Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
GHID DE ARHITECTURĂ
PENTRU ÎNCADRAREA ÎN
SPECIFICUL LOCAL DIN MEDIUL RURAL
Tehnoredactare:
arh. Ema PÂRLAC
arh. Cornelia-Elena ZAHARIA
Ghidul a fost elaborat cu sprijinul Ordinului Arhitecților din România, finanțat din Fondul „Timbrul de arhitectură”
ROSTUL Rostul acestui material este de a furniza un instrument de lucru locuitorilor mediului rural, autorităților locale,
GHIDULUI
investitorilor, proiectanților și consultanților implicați în procesul de construire sau elaborare a unor regulamente
de construire în mediul rural, pentru a se putea încadra în exigenţele și obiectivele strategiei naționale de
conservare și promovare a identităților locale, precum și de a da un impuls puternic agenților economici locali în
direcția dezvoltării durabile în mod responsabil.
Ghidul își propune să fie un set de reguli ușor de aplicat, cu exemple clare (inclusiv de tipul AŞA DA sau AŞA
NU), care să faciliteze alegerea modelelor adecvate de către cei ce vor să construiască în mediul rural.
33
exclusiv privată.
Obiectivul esenţial al acestui ghid este păstrarea nealterată a spiritului așezărilor în care sunt propuse proiectele
și creșterea calității vieții, dar cu conservarea tradițiilor și a peisajului cultural existent – acestea fiind, de fapt,
chiar resurse pentru dezvoltarea durabilă în mediul rural.
În acest sens, există deschidere pentru abordări specifice secolului al XXI-lea care țin cont de resursele locale,
de energiile regenerabile, precum și de cunoașterea acumulată local (meșteșugurile și tehnica populară).
Proiectele de succes din mediul rural evidențiază faptul că există o legătură foarte strânsă între calitatea
peisajului natural, a celui construit și calitatea vieții. Viitorul oricărei comunități depinde de modul în care își
administrează resursele.
Mediul construit (construcțiile de orice fel) poate fi o resursă extrem de valoroasă sau, din contră, doar un
consumator de resurse. În acest sens, prezentul material propune soluții care pun în valoare înțelepciunea
tradiției constructive locale, a utilizării responsabile a resurselor locale, dar în același timp oferă soluții noi, ce țin
de materiale și tehnici moderne de construcție și de surse de energie regenerabilă.
1
Implicarea comunității integrarea în context prin păstrarea
nealterată a identității așezării, de echitabilă este repartizarea
le utilizeze.
Acest deziderat se poate atinge
Rostul arhitectului
în gospodărirea a peisajului construit și a celui serviciilor, a utilităților, a facilităților doar printr-o politică investiţională
de producție în teritoriu?”. Se
responsabilă a natural;
▪▪ responsabilitate față de urmași; va urmări favorizarea accesului
coerentă, care trebuie să urmeze
niște paşi necesari, cum sunt:
Arhitectul are rostul de a îmbina
oportunitățile cu resursele și
mediului construit îmbunătățirea condițiilor de viață tuturor membrilor comunității în ▪▪ cooptarea localnicilor adulţi nevoile beneficiarilor, indiferent
din prezent prin valorificarea aceeași măsură la noile funcțiuni. şi lipsiţi de ocupaţie ca mână de dacă aceștia sunt o familie, o
Grija cu care întreținem, reparăm resurselor locale în mod judicios, ▪▪ Dezvoltare comunitară lucru, pentru început, necalificată; firmă, un ONG sau autorități locale,
sau construim - fie că este vorba pe termen lung, pentru a rămâne prin calificare profesională și ▪▪ aducerea în teritoriu a și de a oferi soluții realiste în timp
de casele tradiționale, părintești, disponibile și generațiilor viitoare; încurajarea economiei locale. inginerilor, a maiştrilor, a util. Reușita demersului său este
sau de clădiri noi, reprezintă un ▪▪ utilizarea surselor de energie ▪▪ Stimularea continuării tehnicienilor şi a muncitorilor direct proporțională cu adecvarea
proces ce presupune asumarea regenerabile; construirii în sistemul de clacă - capabili să instruiască şi să asigure proiectului la cele enumerate mai
unei responsabilități față de ▪▪ valorificarea amplasamentului întrajutorarea în familia mare și calificarea lucrătorilor necalificaţi; sus. Aceste lucruri nu trebuie
4
întreaga comunitate. astfel încât forma/volumetria și între vecini; în zonele în care se ▪▪ organizarea de cursuri practice rupte din contextul mediului rural
înfățișarea clădirii să reflecte practică să fie stimulat și să se şi de cursuri de formare şi calificare românesc de început de secol XXI,
Orice clădire trebuie percepută, climatul local: orientare și însorire, reintroducă acolo unde a dispărut. pentru localnici; în care confuzia dintre valoare și
în primul rând, ca o componentă umiditate și vânturi dominante, ▪▪ ▪▪ dezvoltarea unor centre de nonvaloare este mult prea des
a ansamblului așezării sătești. oscilații de temperatură etc.; În anumite comunităţi, deşi valorificare a materialelor de întâlnită. În acest sens, arhitectul
Astfel, o clădire trainică, frumoasă, ▪▪ utilizarea materialelor și a există resurse de materie primă construcție ecologice rurale cu are și rolul de a-și consilia
care își îndeplinește bine rostul tehnicilor tradiționale care, de fapt, valoroase, acestea sunt neglijate aplicații în domeniul construcțiilor; beneficiarul (fără a-l manipula),
pentru care a fost construită, ar reflectă soluțiile cele mai bune, de localnici, iar meşteşugul ▪▪ pe măsura derulării pentru a asigura premise realiste
trebui să fie un motiv de mândrie cristalizate de-a lungul timpului prelucrării lor s-a pierdut. În programului, gradul de calificare unor proiecte/demersuri ce au ca
pentru întreaga comunitate. pentru condițiile de mediu locale; această situaţie, este necesară a personalului creşte; consecutiv, finalitate sporirea calității vieții,
Acest lucru devine și mai evident, ▪▪ utilizarea materialelor calificarea localnicilor astfel încât creşte remuneraţia şi capacitatea inclusiv prin atributele mediului
mai relevant, în cazul clădirilor reciclabile și refolosirea apelor să poată avea acces la resurse, în de a întreţine locuinţele nou create; natural sau ale fondului construit,
cu funcțiuni publice, comunitare: uzate și pluviale. vederea susținerii unor activităţi ▪▪ atingerea obiectivelor avute în la care participă în mod direct.
primăria, școala, căminul cultural, de economie socială capabile vedere la terminarea programului: Rostul lui este să aducă echilibru
dispensarul, clădirile de cult etc. Pentru noile programe/ să aducă un venit constant în aceste funcţiuni productive vor acolo unde este chemat.
funcțiuni propuse în mediul comunitate. rămâne în teritoriu, urmând să
Principiile care vor sta la baza rural, întotdeauna se vor Acest principiu este extrem de deservească întreaga aşezare în
oricărei intervenții asupra mediului analiza următoarele aspecte: important atât datorită rezultatului ansamblul ei; în plus, la terminarea
construit din zonele rurale (fie direct de ieftinire a investiţiei prin programului, zona va fi locuită de
că este vorba de conservare, ▪▪ Relevanța: „Cât de necesară folosirea forţei de muncă locale, un segment de populaţie productiv,
întreținere, modernizare sau este această nouă clădire sau cât şi datorită efectului pe termen care va fi capabil să presteze
construire) sunt următoarele: ansamblu pentru comunitate? lung pe care îl asigură: în teritoriu munci calificate în cadrul aşezării,
Cum se va asigura întreținerea și rămân nu numai funcţiunile dar şi în vecinătate, lucrătorii fiind
▪▪ respectul pentru moștenirea funcționarea noilor clădiri?” capabile să deservească locuirea, astfel capabili să-și întrețină casele
culturală; se va urmări cu precădere ▪▪ Incluziunea socială: „Cât ci şi personalul calificat capabil să și gospodăriile.
1 2 3 4
CUPRINS mare, dispuse pavilionar sau monovolum) .............................49
Forma şi volumetria ................................................................49
Şarpanta ................................................................................49
Materialele pentru finisaje
Culorile
Tehnologiile
Învelitoarea (materiale folosite şi compatibilităţi) .....................49
1. ZONA ...................................................................................6 Elementele de iluminare, ventilare, instalaţiile.........................49 5.6. CONSTRUCŢIILE ANEXĂ..............................................69
1.1. Delimitarea geografică a zonelor după unități 5.2. PEREŢII...........................................................................51 5.6.1. Specificul local..............................................................69
administrativ-teritoriale ............................................................ 6 5.6.2. Recomandări.................................................................70
1.2. Caracteristici ale zonei ......................................................7 5.2.1. Specificul local..............................................................51
5.2.2. Recomandări ...............................................................53 5.7. AMENAJĂRI EXTERIOARE ..........................................72
2. SPECIFICUL LOCAL ..........................................................8 A. Construcții noi cu gabarit mic (<120 mp), construcții noi cu
gabarit mediu (120 – 250 mp) .................................................53 5.7.1. Specificul local .............................................................72
2.1. Peisajul rural natural și antropic .........................................8 B. Construcții noi cu gabarit mare (peste 250 mp) de tip Scările exterioare
5
2.2. Tipologii de sate.................................................................9 monovolum ............................................................................54 Pavimente şi amenajări exterioare
2.3. Amplasarea pe lot, tipologii de case și C. Intervenţii pe construcţiile existente (cu gabarit mic, mediu Vegetaţia
sistemul constructiv.................................................................12 sau mare, dispuse pavilionar sau monovolum) ........................55 Împrejmuirile
2.3.1. Amplasarea pe lot ......................................................12
2.3.2.Tipologii de gospodării, relația lot – casă.......................12 5.3. SOCLUL/TEMELIA..........................................................57 5.7.2. Recomandări ...............................................................75
2.3.3. Tipologii de case ........................................................14 A. Construcții noi cu gabarit mic (<120 mp), construcții noi cu
2.3.4. Sistemul constructiv ...................................................20 5.3.1. Specificul local..............................................................57 gabarit mediu (120 – 250 mp) și construcții noi cu gabarit mare
2.4. Tipologii de acoperișuri, pante, materiale de 5.3.2. Recomandări.................................................................58 (250 – 395 mp), dispuse în sistem pavilionar .......................75
învelitori, culori în funcție de climă, relief și de tehnicile .Materiale naturale, tradiționale și tehnologii compatibile......58 Scările exterioare
locale......................................................................................20 Pavimentele exterioare
2.5. Gabaritele și proporțiile conforme specificului local sau 5.4. TÂMPLĂRIA ȘI GOLURILE............................................59 Vegetaţia
soluții ecologice durabile de secol XXI....................................21 Împrejmuirile
2.6. Linii principale ale fațadei conform specificului local, ca 5.4.1. Specificul local .............................................................59 Echiparea edilitară
percepție umană.....................................................................22 5.4.2. Recomandări.................................................................61 B. Construcții noi cu gabarit mare (250 – 395 mp), de tip
2.7. Raportul plin/gol, forma, dimensiunea și proporția golurilor A. Construcții noi cu gabarit mic (<120 mp), construcții noi cu monovolum ............................................................................75
și a ferestrelor, conform specificului local................................23 gabarit mediu (120 – 250 mp) și construcții noi cu gabarit mare Scările exterioare
2.8. Tipologii de anexe ............................................................24 (peste 250 mp), dispuse în sistem pavilionar ........................61 Pavimentele exterioare
B. Construcții noi cu gabarit mare (250 – 395 mp), de tip Vegetaţia
3. AMPLASAREA CONSTRUCȚIILOR .................................27 monovolum.............................................................................61 Împrejmuirile
3.1. Prevederi generale privind intervențiile noi .......................27 C. Intervenţii pe construcţiile existente (de gabarit mic, mediu Echiparea edilitară
3.2. Amplasarea în cadrul aşezării ..........................................28 sau mare, dispuse pavilionar sau monovolum) ......................62
3.2.1. Specificul aşezărilor .....................................................28
3.2.2. Recomandări.................................................................28 5.8. PORȚILE .............................................................................77
3.3. POT, regim de înălțime.....................................................29 5.5. ELEMENTELE DE FAŢADĂ ...........................................63
3.4. Amplasarea construcțiilor în afara vetrei satului - probleme 5.8.1. Specific local...................................................................77
de încadrare în peisaj.............................................................30 5.5.1. Specificul local..............................................................63 5.8.2. Recomandări...................................................................77
3.5. Amplasarea construcțiilor în vatra satului – probleme de 5.5.2. Recomandări ...............................................................65
încadrare pe lot ......................................................................30 A. Construcții noi cu gabarit mic (<120 mp), construcții noi cu
3.6. Construirea pe teren în pantă...........................................30 gabarit mediu (120 – 250 mp) și construcții noi cu gabarit mare 6. SPAȚIUL PUBLIC....................................................................80
(peste 250 mp), dispuse în sistem pavilionar ........................65
4. INTERVENȚII ASUPRA CLĂDIRILOR EXISTENTE: Marcarea registrelor orizontale 6.1. Specific local......................................................................80
EXTINDERE, REABILITARE, AMENAJARE .........................31 Marcarea registrelor verticale 6.2. Recomandări......................................................................81
Frontoane și decoraţiile de faţadă
5. ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE .......................................39 Streşini, burlane, jgheaburi
Materialele pentru finisaje 7. PERFORMANŢA ENERGETICĂ.............................................84
5.1. ACOPERIŞUL ................................................................39 Culorile
5.1.1. Specificul local .............................................................39 B. Construcții noi cu gabarit mare (250 – 395 mp), de tip 7.1. Recomandări......................................................................84
5.1.2. Recomandări ..............................................................40 monovolum.............................................................................66 7.1.1. Sistemele de încălzire (cerinţele de securitate la foc) .....85
A. Construcții noi cu gabarit mic (<120 mp), construcții noi cu Marcarea registrelor orizontale 7.1.2. Eficienţa termică (sisteme şi materiale de izolare) ..........85
gabarit mediu (120 – 250 mp) și construcții noi cu gabarit mare Marcarea registrelor verticale
(peste 250 mp), dispuse în sistem pavilionar ........................40 Frontoane și decoraţiile de faţadă
Forma şi volumetria ..............................................................40 Streşini, burlane, jgheaburi ANEXE........................................................................................90
Şarpanta ..............................................................................42 Materialele pentru finisaje Anexa 1: Studiu de amplasare și încadrare în imaginea așezării
Învelitoarea (materiale folosite şi compatibilităţi) ..................43 Culorile (imagine generală din punct de belvedere, silueta așezării,
Lucarne, elemente de iluminare, ventilare, instalaţiile .........44 Tehnologiile desfășurate stradale) ..................................................................90
B.Construcții noi cu gabarit mare (250 – 395 mp), de tip Instalaţiile şi instalaţiile tehnologice (după caz) Anexa 2: Glosar de termeni .........................................................90
monovolum ............................................................................46 C. Intervenţiile pe construcţiile existente (de gabarit mic, mediu
Forma şi volumetria ..............................................................46 sau mare, dispuse pavilionar sau monovolum) .......................67 CREDIT IMAGINI,
Şarpanta ..............................................................................47 Marcarea registrelor orizontale BIBLIOGRAFIE...........................................................................94
Învelitoarea (materiale folosite şi compatibilităţi) ..................47 Marcarea registrelor verticale
Elemente de iluminare, ventilare, instalaţiile ... .......................47 Frontoane și decoraţiile de faţadă
C. Intervenţii pe construcţiile existente (gabarit mic, mediu sau Streşini, burlane, jgheaburi
1.ZONA. 1.1.Delimitarea geografică a zonelor după unități administrativ-teritoriale
6
Doicești,
Dragomirești (sate: Decindeni, Dragomirești, Geangoești,
Mogoșești, Râncăciov, Ungureni),
Glodeni (sate: Glodeni, Gușoiu, Lăculețe, Livezile, Malu Mierii,
Schela),
GuraOcniței (sate: Adânca, GuraOcniței, Ochiuri, Săcueni),
Hulubești (sate: Butoiu de Jos, Butoiu de Sus, Hulubești, Măgura,
ValeaDadei),
I.L.Caragiale (sate: Ghirdoveni, I.L. Caragiale, Mija),
Iedera (sate: Colibași, Cricovu Dulce, Iedera de Jos, Iedera de Sus),
Ludești (sate: Ludești, Miloșari, Potocelu, Scheiu de Jos,
Scheiu de Sus, Telești),
Malu cu Flori (sate: CapuCoastei, Copăceni, Malu cu Flori,
Micloșanii Mari, MicloșaniiMici),
Mănești (sate: Drăgăești-Pământeni, Drăgăești-Ungureni, Mănești),
Moroieni (sate: Dobrești, Glod, Lunca, Moroeni, Mușcel, Pucheni),
Moțăieni (sate: Cucuteni și Moțăieni),
Pietrari (sate: Aluniș, După Deal, Pietrari, Șipot, Valea),
Pietroșița (sate: DealuFrumos, Pietroșița),
Pucheni (sate: Brădățel, Meișoare, Pucheni, ValeaLargă, Vârfureni),
Răzvad (sate: Gorgota, Răzvad, ValeaVoievozilor),
RâuAlb (sate: RâuAlb de Jos, RâuAlb de Sus),
Runcu (sate: Bădeni, Brebu, Ferestre, Piatra, Runcu, Siliștea),
Ocnița,
Șotânga (sate: Șotânga, Teiș),
Tătărani (sate: Căprioru, Gheboieni, Priboiu, Tătărani),
Valea Lungă (sate: Băcești, Izvoru, Moșia Mică, Șerbăneasa,
Ștubeie Tisa, Valealui Dan, ValeaLungă-Cricov, ValeaLungă-Gorgota,
ValeaLungă-Ogrea, Valea Mare),
Văleni Dâmbovița (sate: Mesteacăn, Văleni-Dâmbovița),
Vârfuri (sate: Cârlănești, Cojoiu, Merișoru, Stătești, Șuvița, Ulmetu,
Vârfuri)
Vișinești (sate: Dospinești, Sultanu, Urseiu, Vișinești),
Voinești (sate: Gemenea-Brătulești, Izvoarele, Lunca, Manga,
Mânjina, Oncești, Suduleni, Voinești),
Vulcana Băi (sate: Nicolaești, Vulcana de Sus, Vulcana-Băi),
VulcanaPandele (sate: GuraVulcanei, Lăculețe-Gară, Toculești,
Vulcana-Pandele).
1.ZONA. 1.2.Caracteristici ale zonei
2. SPECIFICUL LOCAL
2.1. Peisajul rural natural si antropic
Zona subcarpatică a Dâmboviței de creație culturală care uimește pe în cele două încăperi de locuit laterale. a domina fondul mare al arhitecturii sunt o emblemă a zonei.
este determinată de relația dintre oricine ajunge să o cunoască”. Un alt model este cel al casei din populare de bună calitate. Acest peisaj cultural tradițional a
mediul natural și intervențiile umane, Peisajul rural construit, caracterizat zona colinară a Munteniei, cu prispă trecut prin modificări substanțiale
dominând prezența spectaculoasă a de tipologia gospodăriilor, parcelar, pe toată fațada sud, cu o singură 3.Satele din zona bogată în ca urmare a evoluției de natură
8
dealurilor înalte și a râurilor Dâmbovița intercalări ale culturilor agricole, intrare – în sala centrală și cele două zăcăminte minerale (petrol, gaze, funcțională și „estetică” din ultimele
și Ialomița cu afluenții săi. Este o arie drumuri, ulițe, este compus din așezări încăperi de locuit în lateral. cărbune, sare), aflate în proximitatea decenii (creșterea nivelului de
geografică restrânsă cu o concentrare inițial răsfirate pe dealuri care în etape Cerdacul este decorat, la parmalâc, orașelor Târgoviște și Moreni confort, a condițiilor de acces, etc), iar
mare de așezări aparţinând tuturor ulterioare s-au concentrat de-a lungul stâlpi și fruntarii, cu decoruri de lemn (comunele Glodeni, Ocnița, Gura rezultatul este desprinderea de spiritul
epocilor cunoscute în istorie. drumurilor județene. traforat. Ocniței, Iedera, Aninoasa, Doicești, tradițional.
Aşezarea pe o zonă colinară înaltă, De regulă, gospodăriile sunt Șotânga) încep să aibă ca ocupație Materialele și tehnologiile noi, mai
drumurile ce urcă şi coboară oferind amplasate de-a lungul văilor râurilor. 2.Satele din zona văii superioare a principală, începând cu jumătatea ieftine și aparent la îndemână și slaba
o mare diversitate de perspective, fac În zona de deal – munte a judetului râului Ialomița (comunele Bezdead, sec. al XVIII-lea, exploatarea acestor implicare a profesioniștilor în procesul
ca peisajul să devină o componentă Dâmbovița se pot observa câteva Buciumeni, Moțăieni, Pietroșița, zăcăminte, cu precădere a petrolului. de construire au efecte distructive. În
de bază în lecturarea spaţiului şi, subzone cu caracter diferit în ceea Runcu, Vulcana Băi, Vulcana Pandele, Prosperitatea adusă de dezvoltarea prezent peisajul se degradează, în
implicit, în estetica acestuia. Împletirea ce privește caracteristicile geografice, Brănești, Vișinești, Vârfuri, Valea industrială face ca în repertoriul de paralel cu fondul construit iar efectele
organică şi armonioasă a cadrului ocupația preponderentă a populației și Lungă) apar și se dezvoltă în legătură modele arhitectonice, o mare parte să globalizării și a mecanizării agriculturii
construit cu cel natural a fost trăsătura evoluția fondul construit: directă cu drumul de transhumanță ce o ocupe locuinţele de influență urbană alterează irevocabil relația satelor cu
tradiţională a mediului rural românesc, ducea spre Ardeal, de aceea aportul ridicate la sfârșitul sec. al XIX-lea și peisajul natural.
iar zona colinară submontană a excelat 1.Satele din zona văii superioare de populație transilvăneană este începutul sec. XX sub forma locuinţelor Se impune un demers coerent cu
prin calitatea de a permite o anumită a râului Dâmbovița (comunele important pe parcursul sec. al XVIII-lea. individuale tipice târgurilor muntene, participarea toturor factorilor implicați
„ridicare” mândră, cu personalitate, a Malu cu Flori, Pucheni, Bărbulețu, Sunt sate de păstori și meșteșugari, cu parter înalt, cu sau fără pivniţă, cu pentru consolidarea potențialul zonei.
clădirilor fără a deranja totuşi, relaţia Pietrari, Cândești, Voinești), sunt cu cu atribuții în zona apărării graniței de o arhitectură eclectică, cu influenţe Acest demers presupune analiza
lor cu cadrul natural. precădere înşiruite de-a lungul unui munte a județului (sate de Plai). Aici italiene, neo-româneşti sau romantice, elementelor specifice tradiționale
Modelele de arhitectură utilizate drum comercial important, activ încă s-a dezvoltat o arhitectură specifică situate în grădini relativ mari. existente și a celor potențiale,
denotă o preocupare aparte pentru din perioada medievală, ca legătură întregii zone colinare a Munteniei, protejarea valorilor și promovarea
a materializa o poziție socială destul între Ardeal şi Țara Românească: caracterizată prin case ce folosesc 4.Satele din zona bogat împădurită elementelor favorabile dezvoltării
de însemnată pe care au deținut-o traseul Târgovişte – Rucăr – Bran – pantele terenului, cu parter de piatră aflată la limita cu ținutul Muscelului durabile.
proprietarii (moșnenii). Astfel, Braşov. Zona colinară este favorabilă şi etaje din lemn cu prispă şi foişoare (comuna Tătărani) au dezvoltat meserii
specialiști care au ajuns să cunoască pomiculturii și se remarcă prin și frumoase decoruri traforate. În legate de prelucrarea lemnului: rotăria
mai îndeaproape această lume puțin influențe muscelene. perioada de prosperitate de la sfârşitul pe parcursul sec. al XIX-lea până la al
cunoscută astăzi afirmă: „Țăranii Predomină modelul casei înalte cu sec. al XIX-lea şi începutul secolului doilea război mondial și, mai recent, ¹ Călin Hoinărescu; Habitatul
români liberi, moșneni și răzeși, cu spații de depozitare la demisol, cu un XX, apar și câteva modele aflate realizarea porților. Porțile de lemn rural tradițional prahovean, Editura
deosebire cei așezați în satele de la mic intrând (loggie) la intrarea aflată sub influența arhitecturii de târg, pe schelet de stejar, cu tăblii de nuc, Restitutio Ploiești, 2013
poalele Carpaților, au făurit o civilizație aproximativ în mijlocul fațadei sudice eclectismul de influenţă italiană şi neo- divers ornamentate, sub acoperișuri
rurală care […] a dovedit o putere și din care se intra în sala centrală și românescul fiind prezente, dar fără distincte în patru ape, învelite cu șiță
1 2 3
2. SPECIFICUL LOCAL. 2.2. Tipologii de sate
2.2.Tipologii de sate
Caracteristici care definesc așezările: Sate răsfirate: întinse pe dealuri, și întortocheate, ce formează o vatră de sat și la o anumită reglementare a mare importanță comercială – unind
pe versanţii văilor, sau retrase pe bine închegată. Tendința aceasta de gospodăriilor. Dacă înainte intravilanul Valahia cu Ardealul prin culoarul Rucăr
Tramă stradală sinuoasă – tip arhaic văile secundare. Gospodăriile sunt îngrămădire se manifestă în special putea să ia orice formă – mai ales – Bran.
de organizare cu dezvoltare liberă, pe la distanțe mai mari unele de altele, de-a lungul drumurilor de rang în așezările răsfirate clasice –, prin 2.Satele din zona văii superioare a
o perioadă de timp îndelungată. ulițele sunt de lungime mică, sunt superior. înmulțirea numărului de proprietăți, râului Ialomița se devzoltă de-a lungul
Relația mediu natural - mediu intercalate cu suprafețe cultivate cu Satele adunate, cu vatra satului acesta ia forme tot mai înguste, iar unui drum important ce dublează firul
construit - cadrul natural interferează porumb sau sunt cu livezi. compactă și foarte clar delimitată construcțiile sunt ridicate chiar de-a văii Ialomiţei, legând Târgoviştea de
cu cel antropic. Vetrele satelor cuprind Sate înșirate de-a lungul drumurilor. de terenurile agricole, sunt întâlnite lungul „mejdiei”. localităţile din amonte: Pucioasa de
mari suprafețe de teren liber iar Există sate răsfirate a căror vatră preponderent în văile largi ale râurilor; azi şi Pietroşiţa (Șerbăneștii - sediul
casele sunt așezate pe parcele mari, nu se află la șoseaua principală e mai ales cazul reședințelor de Extravilanul – proprietatea ce se Ocârmuirii Plaiului şi zona de oierit ce
înverzite. Densitatea construcțiilor dar care au dezvoltat o colonie de comună. găsește în hotarul satului – cuprinde făcea legătura cu Ardealul).
