Sunteți pe pagina 1din 4

ACADEMIA DE STUDII

ECONOMICE – BUCUREȘTI

Facultatea: Business și Turism

ESEU – PRINCIPIUL „MÂINII INVIZIBILE” – DE LA


EGOISM LA COOPERARE SOCIALĂ

Autor: Păduraru Robert (grupa 309, seria B)

BUCUREȘTI
„Când cineva își investește capitalul în sprijinirea industriei, o face pentru propriul său
beneficiu; de aceea, întotdeauna va încerca să-l folosească în industria al cărei produs va avea o
mai mare valoare sau în schimb pentru o mai mare cantitate de bani sau alte bunuri... În asta
constă, ca în multe alte cazuri, ghidat de o mână invizibilă pentru a atinge un scop ce nu era în
intenția sa. Și nici pentru societate nu este rău că s-a procedat în acest sens. În căutarea propriului
său interes, omul favorizează adeseori pe cel al societății mai bine decât atunci când într-adevăr
vrea să o facă.” – scria Adam Smith în cartea Bogăția Națiunilor.
Mâna Invizibilă este o metaforă și în același timp un concept economic, o metaforă des
folosită de Adam Smith pentru a arăta cum deciziile pe care fiecare individ le ia, contribuie la
bunăstarea societății în care trăiește, acesta nefiind scopul inițial sau motivul din spatele luării
deciziei. Această mână invizibilă este totodată un concept de filizofie socială, care îmbinându-se
cu valorile din economie în care credea a ajuns să devină teoria si filozofia de viață a acestuia.
În cadrul discuției referitor la comerțul indigen, Adam Smith precizează că fiecare om își
va investi toate resursele pe care le are la dispoziție cât mai aproape de „casă”, defaforizând
comerțul străin. În cazul în care profitul pe care comerțul străin i l-ar aduce, doar atunci individul
se gândește la această variantă. El vede în comerțul indigen o siguranță si doar la aceasta se
gândește, sprijinind în mod involuntar activitățile economice interne.
În mare, ideea lui Adam Smith este că cei care își urmăresc propriile interese contribuie mai
mult la interesele societății decât cei care iau decizii în favoarea intereselor publice. Cele mai
eficiente și benefice acțiuni sunt si cele mai profitabile în cadrul mecanismului pieței. Adam
Smith era de părere că statul nu trebuie să intervină economic, deoarece atunci când oamenii iau
decizii în folosul fiecăruia există o mână invizibila care așează lucrurile exact cum trebuie și
transformă eforturile în beneficii.
Fiecare om își folosește resursele pentru a avea mai mult și a se îmbogăți, astfel îmbogățind
societatea, iar asta se desprinde din nevoia si dorința fiecărui om de a-și depăși condiția si nivelul
de trai. Cu toate astea, inițiativa proprie si necontrolată duce la unele abuzuri, diferențe de trai
între oameni si chiar la anumite tipuri de monopol.
Ultraliberalism criminal, haos, anarhie, legitimarea egoismului și lăcomiei – sunt doar
câteva dintre acuzațiile socialiștilor și anarho- libertarienilor la adresa discursului și teoriei lui
Adam Smith despre libertatea piețelor si intervenția guvernamentală limitată. Aceștia denaturează
conceptul capitalist făcând praf una din primele si cele mai bune teorii despre libertatea pieței.
Teoria sentimentelor morale este prima carte a lui Smith (1759) la care a revenit în ultimul
său an de viață (1790) în care clarifică anumite aspecte cum ar fi cel că oamenii trebuie să
respecte anumite norme morale pentru bunăstarea întregii societăți. Teoria sa despre normele
morale trebuie luată împreună cu teoria economică deoarece acestea formează întreaga lui
viziune. Această carte este importantă deoarece în ea apare pentru prima dată termenul de mână
invizibilă.
Metafora Mâinii invizibile apare de doar 3 ori în toate operele sale. Cu toate că este o
expresie care multora le poate scăpa din vedere, aceasta sta la baza teoriei si filozofiei
acestuia (o data în Teoria sentimentelor morale, o data în Avuția națiunilor și o data în Eseuri)
Foarte mulți sunt cei care, mai ales în ultima vreme, folosesc în discursurile lor metafora
mâinii invizibile, însă o fac în mod eronat. Adam Smith se referă la mâna invizibilă nu doar ca un
coordinator al opțiunilor individuale, ci ea ne îndrumă să devenim ființe constructive și din punct
de vedere social. “Temelia succesului în a crea o societate clasic liberală constructivă stă în 
adeziunea indivizilor la normele morale comune.” (Jerry Ezensky)
Viziunea economică a lui Smith vine împreună cu principiile morale în care crede. Ideologia lui
nu are de a face cu nimic din cee ace înseamnă libertinajul (laissez-faire) adică lasă să se facă, lasă să
se treacă, lumea vine de la sine, desi în mod constant foarte mulți oameni își creeaza această părere
după ce îi citesc carțile. Viziunea lui nu are nimic de a face nici cu anarhia politică, el nu critică statul
si acțiunile sale, ci doar este de parere ca acțiunile statului ar trebui limitate datorită reușitelor
individuale ale oamenilor, acțiunile statului nereprezentând o problemă în cazuri precum stări de
urgență sau când e vorba de siguranța naționala, ceea ce pentru el reprezenta o prioritate.
Ce este Mâna invizibila? O teorie argumentată de economistul Adam Smith în secolul xviii,
care ar fi putut schimba tot ce înseamna capitalismul la vremea respectivă. O teorie atât de bine-
gandită încât chiar și în anul 2020 dacă ar fi pusă în aplicare la nivel global ar schimba definitiv tot
ceea ce înseamnă libertatea pieței care ar fi totală și ar aduce beneficia importante pieței indigene. Ca
orice altă teorie, la rândul sau are și dezavantaje cum ar fi diferențe sociale foarte mari între oameni
din aceeași comunitate, dar cu toate astea rămăne o teorie care pleacă de la egoismul indivizilor și
ajunge să ajute societatea în care trăieste.
BIBLIOGRAFIE

 FRIEDMAN, Milton - Liber să alegi. Un punct de vedere personal, Editura All,


București, 1998
 HEILBRONER, Robert - Filosofii lucrurilor pământești, Editura Humanitas,
București, 1993
 FRIEDMAN, Milton - Capitalism și libertate, Editura Enciclopedică, București,
1995
 https://ro.wikipedia.org/wiki/Adam_Smith
 SMITH, Adam – avuția națiunilor, Editura Publica

S-ar putea să vă placă și