenistică succesoare a coloniilor grecești,[33] a căzut și el sub presiunea invaziilor unor
popoare războinice nomade, ca hunii și avarii.[34] Popor turcic, hazarii au dominat stepele Volgăi
inferioare dintre Mările Caspică și Neagră până în secolul al X-lea.[35]

Rușii moderni consideră drept strămoși triburile slave(d), despre care unii specialiști spun că ar fi
originare din zonele împădurite ale mlaștinilor Pinsk.[36] Slavii răsăriteni s-au stabilit treptat în vestul
Rusiei, în două valuri: unul dinspre Kiev spre actualele Suzdal și Murom și un altul din Polotsk spre
Novgorod și Rostov. Începând din secolul al VII-lea, slavii răsăriteni formează cea mai mare parte a
populației vestului Rusiei[37] și au asimilat popoarele fino-ugrice(d) băștinașe, inclusiv meria(d),
muromii(d), și meșcerii(d), triburile scite și sarmatice iar mai târziu și triburile varegilor de origine
germanică.