este mai mare de-a lungul drumurilor câteva case la șosea. Aceasta s-a În mod excepțional, întâlnim sate suprafața arabilă, fânețele și, în unele În analiza tramei stradale pe hărțile
principale și în zonele unde s-au impus mărit prin mutarea gospodăriilor din risipite așezate, de regulă, pe culmea cazuri, chiar și livezile cu pomi fructiferi. istorice, se constată o mobilitate
10
și respectat regulamentele urbanistice vechea vatră, dând naștere unui nou unui deal sau în lungul unei văi. În cazul Întinderea extravilanului la marea relativ redusă a traseului drumurilor
moderne. tip de sat, satul dezvoltat de-a lungul acestor sate, gospodăria înglobează majoritate a proprietăților nu era prea principale, fapt datorat în principal
Plantații în intravilan. În vetrele satelor drumului. Pe măsură ce a crescut o mare parte dintre terenurile mare, din care cauză, pentru a se factorilor naturali.
există o varietate mare de categorii de populația, s-au construit gospodării agricole. Amplasarea construcțiilor evita diminuarea lui, s-a procedat la 3.Satele din zona bogată în
folosință ale parcelelor pe lângă curți de-a lungul drumului depărtându-se pe parcelă nu respectă nicio regulă delimitarea vetrelor de sat, de care, zăcăminte minerale suferă relativ
și construcții: pădure, livadă, fâneață, de vatra satului, cu sau fără dezvoltări compozițională clară, construcțiile în unele cazuri, era despărțit printr-un mici modificări în ceea ce privește
fâneață cu pomi, fâneață împădurită, tentaculare. subordonându-se, în general, reliefului gard. trama stradală majoră, ea fiind doar
vii, teren agricol. Întrepătrunderea Sate de vale, liniare dispuse de-a în pantă. Orientarea caselor nu ține amplificată şi răsfirată pe măsura
de tipuri de terenuri în intravilan lungul drumului, de-a lungul văii cont de drum, ci este în funcție de Configurația satelor în subzonele creşterii localităţilor. Există drumuri
demonstrează relația care exista între principale sau al văilor secundare punctele cardinale și de orientarea descrise anterior este: comerciale vechi, care s-au menţinut
mediul construit și cel natural. rezultând structuri ramificate, versanților. până astăzi, exemplu drumul care
tentaculare, urmând rețeaua 1.Satele din zona văii superioare leagă Morenii de Târgovişte. Dacă în
Tipologii de sate: hidrografică a locului dar și ridicându- Proprietatea gospodăriilor este a râului Dâmbovița au aparținut Evul mediu caracteristica era a satelor
se prin adaptare la relief pe versanții împărțită în două părți: intravilanul până la jumătatea sec. al XX-lea de cu gospodării risipite, pe parcele foarte
Sate îngrămădite, adunate: aceste adiacenți sau pe cursul superior al și extravilanul. județul Muscel, fiind sate de moșneni mari, după aplicarea Regulamentului
tipuri de sate sunt în zone cu depresiuni pâraielor. cu atribuții în apărarea frontierei în Organic se adună vetrele satelor şi
circulare sau în zone deschise. Au Sate geometrice cu trama ortogonală Intravilanul este proprietatea ce perioada medievală, plăiașii, din începe un lung proces de divizare a
structură compactă, neregulată și sunt rezultat al lotizărilor din perioada se găsește în vatra satului și este rândul cărora se ridică familii de mici parcelarului, între moştenitori.
grupate sau tentaculare, se dezvoltă comunistă acestea găsindu-se mai compusă din curte, grădină pentru boieri locali. 4.Satele din zona bogat împădurită
fie in forme poligonale, fie cu un degrabă spre zona joasă a județului. legume și pomi fructiferi. Ca mărime, În analiza tramei stradale pe hărțile aflată la limita cu ținutul Muscelului
punct central si ramificări de-a lungul In secolele al XIX-lea si al XX-lea s-a intravilanul variază de la gospodărie istorice, se constată o mobilitate se dezvoltă de-a lungul drumului
drumurilor. accentuat tendința de alungire de-a la gospodărie, rareori ajungând la un relativ redusă a traseului drumurilor dinspre Bucureşti spre Câmpulung
Sate risipite, mici: amplasate pe lungul văilor și drumurilor cu unele hectar. principale, fapt datorat în principal ce dublează cursul râului Dâmboviţa.
versanții dealurilor sau ai munților în localități de tip tentacular iar după Din cauza limitării vetrelor de sat și a factorilor naturali. Caracteristica Prezența pădurilor este impunătoare,
zone ferite de curenții puternici de aer, împroprietărirea din 1922 au apărut necesității organizării unor gospodării majorității satelor este aceea de a se pe ambele maluri ale Dâmboviței,
fiind în mijlocul terenurilor agricole. forme noi cu gospodării inșirate de-a separate de către familiile nou fi dezvoltat în lungul văilor unor afluenți lăsând doar o panglică relativ îngustă
Vatra satului nu este bine structurată, lungul drumului cu curți înguste și întemeiate, proprietatea intravilană ai Dâmboviței, până adânc între de teren liber pentru vetrele de sate.
casele fiind sub forma de pâlcuri de casele orientate adesea cu latura mică a unui gospodar cu mai mulți copii dealuri, ceea ce a dus la o conformație La jumătatea sec. al XIX-lea satele
gospodării. Amplasarea construcțiilor spre drum. se micșorează, prin împărțirea ei înşirută de-a lungul drumurilor ce ce s-au dezvoltat în lungul apei își
se face în funcție de relieful care este în „părțle” pe care moștenitorii își urmau cursul văii. unifică vetrele într-o bandă continuă
în pantă. Alături de tipurile de sate răsfirate, organizează noua gospodărie. La sfârşitul sec. al XVIII-lea, satele de așezări.
Majoritatea sunt sate mici, fiind tipul întâlnim sate cu o puternică tendință Înmulțirea numărului de proprietăți erau izolate între văi, legătura dintre
predominant de aşezare. spre îngrămădire, cu case dese, intravilane în cadrul aceleiași vetre ele făcându-se prin drumul mare ce ⁴ I. Toșa, , op. cit., p. 66.
așezate de-a lungul unor ulițe înguste a satului duce la schimbarea tipului ținea firul văii Dâmboviței, drum de
1
2. SPECIFICUL LOCAL. 2.2. Tipologii de sate
1 9
11
2 3 4
Așezare cu trama organică, Glodeni.
5 6 7 8
Dispunere tentaculară a așezării, Pucheni. Așezare cu trama organică, Produlești. Așezare răsfirată, gospodării izolate, pe versanți, Ocnița. Aliniere a gospodăriilor de-a lungul străzii, Produlești.
9 10 11 12
Înşiruire de-a lungul drumurilor ce urmează cursul văii. Așezare de vale cu gospodării de-a lungul râului, Iedera. Sat cu gospodării aliniate de-a lungul șoselei, Dragomirești. Sat geometric, rezultat în urma lotizării, Moțăieni.
2. SPECIFICUL LOCAL. 2.3. Amplasarea pe lot, tipologii de case și sistemul constructiv . 2.3.1. Amplasarea pe lot
.
2.3. Amplasarea pe lot, tipologii de case
și sistemul constructiv
Trama stradală în zonele cu relief înalt
este sinuoasă urmând particularitățile
2.3.2. Tipologii de
terenului. Astfel clădirile apar în gospodării, relația lot –
secvențe vizuale diferite, variate, de-a
lungul străzii iar casele sunt percepute
casă
de jur împrejurul volumului pe măsură
ce înaintezi pe stradă, devenind Gospodăria, unitate de bază a
vizibile două sau trei fațade. Clădirea satului, este terenul din vatra sau
apare ca un capăt de perspectivă. 1
14
12
moșia așezării, de obicei împrejmuit,
ocupat de casă, anexe, curți și grădini. Gospodărie percepută ascendent în raport
Modul în care sunt realizate Gospodăria tradițională din zona de
împrejmuirile, delimitând proprietatea cu poziția față de stradă. com Pucheni.
deal-munte a județului cuprinde casa
dar fără să devină un ecran care de locuit, acareturile utilizate pentru
obturează vizibilitatea, participă la creșterea animalelor (grajd, saivan,
perceperea unitară a spațiului public și
a celui privat, unde curțile și grădinile
coteț), pentru depozitare (magazine, 5
fânar), bucătărie de vară sau ateliere
fac parte integrantă din peisajul meșteșugărești.
natural în ansamblu. Amplasare pe două laturi a gospodăriei, com. Bărbulețu, jud.Dâmbovița
Împrejmuirea realizată tradițional din Construcțiile sunt realizate în
uluci de lemn sau mai rar din zidărie general pavilionar fără a avea raporturi
de piatră de carieră sau bolovani de fixe între clădiri sau față de stradă
râu, oferă „transparență”. Sunt așa- iar acareturile sunt independente de
numitele gospodării deschise. locuință, organizate comasat sau
izolat.
Configurarea țesutului rural Locuința este așezată în general 2
este în strânsă legătură cu tipul în partea din față a lotului neformând
de administrare din perioada de front la stradă dar și în partea mediană Gospodărie cu construcțiile orientate
existență a moșnenilor. În comunitățile a lotului. Mai rar este poziționată în pe adâncimea lotului. com. Pietrari.
tradiționale rolul de decizie îl partea din spate a lotului.
avea Adunarea bătrânilor și nu un Ca urmare a reliefului accidentat,
conducător unic - o singură persoană perceperea casei dinspre stradă se
(de exemplu: boier, domnitor, poate realiza ascendent, descendent
mănăstire). sau de la nivelul ochiului.
Prin urmare, nu exista o ierarhie nici Modul dinamic de percepere
în rândul construcțiilor: fiecare apare a clădirilor tradiționale este o
în câmpul vizual la nivelul străzii ca caracteristică importantă care
obiect principal, casa dezvăluindu-se determină rezolvări particulare de
în mai multe poziții sau fațete. volume și/sau decorații.
După modul de amplasare a 6
clădirilor, gospodăriile se pot clasifica
2.3.1. Amplasarea pe lot astfel: 3
Dispunere risipită
În cadrul gospodăriilor, este Dispunere pe o latură a Amplasare risipită în cadrul
preponderent spațiul utilitar - agricol gospodăriei, în prelungirea locuinței; gospodăriei, com. Gura Bărbulețului.
în timp ce ocuparea terenului cu zone Dispunere pe două laturi în
construite este redusă. prelungirea casei și perpendicular
În zona Munteniei, locuințele au pe locuință, la unul dintre capete sau
următoarele caracteristici de bază: pe mijloc;
Sunt izolate - clădirile de locuit sunt Dispunere pe două laturi paralele;
așezate liber în interiorul parcelei și la o Dispunere pe trei laturi – mai rar
oarecare distanță față de construcțiile întâlnită;
anexă dar și față de stradă. Dispunere pe patru laturi – foarte
Sunt orientate după punctele rar întâlnită;
cardinale. În general, locuințele O regulă generală este aceea
tradiționale erau așeazate cu fațada că oricare ar fi dispunerea pe lot a
principală spre sud, sud-est, sud-vest, clădirilor, acestea conturează un
aparent doar, fără nicio legătură cu spațiu central liber de construcții în
fața casei.
4 7
poziția străzii.
Gheorghiu, Adrian, ”Proporții și trasee geometrice
Amplasare pe două laturi a Gospodărie percepută ascendent fiind situată deasupra nivelului străzii, cu
în arhitectură”, Ed. Tehnică 1991, pag. 17.
gospodăriei, com. Pucheni. construcțiile amplasate pe două laturi ale gospodăriei, com. Vulcana Băi.
2. SPECIFICUL LOCAL. 2.3.2. Tipologii de gospodării, relația lot – casă
9
15
13
1
Gospodărie com. Bărbulețu.
2
Gospodărie com. Vulcana Băi.
3
Gospodărie com. Pucheni.
2. SPECIFICUL LOCAL. 2.3.3.Tipologii de case.
16
14
În secolul al XIX-lea, sub influența
Camerele de locuit sunt la arhitecturii de târg și a acelei urbane,
nivelul superior, cu acces din prispele și foișoarele se închid cu
prispă sau din foișor. Planul parterului geamlâcuri care asigură un plus de
este monocelular (sunt puține protecție termică încăperilor și permit
exemple care se mai păstrează) sau folosirea lor pe tot parcursul anului.
pluricelular, format din tindă la mijloc şi Geamlâcul nu contrastează cu
două încăperi laterale (cel mai întâlnit modelul tradițional în cazul în care se 1 4
mod de organizare) sau din două, trei respectă proporțiile și dimensiunile
sau patru încăperi dispuse în linie, cu ochiurilor de geam. Prispa pe două laturi și foișorul, din lemn, sunt la etaj și Primul nivel al casei este din piatră șiadăpostește dependințele iar prispa și
tot atâtea intrări separate, de pe prispă se sprijină pe stâlpii din lemn ai parterului, com. Vișinești. foișorul din lemn, la etaj, se sprijină pe stâlpii din lemn ai parterului, com. Ocnița.
(mod de organizare funcțională utilizat Casele din perioada de mijloc al
îndeosebi în zona dealurilor joase. secolului al XX-lea
Organizarea cu mai multe încăperi În perioada comunistă s-au inserat
deservite de tindă care devine hol are în gospodării case-tip din zidărie de
influență din zona urbană. cărămidă sau chiar din lemn.
Bucătăria de vară și spațiile legate Deși au fost construite într-o
de aceasta: magazia are acces perioadă în care s-au demolat multe
separat de cel al încăperilor de locuit. clădiri tradiționale de valoare, au
Polata este alipită ori pe latura lungă calitatea de a conține elemente
ori pe latura scurtă, acoperișul este specifice tradiționale. Volumele sunt
prelungirea pantei corespunzătoare ponderate, pe măsura nevoilor unei
și este realizata adesea spre zona familii, înalțimile sunt reduse (parter
dinspre care bate crivățaul. sau parter cu etaj), au prispă: pe o
latură, pe două, tip loggie sau prispa
Încăperile de la nivelul terenului cu foișor, acoperiș cu patru pante,
primesc alte funcțiuni sub influența
arhitecturii de târg. Alături de magazii,
pante egale, învelitoare din țiglă.
În majoritate sunt eclectice cu
2 5
cămări, bucătării, sunt și ateliere influenţe romantice şi neoromâneşti.
meșteșugărești, prăvălii. Prispele sunt Prispă pe două laturi, parțial în consolă, cu ornamente traforate Prispă și foișor la etaj, în consolă; foișorul are fronton traforat; pereții au
aici și la nivelul inferior și la nivelul între stâlpi Com. Vulcana-Băi. ornament în tencuială; la primul nivel sunt dependințele. Com. Vișinești.
”Vila ca la oraș” apărută în jurul
superior - cerdacul. anului 2000
Sub influența romantică, apar A apărut în ultimele două decenii,
încăperi în volumul acoperișului. datorându-se unui import nefericit al
Spațiile semideschise sunt dispuse la unor modele de case urbane sau chiar
toate cele 3 niveluri (inferior, superior, din alte zone ale Europei (Spania, Italia
mansardă). etc.). Casa este amplasată în mijlocul
Foișorul este înscris în linia parcelei. Atât dimensiunile ei în plan,
streașinei și are tendințe de înălțare cât și înălțimea sunt mult mai mari
până ajunge să constituie el însuși decât cele ale unei case tradiționale.
un al doilea etaj. Pentru a nu îngreuna „Vila anului 2000” folosește spațiul din
ansamblul, partea supraînălțată pod, oferă trei – patru nivele de spații,
este traforată și stâlpii capătă un fiind, de obicei, supradimensionată
capitel reprezentat prin două console față de nevoi, ea blocând complet
traforate. Stâlpii foișorului și cei de folosirea normală a spațiului, tăind în
margine sunt dublați adesea ceea ce două ograda. Anexele gospodărești își
crește monumentalitatea casei. pierd din importanță și în multe cazuri
Prispa și foișorul – elemente dispar, în condițiile în care agricultura
volumetrice definitorii ale majorității
caselor tradiționale. Toate locuințele
și creșterea animalelor nu mai sunt
principalele activități. Uneori, apare
3 6
tradiționale sunt prevăzute cu prispă un garaj, amplasat în apropierea uliței,
existentă pe una, două sau trei laturi, Prispă pe două niveluri: la primul nivel din zidărie, la l doilea Primul nivel al casei adăpostește spațiile de depozitare iar prispa din lemn, la etaj, se
pentru a facilita accesul auto. din lemn,cu foișor și ornamente la stâlpi Com. Glodeni. sprijină pe pereții parterului; foișorul este în consolă; parapet traforat. Com. Bărbulețu.
2. SPECIFICUL LOCAL. 2.3.3.Tipologii de case.
7 8 9
17
15
Parter plin, înalt, prispă pe toată lungimea Prispă în consolă, pe toată lungimea fațadei la
fațadei la etaj - zona cu influență muscleleană. etaj, ornamente tencuite, sat Gura Bărbulețului.
1 4
Casa înaltă: prispă pe toată lungimea fațadei la etaj, parter pronunțat, Prispă parțială la parter, prispă pe toată lungimea fațadei la etaj,
masiv, com. Văleni-Dâmbovița - zona cu influență musceleană. sat Urseiu, com. Vișinești - intervenții specifice anilor 60, 70, 80.
5 9
2 Prispă cu parapet din lemn la etaj și prispă cu parapet plin la Primul nivel din piatră, cu încăperi pe toată suprafața clădirii. Prispa este la etaj și este
parter cu intervenții specifice anilor 60, 70, 80, com. Vulcana-Băi. pe toată lungimea fațadei, parțial închisă cu geamlâc - zonp cu influență musceleană.
Parter cu spațiu pentru prăvălie, prispă cu parapt traforat
pe toată lungimea la etaj, sat Urseiu, com. Vișinești.
3 6 10
Casa înaltă: parter masiv, prispa în interiorul volumului, ornamente Ornamente în lemn și în tencuială bogate, com. Casă din cărămidă, încăperi pe toată suprafața clădirii, prispă la etaj pe două
din idărie, Com. Văleni-Dâmbovița - tipologie musceleană. Bezdead - influență din zona balneară. laturi, ornamente din zidărie - zonă cu influență musceleană.
2. SPECIFICUL LOCAL. 2.3.3.Tipologii de case.
16
1 4 7
Prispă pe toată lungimea fațadei, cu foișor cu acoperiș în trei ape, cu zona Cerdac și foișor, beci parțial, soclu care preia panta Cerdac pe două laturi, în consolă, cu parapet din lemn plin, elemente traforate la
treptelor protejată, cu ornamente traforate, sat Moșia Mică, com. Valea Lungă. tetrenului,acoperiș cu elemente orășenești, com. Râu Alb. cornișă și ornament în tencuială, com. Vulcana Băi - influență din zona balneară.
5 8
2
Prispă pe toată lungimea fațadei, cu foișor, cu elemente Casă cu ornamente bogate, cu influențe orășenești, trepte largi și intrare prin
Clădire pe două niveluri cu dependințe la parter, prispă pe trei laturi, parțial în consolă cu preponderent orășenești com. Urseiu. foișor, sat Moșia Mică, com. Valea Lungă.
foișor cu acoperiș înalt de tip orășenesc, cu ornamente traforate, sat Urseiu, com. Vișinești.
6 9
3
Parapet plin, tencuit, foișor cu acoperiș ascuțit cu influențe Prispă pe toată lungimea fațadei, cu foișor, cu ornamente si cromatică
Prispă lungă și două foișoare cu ornamente cu influențe orășenești, com. Bărbulețu. orășenești, stâlpi și arcade pline, tencuite, com. Pietrari. orășenești, com. Pucheni.
2. SPECIFICUL LOCAL. 2.3.3.Tipologii de case.
9
19
13
17
4 7
Locuință cu soclu înalt, fără beci, cu prispă pe toată lungimea Locuință peste beciul înalt, cu prispă pe toată lungimea, cu ornamente bogate, acces
1 și ornamente bogate: la parapet, la streașină, com. Pietrari. marcat prin volumul scării și modul de prelucrare - influențe orășenești , com. Bărbulețu.
Două niveluri, prispă și foișor la etaj, intrare protejată, cu acces în prispă, Com. Vișinești.
5 8
Foișor, prispă parțială, stâlpi din lemn, ornamente pline, Prispă desfășurată teri laturi ale casei în forma L, fără foișor, cu
tencuite, com. Vulcana Băi. ornament la parapetul prispei și la stâlpi, com.Moțăieni.
2
Prispă cu parapet traforat, fără foișor, peste beciul din piatră, la primul nivel, com. Bărbulețu.
3 6 9
Locuință la care s-a adăugat magazia pe latura scurtă, ambele având ornamente în lemn la Foișor și prispă cu parapt plin, cu stâlpi și ornamente Locuință construită peste pereții din piatră ai beciului care preia panta
partea superioară. Accesul către zona de depozitare a fânului s-a pozițioat peste intrarea în casă. tencuite, cu influențe orășenești, com. Bărbulețu. terenului, cu prispă parțială,din lemn, cu ornamente, com. Runcu.
2. SPECIFICUL LOCAL. 2.3.3.Tipologii de case.
4
20
18 Foișor cu parapet și stâlpi din zidărie, Ocnița.
1 8
Locuință cu cerdac din lemn peste soclul înalt; ornamente la partea superioară, ușa și ferestrele Cerdac pe toată lungimea fațadei cu ornamente la stălpi, acoperiș tablă plană, com. Moțăieni.
sunt atent detaliate, pe latura lungă în spate este polata; curte înierbată, com. Râu Alb.
5
Locuință joasă cu cerdac cu parapet din
lemn ornamentat, aripioare traforate la
stâlpi. Acoperiș din tablă plană fălțuită.
2 6 9
Foișor acoperit în două ape cu fronton cu ornamente; curte pietruită com. Runcu. Cerdac din lemn peste soclu jos, com. Gheboieni. Cerdac pe toată lungimea fațadei cu parapet ornamentat, fără foișor, soclu înalt, com. Moțăieni.
3 7 10
Închidere cu geamlâc - parapetul este din lemn; ochiurile de geam sunt proporționate Cerdac cu parapet plin, ornamente pline, tencuite, Cerdac pe toată lungimea fațadei, cu foișor acoperit în trei ape, cu fronton plin, tencuit;
ținând seama de celelalte elemente și proporții ale casei, com. Ocnița. stâlpi din lemn; în spate are ploată com. Râu Alb. ferestre mai mari decât cele uzuale; acoperiș din tablă plană fălțuită, com. Ocnița.
2. SPECIFICUL LOCAL. 2.3.3.Tipologii de case.
2 5
Volumul destinat foișorului este închis, folosit ca încăpere com. Ocnița. Intrare tip loggie după model secuiesc, cu elemente din lemn, com. Bărbulețu.
9
Locuință cu cerdac și polată. Ornamentele tencuite de la pazie și cerdac cu influență orășenească
6 sunt adăugate ulterior; pe latura scurtă, polata preia panta terenului, com. Gura Bărbulețului.
Locuințe cu polată: extindere prin prelungirea acoperișului.
3
Casă cu polată: extindere prin prelungirea acoperișului pe latura scurtă, 7 10
care în acest exemplu are acces separat, din curte, com Glodeni.
2. SPECIFICUL LOCAL. 2.3.4.Sistemul constructiv. 2.4. Tipologii de acoperișuri, pante, materiale de învelitori, culori, în funcție de climă, relief și de tehnicile locale
22
20
La anexe, acoperișul este în patru
pante sau în două pante.
Învelitoarea era preponderent din
șiță, ulterior au început să fie folosite
1 2 țigla, apoi tabla plană.
3 Pantele sunt relativ mari în zonele
de munte pentru favorizarea scurgerii
apei respectiv alunecarea zăpezii.
Există clădiri cu diferite influențe
2.3.4.Sistemul (neoclasice, romantice,
neoromânești) din care au derivat
baroce,
8
constructiv modele noi, de exemplu: foișor cu
trei pante plasat în ax cu acoperiș cu
Sistemul cel mai des întâlnit este cu două pante și cu fronton triunghiular,
temelie din zidărie de piatră cu mortar acoperișul în formă piramidală, cu
de lut la nivelul pivnițelor (beciurilor) înălțime mare de influență romantică.
iar la nivelul superior din bârne din Şarpanta este realizată din lemn de
lemn de stejar sau cu structură de rășinoase cu îmbinări, crestături şi
stâlpi și grinzi din lemn de stejar, cu cuie din lemn la construcţiile mai vechi
închidere pe șipci sau împletitură de şi din metal la cele mai recente.
nuiele de alun cu lipitură de lut sau Culorile acoperişurilor tradiționale
cu închidere de cărămidă. Finisajul sunt naturale: nuanţe natur de
exterior se realizează din lipitură de cenușiu, brun-cărămiziu, gri.
lut sau din tencuială de nisip-var peste
care se adaugă straturi de zugrăveală
de culoare albă inclusiv pe temelia
de piatră. Planșeul este din grinzi
de stejar, rareori din brad, dispuse
transversal și longitudinal (atunci când
deschiderile sunt mai mari se dispun
grinzile numite urși).
Pardoseala este din pământ galben, 9
din dușumea din lemn de rășinoase 4 11
sau din dulapi din lemn de stejar.
5 6 7 10
2. SPECIFICUL LOCAL. 2.5. Gabarite și proporții conforme specificului local
9
23
21
Pentagon regulat; Pătrat care înscrie zona Fațada se înscrie într-un pentagon regulat cu
aferentă prispei regăsit și la distanța între diagonala orizontală pe linia streașinei iar cele
stâlpi; Raport de aur dintre lungimea prispei două laturi concurente în vârful pentagonului
de 6,20m și lungimea zonei pline de 3,83m, delimitând versanții șarpantei. Dreptunghiul care
Raport de 1:3 și 2:3 între înălțimea liberă a înscrie fațada, cu latura de 8m fiind lungimea
1 prispei și a registrului inferior incluzând și casei și latura mică de 4,95m fiind înălțimea casei
parapetul prispei și casei până la streașină. până la streașină, este numarul de aur 1,618.
Trasee regulatoare utilizate la proporționarea fațadelor locuințelor sătești.
Habitatul rural tradițional prahovean, Călin Hoinărescu, Editura Restitutio Ploiești, 2013, pl.46
2 3 5
Prispă la etaj pe două laturi, intrare pe sub foișor Com. Vișinești. Prispă peste parterul înălțat care preia panta terenului; model de locuință musceleană.
2. SPECIFICUL LOCAL. 2.7. Raportul plin/gol, forma, dimensiunea și proporția golurilor și a ferestrelor, conform specificului local
2.7. Raportul
plin/gol, forma,
dimensiunea și
proporția golurilor
și a ferestrelor,
conform
specificului local
1 9
25
13
23
Ferestrele întâlnite sunt, în general,
în două sau trei canaturi. Ferestrele au
un rol important în conturarea imaginii
casei tradiționale, oferind specificitate
și individualitate construcțiilor vechi.
Ferestrele și, în general, tâmplăria
(uși, porți, obloane), în mod tradițional
sunt realizate din lemn aparent sau
sunt vopsite cu vopsele pe bază
de ulei de în sau pe bază de rășini.
La construcțiile realizate în ultima
perioadă, tâmplăriile nu mai au o
coerenţă de ansamblu și au deseori
culori standard (din pricina resurselor
financiare reduse): alb, de cele mai
2 multe ori, sau sunt acoperite cu folie 4
PVC care imită lemnul.
În unele situaţii, dimensiunile
tradiţionale ale ferestrelor nu mai
corespund necesităţilor utilizării
actuale a spaţiilor, fapt ce se răsfrânge
în tendinţa de mărire a dimensiunilor.
Ca rezultat al importurilor nefericite,
în ultimele decenii au apărut goluri
de dimensiuni şi forme ce nu au
nicio legătură cu specificul local,
incoerente, neavând legătură unele
cu altele, care nu se pot caracteriza
printr-un raport tipic şi o coerenţă
locală, și ale căror dimensiuni sunt
de multe ori dictate de ferestrele
cumpărate la mâna a doua.
Pentru construcțiile noi se
recomandă a se ține cont și a păstra
raportul plin/ gol specific construcțiilor
tradiționale. Aceasta nu înseamnă că
vor trebui folosite strict dimensiunile
tradiționale ale golurilor, ci că pot fi
create ferestre de dimensiuni mai
mari care să corespundă necesității
de iluminat dar în acord cu funcțiunea
propusă, cu amplasarea în zonă
protejată (vezi: capitolul 5.4.2.
Recomandări, pag.61).
3 5
Prispă parțială peste soclul care preia panta terenului, cu pivniță parțială, com. Runcu. Beci din piatră cu acces de pe fațada principală iar accesul pe prispă este lateral, com. Pucheni.
2. SPECIFICUL LOCAL. 2.8.Tipologii de anexe
2.8.Tipologii de anexe
Anexele sunt realizate ca spații pentru
magazie, atelaje, grajd sau saivan.
24
1 4 7
Anexă cu pereți din piatră de râu iar partea Anexă cu partea inferioară din zidărie iar partea superioară din trafor din lemn, acoperiș din țiglă, uși duble
superioară, fânarul, din lemn, com. Pucheni. din lemn atent lucrat; gabaritul destul de mare poate permite reconversia în spațiu de locuire, com Gheboieni.
2 5 8
Tip de anexă întâlnit frecvent în zona subcarpatică a Grupări de anexe: ansamblul este un avantaj în cazul extinderii Anexele pot cuprinde mai multe încăperi. Detaliile pentru elementele de construcție și ornamentele
Dâmboviței, cu o ornamentație foarte bogată. spațiului locuibil, com. Bărbulețu. pot fi recondiționte și valorificate pentru funcțiuni variate, inclusiv cea de cazare, com. Bărbulețu.
Anexele sunt îmbogățite cu detalii: uși, protecție la intrare, Anexă de dimensiuni mari, cu multiple spații de depozitare, cu fânar sus iar pe mijloc un gang de
ferestre, pereți, adesea mai făloase decât casa com. Bărbulețu. legătură cu partea din spate a proprietății; model frecvent în zona valea Dâmboviței, com. Gheboieni.
3 6 9
Clădiri cu alte funcțiuni,
reprezentative pentru
așezările rurale
Conacele și casele domnești
sunt locuințe „nobiliare” rezultat al
dezvoltării și stabilizării societății
medievale autohtone. Compoziția
în plan și în volum, decorațiile și
tehnologiile au ca sursă adesea
arhitectura europeană dar păstrează
specificul românesc cu conținut
spiritual tradițional.
Aceste clădiri au un potențial
turistic foarte ridicat. De obicei sunt
amplasate în locuri bine alese, au
9
27
25
un teren aferent amplu și au o relație
strânsă cu peisajul. În perioada de
1 2 după al doilea război modial acestea
au început să fie naționalizate și au
Lucrătura în lemn a anexelor la partea de jos dar mai ales la partea superioară - zonă suferit transformări neadecvate. Multe
semideschisă, ventilată, este frecvent întâlnită pe valea Dâmboviței și a Ialomiței. sunt în stare critică. 5
Nu se recomandă extinderea
acestora decât cu volume minime și
cu soluții reversibile. Nu se acceptă Com. Iedera.
schimbarea formei acoperișului, nici
supraetajarea.
Clădiri „preindustriale” – mori
de apă, joagăre, ateliere de fierărit,
etc. Deși sunt construcții practice,
funcțiunea lor a dispărut. Aceste
mecanisme încep să fie redescoperite
odată ce generațiile tinere au
conștientizat beneficiile aduse de
produsele obținute dar și în legătură
cu un mare potențial turistic.
Clădiri industriale de la începutul
3 secolului al XX-lea dezvoltate odată
cu apariția căii ferate: gatere, fabrici.
Fațada anexei cu ornamente și traforul din lemn realizat în forme variate cu detalii atent lucrate, vopsite într-o Magazinele, băcăniile - clădiri 6
cromatică vie - dar nu în culori saturate și stridente, sunt specifice în zona văii Dâmboviței; com Cândești. orășenești realizate la sat,amplasate
adesea la intersecție, pe colț, Com. Pietrari. Com. Bezdead.
devenite reper în zonă. Acestea ar
trebui recuperate prin îndepărtarea
elementelor parazitare: a tâmplăriilor
de PVC, a copertinelor de
policarbonat, a reclamelor lipite peste
geam și refacerea proporției golurilor.
Școli, instituții de epocă cu valoare
arhitecturală sau ambientală.Volumele
noi vor fi subordonate volumului inițial
și vor respecta compoziția fațadei.
Clădirile „utilitare” din perioada
socialistă – construcții agroindustriale
integrate în peisaj, neieșite din scara
locului și realizate din materiale simple
și durabile.
Construcțiile comunitare realizate în
anii 1950-1970: sedii administrative
unități de învățământ, sanitare,
oficii poștale, magazine, etc.) au o
arhitectură simplă și funcțională.
4 7
2. SPECIFICUL LOCAL. Clădiri cu alte funcțiuni, reprezentative pentru așezările rurale
26
1
7
Com. Ocnița.
4
Com. Iedera.
8
2 Com. Ocnița.
5
Com. Iedera.
9
Depozite, cladiri agricole
3 6 10
3. AMPLASAREA CONSTRUCȚIILOR. 3.1. Prevederi generale privind intervențiile noi.
3. AMPLASAREA CONSTRUCȚIILOR
Respectarea coerenței de ansamblu este elementul principal în problematica amplasării construcțiilor noi. La baza stabilirii amplasării construcțiilor pe lot vor sta reglementările P.U.G., Codul civil, normativele
și legislația în vigoare la data întocmirii proiectului privitoare la distanța minimă dintre construcții, însorire, siguranță și stabilitate, siguranță la foc.
Nu se recomandă derogări de la regulamentele locale de urbanism prin documentații de urbanism PUD/PUZ. În situația în care se vor întocmi astfel de documentații, acestea vor cuprinde obligatoriu
documentația pentru studiul de amplasament și încadrare în volumetria de ansamblu, conform cu prevederile din Anexa 1. Se va justifica amplasarea pe teren cu un plan de încadrare în zonă, care să evidențieze
așezarea tradițională a construcțiilor pe loturi în zonă. Se vor identifica zone de risc (de exemplu, harta de inundabilitate, alunecările de teren etc.)
Amplsarea se va face conform specificului localității, în funcție de accesibilitate, panta terenului, orientare, însorire, curenți de aer, prezența unui curs de apă, tipul tramei stradale, retrageri de la stradă/
uliță, număr de clădiri amplasate pe lot și distanțele dintre acestea (ierarhizare).
Atât în cazul zonelor construite cu lotizări carteziene, a zonelor unde clădirile sunt adunate cât și a zonelor cu tramă stradală organică se recomandă, pentru construcțiile noi, o retragere de la stradă pentru
a se respecta coerența și caracterul habitatului tradițional. Există și zone unde, în spațiul dintre casă și stradă este amplasată o anexă, aceasta având o siluetă particulară șau un gabarit ușor mai mare decât
cel uzual dar acestea se vor păstra ca atare.
4 6
3. AMPLASAREA CONSTRUCȚIILOR. 3.3. POT, CUT, regim de înălțime.
Pentru a menține sau a restaura, Construcţiile se vor amplasa A. Construcții noi cu gabarit A. Construcții noi cu gabarit B. Construcții noi cu gabarit
reveni la caracterul tradițional corespunzător funcţiunilor pe care mic (<120 mp), construcții noi cu mic (<120 mp), construcții noi cu mare (peste 250 mp) de tip monovolum:
al așezărilor rurale din zonă le adăpostesc: funcţiunile cu scară gabarit mediu (120 – 250 mp) și gabarit mediu (120 – 250 mp) și
se recomandă să se țină cont mare, funcţiunile posibil generatoare construcții noi cu gabarit mare, construcții noi cu gabarit mare (peste Indicatorii urbanistici generali sunt:
de caracteristicile structurii de poluare (fermele de animale, de dispuse în sistem pavilionar 250 mp) dispuse în sistem pavilionar: • POT maxim = 20%
habitatului tradițional: procesare a biomasei, depozitele (peste 250 mp) • Regimul maxim de înălțime este
etc.), incompatibile în mod direct Se vor amplasa, preferabil în vatra Indicatorii urbanistici generali sunt: Demisol/Subsol + Parter + Mansarda;
1. Tramă stradală organică. Zonele cu funcţia de locuire, se vor muta satului, ținând cont de țesutul rural • POT maxim = 15%; • Înălțime maximă la streașină = 6 m
cu tramă stradală sinuoasă să fie la periferia satului, în zonele de existent și de specificul local, iar • Amprenta la sol maximă se va (față de cota terenului în punctul cel
menținute iar noile lotizări să utilizeze dezvoltare a acestuia, în zone cu grad dacă este cazul modificării planului încadra într-un dreptunghi de 8x12 mai de jos);
același tip de tramă. mare de răsfirare, după caz. parcelar existent (divizare sau m (în cazul clădirilor organizate în • Înălțime maximă la coamă = 14 m
În cazul localităților cu tramă stradală Amplasarea construcţiilor care, prin comasare), acest lucru se va realiza sistem pavilionar, recomandarea este (față de cota terenului în punctul cel
carteziană, se recomandă ca lotizările natura şi destinaţia lor, pot genera fără modificarea aspectului spațiului valabilă pentru fiecare corp în parte al mai de jos);
9
31
public. Amplasarea în vatra satului
29
să se realizeze folosind același riscuri tehnologice (determinate de ansamblului); excepție de la regulă fac • Retragere minimă față de limita de
principiu de compoziție cartezian. procesele industriale sau agricole se va justifica printr-un studiu de
amplasare doar pentru clădirile cu clădirile care vor avea pe laturile lungi proprietate dinspre stradă: 5 m; spațiul
care prezintă pericol de incendii, unul sau două foișoare, iar în această rămas spre stradă va fi plantat;
2. Diversitatea categoriilor explozii, radiaţii, surpări de teren sau gabarit mare.
situație fiecare foișor se va încadra • Pentru terenurile rezultate în urma
de folosință ale terenurilor în de poluare a aerului, a apei sau a maxim în 3x4 m; dezmembrării, POT și CUT se vor
intravilan. solului) se face numai pe baza unui B. Construcții noi cu gabarit mare
(peste 250 mp), de tip monovolum • Regimul de înălțime recomandat: calcula raportat la suprafața terenului
Este necesară menținerea studiu de impact elaborat şi aprobat Demisol (nivel parțial îngropat) + inițial, din planul parcelar istoric.
diversității categoriilor de folosință conform prevederilor legale. Se vor amplasa în exteriorul vetrei
satului, într-o zonă acceptată prin Parter și poate fi Etaj atunci când
ale terenurilor în intravilan și anume: Se va evita comasarea sau divizarea terenul este în pantă;
PUG/PUZ sau neocupată de țesutul
curți construcții alternate cu pădure, parcelelor, ţinându-se cont de specific local, pentru a nu agresa Parter + Mansardă (folosirea podului
fâneață împădurită, fâneață, fâneață caracteristicile parcelarului istoric ca suprafață utilă);
cu livadă, livadă, vie, teren agricol. păstrat. Modificarea (comasarea
caracterul rural al zonei. Se vor găsi NU!
soluții compensatorii de ameliorare Subsol + Parter+ Mansardă - potrivit
Se va evita defrișarea zonelor sau divizarea) acestuia este permisă a impactului vizual major asupra pentru terenuri plane;
împădurite din intravilan. dacă nu se schimbă/alterează teritoriului: împrejmuirea cu vegetație, Subsol + Parter + Etaj - pentru zonele
imaginea spaţiului public. Amplasarea acoperirea cu iarbă, îngroparea cu funcțiuni administrative.
3. Plantații în intravilan. Dacă intervenţiilor în vatra satului şi/sau în parțială în pământ etc. Amplasarea • Înălțimea maximă la streașină =
regulamentele locale de urbanism zonele periferice se va justifica prin se va justifica printr-un studiu de 6 m (față de cota terenului în punctul
nu prevăd altfel, noile clădiri și studiul de amplasament (Anexa 1). amplasare. cel mai de jos) și 2 m (față de cota
extinderile construcțiilor existente să terenului în punctul cel mai de sus)
se amplaseze la minim 5 m de limita conform schemei alăturate;
de proprietate spre stradă iar spațiul • Înălțime maximă la coamă = 11 m
NU! 3
creat între stradă și construcție să se
planteze. 3.3. POT, regim de (față de cota terenului în punctul cel
mai de jos);
Zonele de agricultură și de
pomicultură extensivă să fie întrerupte
înălțime • Retragere minimă față de limita de AȘA NU: Construcție cu cromatică
proprietate dinspre stradă: 5 m; spațiul inadecvată, inestetică, care alterează
la maxim 100 m lățime cu front la rămas spre stradă va fi plantat; imaginea generală și obturează, în
stradă. Construcțiile noi vor avea la bază
Nu se va construi pe terenurile 1 reglementările PUG, Codul civil,
• Nu se recomandă aliniament față
de stradă.
acest caz, imaginea către peisaj.
agricole din intravilan, terenurile cu normativele şi legislaţia în vigoare
destinaţia de fâneaţă sau livadă (cu AȘA NU: Construcțiile cu gabarit mare privitoare la distanţa minimă dintre
excepția clădirilor de exploatare a acoperă sau chiar anulează perspecivele construcţii, însorire, siguranţă şi AȘA NU: Gabaritul, forma și cromatica exagerate pot aduce prejudicii construcțiilor
fructelor și legumelor). valoroase spre peisajul natural. stabilitate, siguranţă la foc. învecintate. Construcții noi care ies din scara locului, contrastând cu cele lângă care au
Nu sunt recomandabile derogări fost introduse, prin volumul supradimensionat.
AȘA NU: Construcții noi cu gabarit mare care agresează și alterează caracterul specific de la RLU prin documentații de
unei așezări prin amplasare, dimensiuni carenu respectă reguli de bună vecinătate. urbanism PUD/PUZ.
Dacă se vor întocmi astfel
de documentaţii, acestea vor NU!
NU! cuprinde OBLIGATORIU studiul
de amplasament şi încadrare în
volumetria de ansamblu.
Indicatorii urbanistici diferă în
funcție de așezarea geografică a
satului și chiar în structura aceleiași
așezări rurale există o puternică
corelare între diferitele zone, gradul de
densificare și tipul de relief:
- în zona centrală (teren plat) POT
maxim 40%,
- în zonele adiacente drumurilor
principale (teren ușor înclinat) POT
maxim 25%,
2 - în zonele de margine ale satului 4
(teren înclinat) POT maxim 15%.
3. AMPLASAREA CONSTRUCȚIILOR. 3.4.Amplasarea construcțiilor în afara vetrei satului. 3.5.Amplasarea construcțiilor în vatra satului
32
Sistematizarea va fi minimă, fără
30
poze din puncte relevante) astfel - Se vor evita materialele care
încât să nu domine ca prezență sau au efect negativ asupra mediului – încadrare pe lot pe teren în pantă terasări excesive sau ziduri mari de
agresive și să nu afecteze vizibilitatea înconjurător și asupra sănătății sprijin.
asupta unor construcții importante, populației; Principii de proiectare a clădirilor Dacă ținem cont că în secole sau
reprezentative (monumente istorice); - Se va ține cont de existența noi în intravilan: chiar decenii din urmă, nu au existat
Pentru amplasarea construcțiilor noi utilaje de excavare, constatăm că
- Studiu de circulație și accesibilitate; gazului de tip radon care se degajă 1. Se va realiza studiu de pe teren în pantă se va evita dislocarea
- Studiu asupra specificului local: în mod natural și de posibilitățile pe amplasament pentru proiectele ce se intervențiile pentru amplasarea unei
unor volume mari de teren și mutarea construcții se făceau cu efort minim și
materiale, vegetație, dominante care materialele naturale le oferă de vor realiza în intravilan. Va conține: lor penru a crea platforme orizontale.
vizuale. eliminare a acestuia. -plan de situație și un desfășurător cu randament maxim.
Se vor căuta soluții inteligente de Sistematizarea verticală era
2. Folosirea de materiale, tehnici și Orice construcție monovolum va al fațadelor la stradă care să cuprindă folosire a pantei terenului, fie prin
meșteșuguri tradiționale locale acolo avea impact important asupra imaginii cel puțin trei loturi vecine pe fiecare minimală și economică prin faptul
fragmentarea clădirii și adaptarea la că se urmăreau curbele de nivel. Se
unde acestea și-au dovedit satului. parte; teren în trepte, fie prin realizarea în
-va urmări respectarea specificului elimina astfel problema tasării și a
sistm pavilionar cu construcții distincte alunecării de teren.
local: tipologiile de case existente în așezate eficient pe teren.
zonă, amplasarea pe lot, gabaritele, Relația construcției cu mediul
DA Pentru realizarea unei construcţii, e înconjurător are o importanță foarte
materialele, culorile, împrejmuirea, preferabil ca terenul să nu aibă o pantă
vegetația; mare: reprezintă calitatea parcelei de a
mai mare de 46% (25°). Terenul care constitui cadru de viață. Acest aspect
-curtea să fie menținută și valorficată are cel puţin 20% din suprafaţă plană
deoarece reprezintă nucleul întregului a fost ignorat în intervalul utimilor 30
sau cu pantă de maximum 15% (10°) de ani. Acum avem imaginea curților
ansamblu și are totodată caracter este optim.
semipublic. extrem de înguste - sugrumate,
Aşezarea pe terenul care nu are umbrite, ineficiente și cu funcțiune de
2. Folosirea de materiale, tehnici suprafaţă orizontală sau cu pantă
și meșteșuguri tradiționale locale parcare.
foarte lină, poate ridica probleme Există și clădiri amplasate, din lipsă
acolo unde acestea și-au dovedit
1 durabilitatea și eficiența energetică.
constructive şi estetice importante. de cunoaștere, pe culmi de deal,
Se va evita sistematizarea terenului ieșind astfel din zona protejată de
3. Se va urmări conformarea și pentru a obţine o suprafaţă orizontală,
AȘA DA: Complex turistic realizat în sistem pavilionar. Înălțimea moderată a corpurilor de clădire face ca performanța energetică ca parte vânt.
ansamblul să nu agreseze peisajul natural și să-l respecte, Satul Prunilor, jud. Dâmbovița. integrantă a proiectării de arhitectură: AȘA DA: Construcțiile amplasate în partea de jos a versantului, în vale, sunt ferite
-Proiectele vor fi adaptate la climatul de vânt, accesul este ușor de realizat iar volumul este perceput ca fiind mai mic
local (însorire, umiditate, vânturi decât când în cazul amplasării în zona de sus.
DA dominante, oscilații de temperatură,
ciclurile îngheț-dezgheț);
-Se vor folosi sistemele sustenabile NU!
pentru refolosirea apei drenate și DA
echipamente ce utilizează energii
regenerabile;
-Se vor evita materialele care au efect
2 negativ asupra mediului înconjurător
și asupra sănătății populației;
AȘA DA: Amplasarea unei construcții mari în afara vetrei satului. Sânsimion, jud. Harghita, arh Miklos Kollo. -Se va ține cont de existența
gazului de tip radon care se degajă AȘA NU: Amplasarea construcțiilor pe coamă nu este un element al specificului
în mod natural și de posibilitățile pe local ca urmare a dezavantajelor pe care le aduce: expunerea la vânt și intemperii,
care materialele naturale le oferă de costurile mari pentru realizarea accesului și complexitatea soluțiilor tehnice și
DA eliminare a acestuia. vizibilitate ieșită din scara locului.
9
33
configurații: combinată – alipirea la clădire a
clădirilor existente
Se poate realiza prin adăugarea 1. Construcția nouă este parte
unui corp plus realizarea unui corp
de clădire nou (la care se adaugă
13
31
de corpuri de clădire noi păstrându- integrantă din clădirea existentă, corpul de legătură).
se caracteristicile construcției astfel: Prevederile urbanistice sunt:
inițiale astfel: • în prelungirea corpului clădirii POT maxim = 15%;
• extinderile vor fi realizate după - extinderea va avea o suprafață CUT maxim = 0.4;
aceleași principii volumetrice ca și maximă de 50% din volumul existent;
construcțiile noi; • alipirea corpului nou în forma de „L” Amprenta la sol maximă să se
• extinderea să nu domine volumul în plan. Volumul alipit să fie între 50% încadreze într-un dreptunghi de 8 m
clădirii existente; și maxim 100% din volumul existent. x 12 m (în cazul clădirilor organizate
• să nu fie depășită înălțimea la în sistem pavilionar, pentru fiecare
streașină și la coamă în raport cu 2. Corpuri independente - un corp în parte). Excepție de la regulă
volumul existent; volum separat legat de cel existent fac clădirile care vor avea unul sau
• acoperișul să fie în patru pante printr-un corp de legătură (cu înălțime două foișoare când amprenta la sol va
și să fie racordat la cel existent cu o și lățime reduse), conform schemelor crește cu suprafața foișoarelor, fiecare
înălțime la coamă mai mică sau cel explicative. foișor încadrându-se în maxim 3 x 4 m;
mult egală cu cea existentă; Se va Se va avea în vedere relaționarea cu Regimul maxim de înălțime:
prelua tipul de învelitoare; construcțiile existente și felul în care S + P + E, S + P + M,
• să se preia și eventual să se vor fi percepute vizual de la nivelul D + P + M, P + E + M;
dezvolte prispa ca registru orizontal străzii. Înălțimea maximă la streașină va fi
dominant, pe una sau mai multe Corpurile noi de clădire se vor mai mică decât cea a clădirii existente
laturi, pe unul sau mai multe niveluri; amplasa într-un sistem rectangular, și mai mică sau egală cu 6 m (față de
• să se preia forma și raportul intercalat sau sub un unghi oarecare cota terenului în aval măsurată la zidul
golurilor (eventual subîmpărțirea determinat de panta și de alcătuirea construcției).
ferestrelor); dacă este necesar terenului. Înălțimea maximă la coamă va fi mai 1
geamlâc cu suprafață vitrată împărțită Extinderile pot fi realizate într-o mică decât a clădirii existente și mai
cu cercevele în goluri de maxim 25 cm abordare contemporană respectând mică sau egală cu 11 m (față de cota
x 35 cm (dimensiuni între cercevele). principiile enunțate în ghid pentru terenului în aval) măsurată la zidul Reconstituirea unei vechi case a unui cioban: „Casa păstrează silueta tipică pentru
• se vor folosi detalii preluate de la construcții noi. construcției). sat şi zonă. Am extras ce ni s-a părut valoros şi am completat cu o organizare
casa existentă, eventual simplificate Retragere minimă față de limita contemporană la interior. Unul dintre lucrurile remarcabile la construcţia în
(pentru stâlpi, grinzi, parapet, traforuri, de proprietate dinspre stradă de 5 paragină era aşezarea pe teren: beciul semiîngropat făcea posibilă obţinerea
uși, ferestre, pazie, streașină). m; spațiul rămas spre stradă să fie unei platforme orizontale suficient de mari pentru a construi.” Casa Nucșoara, jud.
• retragerea față de limita de plantat. Argeș, arh. Maria Ungureanu, arh. Iulian Ungureanu.
proprietate către stradă să fie de minim
5 m (în cazul în care regulamentul
local de urbanism nu prevede altceva) Extindere Extindere 2 3
și să se amenajeze un spațiu verde. DA DA
Elementele importante și Extindere Extindere
definitorii pentru menținerea
unei durate lungi de viață a
construcțiilor tradiționale sunt
întreținerea periodică și modul în Existent Existent
care se face aceasta. Casele se
văruiesc cel puțin o dată pe an Existent Existent
iar elementele de construcție se
repară acolo unde este necesar.
Astfel, construcțiile pot fi păstrate
și prin urmare folosite, atunci când
aceasta se dorește.
Plan parter Plan etaj Plan parter Plan etaj
4. INTERVENȚII ASUPRA CLĂDIRILOR EXISTENTE. A.Extinderea clădirilor existente
34
32
Extindere prin crearea unui corp independent, unit de clădirea inițială printr-o pasarelă, în legătură cu holul
existent. Suprafața construcției noi este de maxim 100% din suprafața construcției existente.
1 4
FATADA PRINCIPALA SUD / SCARA 1:50 FATADA NORD / SCARA 1:50
9
35
33
două clădiri apropiate.
Casa poate primi extinderea de tip polată și totodată poate fi legată de anexa sau anexele
situate în proximitate, mărindu-se suprafața locuibilă. DA
DA
FATADA EST / SCARA 1:50
2 5
PLAN / SCARA 1:50
Casă tradițională în care, din spațiul
FATADA VEST / SCARA 1:50 PLAN DE SITUATIE / SCARA 1:500
01
DA
PLAN / SCARA 1:50 FATADA VEST / SCARA 1:50 PLAN DE SITUATIE / SCARA 1:500
STEFAN ZAHARIA
DA
0 1
36
34
Construcțiile vechi pot fi reabilitate într-o singură foaie se recomandă să de punere în operă nu rezistă la
și recuperate folosind metodele de se dubleze în spatele ei cu o fereastră cicluri repetate de îngheț-dezgheț,
consolidare adecvate, prin îndrumarea cu vitraj termoizolant. deteriorându-se în timp foarte scurt și
de către specialiști cu experiență în Pentru a mări gradul de izolare fonică de multe ori chiar favorizând apariția
abordări de acest tip. (la construcțiile situate pe marginea infiltrațiilor), placările cu tablă (tablă
O condiție esențială pentru drumurilor cu circulație intensă sau simplă, tablă cutată etc.), materialele
prevenirea problemelor specifice este dacă funcțiunea o impune) atât pentru care conțin azbest sau materialele
păstrarea în bune condiții a clădirilor. vitrajul termoizolant cât și pentru plastice. 1
Înainte de a ajunge la intervenții, se vitrajul simplu de la geamurile duble, Nu se vor realiza placări cu piatră
va avea în vedere prevenirea infiltrării se pot folosi foi de sticlă de grosimi spartă sau cu elemente de lemn care AȘA DA: Prispa amenajată a unei case restaurate. Se creează un context confortabil
apei prin următoarele măsuri: diferite, care „rup” vibrația sunetului. imită șindrila, care să dea un aspect și adaptat nevoilor moderne: Casa Măntescu, sat Ruginoasa, jud.Buzău.
- repararea și întreținerea învelitorii, Geamul va fi transparent. „rustic”. Conceptul de „rustic” este
- colectarea corectă a apelor pluviale Pot fi utilizate folii pentru controlul diferit de conceptul de „tradițional”.
prin jgheaburi și burlane (numai dacă solar fără a modifica culoarea și Se pot adopta soluții și alcătuiri DA DA
construcția a fost prevăzută inițial cu textura geamului. Nu se vor folosi: constructive naturale pentru pereți
acest sistem), geam bombat, geam reflectorizant, vegetali și acoperișuri înierbate,
- îndepărtarea eficientă a apelor geam oglindă. cu pantă variabilă. Se recomandă
pluviale prin pante care îndepărtează folosirea materialelor naturale locale:
apa și prin rigole de colectare a apei, Soluțiile de umbrire piatra, lemnul, varul etc.
- intervenții și reparații la fundații în Elementele valoroase se vor
cazul în care s-au produs infiltrații; conserva și se vor recondiționa Culorile
realizarea unor drenuri la o distanță folosindu-se aceleași materiale și Nu se vor folosi culori tari,
față de fundații; dacă construcția este tehnici constructive (atât elementele contrastante. Se va opta pentru
în pantă, drenul se face la partea mai cu forme tipice, cât și cele cu forme folosirea nuanțelor naturale ale
2 3
înaltă a terenului; acestea necesită atipice) sau se vor înlocui, fără materialelor folosite sau a unor culori
întreținere permanentă pentru a modificarea împărțirii specifice a și nuanțe nesaturate, apropiate de
preveni nefuncționarea corectă, elementelor. cele naturale. Este indicat ca pigmenții
- prevenirea udării pereților. utilizați în vopseluri și uleiuri să fie
Culorile naturali. Culorile folosite în mod DA
Intervenții la nivelul tâmplăriei Tâmplăria exterioară și elementele tradițional sunt: alb pentru zonele
Ferestrele şi uşile realizate din de umbrire sau alte elemente tencuite și maro-cenușiu pentru lemn.
lemn masiv se recondiționează acolo decorative se pot vopsi în diferite
unde este posibil sau se înlocuiesc nuanțe nesaturate în general de la Tehnologiile
cu altă tâmplărie din lemn masiv sau maro la cenușiu cu aspect mat, care Se vor folosi tehnologiile locale (care
stratificat cu finisaj similar celui inițial: nu modifică aspectul lemnului, nu sunt cunoscute și accesibile celor care
vopsea pe bază de ulei de in, cel mai dau luciu și aspectul de ud. Pentru execută, întrețin și utilizează lucrarea)
adesea, ceruite sau folosite vopseluri colorare, se vor folosi cu precădere sau eco-durabile, contemporane.
naturale. pigmenţii naturali. Se va avea în vedere realizarea
Pentru reparația tâmplăriei existente, unor alcătuiri compatibile între
se vor respecta tehnicile tradiţionale Intervenții la nivelul elementelor materialele de construcție și
şi se vor utiliza, pe cât posibil, meşteri de fațadă: Prispa, frontoanele și respectarea principiilor de asigurare
din zonă. decorațiile de fațadă. a izolării termice, a hidroizolării, de
Elementele valoroase se vor Se vor păstra şi se vor valorifica igienă și sănătate, de rezistență și
conserva și se vor recondiționa decoraţiile tradiţionale existente la stabilitate, de siguranță la foc. Se
folosindu-se aceleași materiale și nivelul prispei, la ferestre, la obloane, pot folosi tehnologii alternative de
tehnici constructive (atât elementele la stâlpi, la streașină, la pazie, la asigurare a alimentării cu energie
cu forme tipice, cât și cele cu forme capetele de grinzi. electrică sau termică, în condițiile și cu
atipice) sau se vor înlocui, fără Extinderile și intervențiile se vor recomandările prezentate în capitolele
modificarea împărțirii specifice sau a încadra în specificul local, eventual, din acest ghid: panouri solare, panouri
detaliilor de tâmplărie. prin reinterpretarea elementelor fotovoltaice, turbine eoliene la scară 4
Pentru sporirea confortului de izolare decorative tradiționale în manieră redusă, pompe de căldură etc.
termică, acolo unde fereastra este contemporană. AȘA DA: Casă restaurată în care au fost cuprinse toate dotările necesare traiului actual.
4. INTERVENȚII ASUPRA CLĂDIRILOR EXISTENTE. C. Amenajarea spațiilor
C. Amenajarea spațiilor
DA DA
AȘA DA: Terasa unei construcții noi pentru realizarea căreia s-a ținut cont de elementele
și de proporțiile caselor tradiționale. Rezultatul este armonios și echilibrat datorită
materialelor folosite și a dimensiunilor elementelor constitutive și a gabaritelor spațiilor.
DA
9
37
3 6
35
DA DA
1 4 7
DA DA DA
2
AȘA DA: Forma și dimensiunile echilibrate ale terasei, folosind materiale
tradiționale locale, sunt o alternativă convenabilă pentru spațiile exterioare ale 5 8
construcțiilor cu gabarit mare. Casă în Breaza, Prahova.
4. INTERVENȚII ASUPRA CLĂDIRILOR EXISTENTE. C. Amenajarea spațiilor
DA DA DA
38
36 6
DA
1 4 7
AȘA DA: Amenajarea unui dormitor în pod. AȘA DA: Amenajare modernă într-o încăpere a unei clădiri istorice.
DA DA DA DA
2 3
5 8
AȘA DA: Scara de acces la etaj poate fi realizată din metal sau lemn.
4. INTERVENȚII ASUPRA CLĂDIRILOR EXISTENTE. C. Amenajarea spațiilor
DA DA DA
9
39
37
1 3 5
AȘA DA: Amenajare în clădiri „open space”, proiectată cu supantă, cu structura de lemn vizibilă.
DA DA DA
6
2 4 AȘA DA: Bucătărie realizată în demisolul unei case
tradiționale în satul Alțâna, județul Sibiu.
4. INTERVENȚII ASUPRA CLĂDIRILOR EXISTENTE. C. Amenajarea spațiilor
DA DA DA
40
38
3
DA DA
1 2
AȘA DA: Amenajarea camerei de dormit și a bucătăriei, modernizate, cu toate dotările necesare nevoilor actuale, într-o casă tradițională.
Este un exemplu pentru amenajarea pensiunilor cu specific local autentic. Casa Măntescu, sat Ruginoasa,județul Buzău.
AȘA DA: Amenajarea unei construcții în care s-au folosit materiale și elemente specific tradiționale: Breaza, județul Prahova.
DA DA
6 7
AȘA DA: Amenajarea bucătăriei, a scării, a grupului sanitar, a băii, în spații de
mici dimensiuni într-o casă tradițională,dotate cu utilitățile necesare.
DA DA
4 5 8 9
5. ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE. 5.1. ACOPERIȘUL. 5.1.1. Specificul local
5. ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE
În prezent, materialele moderne de
slabă calitate și efectele modernizării
greșit înțelese au un efect negativ
aglomerare, compuși ai varurilor și
ai vopselelor sintetice etc). Materialele
naturale au o mai bună durabilitate și
5.1. ACOPERIȘUL
asupra mediului și asupra ambianței comportare sub acțiunea factorilor
rurale: climatici ciclici, temperatură, umiditate, Analiza şi recomandările privitoare la acoperiş se referă la următoarele
• Tencuielile interioare și exterioare, gelivitate, sau a acțiunilor rezultate din componente ale sale: formă şi volumetrie, şarpantă (tipuri de structură, materiale
realizate tradițional pe rețea de șipci seism, incendiu, accidente climatice.2
Specialiștii de la INCERC Iași afirmă
1 utilizate şi tratamente), învelitoare (materiale utilizate şi culori), marcarea
posibilelor probleme ce pot apărea la comportarea în timp.
de lemn și mortare pe bază de nisip și
var stins, au fost înlocuite cu tencuieli că este necesar ca profesioniștii
9
41
39
și autoritățile locale: Să transmită Vedere tipica așezărilor din zona Recomandările se grupează în trei categorii:
uscate: plăcile de gips-carton, utilizate subcarpatică cu acoperișul clădirilor
la exterior și interior; populației aceste informații și să le a. Construcții cu gabarit mic (<120 mp), construcții cu gabarit mediu (120 – 250
îndrume în timp util, pentru a valorifica cu patru pante, egale, ce dau coerența mp) și construcții cu gabarit mare (peste 250 mp), dispuse în sistem pavilionar;
• Pardoselile din lemn natural (de imaginii străzii, cu înclinația specifică
tip dușumea, parchet din lemn etc.) oportunitatea de a avea o locuință b. Construcții cu gabarit mare (peste 250 mp), de tip monovolum;
sănătoasă, trainică, cu costuri/lucrări zonei c. Intervenţii pe construcţii existente (gabarit mic, mediu sau mare, dispuse
au fost înlocuite cu parchetul laminat,
care este un material de sinteză, de întreținere reduse, Să susțină pavilionar sau monovolum).
neecologic și impermeabil la vapori; necesitatea de a renunța la materialele Toate materialele care alcătuiesc acoperişul au nevoie de întreţinere în
• Finisajele exterioare și interioare nesănătoase, promovate pe piață în exploatare (în mai mică sau în mai mare măsură). Realizarea de alcătuiri
pe bază de var natural ale pereților mod agresiv, și de a folosi tehnicile și constructive corecte, cu materiale naturale, compatibile, de calitate, precum şi
și tavanelor au fost înlocuite aproape materialele locale naturale/sănătoase, urmărirea în execuţie îi pot asigura o durată mai mare de viaţă, împreună cu o
în totalitate cu materiale de sinteză trainice și ieftine pe care le au la
îndemână, Să insufle comunităților
2 întreţinere conştientă, periodică, din partea utilizatorilor.
de tipul vopselelor lavabile sau pe
convingerea că materialele locale care
bază de ulei, pierzându-se o sursă
importantă de sănătate pentru și-au dovedit durabilitatea în timp sunt 5.1.1. Specificul local
locatari, finisajele realizate cu var mult mai sănătoase pe termen lung.
Utilizarea materialelor de construcție Acoperișul construcțiilor tradiționale este în proporție extrem de mare cu patru
natural având efect bactericid, de artificiale, nesănătoase atrage numai pante. Foarte rar clădirile istorice din zonă au acoperiș cu două pante. Panta
combatere a efectelor de acumulare a consecințe negative în timp, chiar este corespunzătoare reliefului în care se află (pantă înaltă sau pantă medie).
apei în pereți, regulator de umiditate și dacă par o soluție mai ușoară pe Panta este medie (între 30° și 45°) sau înaltă (între 40° și 55°). La anexe apare
de combatere a mucegaiurilor; moment; Să promoveze varul stins acoperișul în două pante.
• Izolațiile termice realizate la (hidraulic) în locul finisajelor lavabile, Învelitoarea era din șiță iar după 1900 a apărut țigla ceramică și tabla plană.
tavane, poduri, pardoseli cu materiale lemnul prelucrat superior în locul Extrem de rar se foloseau și alte materiale pentru alcătuirea învelitorii: scânduri,
tradiționale, ecologice, au fost plasticului și alte materiale naturale în stuf sau trestie, paie așezate cu furca sau așezate în snopi, coceni, structuri
înlocuite cu materiale de sinteză sau locul celor de sinteză.
3 plurimateriale din pâmănt, paie şi stuf, pentru învelitoarea anexelor gospodărești.
cu compuși de sinteză, eficienți din RADONUL este un gaz natural, Tabla a fost introdusă din cauza incendiilor provocate de șiță și ca alternativă
punct de vedere termic, dar care incolor, inodor, insipid, radioactiv, Învelitoare tradițională din țiglă solzi. ieftină.
nu mai au calitatea de a asigura eliberat în atmosferă în cantități Pantele sunt relativ mari în zonele de munte pentru favorizarea scurgerii apei și,
condiții de viață sănătoasă. La casele mai mari sau mai mici. Neventilarea respectiv, alunecarea zăpezii.
existente, cu pereții din bârne de corectă acționează ca o cușcă, Există clădiri cu diferite influențe (neoclasice, romantice, baroce, neoromânești)
lemn, se utilizează frecvent, în ultima blocând radonul în interior. Astfel este din care au derivat modele noi (de exemplu foișor cu trei pante plasat în ax cu
vreme, ca material de izolație termică, inhalat odată cu aerul respirat. Când acoperiș cu două pante și cu fronton triunghiular, acoperișul în formă piramidală,
polistirenul expandat, care alterează concentrația de radon în interior crește cu înălțime mare de influență romantică).
calitățile ecodurabile ale construcției.1 peste un anumit prag, și situația se Culorile acoperişurilor tradiționale sunt naturale: nuanţe natur de cenușiu, brun-
Caracteristicile definitorii menține pe mai mulți ani, poate cauza cărămiziu, gri, creând unitate și încadrare în peisajul rural traditional.
complexe, fizico-chimice, relevante grave probleme de sănătate. 4 Acoperişul tradiţional, fiind extrem de rar folosit ca spaţiu locuibil, are ocazional
pentru utilizarea în construcții a Acumularea în interiorul caselor a lucarne mici, pentru ventilație.
materialelor naturale din România: radonului poate fi combătută folosind Acoperiș cu patru pante, cu învelitoare În ultimele două decenii, nemaiținându-se cont la realizarea acoperișurilor noi
- Materialele naturale, de natură materiale de construcție care să din șiță realizată în tehnica tradițională de caracteristicile specificului local, condițiile de însorire, orientarea vânturilor
minerală (anorganice), sau organică permită ventilația naturală (pentru ca și din materiale locale. etc, utilizarea lui a devenit mai puțin eficentă.
(de origine vegetală sau animală), radonul să poată părăsi casa). Din Numărul de pante este un element important în configurarea acoperișului
au caracteristici comune foarte acest punct de vedere, materialele construcțiilor din această zonă, cel cu patru pante fiind cel specific peisajului
importante, care le fac net superioare, tradiționale, precum paianta, cultural local.
din punct de vedere ecologic și al sunt superioare. Paianta asigură Deşi se preferă adesea și se adoptă acoperișul cu două pante cu pretextul că
durabilității, materialelor de sinteză respirabilitatea clădirii și oferă o bună acesta oferă mai mult spațiu în pod sau în mansardă, cel cu patru pante are mai
folosite la izolații. Astfel, materialele izolație termică. Geamurile termopan multe avantaje. La acoperișul cu două pante intră mai mult material: beton armat,
naturale, provenind și formându-se să fie din lemn pentru o ventilare cărămidă (sau alt material de umplutură), ridicând prețul construcției.
în mediul natural, sunt deosebit de naturală și pentru a scădea natural Acoperișurile tradiționale au forme simple, economice, eficiente și ușor
rezistente la acțiunea radiației solare conținutul de radon din interior. 5 de realizat, cu pierderi minime de material. Nu creează probleme legate de
și în special a componentelor UVA și 1 Dr. ing. C. Miron, Materiale neconvenționale acumularea de zăpadă.
UVB, care produc degradări rapide locale pentru energie sustenabilă, INCD URBAN Acoperiș cu patru pante, cu învelitoare Imaginea de altădată se transformă pe zi ce trece din cauza modei materialelor
oricărui material de sinteză (PVC, INCERC Iași, p. 53 – 55, http://documents.tips/ din tablă plană fălțuită, cu culoare și a formelor noi. Nu se manifestă întotdeanuna un discernământ în ce privește
polistiren, poliuretan, rășini de documents/neconventionale.html. 2 Idem. naturală. adevărata utilitate și valoare estetică a acestor elemente noi.
5. ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE. 5.1. ACOPERIȘUL. 5.1.2. Recomandări
DA DA DA
3
5 9
43
41
AȘA DA: Lucarne care asigură necesarul
de iluminare, la un acoperiș nou, păstrând
mărime și proporții echilibrate.
DA
1 3
AȘA DA: Acoperiș din șiță - este de remarcat aici întregul demers, pe lângă folosirea materialelor naturale prin tehnici tradiționale.
Este un exemplu de monumentalitate a unei construcții foarte mici și are un mod ingenios în care este așezată pe un teren în pantă. *Casa păstrează silueta tipică
pentru sat şi zonă - un corp central cu şarpantă în patru ape, panta nordică prelungită acoperind un volum secundar. Ne-am gândit că e important să păstrăm un mod
de a construi. Am extras ce ni s-a părut valoros şi am completat cu o organizare contemporană la interior. Unul dintre lucrurile remarcabile la construcţia în paragină era
aşezarea pe teren: beciul semiîngropat făcea posibilă obţinerea unei platforme orizontale suficient de mari pentru a construi. Locul ales e cel mai ferit de apă şi zăpadă
şi e cel mai însorit. Am decis să păstram aşezarea*. Nucșoara, jud. Argeș, arh. Maria și Iulian Ungureanu.
6
AȘA DA: Învelitoare din șită în timpul executiei. Acest material,când este corect AȘA DA: Model de țiglă tradițională: țigla solzi. În acest caz, țigla a fost realizată într-un
executat și pus în operă, are un potențial volumetric excepțional. atelier local din zona săsească și a fost adusă și montată la o clădire din județul Prahova. AȘA DA: Acoperișuri la care se
respectă specificul local prin formă,
pante și materialele folosite. Chiojdu,
Buzău, arh, Călin Hoinărescu.
DA DA
DA
7
AȘA DA: Acoperișul unei construcții
2 4 noi la care se folosește țigla industrială
trasă. Arh. Ovidiu Apetrei
5. ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE. 5.1. ACOPERIȘUL. 5.1.2. Recomandări
Șarpanta
44
42
zonă. Să se folosească oriunde
este posibil materiale naturale,
regenerabile.
Şarpanta este realizată din lemn (de
preferat lemn local de esență tare și nu
lemn rășinos) cu îmbinări, crestături şi
cuie din lemn la construcţiile mai vechi.
Nu se recomandă utilizarea
materialelor organice rezultate în
urma polimerizării (cele denumite, în
mod generic, „plasticuri”), întrucât își
schimbă calitățile (portanță, torsiune,
curgere) în timp, din cauza condițiilor 5
de mediu (proces repetat de îngheț/
dezgheț, radiații ultraviolete, variații de AȘA DA: Structura unui acoperiș cu volum mare.
temperatură vară/iarnă).
Pentru toate elementele din lemn,
se vor realiza lucrări de ignifugare
şi biocidare cu materiale care nu DA
afectează structura şi culoarea 1 2
lemnului şi care permit tratamentul
ulterior al acestuia cu ceruri, uleiuri şi AȘA DA: Structura acoperșului realizată integral din lemn. În volumul acoperișului sunt cuprinse două niveluri pentru o locuință.
soluţii naturale. Com. Cornu, jud. Prahova, arh. Mihai Nuță.
AȘA DA: Structuri din lemn pentru construcții de gabarit mediu cu destinație turistică. Forma acoperișului este o reinterpretare a limbajului arhitectural
tradițional. Aceasta se poate realiza corect și durabil doar prin cunoașterea tehnicilor și a modalităților de îmbinare și de dimensionare a elementelor din lemn.
DA DA
3 4 6
5. ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE. 5.1. ACOPERIȘUL. 5.1.2. Recomandări
9
45
43
și modelele locale - vezi imaginile. Nu se recomandă folosirea tablei Țigla ceramică trasă, industrială poate fi folosită, dacă Țiglă ceramică solzi executată Tablă plană fălțuită de culoare
Se recomandă execuția cu meșteri profilate de tip țiglă, de tip șindrilă. respectă forma și dispunerea tradițională. după tehnici tradiționale. gri, mată.
locali care cunosc tehnica de montare Este interzisă folosirea învelitorilor de
corectă. azbociment, fiind dăunătoare sănătății
Piesele de șindrilă au între 30-40 cm și mediului.
lungime, 8-10 cm lățime și aproximativ Se recomandă folosirea țiglelor DA DA DA
0.5-0.9 cm grosime (aceasta poate solare mate. Această tehnologie este
fi variabilă în cadrul aceleiași piese, deja adoptată și cu șanse de a se
datorită tehnicii utilizate). răspândi rapid în anii imediat următori.
Modelul de șindrilă specific zonei Amplasarea panourilor generatoare
are terminația de la capătul vizibil ca o de energie nu va depăși 15% din
teșitură oblică simplă, de o parte și de suprafața învelitorii. Se are în vedere
alta a piesei (ca în imaginile alăturate). că aceste panouri nu trebuie să
Acoperișurile cu șindrilă erau acopere total învelitoarea, caz în care
predominante pe teritoriul întregii ajunge să se substituie total acesteia
tări în special în zonele colinare și de și să altereze imaginea de ansamblu
munte. a clădirii.
Producerea industrială a cuiului Țigla industrială de epocă s-a înscris
metalic (acum peste 100 de ani) și cromatic bine în contextual tradițional.
prețul scăzut al acestuia au dus la Țiglele noi însă au o paletă de culori
folosirea excesivă a lui și la montarea exagerată devenind o pată deranjantă
cu cui la vedere. Se recomandă în peisajul satului prin culoare. În
folosirea tehnicii de montaj cu cui plus, se diferențiază prin dimensiune, 5 6 7
ascuns, păstrându-se dimensiunile deseori fiind mari prin alipirea țiglelor
recomandate ale șindrilei. În cazul (pentru a reduce manopera la montaj
folosirii tehnicii cu cui la vedere trebuie și a fi astfel “avantajoase”). AȘA DA: Materiale locale și tehnici tradiționale folosite la construcții noi- șița. Model de șiță specific zonei.
ca floarea cuiului să rămână la o Se recomandă paleta de culori a AȘA DA: Șită în câmp, montată fără cui la vedere. Când este în 5 straturi, nu este nevoie de membrană la pante mai mari
distanță de 2-3 mm față de piesele de materialelor naturale: țiglă ceramică de 30 de grade. Sunt folosite tehnnica tradițională și materialele locale.
șindrilă (nebătut până la capăt) pentru - maro roșcat, tablă plană - culori
a permite dilatarea lemnului fără ca gri neutru sau brun închis, material
piesa să crape. lemnos - culoare natur. DA DA
Punerea în operă se va face după un Se recomandă să nu se folosească
tratament cu substanțe biocide. Este culorile stridente, saturate.
interzisă tratarea șiței sau șindrilei cu
lacuri și vopsele. Dacă construcția Streaşina se va realiza conform
are podul locuibil, învelitoarea se va specificului local (ca formă şi elemente
executa respectând și necesitățile de de decoraţie). Jgheaburile şi burlanele
izolare termică a spațiului interior. vor fi din tablă mată sau vopsite mat
Se vor păstra sistemul de lățuire și sau se pot folosi, acolo unde este
dispunerea specific locală a pieselor cazul, lanţuri care să direcţioneze
de învelitoare, inclusiv forma și scurgerea apelor pluviale.
dimensiunea acestora.
Materialele de termoizolare/ Coşul de fum trebuie realizat din
hidroizolare pentru învelitoare vor materiale solide, care să corespundă
fi compatibile cu cele din care este principiilor de rezistenţă şi stabilitate
realizată aceasta. Se vor folosi, pe cât (în raport cu vânturile, factorii de
posibil, materiale naturale şi soluţii de mediu, încadrarea seismică) şi
alcătuire care să permită schimbul de protecţiei la foc (există risc de incendiu
vapori dintre interior și exterior, prin în special în zonele de traversare a
aceasta asigurându-se realizarea unui şarpantei şi, eventual, a altor elemente
climat interior optim utilizării/locuirii
(se va avea o grijă sporită la detaliile
constructive din lemn). Se vor respecta
forma şi materialele de finisaj locale.
8 9
5. ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE. 5.1. ACOPERIȘUL. 5.1.2. Recomandări
46
44
(schimbarea învelitorii se realizează o
dată la o generație);
• Creșterea potențialului turistic
prin atractivitatea dată de coerența
peisajului rural la care învelitoarea din
șindrilă are o pondere foarte mare.
Mediul natural împreună cu mediul
construit definesc identitatea locală. 6
Lucarne, luminatoare, elemente
de ventilare, instalaţii
DA DA DA DA
2 4 5 8
AȘA DA: Cornișă pentru o construcție AȘA DA: Forma și dimensiunea AȘA DA: Realizarea corectă a detaliilor și montarea corectă determină durata lungă de viață a învelitorii. Piatra Craiului, jud.
modernă, cu lățime mai mare decât cornișei- reinterpretată în limbajul Brașov, Râșnov, jud. Brașov, arh. Mihai Nuță,
cea uzuală, cu rol de umbrar. tradițional în formulă contemporană.
5. ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE. 5.1. ACOPERIȘUL. 5.1.2. Recomandări
DA DA NU!
9
47
45
5
AȘA NU: Acoperișul cu intersecții de pante generează probleme de etanșeitate
1 2 și duc la degradarea rapidă a învelitorii. Acoperișurile complicate îngreunează
scurgerea apei și fac ca zăpada să stagneze, ducand la defectarea acestora.
AȘA DA: Iluminarea prin lucarne la construții noi, cu învelitoare din șiță. Nucșoara, jud. Argeș, arh. Maria și Iulian Ungureanu
DA NU!
NU!
6
AȘA NU: Acoperișurile complicate, cu multe forme și multe pante, pe lângă
faptul că duc la costuri mari de realizare, au defecte de execuție și vor avea
4 nevoie de intervenții dese pentru reparare.
AȘA NU: Șindrila care are cui la vedere
AȘA NU: Folosirea tablei ridică o gamă largă de întrebări plecând de la problema
3 este mai puțin durabilă în timp mai
ales dacă nu se ține cont de dilatarea reciclării ei până la probleme de onestitate: imitarea prin culoare și formă a țiglei
pieselor de șindrilă. ceramice. Cele mai mari probleme rămân cele legate de aspect, de încălzirea excesivă
într-o mansardă locuită, de zgomot pe timp de ploaie sau grindină.
AȘA NU: Tabla este un material ieftin, importat din zona construcțiilor industriale, unde AȘA NU: Dacă se folosește tablă, este
până de curând nu a contat aspectul finisajului. În plus, tabla nu este un material durabil dacă recomandat ca aceasta să aibă culori naturale, să
ne raportăm la reparațiile care sunt necesare în timp și la comportarea acesteia în cazul fie plană, fără să imite alte materiale (olane, șiță). NU!
condițiilor climatice speciale: furtună, grindină, etc.
B. Construcții noi cu
gabarit mare (250 – 395 mp) DA DA
de tip monovolum
Se recomandă amplasarea
construcției în afara vetrei satului,
în zonele special destinate prin
documentații de urbanism, cu
păstrarea imaginii locale nealterate.
Acestea pot fi pentru producție,
depozitare, servicii, sănătate,
educație. Sunt permise și alte tipuri de
48
materiale și tehnologii (metal, beton
46 etc.), acolo unde exxxste necesar și
unde folosirea materialelor locale nu 1 4
poate asigura cerințele de siguranță,
stabilitate și de rezistență la foc. AȘA DA: Învelitoare din țiglă realizată pe o suprafață mare, pentru o clădire cu gabarit AȘA DA: Volum simplu, cu panta acoperișului apropiată de cea adecvată.
mărit. Se integrează în peisajul rual și cel natural. Landgoed de Groote Scheere, Overijssel,Olanda.
Forma și volumetria
Noua construcție se va integra în
specificul local prin preluarea formei
şi a volumetriei specifice zonei, chiar DA DA
dacă scara obiectului va fi mai mare.
Acoperișul va fi cât mai simplu, cu
patru pante egale, cu streșinile și
coamele orizontale.
Nu se admit forme și pante provenite
din alte zone climatice sau geografice,
teșiri nejustificate ale pantelor,
timpane.
Se acceptă și acoperiș în două ape,
cu pante reduse, pentru a nu afecta
peisajul.
Streșinile vor fi cât mai largi.
Sunt posibile acoperișuri cu pante
mari în cazuri justificate (centre 2 5
sociale, culturale, școli) cu condiția
încadrării în peisaj. AȘA DA: Construcții care, deși au gabarit mare, prin materialele și proporțiile utilizate, se integrează în peisaj, neagresându-l. Sânsimon, jud. Harghita, arh Miklos Kollo.
Nu se admit acoperișurile de tip
terasă utilizate în proporție mai
mare de 60% din suprafața totală
a acoperișului și dispuse la frontul DA DA
stradal.
Nu se recomandă învelitorile realizate
din tablă profilată sau ondulată având
în vedere dezacordul de imagine creat
dar și a slabei calități a detaliilor de
execuție care duc la costuri mari de
reparații și de întreținere.
Se recomandă învelitorile cu
captatoare solare (panouri fotovoltaice,
solare sau alte sisteme care folosesc
energia solară, acoperișurile verzi,
acoperite cu vegetație, sau combinații
între cele enumerate mai sus).
Se acceptă şi acoperiri cu pantă mică,
de minimum 5% dar cu învelitoare
din strat înierbat cu vegetaţie locală.
Acestea se pot folosi acolo unde
relieful permite și unde sunt necesare 3 6
soluţii speciale de integrare în peisaj:
pentru volume mari, (semi)îngropate, AȘA DA: Țigla industrială de tip solzi, de formă și cu dispunere specific locală, poate constitui AȘA DA: Reabilitarea unei construcții agricole, care respectă cele mai importante
garaje sau spaţii tehnice parţial sau o variantă pentru acoperirea construcțiilor noi de gabarit mare. Roadeș, jud. Brașov. reguli de încadrare în specificul local: materialele folosite și forma acoperișului.
total îngropate.
5. ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE. 5.1. ACOPERIȘUL. 5.1.2. Recomandări
Șarpanta Învelitoarea
9
49
47
naturale regenerabile sau tehnologii poate folosi șița tratată antiseptic și
contemporane de industrializare a antifungic.
lemnului - lemn stratificat, lamelar, Nu este recomandată combinarea
panouri multistrat. la același acoperiș a mai multor
Se pot folosi rigidizări suplimentare tipuri, culori sau forme de învelitori, cu
din alte materiale structurale pentru excepția acoperișului vegetal.
prinderi/legături, fără ca acestea să Nu e recomandată folosirea tablei
fie prezente ca pondere importantă în profilate de tip țiglă, de tip șindrilă.
ansamblu. Se va păstra dispunerea specific 2
Nu trebuie utilizate materialele locală a pieselor de învelitoare, forma
organice rezultate în urma polimerizării și dimensiunea acestora. AȘA DA: Pentru camuflarea gabaritelor mari precum săli de sport, hale de
(cele denumite în mod generic Materialele de termoizolare/ producție, spații de depozitare a cerealelor, ferme, sunt recomandate acoperișurile
„plasticuri”), întrucât își schimbă hidroizolare trebuie să fie compatibile verzi sau învelitorile cu captatoare solare. Înălțimea construcției poate fi mascată
calitățile (portanță, torsiune, curgere) cu învelitoarea. printr-un taluz înierbat. Centrul de Agrement Trotus, Comănești, Odu Green Roof.
în timp, din cauza condițiilor de mediu Se recomandă și pentru aceste
(proces repetat de îngheț/dezgheț,
ultraviolete, variații de temperatură
1 gabarite folosirea țiglelor solare mate.
Această tehnologie este deja adoptată
vară/iarnă).
AȘA DA: Construcție de gabarit mare, în zona
și cu șanse de a se răspândi rapid în DA
anii imediat următori.
rurală: structură metalică și finisaj din lemn. Se recomandă paleta de culori a
materialelor naturale: țiglă ceramică -
roșcat, tablă plană - culori gri neutru,
material lemnos - culoare natur.
DA DA Nu se recomandă culorile stridente,
saturate.
Elementele de iluminare,
ventilare, instalațiile
Elementele de iluminare
(luminatoare, ferestre în planul
acoperișului), instalații (panouri solare,
panouri fotovoltaice, coșuri de fum)
sunt permise doar dacă sunt justificate
funcțional şi vor ocupa maximum 15-
20% din suprafaţa pantei respective.
Se acceptă și se recomandă
utilizarea panourilor de captare a
energiei solare în planul acoperișului
(vezi capitolul Performanța
energetică).
Acoperirea lucarnelor, umbrirea
ferestrelor în planul acoperișului,
se vor face din materiale care nu
contravin specificului local și imaginii
de ansamblu a construcției. Se va
3 4 acorda o atenție sporită racordării 5
învelitorii (țiglă, tablă) la străpungerile
AȘA DA: Se recomandă utilizarea unei soluții locale de realizare a șarpantei; cu coșuri de fum, ferestre, la lucarne AȘA DA: Prin intermediul șiței se pot realiza forme naturale, organice, pe suprafețe mari.
astfel, se susține economia locală, prin utilizarea forței de muncă și a materialelor etc. conform detaliilor specifice. Șiță nouă, realizată la standarde internaționale, care ia în calcul specificul climatic al
din zonă. Sânsimon, jud. Harghita, arh Miklos Kollo. zonelor de munte, dar și specificul geografic: Râșnov, jud.Brașov, arh. Mihai Nuță.
5. ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE. 5.1. ACOPERIȘUL. 5.1.2. Recomandări
DA NU! DA
50
48 1 4 7
AȘA DA: Învelitoare din șiță realizată pentru construcții de gabarit mare. AȘA NU: Acoperișul are multe forme, prin urmare multe pante, cu dolii și AȘA DA: Gabarit mare realizat într-o manieră
Construcție nouă în incinta Casei cu blazoane Chiojd, jud. Buzău, arh. Călin coame care pot genera probleme de infiltrare a apei. Aceste forme, multe și echilibrată.
Hoinărescu. diferite, nu dau valoare estetică ci o clasează ca nereușită.
DA NU! NU!
8
AȘA NU: Cromatica și formele intră în totală
contradicție cu noțiunea de încadrare în
specific local.
2 5 NU!
AȘA DA: Construcție cu gabarit mare, cu funcțiune complexă, pentru care AȘA NU: Construcție de gabarit mare la care acoperișul complică imaginea
au fost folosite elemente cu specific tradițional: materiale locale, acoperiș generală iar scurgerea apei și a zăpezii sunt îngreunate de modul în care sunt
cu patru pante, culori naturale ale învelitorii, tâmplariei, pereților. Golurile au realizate lucarnele. Toate acestea generează defectarea învelitorii și probleme
dimensiuni echilibrate. Servește necesităților funcțiunii și se integrează în de infiltrare a apei.
specificul local. Muzeul de istorie Niolae Iorga,Vălenii de Munte, jud. Prahova.
9
DA DA
NU!
3 6 10
AȘA DA: Deși funcțiunea cere dimensiuni mari, prin modul de configurare AȘA DA: Pentru construcțiile zootehnice, se acceptă alternarea pantei AȘA NU: Culorile puternice nu sunt un plus
s-a putut păstra o scară care nu agresează vizual, acoperișul este realizat acoperișurilor, cu condiția ca volumetria de ansamblu să se încadreze în pentru imaginea construcției și afectează
în pante specifice zonelor mai înalte de deal și munte. Saschiz, jud. Mureș. specificul local, precum acest adăpost pentru animale. Felmer, jud. Brașov. negativ întreg peisajul.
5. ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE. 5.1. ACOPERIȘUL. 5.1.2. Recomandări
C. Intervenţii pe 1. Efectele acțiunii apei pluviale Intervențiile realizate trebuie să asigurându-se realizarea unui climat
construcţiile existente asupra construcției și înlăturarea poată fi reversibile, pentru a nu interior optim utilizării/locuirii (se
acestora prin: împiedica șansa unei intervenții va avea o grijă sporită la detaliile DA
(gabarit mic, mediu sau - reparații și etanșări ale tuturor viitoare, cu materiale și tehnologii noi, constructive din jurul coșurilor de fum,
mare, dispuse pavilionar straturilor învelitorii; ce se pot dovedi benefice în privința de la intersecția cu foișoarele etc.).
sau monovolum) - sistematizare verticală în jurul calității de ansamblu a obiectului și a Nu este recomandată combinarea
construcției cu pante de îndepărtare utilizării optime a acestuia. la același acoperiș a mai multe tipuri,
Forma şi volumetria a apei; Intervențiile vor respecta scara și culori sau forme de învelitori, cu
- drenuri laterale și rigole de conformarea acoperișului. excepția acoperișului vegetal.
Extinderile și/sau conversiile vor ține colectare a apei; Pentru toate elementele din lemn, Culorile vor fi cele naturale (atât cele
cont de recomandările din capitolele - sisteme de colectare a apelor se vor realiza lucrări de ignifugare pentru materialele de învelitoare, cât și
anterioare. (jgheaburi, burlane) - în cazurile în și biocidare cu materiale care nu cele pentru alte elemente constructive
Se vor realiza, în prealabil, fotografii care construcția a fost prevăzută inițial afectează structura și culoarea sau tehnologice); nu se vor folosi culori
9
51
49
ale clădirii existente care vor cuprinde cu acest sistem. lemnului și care permit tratamentul stridente sau saturate.
și vecinătățile, pentru a înțelege modul ulterior al acestuia: ceruri, uleiuri și
în care trebuie realizată intervenția, 2. Analiza situației zidăriilor afectate soluții naturale. Elementele de iluminare, ventilare
ținând seama de context și de impactul de umiditate și tratarea diferențiată, de Se pot aduce modificări prin și instalațiile
pe care-l va avea. la caz la caz: amplasarea lucarnelor sub formă
Doar în cazul în care nu se încadrează - intervenții la nivelul fundațiilor - de „ochi de pisică” sau de formă Elementele de iluminare
în specificul local şi este lipsit de introducerea unui strat hidroizolant; rectangulară cu acoperire în două sau (luminatoarele sau ferestrele din planul
valori constructive şi memoriale certe, - asanarea zidurilor deja afectate în trei pante. acoperișului) și instalațiile (panourile 1
acoperişul se va reconforma, pentru cu diverse sisteme de tencuieli de Se permite mansardarea dacă nu se solare sau fotovoltaice) sunt permise
a răspunde nevoilor de încadrare în asanare; schimbă cota streșinii, a coamei sau doar dacă sunt justificate funcțional.
specificul local. - refacerea straturilor de pardoseală panta acoperișului. Ele vor ocupa maximum 20% din
Dacă se încadrează în specificul pe sol cu strat de rupere a capilarității. suprafața pantei respective și se vor
local, intervenţiile vor respecta scara Învelitoarea (materiale folosite și orienta, pe cât posibil, spre interiorul DA
şi conformația acoperişului existent. Şarpanta compatibilități) lotului, astfel încât să se păstreze o
În cazul înlocuirii totale a structurii, imagine coerentă și acestea să nu
se va efectua, în prealabil, releveul Se recomandă să se păstreze cât Acolo unde învelitoarea (prin constituie un element discrepant,
acoperișului existent și nu se va mai mult din structura inițială, lucru materiale și conformare) se încadrează vizibil din drum sau din diverse puncte
modifica lățimea și cota streșinii, care se va stabili în urma expertizei în specificul local, se recomandă de perspectivă și belvedere cunoscute
aceasta putând fi ridicată până la structurale și a unei expertize biologice păstrarea învelitorii vechi și, pe cât la nivel local.
maximum 5,5 metri față de cota a elementelor componente. posibil, repararea și conservarea la Umbrirea ferestrelor în planul
terenului natural, măsurată în punctul Șarpanta unei clădiri istorice se un nivel cât mai extins, prin folosirea acoperișului se va realiza din materiale
cel mai înalt, dar fără ca aceasta evaluează de expertul tehnic atestat. tehnologiilor tradiționale locale. care nu contravin specificului local și 2
să depășească 3 metri față de cota Se înlocuiesc elementele degradate În cazul învelitorilor din lemn (șiță, imaginii de ansamblu a construcției.
parterului. sau cu atac biologic masiv în scopul draniță, șindrilă) se va recurge la Balcoanele/logiile de la etajul/ AȘA DA: Lucarnă prelungită, o singură
Decoraţiile se vor prelua nealterate asigurării siguranței în exploatare și a înlocuirea lor cu material de același mansarda caselor sunt elemente apă - soluție viabilă de iluminare.
(dacă este cazul). Nu se vor folosi păstrării stării de sănătate a structurii. tip. Există meșteri și profesioniști care apar frecvent în urma importului
forme şi detalii provenite din alte zone În cazul înlocuirii totale a structurii, experimentați care pot oferi aceste din mediul urban (român și străin),
etnografice, geografice sau climatice. se va efectua, în prealabil, releveul servicii la standardele necesare. care s-a făcut din anii 1990 și până DA
Se va păstra ierarhia volumetrică a acoperișului existent și nu se vor Se recomandă, în scopul prelungirii în prezent (imaginea 5). Considerăm
clădirilor de pe lot. modifica lățimea și cota streșinii. duratei de viață, tratarea șiței înainte că acestea sunt elemente inutile și
Nu se admite ca înălțimea clădirii Nu se vor folosi forme și detalii de punerea în operă cu substanțe de cu efect negativ asupra construcției,
principale să fie depășită de cea a provenite din alte zone etnografice, protecție la incendiu și antifungice. Nu pentru că:
clădirilor anexe. geografice sau climatice. se recomandă vopsirea acesteia sau - produc scurgeri de căldură la
Se admite extinderea unei În cazul intervențiilor asupra aplicarea de lacuri. nivelul plăcii dintre parter și etaj
construcții/anexe cu regim de înălțime construcțiilor existente, acolo unde Țigla ceramică tradițională și-a (punte termică), precum și pierderi de
parter, cu un corp având acoperiș șarpanta (prin materiale și conformare) dovedit durabilitatea de peste 100 căldură la nivelul ușilor și al ferestrelor
verde, în situația în care extinderea se încadrează în specificul local, se de ani, iar o parte dintre piese sunt suplimentare (cost suplimentar);
nu se face spre stradă și gabaritul ei recomandă păstrarea elementelor inscripționate și au forme unice. Dacă - sunt greu de întreținut ca
nu concurează cu cel al construcției constructive valoroase și, pe cât învelitoarea este realizată din tablă, hidroizolație și igienă;
inițiale. posibil, repararea și conservarea la azbociment, diverse membrane - constituie un plus de investiție la
Se vor evita materialele stridente un nivel cât mai extins, prin folosirea bituminoase sau alte materiale construire;
cromatic din tablă profilată sau plană tehnologiilor tradiționale locale. nespecifice zonei, acestea se vor - deși se fac pentru a evita dificultățile
care influențează negativ imaginea Elementele deteriorate se pot înlocui înlocui cu cele care se încadrează în de execuție și costurile ferestrelor
clădirii și a întregului peisaj rural. cu elemente similare din lemn de specificul local. de mansardă, prețul lor, în timp, îl
Pentru reabilitarea construcțiilor aceeași esență, pentru a nu interveni Materialele de termoizolare/ depășește pe al acestora;
se întocmesc expertize de către și a nu dezechilibra capacitatea hidroizolare pentru învelitoare vor fi - nu se folosesc în mod curent, fiind
persoane autorizate și care vor face portantă de ansamblu a structurii. compatibile cu cele din care aceasta doar elemente importate, care nu își
Se pot folosi rigidizări suplimentare este realizată. găsesc locul și utilitatea.
recomandările pentru consolidare.
În abordarea unei intervenții se va din lemn și/sau metal pentru prinderi/ Se vor folosi, pe cât posibil, materiale 3
face pentru început evaluarea stării legături, fără ca acestea să fie naturale, precum țigla, și soluții de
construcției: prezente ca pondere semnificativă în alcătuire care să permită schimbul de AȘA DA: Cornișă din lemn refăcută, cu
ansamblu. vapori interior/exterior, prin aceasta lățime mare pentru protecția fațadei.
5. ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE. 5.1. ACOPERIȘUL. 5.1.2. Recomandări
DA DA DA
52
50
1 2 3
AȘA DA: Refacerea șarpantei vechi este uneori necesară, atunci când elementele vechi din lemn au fost afectate de infiltrații AȘA DA: Intervenție de reconstruire a unui acoperiș și de înălțare a construcției.
sau de alte tipuri de degradări, în vederea refuncționalizării (adăugarea unor spații de locuit în mansardă). Noua configurație Intervenția contemporană este vizibilă prin folosirea unui model traforat echilibrat.
poate avea abordări în manieră contemporană.
DA DA DA DA
8 9
DA
4 6
AȘA DA: Învelitori din șiță refăcute cu materiale și tehnici tradiționale. Întreținute periodic, acestea au durată de viață mare.
DA DA
5 7 10
AȘA DA: Importanța unei învelitori istorice în peisajul AȘA DA: Învelitori refăcute cu materiale și tehnici tradiționale. Se AȘA DA: Refuncționalizarea unei construcții din gospodărie prin înlocuirea
satelor din Muntenia. integrează armonios în peisajul rural și în cel natural. învelitorii și a elementelor de structură deteriorate.
5. ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE. 5.2. PEREȚII. 5.2.1. Specificul local
Analiza și recomandările privitoare la pereți evaluează tipurile de pereți (portanți metru, din cauza neregularităților un strat de rupere a capilarității apei, material inferior betonului şi cărămizii.
sau de compartimentare), materialele folosite în alcătuirea acestora și marcarea straturilor orizontale, pe care numai păstrând camerele de locuit de la Propaganda anilor de comunism și-a
posibilelor probleme ce pot apărea la aceste elemente de construcție, datorate o anumită lățime a zidului le poate parter uscate. lăsat amprenta.
comportamentului în timp al construcțiilor. prelua. Pentru a justifica industria de beton şi
Știinţa construirii din piatră și lemn prefabricate, lemnul era desconsiderat
Recomandările se grupează în trei categorii: Piatra cioplită (blocurile s-a pierdut în mare măsură. încercându-se eliminarea lui din
A. Construcții noi cu gabarit mic (<120 mp), construcții cu gabarit mediu (120 dreptunghiulare de diferite dimensiuni, Apar construcţii din zidărie portantă construcţii. În schimb, lemnul a devenit
– 250 mp) și construcții cu gabarit mare (250 – 395 mp), dispuse în sistem cu o față prelucrată), a fost utilizată de cărămidă și cadre de beton cu material pentru export.
pavilionar; mai ales la casele cu două niveluri zidărie de umplutură.
B. Construcții noi cu gabarit mare (250 – 395 mp), de tip monovolum; pentru nivelul de jos sau la casele ce Fiind ieftine, aceste tehnici sunt
9
53
au o fundație mai înaltă, construite cele mai răspândite. În societatea
51
C. Intervenţii pe construcţiile existente (gabarit mic, mediu sau mare, dispuse
pavilionar sau monovolum).
Se urmărește realizarea de alcătuiri constructive corecte, cu materiale
compatibile, de calitate precum și urmărirea execuției. Acestea pot asigura o
durată mai mare de viață și un plus de calitate a spațiului cu impact pozitiv asupra
siguranței și sănătății.
Toate materialele de alcătuire pentru pereţi au nevoie de întreţinere în exploatare
(în mai mică sau mai mare măsură).
Materialele recomandabile, în funcţie de zona în care urmează să se realizeze
investiţia, sunt, după caz: piatră, lemn, cărămidă, lut, având ca liant var-nisip sau
lut.
Aspectele principale care trebuie avute în vedere fac referire la: siguranţă
şi stabilitate, protecţie la foc, compatibilitatea materialelor de alcătuire,
compatibilitatea materialelor de acoperire, termoizolaţii şi ruperi de capilaritate. 1 4 7
54
52
1 2 6 8
4 5 7 9
5. ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE. 5.2. PEREȚII. 5.2.2. Recomandări
56
54 Nu se exclude utilizarea cărămizii
industriale cu goluri, a elementelor
structurale din beton, a structurilor
metalice sau a pereților de tip rigips
atunci când alcătuirile constructive o
cer.
Pereţii portanţi sunt esenţiali, 1 2
prin contribuţia la durabilitatea
construcţiilor. Aceştia se vor construi AȘA DA: Pereții exteriori ai construcțiilor cu gabarit mare pot avea alcătuiri din AȘA DA: Construcție de gabarit mare, cu închideri din panouri de lemn, realizată
din materiale regenerabile şi se vor materiale simple, la îndemână, naturale dar și în armonie cu mediul în care sunt. în județul Harghita.
utiliza cu preponderenţă materialele
de construcţie considerate tradiţionale
la nivel local (lemn, cărămidă, piatră).
La construcțiile pentru care studiile DA DA
geotehnice dovedesc că orice soluţie
tradiţională este imposibil de aplicat
în exploatare (ţinând cont de zona
seismică în care se încadrează
construcţia și de caracteristicile
terenului), se vor utiliza alte materiale
de construcție (preferabil naturale),
nespecifice local (de exemplu, betonul
sau metalul).
Zidăria portantă din piatră sau
cărămidă va fi lăsată aparentă sau va
fi tencuită cu mortar pe bază de var,
pentru a permite absorbția, circulația 3 4
și evaporarea apei într-un ritm normal.
Liantul folosit pentru zidire va fi tot pe AȘA DA: Construcție cu gabarit mare realizată cu structură din lemn și beton, cu închideri din panouri de lemn care sunt tratate în limbaj contemporan, existentă în județul
bază de var, cu aditivi pentru rezistența Harghita. Aceasta constituie un model pentru un număr mare de tipuri de funcțiuni. Simplitatea materialelor, faptul că pot fi procurate din zonă, sunt atuuri considerabile.
la intemperii în caz de nevoie, pe
cât permit calculele structurii de
rezistență. DA DA
Se vor realiza alcătuiri constructive
care să diminueze/împiedice
capilaritatea, în condiţiile în care
realizarea unei impermeabilizări pe
toată suprafaţa fundaţiei nu este
recomandabilă.
Pereţii de compartimentare se vor
construi din materiale regenerabile
şi se vor utiliza cu preponderenţă
materialele de construcţie considerate
tradiţionale la nivel local (lemn,
cărămidă, piatră) sau materiale 5 6
ecologice sau ecodurabile.
. AȘA DA: La construcțiile cu gabarit mare se pot folosi atât materiale locale, tradiționale - AȘA DA: Clădire nouă de gabarit mare pentru care s-a folosit structură din lemn
lemn și țiglă, cât și rapoartele între elementele construcției (plin - gol) și panta acoperișului. și beton, realizată în județul Harghita.
5. ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE. 5.2. PEREȚII. 5.2.2. Recomandări
C. Intervenţii pe construcţiile arhitectul va propune soluții care să Intervenții la nivelul pereților Pereți din lemn duce la o degradare accelerată a
existente (gabarit mic, mediu implice folosirea de materiale și tehnici materialelor din care sunt compuși
tradiționale (reparații locale la zidărie, În această zonă pereții au alcătuiri Se recomandă refolosirea lemnului pereții.
sau mare, dispuse pavilionar inserarea unor elemente structurale diverse. Se va încerca păstrarea vechi nedeteriorat, recuperat din Lemnul se tratează cu materiale
sau monovolum) noi din lemn sau piatră, îngroșări de alcătuirilor inițiale. desfacerea unor anexe gospodărești, omologate împotriva agenților biologici
pereți etc.) sau tehnici de secol XXI Se acordă o importanță din ce în ce sau a lemnului certificat ecologic, care dăunători, a ciupercilor și pentru a
Se vor păstra și se vor restaura toate care folosesc materiale regenerabile mai mare utilizării lutului în construcții, provine din păduri gestionate durabil crește rezistența la foc. Lemnul se va
detaliile istorice de parament, inclusiv (lemn lamelar, lemn stratificat, plăci sub forme și tehnologii de realizare pe criterii economice și ecologice. vopsi în nuanțe de maro-gri cenușiu.
cornișele, bosajele etc. lemnoase multistrat etc. variate, îndeplinind condițiile unei Se vor înlocui piesele deteriorate
Pentru construcţiile existente, Se vor alege soluţii care să implice construcții ecologice, low-tech. cu piese identice, realizate din lemn Pereții din piatră
cel mai mare pericol îl reprezintă folosirea de tehnici şi materiale Se permite termoizolarea pereților la de aceeași esență, pentru a nu
modalitatea de armonizare cu tradiţionale (reparaţii locale, inserarea exterior dacă acest lucru se realizează interveni și a dezechilibra capacitatea Se recomandă folosirea pietrei
standardele şi normativele în vigoare unor elemente structurale noi, pe clădiri fără decorație. portantă de ansamblu a structurii obținută din carierele locale
9
57
55
privitoare la cerinţele de rezistenţă, preferabil din lemn sau piatră, îngroşări Stratul de termoizolație este și comportamentul higrotermic al agrementate sau din surse
stabilitate, protecţie la foc (în special de pereţi etc). În condiţii speciale, recomandat să fie din materiale acesteia. preexistente (reciclarea materialelor
pentru clădirile cu funcţiuni publice), consolidările se pot realiza şi din alte naturale. Se poate recurge inclusiv la Se pot folosi rigidizări din lemn (sau rezultate din demolări) și folosirea
hidroizolare şi izolare termică, igiena tipuri de materiale nespecifice (beton, tencuieli termoizolante, care permit metal) pentru prinderi sau legături, mortarul pe bază de var stins
şi sănătatea oamenilor. lemn lamelar, lemn stratificat etc.), zidurilor să respire. Pentru suprafețele fără ca acestea să fie prezente ca o (hidraulic).
Ca principiu general, trebuie cu asigurarea realizării unor alcătuiri tencuite se recomandă zugrăveli albe pondere importantă în ansamblu. Se vor face intervenții de refacere,
încercată găsirea unor soluţii de pereţi compatibile cu structura atât la interior cât și la exterior. Nu se vor folosi tencuieli din ciment. de completare a zidăriei cu piatră de
compatibile cu materialele existente, existentă. Atât pentru finisajele Culorile nu vor fi saturate și se vor Nu se recomandă termoizolația cu același tip.
care să nu influenţeze negativ exterioare, cât şi pentru finisajele armoniza cu cele originare. polistiren. Aceste două materiale vor Se vor realiza intervenții cu mortare
structura şi comportamentul acestora interioare, se vor folosi vopsele care din materiale compatibile, elastice,
în exploatare (ţinând cont de zona nu împiedică transferul de vapori. AȘA DA: Intervenții de factură contemporană AȘA DA: Intervenție prin extindere la pereți din care să favorizeze transferul vaporilor:
seismică în care se încadrează Pentru obținerea unei construcții la pereți din lemn, care nu sunt invazive ci discrete. lemn, prin folosirea tehnicii originare, tradiționale. mortare și tencuieli din var-nisip
construcţia), concomitent cu păstrarea ecodurabile, se recomandă ca sau lut. Nu se vor folosi tencuieli din
a cât mai mult din fondul construit finisajele finale ale pereților și tavanelor ciment pentru că nu sunt permeabile
valoros. să se facă exclusiv cu var natural stins DA DA la vapori. Piatra nu se va acoperi cu
Nu se vor realiza suprafeţe mari sub formă de pastă, hidratată timp lacuri și vopseluri care influențează
de pereţi la care, prin alcătuirea îndelungat pentru creșterea calităților porozitatea și permeabilitatea la
constructivă, transferul vaporilor este de liant, precedate fiind de un strat de vapori a acesteia.
împiedicat, acest fenomen având tencuială din nisip cu var, cu granulație Materialele se vor alege astfel încât
ca efecte directe apariţia igrasiei şi a mai mare. să fie compatibile cu tipul de piatră
mucegaiurilor şi diminuarea calităţii Se recomandă folosirea vopselurilor folosită, fiind dependente de gradul de
exploatării în timp a construcţiei. pe bază de var, silicaţi etc. Pentru porozitate a acesteia.
Se pot realiza bariere de rupere de finisajele exterioare, se vor folosi culori
capilaritate prin injectarea cu mortare specifice zonei în care se realizează
speciale de asanare. construcția; nu se vor folosi culori
La intervenția pe construcții stridente şi saturate.
existente, dacă expertiza tehnică Extinderile, conversiile vor ţine AȘA DA: Cadre tradiționale din lemn
relevă necesitatea consolidării, cont de recomandările din capitolele în timpul restaurării: un element
anterioare, în funcţie de volumul degradat poate fi înlocuit și nu eliminat.
AȘA DA: Intervenția asupra unei
construcții existente folosind materiale
construcţiei. 2 3 Se pot păstra majoritatea elementelor
originare dacă este aplicată corect
tradiționale: abordare corectă din punct de tehnica potrivită.
vedere tehnic și estetic.
DA DA DA DA
1 4 5 6
5. ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE. 5.2. PEREȚII. 5.2.2. Recomandări
58
56
sâmburi, stâlpi, centuri din beton. Se
vor evalua variantele posibile înainte
de a recurge la folosirea betonului.
Când nu se poate evita, se folosesc
aditivi care cresc permeabilitatea la
vapori a acestuia.
5.3. SOCLUL
Recomandările se grupează în trei categorii:
A. Construcții noi cu gabarit mic (<120 mp), construcții cu gabarit mediu (120 – 250 mp) și construcții noi cu gabarit mare
(250 – 395 mp), dispuse în sistem pavilionar
B. Construcții noi cu gabarit mare (250 – 395 mp), de tip monovolum
C. Intervenţii pe construcţiile existente (gabarit mic, mediu sau mare, dispuse pavilionar sau monovolum)
9
59
întreținere conștientă, periodică, din partea utilizatorilor.
Aspectele principale care trebuie avute în vedere sunt: rezistență și stabilitate, compatibilitatea materialelor de alcătuire,
compatibilitatea materialelor de finisare, termoizolațiile și hidroizolațiile, realizarea straturilor de drenaj pentru îndepărtarea
57
apelor de la nivelul fundației, materialele și modalitățile de realizare a trotuarului de gardă, îmbinarea soclu - material de
tencuire - placare soclu cu trotuar de gardă. 1
60
58
Arhitectura tradițională are înmagazinată experiența unor secole de folosire,
monovolum suprafețele verzi). pot realiza straturi de drenaj care să
în mod pragmatic, a materialelor pe care comunitățile le aveau la îndemână.
La construcțiile tip industrial nu este faciliteze îndepărtarea apelor de la
necesară marcarea soclului pe fațadă. fundaţie şi să prevină infiltraţiile şi Experimentarea repetată de-a lungul timpului a sistemelor constructive diverse,
Fundaţiile contribuie esențial la face că arhitectura tradițională să dea un răspuns optim și soluțiile cele mai
durabilitatea clădirilor. Acolo unde este La funcțiunile civile se va exprima degradările la nivelul acesteia (vezi
minimal. şi recomandările generale). Nu se convenabile din punct de vedere tehnic și economic la necesitățile de adaptare la
posibil din punct de vedere structural climă, în zonele diferite, cu particularitățile lor.
(dar și tehnologic şi economic), Materialele recomandate sunt, în vor face şape din ciment. Pivniţele
funcție de zona în care se construiesc: vor păstra sau vor „primi” goluri de Acest răspuns ține atât de materialele de construcție cât și de mâna de
ținându-se cont de zona seismică lucru locală disponibilă, experimentată. Inteligenţa practică a meşterului este
în care se află construcţia (în cazul piatră, cărămidă, beton. ventilaţie în soclu, la nivel de siguranţă
împotriva inundării, în vederea uscării mecanismul prin care se creează identitatea locului şi se menţine tradiţia. Face
de față 7,8), se vor folosi tehnici parte din peisajul cultural şi este un bun de patrimoniu.
tradiţionale. Se încurajează adoptarea pereţilor. Se va folosi cu precădere
mortar de pământ sau de var - permite Reconsiderarea acestor elemente va contribui substanțial la îmbunătățirea
soluțiilor eco-durabile. performanței energetice atât a construcțiilor existente cât și a celor noi.
Se vor folosi sisteme tradiționale C. Intervenţii pe construcţiile evaporarea apei infiltrate.
Se va repara sau construi (dacă este Pe lângă posibilitatea păstrării și a valorificării patrimoniului construit, reînvățarea
(fundații continue pe sub ziduri existente (de gabarit mic, tehnicilor tradiționale duce către un mod de locuire sănătos, o scădere a poluării
cazul) trotuar de gardă perimetral,
portante sau fundații izolate) și se va mediu sau mare, dispuse cu panta care să îndepărteze apele mediului, un consum minim de resurse și în final, pentru beneficiar, costuri de
evita „sigilarea” terenurilor cu radiere
sau șape realizate din ciment, mai puțin pavilionar sau monovolum) pluviale de fundaţie. Trotuarul se va realizare și de întreținere mult mai scăzute.
realiza din materiale naturale, cu Exemple de materiale sau produse noi, obținute prin tehnoogii noi, care au intrat
în situația în care cerințele structurale pe piață, care au primit agrementarea tehnică și care sunt recomandate pentru
o impun. Unde este necesar, se vor Pentru construcţiile existente, rosturi de dilataţie, iar în punctele
probleme multiple se întâlnesc mai de scurgere a apelor pluviale se a fi utilizate:
face sisteme subterane de drenare. Plăci de plută, saltele de cânepă, saltele de lână, plăci de celuloză, pentru
Materialele recomandate, în funcţie de ales la imobilele de mică anvergură vor realiza detalii care să favorizeze
din mediul rural, unde de obicei nu a îndepărtarea lor de construcţie termoizolarea pereților;
zona în care urmează să se realizeze Învelitori cu captatoare solare (panouri fotovoltaice, solare sau alte sisteme
investiţia şi de tipul acesteia, sunt, fost acordată o importanţă deosebită (direcţionare preponderentă către
fundaţiilor, acestea fiind mici, prost suprafeţele verzi amenajate). care folosesc energia solară), Țigle solare;
după caz: piatră, beton ciclopian, Acoperișuri verzi, acoperite cu vegetație.
cărămidă, beton (cu condiţia să se conformate şi prost rezolvate din Casele tradiționale nu au trotuar de
realizeze fundaţii sub zidurile portante; punct de vedere constructiv, ceea protecție. Iarba crește până la peretele
nu se recomandă soluţiile cu radier ce a dus la degradări şi prăbuşiri ale casei. Se va păstra acest detaliu iar
general, care impermeabilizează o diverselor elemente constructive (mai îndepărtarea apei se va face prin
suprafaţă mare de teren). ales în cazul construcţiilor din lemn, ridicarea terenului, asigurând panta DA
Nu se vor folosi pereţi masivi din paiantă şi al construcţiilor anexe). necesară, realizându-se în jurul casei
beton, care împiedică transferul de Dacă sunt necesare consolidări ale un dop din lut.
vapori, reţin umezeala şi nu favorizează fundației (în funcţie de zona
existenţa unui climat sănătos pentru AȘA DA: Soclu din piatră la clădiri restaurate sau reconstituite. În exemplu: Casa Nucșoara, jud. Argeș,
utilizatori. arh. Maria și Iulian Ungureanu.
Pivniţele şi bolţile se vor realiza cu
preponderenţă din cărămidă şi/sau 2
piatră, legate cu mortar pe bază de var. DA
Pivnițele vor avea goluri de ventilație în
soclu, la nivel de siguranță împotriva
inundării, care vor fi deschise vara,
pentru uscarea pereților. DA
Pentru realizarea soclurilor din
piatră, se vor folosi materiale locale, cu
tehnologii şi mână de lucru locală, prin
activarea meşterilor din zonă.
Nu se va folosi în exces cimentul ca
material de bază pentru liant.
Nu se va realiza placarea cu piatră
spartă de gresie a soclului, cu rosturi
vopsite sau amplificate, pentru un
aspect „rustic”, de cele mai multe ori
impropriu și incompatibil cu arhitectura 1 3
locală.
5. ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE. 5.4. TÂMPLĂRIA ȘI GOLURILE. 5.4.1.Specificul local
9
61
59
C. Intervenţii pe construcţiile existente (de gabarit mic, mediu sau mare, dispuse
pavilionar sau monovolum).
1 2 5 6 9
5. ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE. 5.4. TÂMPLĂRIA ȘI GOLURILE. 5.4.1.Specificul local
62
60
1 4 7 11
2 5 8 12
Geamlâc - un bun exemplu pentru închiderile care se vor realiza pentru foișor,cerdac, loggie.
3 6 9 10 13
5. ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE. 5.4. TÂMPLĂRIA ȘI GOLURILE. 5.4.2. Recomandări
9
63
monovolum
61
La construcțiile mici și medii, umbrire sau alte elemente decorative
ferestrele vor respecta proporțiile se pot vopsi în nuanțe nesaturate, cu
Materiale tradiționale, și anume înălțimea golului pigmenți naturali, care nu modifică 2
Ferestrele și ușile vor fi realizate va fi mai mare decât lățimea (în general aspectul lemnului și nu dau senzația 1
din lemn (masiv sau stratificat) cu 2/3 din înălțime). de ud sau de lucios. Pentru colorare, AȘA DA: Fereastră tradițională
feronerie metalică sau în funcție de Se poate folosi geamlâcul cu se vor folosi cu precădere pigmenții recondiționată și montată într-o
specificul tehnologic poate fi tâmplărie ochiuri de mici dimensiuni, 25cm naturali de culoare maro-cenușiu. AȘA DA: Ferestre noi din lemn.
clădire cu destinație turistică.
metalică în culori neutre. x 35cm ca închidere a prispelor sau a
Tâmplăria poate fi simplă sau dublă, foișoarelor și ca posibilitate de vitrare
în funcție de necesarul de izolare pe suprafețe foarte mari.
termică corelat cu climatul și factorii de Se admit ca accente compoziționale
mediu din zona în care se inserează bine justificate (deschidere către DA DA DA
construcția. Elementele componente peisaj, folosire pasivă a energiei
ale tâmplăriei: rame, cercevele, solare), altele decât verandele,
șprosuri, traverse etc. se vor realiza din panourile vitrate de dimensiuni mari.
lemn. Nu se vor realiza goluri atipice: cerc,
În mod excepțional, pentru triunghi, romb, hexagon etc. (care în
conformarea la reglementările exploatare pot dovedi diverse vicii/
privind rezistența la foc, care nu inconveniente: neetanșeizare corectă
poate fi obținută cu lemn, se poate datorată formei atipice, soluții de
folosi tâmplărie metalică, strict în umbrire atipice, costisitoare și uneori
amplasamentele impuse de lege. La ineficiente și inestetice etc.).
funcţiunile cu flux de circulaţie mai La construcțiile mari, în special
mare interior/exterior se pot folosi pe fațada principală, ferestrele vor
uși batante, glisante etc., panouri de respecta proporțiile tradiționale. 3 4 5
sticlă mobile sau goluri cu dimensiuni Golurile de fereastră trebuie să aibă
agabaritice faţă de specificul zonei. forme şi proporţii specifice zonei,
Pentru îndeplinirea cerinţelor actuale respectând dispunerea logică AȘA DA: Fereastră din lemn și oblon AȘA DA: Ferestre cu tâmplărie din lemn pentru AȘA DA: Iluminare și ventilare
privitoare la eficienţa energetică, se generală pe fațade. Ferestrele vor din lemn la o construcție nouă în o construcție nouă la care s-au preluat elemente prin perete din lemn traforat.
poate folosi vitrajul termoizolant (cu avea, în general, o geometrie simplă şi Grăjdana, județul Buzău. din specificul tradițional.
două sau trei foi). Pentru a asigura un neornamentată.
grad sporit de izolare fonică (pentru
construcţiile situate pe marginea Soluțiile de umbrire DA DA DA
drumurilor cu circulaţie intensă sau Pentru umbrirea suprafețelor vitrate
dacă funcţia o impune), atât pentru se folosesc streșinile largi si se
vitrajul termoizolant, cât şi pentru pot folosi obloanele din lemn, sau
vitrajul simplu de la geamurile duble vegetația.
se pot folosi foi de sticlă de grosimi Soluțiile de umbrire alese, la
diferite, care „rup” vibraţia sunetului. construcțiile mici și medii, trebuie să
Geamul folosit va fi cu preponderență respecte soluțiile tradiționale specifice
transparent, poate fi acoperit cu zonei. Vor fi realizate din lemn, se vor
diverse folii care să realizeze controlul monta la exterior (pentru a asigura
solar, fără a modifica culoarea și un control climatic și o protecție
textura acestuia. suplimentară a ferestrelor împotriva
Nu se vor folosi: geam bombat, intemperiilor. Elementele de lemn se
geam reflectorizant, geam oglindă. În vor proteja cu uleiuri, ceruri sau alte
mod excepțional și justificat, atunci soluții naturale. 6 7 8
când contextul și funcția o impun, se Nu se vor folosi rulouri exterioare,
pot folosi și alte tipuri de prelucrări/ montate aparent, fără reglaje. AȘA DA: Fereastra de dimensiuni mari, AȘA DA: Se pot realiza și vitraje la clădiri noi, cu
Se recomandă alternarea unor AȘA DA: Construcție nouă care
acoperiri ale sticlei (de exemplu: pentru închidere tip terasă. Confecționarea suprafețe mari folosind lemnul prin utilizarea unor reconstituie modelul originar.
folii speciale necesare măsurilor goluri mici cu vitraje mari, de acestor tâmplarii din lemn se poate face în proporții echilibrate.
antiefracție sau antivandalism). dimensiunea unui perete, pentru ateliere locale, sprijinind astfel economia locală.
5. ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE. 5.4. TÂMPLĂRIA ȘI GOLURILE. 5.4.2. Recomandări
64
62 Pentru tâmplăria exterioară, se va antivandalism).
folosi lemn de esenţă tare. Se vor Pentru asigurarea cerinţelor
respecta tehnicile tradiţionale şi se privitoare la igienă şi sănătate, se 1 2 3 4
vor angrena, pe cât posibil, meşterii vor folosi aerisitoare cu acţionare
din zonă. Elementele valoroase se automată (incluse în tocul geamului) AȘA DA: Ferestrele tradiționale merită să fie restaurate, atunci când se află AȘA DA: Atunci când fereasta nu mai poate fi salvată, se poate recurge la
vor conserva şi se vor recondiţiona sau manuală, pentru a asigura o în condiții acceptabile. Elementele degradate din lemn vor fi înlocuite, feroneria serviciile unui atelier de tâmplărie local, pentru a o realiza după croiul originar.
folosindu-se aceleaşi materiale şi ventilare naturală a spaţiilor interioare, recondiționată.
tehnici constructive (atât elementele atunci când alcătuirea ferestrelor
cu forme tipice, cât şi cele cu forme generează o închidere etanşă, care nu
atipice) sau se vor înlocui, fără permite împrospătarea aerului (altfel, DA DA DA DA
modificarea împărţirii specifice sau a fiind necesare sisteme suplimentare
detaliilor. Tâmplăria din PVC sau cea de ventilare mecanică sau naturală).
metalică se va înlocui cu tâmplărie
din lemn masiv sau stratificat. Pentru Conformaţia ferestrelor
sporirea confortului de izolare termică, Elementele valoroase se vor
se permite, acolo unde fereastra este conserva şi se vor recondiţiona,
într-o singură foaie, să se dubleze folosindu-se aceleaşi materiale şi
în spatele ei cu o fereastră cu vitraj tehnici constructive (atât elementele
termoizolant în două sau trei foi într-un cu forme tipice, cât şi cele cu forme
singur canat, astfel încât intervenția să atipice), sau se vor înlocui, fără
nu se observe din exterior. Se va avea modificarea împărţirii specifice.
grijă ca fereastra tradițională să se Tâmplăria din PVC sau cea metalică
poată deschide înspre interior. se va înlocui cu tâmplărie din lemn
Tâmplăria poate fi simplă sau masiv sau stratificat.
dublă, în funcţie de necesarul de
izolare termică corelat cu climatul şi Soluţiile de umbrire
Elementele valoroase se vor
cu factorii de mediu din zona în care
se inserează construcţia. Elementele conserva şi se vor recondiţiona 5 6 7 8
componente ale tâmplăriei: rame, folosindu-se aceleaşi materiale şi
cercevele, şprosuri, traverse etc. tehnici constructive (atât elementele AȘA DA: Uși noi realizate după modelele originare și ușă de acces în beci sau cramă – soluție eficientă și estetică pentru
se vor realiza din lemn. În mod cu forme tipice, cât şi cele cu forme închiderea spațiilor care trebuie ventilate și în același timp protejate
excepțional, pentru conformarea la atipice), sau se vor înlocui, fără
reglementările privind rezistența la modificarea împărţirii specifice. AȘA NU: Ferestrele și ușile albe, din PVC, sunt o intervenție în discordanță cu armonia închiderilor existente. Pe lângă
foc, care nu poate fi obținută cu lemn, Elementele metalice sau din PVC se aspectul tehnic legat de faptul că PVC-ul este interzis în alte țări, este aspectul estetic legat de a pune un material plastic
se poate folosi tâmplărie metalică, vor înlocui cu lemn. alături de materiale naturale, tradiționale.
strict în amplasamentele impuse de
lege. La funcţiunile cu flux de circulaţie Culorile
mai mare interior/exterior se pot folosi Tâmplăria exterioară şi elementele de
panouri de sticlă mobile sau goluri umbrire sau alte elemente decorative
cu dimensiuni agabaritice faţă de se pot vopsi în diferite nuanțe opace,
specificul zonei. nesaturate, de preferabil menținând
Pentru îndeplinirea cerinţelor actuale culoarea originară, sau cu pigmenți
privitoare la eficienţa energetică, se naturali care nu modifică aspectul
poate folosi vitrajul termoizolant (cu lemnului și nu dau senzația de ud sau
două sau trei foi). Pentru a asigura un lucios. Pentru colorare, se vor folosi cu
grad sporit de izolare fonică (pentru precădere pigmenţii naturali.
construcţiile situate pe marginea
drumurilor cu circulaţie intensă sau La realizarea ferestrelor, la
dacă funcţia o impune), atât pentru canaturi și la dispoziția traverselor
vitrajul termoizolant, cât şi pentru și a șprosurilor se va ține cont de
NU! NU! NU!
vitrajul simplu de la geamurile duble, proporțiile elementelor tradiționale. 9 10 11
se pot folosi foi de sticlă de grosimi
5. ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE. 5.5 ELEMENTE DE FAȚADĂ. 5.5.1. Specificul local
9
65
63
exterioară deschisă (mai rar închisă) lemnului, determinând eleganţa Acoperișul este cu trei pante sau
cu balustradă și acoperiș susținut de structurală a cerdacului. cu fronton. Un corespondent al
stâlpi, este “elementul monumental al Stâlpul cerdacului este sculptat foișorului este sacnasiul de pe faţada
arhitecturii tradiționale, având valori sau nu dar prin simpla amplasare opusă celei cu foişor. Sacnasiul este
plastice universale”.* Este realizat la distanţe mai mari sau mai mici o încăpere mică la etajul caselor
în diferite forme, cu expresii plastice determină proporţiile spaţiului domnești și boierești, ieșită față
diferite dar cu aceeaşi funcţie: de intermediar. de linia fațadei clădirii și închisă cu 4 7
spaţiu intermediar între interior şi Stâlpii, grinzile de lemn și frontoanele geamlâc sau cu obloane.
exterior, independent, în care lumina au de regulă o fasonare artistică cu
naturală, cu variațiile ei, contribuie ca semnificație simbolică (discul solar, Decoraţiile de faţadă apar sub
element viu al construcției. pomul vieții, funia împletită). Acestea forma picturilor parietale la unele
au trecut de-a lungul secolelor printr- construcții mai vechi (desene,
Cerdacul, terasă îngustă înălțată un proces de rafinare și de decantare. inscripții etc.), ulterior apar elemente
de-a lungul peretelui, adesea mărginit Valorile estetice se suprapun peste decorative din tencuială, pentru
de o balustradă scundă de lemn sau semnificația simbolică. Sunt realizate conturarea ferestrelor pentru
de zidărie, este prezent la aproape pe baza unor principii de proporționare construcţiile mai noi, din cărămidă,
toate casele fiind plasat pe una, două și de organizare armonioasă a cu influenţe din zona orăşenească.
sau pe trei laturi, punându-se accent tuturor elementelor care alcătuiesc Decorațiile sunt la nivelul cerdacului,
pe fațada principală. construcția. Echipele de meșteșugari al stâlpilor, al streșinii, al paziei, al
De obicei, cerdacul este pe fațada care le-au realizat își perfecționaseră capetelor de grinzi și contribuie la
lungă, cea cu orientare sudică și cunoștințele artistice și tehnice de-a definirea specificului rural.
este cuprins în volumul acoperișului. lungul timpului și le-au transmis în
Parapetul este realizat din bârne de cadrul breslei. Prin urmare, elementele Finisajele de pe faţadă sunt simple.
lemn orizontale, scânduri de lemn și informațiile utilizate reprezintă un De regulă tencuielile sunt acoperite
dăltuite sau, mai nou, traforate. cumul de experiență. cu vopsea de var iar lemnul este tratat
Cerdacul a căpătat foarte multe cu ulei de in, culorile sunt în nuanţe
expresii arhitecturale prin simpla Foișorul este prezent în zonă atât natural de brun-cenușiu, desaturate.
proporționare, având parapet din la casele tradiționale cât şi la casele În timp au apărut elemente
lemn sau din zid sau fiind realizat fără boiereşti şi la palatele domneşti. S-a decorative de influenţă mănăstirească
parapet, prin modelarea stâlpilor şi a
grinzii. Stâlpii, ca elemente singulare
dezvoltat ca spaţiu independent, loc
de primire și loc de odihnă devenind
sub formă de brâuri, ancadramente și
de cornişe decorative.
5 8
sau înșiruite, alcătuiesc compoziţii de adesea un spaţiu festiv. Inițial a fost Contrastul s-a realizat prin contrastul
sine stătătoare. construit din lemn apoi din piatră și lumină - umbră și nu prin decorarea
Esenţa plastică a cerdacului este din cărămidă. Scara care urcă la etaj extravagantă, decor colorat sau
monumentalul, chiar limitat la o este alăturată acestuia sau inclusă în structuri masive, greoaie.
singură travee. volumul foișorului. Până la începutul
secolului al XX-lea, streaşina foişorului * Constantin Joja – Sensuri și valori regăsite,
Parapet realizat din scânduri de lemn, s-a păstrat în linia generală a streșinii. Editura Eminescu, Bucureşti, 1981
simple sau traforate.
1 2 3 6
66
64
1 2 8 9
3 4 5
10
6 7 11 12
5. ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE. 5.5 ELEMENTE DE FAȚADĂ. 5.5.2. Recomandări
5 6 7
5. ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE. 5.5 ELEMENTE DE FAȚADĂ. 5.5.2. Recomandări
C.1. Marcarea registrelor C.3. Frontoanele și decoraţiile de C.5. Materialele pentru finisaje
orizontale faţadă Folosirea materialelor naturale
Soclul: va fi marcat vizual prin Se vor păstra şi se vor valorifica locale, cum sunt piatra, lemnul,
finisaje, materiale și printr-o decalare decoraţiile tradiţionale ale târnațului, varul, pigmenții naturali pentru var,
față de planul peretelui. Se va păstra ale obloanelor, ale stâlpilor, ale este esențială pentru conservarea
aspectul tradițional al soclurilor streșinii, ale paziei și ale capetelor de frumuseții peisajelor rurale.
construcțiilor existente, iar în cazul în grinzi, dacă acestea sunt specifice Nu se vor folosi, ca finisaje exterioare: 1 2
care au fost alteralte prin intervenții peisajului cultural local. placările ceramice pentru pereţi şi
9
69
67
neadecvate, se vor repara/reface, soclu (de multe ori, soluţiile alese sunt AȘA NU: Culorile stridente și materialele folosite sunt în neconcordanță cu peisajul rural tradițional.
respectând materialele și tehnicile C.4. Streşinile și burlanele inadecvate folosirii la exterior: atât
constructive specifice locului. Streaşina, element cu rol de acestea, cât şi materialele de punere
Cromatica va respecta specificul umbrire, dar și de protejare a zidurilor în operă nu rezistă la cicluri repetate NU! NU!
aşezării. Detalierea alcătuirilor şi a de intemperii, se va păstra conform de îngheţ/dezgheţ, deteriorându-se
principiilor constructive s-a realizat în specificului local (ca formă şi elemente în timp foarte scurt şi de multe ori
capitolul 5.3. Fundaţiile. de decoraţie) sau se va reconforma chiar favorizând apariţia infiltraţiilor),
În funcţie de soluţia şi de gabaritul pentru a-l respecta. placările cu tablă (tablă simplă, tablă
construcţiei, se vor păstra şi se vor Jgheaburile şi burlanele nu vor fi cutată etc.), materialele care conţin
marca şi alte registre orizontale strălucitoare sau realizate din materiale azbest, materialele plastice sau PVC.
(streașina, târnațul etc.), care se inadecvate, nu se vor evidenţia Nu se vor realiza placări cu piatră
încadrează în specificul şi scara coloristic la nivelul construcţiei şi vor spartă sau cu elemente de lemn care
locală, fără a se crea construcţii fi realizate din materiale durabile, să dea un aspect „rustic”. Conceptul
inadecvate din punct de vedere adecvate specificului local. Nu se de „rustic” este diferit de conceptul de
volumetric, neadaptate climei (greu
de întreținut) și păguboase din punctul
vor folosi elemente din PVC sau
polietilenă.
„tradiţional” și nu e în direcția sprijinită
de acest ghid.
3 4
de vedere al eficienței energetice a Se pot folosi, acolo unde este cazul, AȘA NU: Culorile și materialele folosite, AȘA NU: Folosirea unei game mari de culori,
clădirii. lanţuri care să direcţioneze scurgerea C.6. Culorile placarea soclului, PVC-ul, sunt în neconcordanță adesea stridente, scad valoarea și contravin
apelor pluviale. Se vor păstra acele Nu se vor folosi culori tari, cu peisajul specific tradițional. regulilor de conservare a clădirilor de patrimoniu.
C.2. Marcarea registrelor verticale elemente caracteristice şi valoroase contrastante. Se va opta pentru
În funcţie de soluţia şi de gabaritul din punctul de vedere al specificului folosirea nuanţelor naturale ale
construcţiei, se vor păstra şi/sau marca local. materialelor folosite sau a unor culori
registrele verticale care se încadrează Apa pluvială nu se va scurge direct în şi nuanţe nesaturate, apropiate de cele DA
în specificul şi scara locală. șanțul exterior gospodăriei (adiacent naturale. Pigmenţii utilizaţi în vopseluri,
drumului/străzii) prin jgheab și burlan. uleiuri sau ceruri vor fi naturali.
AȘA DA: Se recomandă folosirea culorilor neutre atât la fațade cât și la lemnărie, precum cele
din imaginile alăturate. Gabaritul unei case tradiționale este echilibrat, Casa cu blazoane,Chiojd.
DA
DA
DA
6 DA 7 8
5. ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE. 5.5 ELEMENTE DE FAȚADĂ. 5.5.2. Recomandări
DA DA DA DA
70
68 7 9
DA DA
1
4
AȘA DA: Elemente valoroase de decorație ale fațadei, restaurate cu mijloace tradiționale.
DA DA
8 10
AȘA DA: Clădiri tradiționale reabilitate la care prispele s-au păstrat în forma
originară. Acestea oferă atât spațiul necesar cât și atmosfera caldă și echilibrată.
2 5 DA
AȘA DA: Gama de culori a construcțiilor tradiționale este foarte mică, culorile sunt naturale și în armonie cu natura.
DA DA
3 6 11
5.6. CONSTRUCȚII
ANEXĂ
9
71
69
statutul social al proprietarului.
Materialele și tehnicile de construcție
ale anexelor gospodărești diferă în
raport cu peisajul etnografic (agrar,
pastoral, pomiviticol, forestier).
Atlasul etnografic român
5.6.2. Recomandări B. Construcții noi cu gabarit mare păstrează mult mai multe elemente
tradiționale decât locuințele. Prin
(250 – 395 mp), de tip monovolum intervențiile asupra clădirilor existente,
Construcţiile anexe noi nu vor domina
prin volum și plastică ansamblul în se va urmări păstrarea și punerea în
Construcțiile anexă (grajduri, fânare, valoare a elementelor de identitate
bucătării de vară, ateliere) pot fi care se integrează. Se vor utiliza, pe
cât posibil, materiale naturale, lăsate locală. Anexele sau alte clădiri
reintroduse în cadrul gospodăriei realizate din piatră vor fi păstrate fără
sau în alte funcțiuni și pot primi o aparente sau zugrăvite în culori
tradiționale. a li se modifica semnificativ forma și
amenajare contemporană cu dotările volumetria, iar intervențiile vor viza, în
necesare confortului ridicat. principal, spațiile interioare, care vor fi
Revitalizarea este cu atât mai reușită C. Intervenții pe construcțiile adaptate pentru a putea adăposti noi
cu cât se ține cont de volumul și existente funcțiuni: locuire, ateliere etc.
proporțiile anexelor. Intervenţiile urmează să conserve cât Se va urmări păstrarea formei și a
72
70
Pot fi utilizate materialele care mai mult din fondul specific existent. dimensiunilor golurilor, precum și a
sunt naturale, ajunse la un grad de Orice extindere a acestora, în funcţie tâmplăriei de lemn. Culorile utilizate
1 maturitate (lemnul uscat) păstrându- de gabarit, va urmări recomandările pentru finisarea fațadelor vor fi neutre,
se totodată aspectul istoric și calitatea pentru grupa de construcţii noi în care specifice locului. Se va evita colorarea
de a se încadra în specificul local. se încadrează. fațadelor în culori stridente: roz, roșu,
Se recomandă, acolo unde este În rândul clădirilor anexe, există verde etc.
posibil, să se apeleze la tehnicile numeroase construcții valoroase care
tradiționale şi la meșterii populari.
DA DA DA DA
DA
9
73
71
2 4 7 8
AȘA DA: Extinderea spațiului util - lemnul vechi recondiționat și lemn nou folosit pentru extindere. AȘA DA: Conformația clădirii refuncționalizate poate fi realizată astfel încât să
răspundă cerințelor actuale de confort. În cazul de mai sus, s-a făcut consolidarea
.
DA DA
DA
5 9
3
AȘA DA: Restaurare: detaliile adăgate AȘA DA: Extinderea spațiului util prin crearea unei legături între anexă și locuință.
cu masură, dau valoare estetică.
REFUNCȚIONALIZAREA ANEXELOR (ACARETURILOR)
Refuncționalizarea anexelor casei (grajduri, fânare, ateliere, bucătării de vară) poate
DA DA
crea suprafața locuibilă necesară.
Se recomandă păstrarea anexelor, aceasta contribuind în plus la conservarea
peisajului cultural specific.
5.7.AMENAJĂRI EXTERIOARE
5.7.1.Specificul local
Scările exterioare
Scările exterioare sunt realizate din piatră sau din lemn pentru construcţiile
joase şi cu preponderenţă din lemn pentru construcţiile înalte. În general, primele
trepte sunt din piatră, iar celelalte – din lemn. Parapetul este din zid sau din lemn.
74
72
62 4 7
1 5 8
2 3 6 9 10
5. ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE. 5.7.AMENAJĂRI EXTERIOARE. 5.7.1.Specificul local
Pavimente exterioare
9
75
73
spaţiile verzi.
Vegetaţia 1
Vegetaţia exterioară deţine un rol Pavajele pot fi realizate pe suprafețe
important în amenajarea curţii, pe de mici, în zonele în care este necesar,
o parte având funcţie utilitară (pomi şi lasând astfel suprafețe libere în curte,
arbuşti fructiferi, plantaţii de protecţie, pentru plantare sau pentru gazon.
umbrire), cât şi decorativă (flori,
arbuşti) iar pe lângă acestea, în jurul
Pavarea se realizează cu piatră de râu. 4 7
casei sunt și grădini de zarzavat.
2 8
Cele mai multe exemple de case tradiționale sunt cele în care iarba crește până la peretele Pavajul din piatră de diferite dimensiuni se găsește pe întreg teritoriul zonei de deal-munte
casei, fără trotuar de protecție. Este însă asigurată panta de scurgere a apelor pluviale. al județului Dâmbovița.
3 6 9
5. ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE. 5.7.AMENAJĂRI EXTERIOARE. 5.7.1.Specificul local
Împrejmuirile
Împrejmuirea gospodăriei şi
delimitarea spaţiilor funcţionale
interioare s-a realizat de-a lungul
timpului din necesitatea separării
spaţiului privat de spaţiul public–
gardurile, care au grade de
transparență variate dar niciodată
nu sunt opace. Alte motive pentru
existența gardurilor cu grad de
transparență/vizibilitate mare, în
afara aceluia că oferă o continuitate a
76
74
imaginii și așezarea este percepută în
strânsă legătură cu natura, este de a
nu împiedica sau îngreuna circulaţia 2 5
curenţilor de aer, pătrunderea
insectelor etc. Deși derivă din Delimitarea proprietății se poate realiza simplu, cu închidere transparentă sau cu zid de sprijin din piatră – alcătuire des folosită în zona de deal și de munte, lasând
necesitatea delimitării funcţionale, ea deschidere și vizibilitate către zonele învecinate și către peisaj.
are doar un rol de mărginire, ceea ce
implică garduri de mai mică amploare
constructivă, cu un rol decorativ redus
şi grad mare de transparenţă.
Există mai multe tipuri de împrejmuiri,
pornind de la formele arhaice de
garduri din mărăcini sau arbuşti
fructiferi, pană la alcătuiri evoluate:
garduri din nuiele împletite, scândură
decorată sau nu, piatră, şi/sau alcătuiri
complexe în diverse forme din piatră şi
lemn.
Gardurile pot fi realizate din: mărăcini
sau nuiele pe loturile agricole,
terenurile cultivate, pentru delimitare,
pot fi neacoperite sau acoperite
cu paie, răslogi, stobori, scânduri
neacoperite, ulucă neacoperită, șipci,
lețuri. Tipul traditional de împrejmuire
are calitatea de a fi „transparent”, cu
înălțimea aproximativ la înălțimea
omului.
Dupa anii 1980 s-au construit cu
precădere garduri din metal, cărămidă, 3 6 9
plasă, pari din lemn cu sârmă, beton.
1 4 7 8 10
5. ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE. 5.7.AMENAJĂRI EXTERIOARE. 5.7.2. Recomandări
DA DA DA DA NU!
78
76
14
AȘA NU: Formele complicate, folosirea
unui amestec de materiale nespecifice
existente pe piață, nu aduc un plus de
valoare estetică proprietății.
1 3 5 7
AȘA DA: Realizare simplă și armonioasă a scărilor de acces. Trepte din lemn sau din piatră făcute într-o manieră care încadrează intervenția în specificul local. NU!
DA DA DA DA
15
AȘA NU: Acest model de pavare face
notă discordantă cu piatra naturală
neavând nici efectele estetice dorite și
2 4 6 8 nici cele tehnice.
NU!
DA DA DA NU!
11
DA
13 16
9 10
AȘA NU: Placarea cu piatră în mod artificial, AȘA NU: Gresia folosită ca finisaj la trepte
AȘA DA: Rigolele pofi și ele realizate din piatră. Pavajele pot fi din piatră de râu, din 12 este inestetică, se degradează în timp scurt. exterioare se strică ușor, poate genera accidente,
piatră spartă, din piatră cubică. Toate acestea dau un aspect natural amenajării exterioare. este în contrast cu materialele naturale.
5. ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE. 5.8. PORȚILE
5.8. PORȚILE
5.8.1. Specificul local
Poarta este un element important decorativ şi constructiv, de cele mai multe
ori fiind sub forma unei construcţii masive, marcante, limitate de stâlpi cu motive
decorative. În zona subcarpatică a județului Dâmbovița, s-a dat o importanță
deosebită porților folosindu-se o ornamentică bogată dar și o cromatică specifică,
de o varietate mai mare decât în alte zone. Sunt folosite, pe lângă modelele
geometrice, cele florale și destul de des, zoomorfe.
Monumentalitatea porțior ajunge să ia amploare datorită proporţiilor şi a esteticii,
în strânsă legătură cu casa și cu anexele care sunt tratate cu atenție la detalii.
Porțile au două intrări: una pentru oameni într-un canat și una pentru care în
două canaturi. Ansamblul celor două porți poate avea un acoperiș în patru ape
9
79
77
cu învelitoare de șiță, cu țiglă, ulterior cu tablă plană sau fără acoperiș, întreaga
construcție fiind joasă.
În arhitectura românească tradițională, stâlpii porții sunt din lemn. 1 2
5.8.2. Recomandări
Porțile și împrejmuirile (înălțimi, forme, materiale) se vor construi ținând cont de
specificul local, cu atenție sporită la dimensiuni și la soluțiile tehnice.
Porțile de intrare în gospodărie se vor realiza din materiale naturale locale,
alcătuirea și dimensiunea lor fiind similare cu cele învecinate, dacă acestea
păstrează specificul local. Sunt permise decorații discrete, tipice pentru peisajul
rural din zonă. Se va păstra aspectul natural al materialelor în ceea ce privește
textura și culoarea.
Nu se vor folosi porțile metalice lucioase (vezi inoxul) sau cele cu structură
metalică, placată cu tablă lucioasă, ondulată, policarbonat sau PVC. Nu se
recomandă folosirea culorilor stridente, a materialelor lucioase, sidefate, a
elementelor prefabricate metalice și a materialelor plastice.
Porțile noi, în comparație cu cele de altădată, reprezintă de multe ori poluare
vizuală.
Pentru a se evita acest lucru, dacă se dorește o poartă altfel decât modelul
tradițional specific zonei, se recomandă să fie realizată din materiale locale, să fie 3 4
simplă, cu forme curate și proporții armonioase.
5 6
5. ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE. 5.7.AMENAJĂRI EXTERIOARE. 5.7.2. Recomandări
80
78
1 4 7 8
2 5 9
3 6 10
5. ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE. 5.8. PORȚILE
DA
1 5
AȘA NU: Folosirea culorilor puternice, a materialelor ieftine, duce la degradarea imaginii spațiului public.
NU! NU! 9
81
79
2 6
AȘA NU: Formele complicate, împrumutate din alte țări și amestecul necontrolat al
stilurilor de arhitectură, au rezultate defavorabile.
10 13
NU! NU!
DA DA
3 7
AȘA NU: Folosirea materialelor ieftine existente pe piață, nu aduc un plus de valoare
estetică proprietății.
NU! NU!
11 14
AȘA DA: Pentru realizarea acestor porți s-au folosit elemente specific tradiționale și au fost realizate din lemn.
4 8
DA DA
AȘA NU: Gardurile realizate din panouri pline obturează imaginea către peisaj care este
adesea exterm de frumos și generează un aspect industrial al așezării, scăzându-i valoarea.
NU!
9 12 15
6. SPAȚIUL PUBLIC. 6.1. Specificul local
6. SPAȚIUL PUBLIC 6.1.2 Maluri și traversări 6.1.3 Spații verzi 6.1.4 Obiecte din
spațiul public
de apă
6.1. Specificul local Multe sate din zona de deal se află
Spațiile verzi sunt de obicei
amenajate în zona administrativă,
Elemente de mobilier rural exterior:
bancă, fântână, cruce, troiță,
de-a lungul cursului unei ape iar relaţia istorică, pe malul râului. Străzile sunt adăpătoare, podeț.
Spaţiul public rural este polivalent, cu acesta este importantă. bordate de pomi fructiferi: corcoduși, Monumentele, crucile și troițele sunt
fiind atât loc de întâlnire, de Malurile au vegetație specifică ce pruni, grupuri de sălcii în zonele repere importante în zonele rurale,
comunicare, de sărbătorire cât și de păstrează stabilitatea și domolește de eroziune ale terenului. Prezența cu rol simbolic însemnat în cadrul
circulație. Amenajarea lui este simplă, viteza de curgere în caz de viitură. arborilor plantați de-a lungul drumului, comunității.
strict funcțională, folosind materialele Nu se construiește pe mal. Excepție aliniați sau grupați, creează o imagine Materialele folosite sunt lemnul și
locului și adaptându-se organic la fac construcțiile speciale, morile care aparte în peisajul rural și ar fi important piatra. Toate amenajările au rol utilitar
relief. însă au dispărut din zonă. Traversările să fie conservată. Florile decorative și sunt simple. Fântâna, troiţa, copacul
82
80 6.1.1 Strada
se făceau în locurile prielnice și se
realizau din lemn, pentru carele trase
sau pe cabluri cu podină de lemn.
sunt mai rare din cauză că nu pot fi
protejate de animale. Plantațiile de
flori au apărut odată cu fenomnul de
au toate valoare funcţională.
1 4 8
6. SPAȚIUL PUBLIC. 6.2. Recomandări
9
83
81
la relief. Nu se recomandă lărgirea acestora de gospodării concomitent din circulațiile publice se vor trata ca va fi confecționată local, din materiale
drumurilor sau crearea trotuarelor cu dirijarea către spațiile verzi. grădini decorative și livezi, plantate cu naturale.
supraînălțate de tip urban cu rigole Se vor folosi cu precădere sisteme specii endemice. Monumentele și troițele, fântânile
îngropate. Asfaltarea drumurilor să permeabile la apă. Uliţele şi potecile Nu se vor planta specii exotice vechi din spațiul comun vor fi puse în
se limiteze la drumurile principale nu vor fi asfaltate sau pavate, se sau specii cu rezistență ridicată, valoare prin amenajări minimale. Se va
cu rezolvarea corectă a pantelor recomandă pietruirea sau înierbarea care au tendința să ia locul speciilor evita placarea acestora cu materiale
drumului, a scurgerii apelor pluviale, lor. Se va face o întreținere permanentă autohtone. Vegetația se poate utiliza nespecifice: marmură sau gresie.
a terasamentelor. Pentru cazurile de prin completarea pietrişului, repararea ca element arhitectural sau de
1 delimitare strictă a circulației pietonale asfaltului, curăţarea şanţurilor. Este mascare a construcțiilor existente cu
necesară realizarea pistelor de gabarite care depășesc scara locului
de cea carosabilă se vor folosi
biciclete atât în sate cât și între sate. (vegetație care trebuie sa fie prezentă 6.2.5. Iluminaul public
amenajări adaptate: spații înierbate
pietonale, alei pietruite pietonale pe De ele vor beneficia atât localnicii, cât și pe timpul iernii). Nu se va folosi lumina artificială
marginea drumurilor. și turiștii. Nu este recomandabilă fasonarea în exces (ținând cont de contextul
decorativă a arbuștilor. Spațiile verzi cu preponderență natural în care se
Trotuarele, acolo unde a fost necesar trebuie menținute și îngrijite, ele
să fie realizate, se recomandă să fie
6.2.2. Maluri și traversări putând deveni locuri de reper și locuri încadrează). Corpurile de iluminat vor
avea volume simple, fără ornamentări
de întâlnire.
din materiale locale naturale, piatră de apă Se recomandă evitarea amenajării excesive. Se recomandă folosirea
sau pietriș, unul dintre beneficii fiind și luminii calde, apropiate de cea
acela că se facilitează scurgerea apei cu decoraţii de felul căruţe cu flori,
Se recomandă ca malurile râurilor naturală (3 000 K). Iluminarea nu se va
în pământ. Se recomandă ca șanțurile fântâni arteziene sau plantaţii cu soiuri
sau ale pârâurilor să fie amenajate realiza cu mai multe culori.
de scurgere a apelor pluviale să fie de arbuşti exotici.
într-o abordare peisageră și să se
înierbate pentru integrarea în peisaj păstreze pe cât posibil vegetația
și pentru reducerea vitezei de curgere specifică. Când malurile sunt
a acestora în cazul ploilor torențiale. degradate, se efectuează lucrări de 6.2.4. Obiecte din spațiul 6.2.6. Reclamele, firmele,
Șanturile vor fi permanent întreținute consolidare după proiecte întocmite inscripțiile
și curățate. de către specialiști și autorizate public
conform legii refăcându-se vegetația Se vor amplasa în așa fel încât să
Podețele de acces în gospodării după consolidare. Se evită pe cât Elementele de mobilier rural nu constituie care obturează sau
vor fi integrate discret, cu parapeți posibil îndiguirea cu pereți de beton. exterior sunt: bancă, fântână, cruce, concurează cu elementele de fațadă
din lemn iar zona adiacentă să Când acest lucru nu este posibil, se adăpătoare etc. (profilaturi, ferestre, streșini etc.).
fie înierbată și plantată pentru recomandă realizarea finisajului cu Mobilierul se va realiza cu Se va evita poluarea luminoasă.
stabilizarea terenului. Se va asigura piatră de râu. preponderență din materiale naturale: Dimensiunile panourilor vor fi
acces comod pentru mașinile de Podurile pentru pietoni se lemn, piatră. În alcătuirile constructive
2 intervenție (pompieri, salvare, poliție) recomandă să fie realizate din lemn pot fi folosite și alte materiale (de ex., specifice funcțiunilor pe care le anunță
și nu se vor amplasa mai sus de nivelul
în toate cazurile. sau pe cabluri cu podină de lemn. prinderi metalice etc.), însă acestea parterului. Se recomandă realizarea
Cruci sculptate din piatră, singure sau în Pentru a păstra sau pentru a Acestea trebuie întreținute periodic. nu vor avea o pondere importantă, unor piese sau construcții mobile
ansamblu, se întâlnesc în număr mare în readuce specificul local, dar și Punctele de belvedere se valorifică, încadrându-se în specificul și formele pe care să fie amplasate reclamele
așezările rurale din zonă, atribuindu-li-se din considerente economice și acolo unde există o varietate a locale. luminoase, amplasate în așa fel încât
mai multe roluri și semnificații. estetice, se va evita utilizarea reliefului dar printr-o abordare simplă, Nu se vor folosi materiale ca metalul să nu obtureze construcțiile principale.
materialelor de tip urban: dale, decentă, fără a afecta natura. (de exemplu, pe băncile din metal nu Pe cât posibil, nu se vor amplasa pe
pavele de beton colorat, asfalt. se poate sta vara sau pe vreme rece), clădiri.
materiale strălucitoare (inox) sau alte Amplasarea panourilor de
Pavajele exterioare 6.2.3. Spații verzi materiale nespecifice (mase plastice, identificare a investițiilor se va alege
Pavajele se vor realiza din materiale fibră de sticlă). astfel încât să nu obtureze imaginea
locale și naturale: piatră, cărămidă. Nu Se refac și întrețin plantațiile de Nu se vor realiza placări cu piatră de ansamblu a investiției.
se recomandă folosirea pavajelor din aliniament existente și se recomandă spartă sau cu elemente de lemn care
dale de ciment sau a aleilor turnate. amenajarea, acolo unde este posibil, să dea un aspect „rustic”.
Nu se vor impermeabiliza suprafețe de noi plantații de aliniament, utilizând Se recomandă ca spațiul străzii și cel
prin platforme și alei turnate din beton. tipuri de arbori și arbuști specifici din imediata apropiere a gospodăriilor
Platformele pentru autovehicule și zonei. Se va conserva biodiversitatea să fie dotat cu mobilier specific zonei
3 aleile carosabile vor fi pietruite și/ (inclusiv păstrarea lângă construcții rurale, cum ar fi băncile din fața porții,
sau înierbate. În mod excepțional, a speciilor de păsări și animale care obiectele de mobilier precum coșurile
6. SPAȚIUL PUBLIC. 6.2. Recomandări
DA DA DA DA
84
82
1 3 7 8
AȘA DA: Lemn pentru pavilioane: elementele se pot monta astfel încât sa fie o AȘA DA: Compartimentări din nuiele AȘA DA: Iluminat stradal: stâlpii pot fi realizați și de lemn, așa cum vedem în
imagine transparentă și să nu obtureze vizibilitatea. și pardoseală din elemente de lemn. exemple de amenajări de parcuri dinzone protejate, în țări europene.
DA DA DA
4 9
AȘA DA: Locuri de joacă și de odihnă din lemn. AȘA DA: Piața sătească - dispusă circular, cu spații destinate expunerii mărfurilor.
DA DA
5 10
DA DA
2
AȘA DA: Pentru crearea de pavilioane
se poate folosi lemnul prelucrat
astfel încât să nu obtureze imaginea.
Împletitura din nuiele este o soluție 6 11
foarte bună.
6. SPAȚIUL PUBLIC. 6.2. Recomandări
DA DA DA
85
DA DA
DA DA
4 5
1 AȘA DA: În amenajarea zonelor verzi, este recomandată
folosirea lemnului sub diverse forme: ca paviment, în
AȘA DA: Realizarea unor amenajări de râu, de zone compartimentări stradale. la împrejmuiri, la parapete, la obiecte
denivelate, în vatra satului, pentru acces, circulație cu diferite utilizări (sport), realizate fie din elemente masive, din 8 9
relaxare. șipci sau din împletitură de nuiele.
DA DA DA DA
2 6 10 11
7. PERFORMANŢA ENERGETICĂ
7. PERFORMANŢA ENERGETICĂ
Performanța energetică a unei
clădiri ne spune în ce măsură clădirea
Trebuie avut în vedere că atât
eficiența termică, cât și eficiența 7.1. Recomandări cu produsele de sinteză, poluante
încă din faza de fabricare și pe toată
respectivă are un consum mai mic energetică, atunci când sunt înțelese
Recomandările se referă la
durata de exploatare, dar care sunt DA
sau mai mare de energie/combustibili într-un sens foarte simplist, având la considerate moderne (de exemplu,
în raport cu folosirea ei în condiții de bază doar considerentele economice, materialele de construcţie, la PVC, BCA, polistirenul expandat sau
confort. pot duce la soluții cu consecințe conformaţia acestora, la soluţiile extrudat, produsele aglomerate cu
De asemenea, casele în care locuim negative asupra sănătății clădirii tehnice şi la compatibilitatea dintre rășini sintetice ș.a.).1
și clădirile în care ne desfășurăm și a utilizatorilor săi. De exemplu, materialele de alcătuire. Acolo unde este posibil, se
activitățile zilnice trebuie să ne asigure prin utilizarea unei termoizolații de Utilizarea materialelor de construcție recomandă să se apeleze la materiale
86
84 condiții optime de trai (căldură, lumină polistiren (care nu este permeabilă ecologice, din resurse naturale sau locale naturale, la tehnicile tradiționale
etc.), fără ca acest lucru să aducă la vapori) la o clădire tradițională, produse naturale reciclate, constituie, şi la meșterii populari.
prejudicii atât mediului, cât și celor din ale cărei zidării sunt permeabile la de fapt, un prim pas către bunăstare și Recomandările sunt comune tuturor 7
jur. În acest sens, e necesar ca toate vapori (adică „respiră”), pot apărea un nivel superior de viață, în condițiile categoriilor de construcţii:
clădirile să își păstreze temperatura numeroase consecințe negative în în care sărăcia este o caracteristică
potrivită la interior, fără a avea timp, deși clădirea devine, aparent, mai atât de prezentă astăzi în majoritatea A. Construcții noi cu gabarit mic
zonelor rurale.
pierderi de căldură sau emanații cu eficientă din punct de vedere termic.
În mod paradoxal, deși multe dintre
(<120 mp), construcții noi cu gabarit DA
efect poluant semnificativ în mediul Una dintre aceste consecințe negative mediu (120 – 250 mp) și construcții
înconjurător. este deteriorarea zidăriei existente materialele naturale au fost tradițional noi cu gabarit mare (250 – 395 mp),
Astfel, și în România, legislația din cauza barierei impermeabile și a utilizate în construcții durabile și dispuse în sistem pavilionar.
devine din ce în ce mai exigentă cu acumulării de săruri în zidărie, care, sănătoase de sute de ani, acestea au B. Construcții noi cu gabarit mare
privire la performanța energetică a prin fenomenul de îngheț/dezgheț, fost total ignorate tehnic și legislativ- (250 – 395 mp), de tip monovolum,
clădirilor (Legea 372/2005 privind dezagregă suprafața zidăriei. O altă normativ, fiind considerate demodate atât pentru construcţiile noi/conversii/
performanța energetică a clădirilor consecință negativă este apariția sau „rușinos a fi utilizate” (de exemplu, extinderi, cât şi pentru construcţiile
și Legea 120/2002 privind utilizarea condensului și a mucegaiului la chirpiciul din argilă, vălătucii, paiele,
lâna de oaie, uneori chiar și lemnul, existente.
eficientă a energiei). interior, lucru care duce la degradarea
varul natural etc.), în comparație
8
calității aerului.
1. C. Miron, op. cit., p.10 – 11.
DA
DA DA
DA
2 9
DA DA DA
4
1 3
6 10
AȘA NU: Placarea cu polistiren a pereților exteriori ai unei construcții este deosebit de nocivă nu numai pentru că distruge/ AȘA DA: Folosirea unui sistem de încălzire în pereții exteriori în planul tencuielii este
ascunde decorațiile, ci mai ales pentru că prin translatarea punctului de rouă se creează condens în interiorul zidurilor; acest o metodă deosebit de eficientă și elegantă de încălzire. Încălzind zidurile groase, cu
lucru atrage cristalizarea sărurilor, care cu greu mai pot fi îndepărtate ulterior. Impermeabilizarea zidurilor exterioare prin inerție termică mare, întreaga construcție se comportă ca o teracotă. Sistemul are însă și
placarea cu polistiren și montarea ferestrelor din plastic dublu stratificate, coroborată cu folosirea unei zugrăveli impermeabile dezavantajul că nu permite lipirea mobilierului de peretele în cauză și necesită o atenție
la interior, atrage după sine apariția mucegaiului. Zidurile din cărămidă ale construcțiilor vechi au o grosime considerabilă, sporită atunci când se bate un cui în perete. De aceea, se recomandă montarea acestui
nefiind necesară izolarea. Se recomandă mai degrabă izolarea cu materiale naturale a tavanelor și a pardoselilor. În imagine, sistem de încălzire până la o înălțime la care nu ar prezenta riscul de a fi perforat accidental
o simulare de calcul a eficienței termice a unei clădiri tradiționale la care nu s-au înlocuit ferestrele tradiționale, dar s-a izolat cu ocazia fixării unor tablouri sau a mobilierului de perete.
tavanul și pardoseala. Graficul arată o îmbunătățire considerabilă a eficienței termice a clădirii.
7. PERFORMANŢA ENERGETICĂ. 7.1. Sistemele de încălzire. 7.2. Eficienţa termică
• se realizează din fibre de lână des întâlnite în încălzitoarele cu gaz, Calitățile izolației din fibre de Prin acest procedeu se obține
naturală de oaie, spălată, tratată în focurile deschise sau în fumul de cânepă: un material neportant, sustenabil,
cu săruri de bor pentru insecte și eşapament (care pătrunde în casă din • montare rapidă şi simplă, fără permeabil la vapori, care se poate DA
ignifugată. Poate fi prelucrată în cauza proximității şoselelor circulate). zgârieturi şi iritaţii ale pielii; folosi la realizarea pereților și a
saltele, plăci semirigide sau puf, fără Izolația din lână de oaie absoarbe • poate absorbi umiditate până planșeelor, a pardoselilor sau la izolarea
mijloace speciale de protecție; definitiv aceste gaze nocive, așa cum la 20 % din greutatea sa fără nicio acoperișului, realizându-se astfel
• este rezistentă împotriva absoarbe formaldehida, realizând deteriorare a performanței termice; îmbunătăţirea comportării la transfer
mucegaiului (conform EN ISO 846 are astfel o filtrare a aerului din interior. • are capacitatea de a regla termic a elementelor de construcţie.
nota cea mai bună: 0) și nu putrezește; Lâna de oaie este singurul tip de umiditatea din încăpere. Pentru a nu Procedeul de realizare a pereților
• are capacitatea de a absorbi și izolație care are calitatea de filtrare a influența negativ această trăsătură, neportanți de tip Hempcrete contribuie
de a elibera umiditatea din aerul aerului din interior, contribuind astfel trebuie folosite folii și bariere de vapori la economia de energie în construcţii.
înconjurător. Lâna este un material nu doar la un confort termic sporit, dar care permit transferul umidității; Durabilitatea pereților neportanți din
higroscopic, ceea ce înseamnă că şi la menținerea pe termen lung a unui • are o conductivitate termică amestec de cânepă cu var, respectiv,
88
86
poate absorbi până la 30 % – 40 % mediu sănătos.1 scăzută, cu o valoare de 0,040 W/mK; a izolațiilor termice realizate cu
din propria greutate în umiditate, • datorită faptului că fibrele de acest procedeu este asigurată prin
păstrându-și proprietățile. Fibrele de b. Izolația din fibre de cânepă este cânepă nu conţin albumină, nu este satisfacerea cerinţelor de calitate
lână încearcă, în mod natural, să se un material natural care nu conține nevoie de un tratament împotriva impuse produselor predozate.
menţină în echilibru cu umiditatea substanțe de adaos dăunătoare moliilor şi a gândacilor. În condițiile unei puneri în operă
schimbătoare a atmosferei. Când sănătății. Procesul de producere corespunzătoare, durata de viaţă a
temperatura exterioară scade și presupune un consum redus de c. Pereții termofonoizolanți produselor finite este de minimum 70 4
umiditatea aerului creşte, atunci lâna energie, iar rezultatul este un material neportanți de tip Hempcrete de ani.
preia din umiditatea suplimentară şi cu calități tehnice excepționale. Se realizați din cânepă marunțită Tencuielile și zugrăvelile recomandate
eliberează căldură în acest proces. livrează sub formă de saltele sau role, (puzderie) și un liant pe bază de pentru pereții și tavanele de tip
Într-o zi călduroasă se întâmplă fiind un produs recomandat pentru var calcic hidratat. Hempcrete sunt cele permeabile
procesul invers: lâna eliberează izolarea acoperişurilor, a pereţilor şi a Procedeul de realizare a pereților la vaporii de apă, precum cele DA
umiditatea în aer și în același timp pardoselilor. Se realizează din fibre la neportanți de tip Hempcrete constă tradiționale pe bază de var stins pastă.
absoarbe energie, astfel răcind care se adaugă 10 – 12 % fibre Biko în execuţia pereților prin turnarea Aplicarea unor produse de tencuire și/
încăperea pe care o izolează. Din (fibre sintetice), pentru o stabilitate în cofraje pierdute a unui amestec sau vopsire cu permeabilitate redusă,
acest motiv, se spune că lâna „respiră” dimensională optimă. În ultima realizat din cantități controlate de de exemplu, cu vopsele alchidice,
și acţionează ca un condiţionator perioadă, a apărut izolația din cânepă puzderie de cânepă, un liant pe bază lacuri sau pe bază de polimeri, nu
natural de aer. Fibrele sintetice sau 100 % naturală. În acest caz, fibrele de var calcic hidratat, un liant pe bază este recomandată, deoarece vor
minerale nu au această proprietate și Biko sunt înlocuite cu fibre naturale de var hidraulic și apă. Procedeul compromite permeabilitatea peretelui
nu reacționează la schimbările rapide din porumb. constă în amestecarea produselor și durabilitatea acestuia.1 5
de temperatură sau umiditate; componente cu apă și realizarea unui 1
Agrementul Tehnic 001SC-02/612-2016 pentru
• conductivitatea termică a izolației amestec omogen care se toarnă în realizarea pereților neportanți de tip Hempcrete și a
din lână este cuprinsă între 0,0356 W/ 1
www.izomiorita.ro cofraje pierdute. AȘA DA: Pereți termoizolanți din
termoizolațiilor din puzderie de cânepă cu liant pe Hempcrete
mK și 0,040 W/mK; bază de var hidraulic și apă.
• este un depoluant natural;
locuințele moderne sunt din ce în
ce mai populate cu produse care
emană substanțe toxice pentru DA DA DA
sănătatea umană. Lâna absoarbe
în mod natural diverși poluanți ai
aerului: formaldehida (un cancerigen
cunoscut), dioxidul de azot și dioxidul
de sulf. Formaldehida este foarte des
utilizată în produsele răşinoase din
lemn, cum ar fi plăcile de aglomerații
de lemn (MDF), parchetul și mobila.
2 6
Formaldehida este eliberată încet
din aceste produse pe măsură ce
răşinile conținute hidrolizează (se
dizolvă în contact cu vaporii de apă). DA DA
Aceste emisii nocive cresc odată cu
temperatura și umiditatea. Fibrele de
lână absorb şi se contopesc ireversibil
cu formaldehida şi alte substanțe
nocive. O casă complet izolată cu lână
de oaie poate absorbi aproape 100 % 3
din formaldehida eliberată în aerul 1 7
interior. Dioxidul de sulf și dioxidul de
azot sunt deșeuri gazoase produse AȘA DA: Termoizolația din cânepă: montare rapidă şi simplă. Nu este necesar un AȘA DA: Termoizolația din lână este deosebit de recomandată. Folosirea unei izolații din
prin arderea combustibililor fosili sau a costum de protecție, deoarece produsul nu irită pielea și nu conține substanțe lână sprijină o industrie a prelucrării produselor locale: în mod frecvent, lâna se aruncă, în
cărbunelui. Sunt cel mai periculoase pentru mediu sau sănătate. loc să fie utilizată. Această măsură este încă la început în țara noastră, dar se folosește cu
succes și pe scară largă în majoritatea țărilor europene.
7. PERFORMANŢA ENERGETICĂ. 7.1. Sistemele de încălzire. 7.2. Eficienţa termică
argilă şi var, cu o grosime totală de 50 nuiele. Densitatea brută a amestecului pereți din piatră (tencuiți sau
cm, asigură aceeaşi termoizolare ca un de argilă ușoară cu paie este mai mică nu), din cărămizi de pământ nearse
DA DA perete din 20 cm de BCA cu 20 cm de de 1 200 kg/mc. Paiele folosite pot fi de (văioage), chirpici, pământ compactat
polistiren. Producerea unor materiale secară, grâu sau ovăz. Pentru tencuieli (obligatoriu tencuiți) sau baloți de
ca BCA-ul, polistirenul, tencuiala pe din argilă sunt preferate paiele de orz, paie. Se dorește totuși păstrarea
bază de ipsos şi vopseaua pentru pentru că sunt mai moi. Mai important apareiajului sau a stereotomiei,
finisaje necesită însă un consum de decât tipul de paie este structura astfel încât fața exterioară a peretelui
energie mult mai ridicat decât paiele, tulpinii. Un câștig pentru creșterea brut să rămână neschimbată în
lemnul, pământul şi varul, generând, capacității termoizolante este folosirea cazul reabilitării termice. Dacă se
în acelaşi timp, şi un nivel ridicat de paielor subțiri cu tulpini rezistente, termoizolează pe interior, detaliul
emisii CO2. De asemenea, costul care nu se strivesc. constructiv va fi de asemenea natură,
pentru 1 mp de perete din baloţi de încât să nu rețină apa rezultată din
paie tencuit cu argilă şi var este de trei Concluzie/recomandări: procesul de condensare în interiorul
9
89
87
ori mai mic decât cel pentru 1 mp de se vor folosi materiale naturale pereților.
perete din BCA, polistiren şi tencuială regenerabile, în alcătuiri constructive Membrana trebuie să fie permeabilă,
din comerţ. În plus, aceste case sunt care să respecte normativele şi iar materialele indicate pentru
sigure, rezistente la foc şi cutremur, se prevederile în vigoare referitoare termoizolație, la fel, permeabile și
realizează rapid şi oferă un mediu de la izolarea termică, la protecţia la biodegradabile, cum ar fi cânepa sau
1 2 viaţă plăcut şi sănătos.1 foc etc. Pentru termoizolare, se lâna de oaie.
vor folosi sisteme de termoizolare
g. Plăcile de stuf termoizolante ecologice, pe cât posibil cu materiale Planșee: Alcătuirea planșeelor
AȘA DA: Exemple de pereți placați cu panouri termoizolante de stuf sunt obținute prin asamblarea provenite din mediul local (lână, va urma aceeași linie ca a pereților,
tulpinilor de stuf uscat. Asamblarea cânepă, paie, rumeguș). Există pe păstrându-se materiale pe cât posibil
se realizează prin legarea strânsă piață deja suficienți producători de naturale, biodegradabile.
a pachetului de stuf cu legături de tencuieli termoizolante și materiale
d. Izolația din fibre de lemn • izolațiile din fibre de lemn sunt sârmă din oțel zincat (dispuse la naturale termoizolante agrementate
se prezintă sub formă de vrac, materiale de construcții din surse o distanță de cca 20 cm) și agrafe tehnic (începând cu 2015, s-au
plăci flexibile sau plăci rigide naturale, regenerabile și care nu au (dispuse la o distanță de aproximativ agrementat tehnic de către INCD
termofonoizolante. Aceste produse un impact negativ asupra mediului 60 mm), fixate de legăturile din sârmă. URBAN INCERC Cluj-Napoca izolații DA
reprezintă o soluție modernă, eficientă înconjurător. Avantaje: din lână și cânepă), care îndeplinesc
și ecologică și sunt utilizate în special • eliminarea punților termice; toate cerințele impuse de actele
la case pe structură de lemn, la casele e. Izolația din vată bazaltică • reglarea umidității; deci, o casă normative în vigoare.3 Nu se va folosi
eficiente energetic, dar și la casele este un material ecologic care se fără mucegai; termoizolarea cu polistiren (vezi
tradiționale, construite din cărămidă. comercializează sub formă de plăci • eliminarea apariţiei fisurilor, care capitolul 5.2. Pereţii).
Calitățile izolației din fibre de lemn: rigide sau saltele. constituie cauza majoră de degradare Prin programele „Casa Verde”
• fiind un produs natural care nu Calitățile plăcilor termoizolatoare din a fațadelor; și „Casa Verde Plus”, lansate de
• sunt ușor de montat; Ministerul Mediului, se încurajează
influențează biologia construcțiilor, se
recomandă folosirea lui la reabilitarea
vată bazaltică:
• nu ard, nu emană gaze toxice și • tencuielile și zugrăvelile folosirea sistemelor de încălzire
3
termică a construcțiilor existente, atât împiedică răspândirea focului; recomandate sunt cele permeabile la din surse alternative și materiale
pentru cele cu pereți din cărămidă, cât • sunt permeabile la vapori și vaporii de apă, realizate din materiale regenerabile, acordându-se finanțări AȘA DA: Termoizolație fibrolemnoasă.
și pentru cele cu structura din lemn permit trecerea vaporilor de apă din naturale.2 caselor sau altor obiective care Produs fabricat din materii prime naturale,
sau cu pereți din lemn masiv; interior spre exterior, prevenind astfel folosesc panouri solare sau pompe utilizând tehnologii moderne și prietenoase
• pentru fabricarea panourilor condensul. Pereții vor fi uscați, locuința h. Tencuielile termoizolante de căldură, sisteme de acoperișuri cu mediul. Fiind permeabilă la vaporii de
izolatoare din fibre de lemn se aerisită, eliminând riscul de apariție a tradiționale pe bază de argilă verzi, sisteme de iluminat ecologice apă, păstrează structura casei în stare
utilizează, ca materie primă, deșeurile mucegaiului și a igrasiei. amestecată cu paie sau pleavă sau aleg să își izoleze termic pereții uscată în mod permanent. Poate fi utilizată
de așchii lemnoase provenite din O bună variantă pentru Transilvania cu materiale ecologice precum lâna, pentru fațadă, pardoseli și mansarde.
fabrici de cherestea sau de la alți f. Baloții de paie: Paiele sunt folosite este folosirea tencuielii termoizolante cânepa sau celuloza.
producători de produse din lemn sau sub forma unor baloţi compactați, care realizată din argila amestecată cu
din lemnul nevalorificat silvic; sunt inseraţi în perete prin presare paie. Argila protejează materialul În cazul intervenţiilor pe DA
• este rezistentă la șocuri mecanice, ușoară. Un balot de paie are la bază organic, paiele, iar acestea au rol de construcţiile existente (de gabarit
absoarbe zgomotele și izolează acelaşi material ca şi lemnul: celuloza. izolator termic. Amestecurile de argilă mic, mediu sau mare, dispuse
excelent atât pe timp de iarnă, cât și Pentru că paiele sunt goale în interior, cu paie sau pleavă folosite la izolarea pavilionar sau monovolum), se
vara; gradul de termoizolare este mai termică a tavanelor, a podurilor și a recomandă următoarele:
• este ușor de montat, disponibilă bun decât în cazul lemnului. În plus, pardoselilor au calitatea de a genera Pereții: Își vor menține stratificația
și cu profiluri de nut și feder pentru comprimarea balotului îl face rezistent condiții de viață sănătoase prin masa specifică, fie că e vorba de
o montare mai sigură și pentru la compresie, ceea ce înseamnă că termică, capacitatea de regulator 7 De exemplu, Agrementul Tehnic 001SC-
eliminarea punților termice. Se livrează este potrivit pentru construcţia unor de umiditate și lipsa oricărei emisii 02/612-2016 pentru realizarea pereților neportanți
în diverse grosimi. ziduri solide. Tencuiala din pământ poluante, chiar dacă din punct de tip HEMPCRETE și a termoizolațiilor din puzderie
• plăcile fibrolemnoase sunt şi var permite pereţilor să „respire”, vedere termic nu sunt foarte eficiente.
deschise la difuzia vaporilor de apă și reglează umiditatea şi conferă un Tradițional, argila ușoară se folosea
de cânepă cu liant pe bază de var hidraulic și apă;
Agrementul Tehnic 001SC-03/319-2015 pentru
4
regularizează umiditatea, oferind un mediu de viaţă plăcut şi sănătos. în amestec cu paie la construcțiile din panouri termoizolante din lână de oaie; Agrementul
climat de locuit sănătos; Construcţiile din baloți de paie sunt lemn pentru realizarea închiderilor Tehnic 001SC-03/314-2014 pentru saltele
• corespund tuturor normelor foarte eficiente energetic datorită elastice, pe un suport din împletitură de termoizolante din lână de oaie; Agrementul Tehnic AȘA DA: Plăci izolatoare din plută
referitoare la rezistența la foc și chiar calităţilor termoizolante ale acestora: 1
www.earthsafedesign.com. 001SC-03/320-2015 pentru termoizolație din lână expandată
dacă ard, plăcile nu emit vapori toxici. un perete din baloţi de paie tencuit cu 2
www.natural-home4u.com. de oaie.
7. PERFORMANŢA ENERGETICĂ. Concluzii
DA
90
3. Elemente de egalizare a reazemului
DA DA
NU!
DA DA
9
4 6 AȘA NU: Reabilitarea unui cămin cultural prin izolarea cu polistiren. Folosirea polistirenului
atrage după sine probleme legate de condens, igrasie, apariția mucegaiului și este un
material ușor de vandalizat de către copii, animale, persoane agresive etc.
Peisaj rural
9
91
89
1 4 7
2 5 8
3 6 9
ANEXA 1 ANEXA 2
▪▪ În vederea obținerii avizului Comisiei pe „încadrarea în specificul Conservarea patrimoniului: clădiri vernaculare (tradiţionale) Alterarea: este intervenţia care
local”, solicitanții vor depune on-line, la adresa_________________sau la reprezintă un proces prin care re-cente, prevăzute cu bucătării şi modifică (negativ) funcţiunea sau
92
90
secretariatul filialei OAR__________________, adresa:_______________, materialitatea, istoria și integritatea toalete în case. aspectul unei aşezări (clădiri).
un dosar privind evaluarea impactului pe care l-ar avea gabaritul conceptuală a patrimoniului Reabilitarea: însumează toate Anvelopa clădirii: totalitatea
investițiilor cu construcții de tip hală (aici ar trebui detaliate tipurile) în construit al umanității sunt intervenţiile care urmăresc suprafeţelor elementelor de
silueta și imaginea generală a zonei rurale. Dosarul va conține planșe la o prelungite prin intervenții atent valorificarea şi remedierea construcţie perimetrale, care
scară adecvată prezentării și următoarele documente: planificate. Procesul presupune clădirii (structurii) prin păstrarea delimitează volumul interior
▪▪ Documentație fotografică generală privind zona în care se va utilizarea profesională a științei, semnificaţiei culturale a acesteia. (încălzit) al unei clădiri, de mediul
desfășura investiția, în care să apară, din puncte de belvedere cunoscute a artei, a artizanatului și a Este intervenţia cea mai răspândită, exterior sau de spaţii exterioare
la nivel local, modul de așezare în relief a localității, principalele repere și tehnologiei, privite ca instrument deoarece, prin aplicarea ei, clădirea de trecere (târnaț) sau de relaxare
limitele localității (în cazul localităților neîncadrate sau fără repere înalte, al conservării. devine utilizabilă în condiţii de (foișor sau terasă).
folosiți vederi panoramice din afara localității). Identificați locul investiției Conservarea curativă este confort contemporane. Intervenţia Aşezarea/locul: poate fi orice
pe aceste documente. ansamblul acțiunilor întreprinse îşi propune să conserve tot ce este element, la orice scară, al mediului
▪▪ Două siluete caracteristice ale localității prezentate la o scară adecvată asupra unui bun sau asupra unui valoros pentru clădirea respectivă, istoric a cărui identitate distinctă
prezentării. Identificați locul investiției pe aceste siluete. grup de bunuri având ca obiectiv să aplice reparaţiile necesare la este percepută de comunitate.
▪▪ Ortofotoplan sau vedere de sus a localității de tip Google Earth, oprirea unui proces activ de structura istorică şi să introducă Aticul: Parte a unei construcții
cu marcarea punctelor de unde s-a făcut documentarea fotografică și deteriorare sau consolidarea sa în structura clădirii amenajările situată deasupra cornișei și
siluetele descrise mai sus. Identificați locul investiției pe acestă planșă. structurală. Aceste acțiuni sunt necesare pentru a o face utilizabilă menită să mascheze acoperișul
▪▪ Documentație fotografică la nivelul ochiului sau din repere în imediata întreprinse numai atunci când pentru o funcţiune nouă sau pentru (DEX 1998). În cazul clădirilor cu
vecinătate a investiției. Identificați locul investiției pe aceste documente. însăși existența bunului este cea originară, dar îmbunătăţită acoperiș-terasă, se consideră
▪▪ O desfășurată stradală, în care să apară de o parte și de alta a parcelei amenințată, din cauza fragilității (de exemplu, zone de primire, „atic” elementul superior al fațadei,
investiției frontul la stradă a cel puțin trei parcele. Identificați limitele și a vitezei de deteriorare. Aceste termoizolaţii, băi, bucătării, acces care depășește cota ultimului
parcelei investiției, cu fațada detaliată spre stradă a investiției, cotați acțiuni modifică uneori aspectul pentru persoane cu dizabilităţi planșeu și are rol constructiv,
amplasarea construcției față de limitele laterale și construcțiile învecinate. construcției. etc.). de rebord, pentru straturile
▪▪ Un profil stradal transversal, în care să apară construcțiile la stradă Conservarea preventivă cuprinde Reconstrucţia: presupune componente ale învelitorii, și rol în
de pe parcele, secțiunea drumului și amenajările acestuia, secțiune ansamblul de măsuri și acțiuni readucerea clădirii (structurii) într- ghidarea apelor meteorice.
caracteristică prin construcția investiției. Identificați limitele parcelei având ca obiectiv evitarea și un stadiu documentabil dintr-o Conductivitate termică de calcul
investiției, cotați amplasarea construcției față de aliniament și construcțiile minimizarea deteriorărilor sau perioadă anterioară semnificativă (lambda): valoare a conductivităţii
învecinate, cotați secțiunea la o scară adecvată, astfel încât investiția să a pierderilor viitoare. Aceste şi care se deosebeşte de restaurare termice a unui material sau a unui
poată fi comparată cu restul construcțiilor descrise. măsuri și acțiuni sunt indirecte, prin introducerea unor materiale produs de construcţie, în condiţii
▪▪ Două cadre în perspectivă de la nivelul ochiului în susul și în josul neafectând aspectul construcției. noi în ţesutul clădirii. Este o interioare şi exterioare specifice,
străzii cu clădirea studiată. Evidențiați modul în care ați integrat clădirea Restaurarea: presupune intervenţie aplicabilă clădirilor în care poate fi considerată ca fiind
în fondul construit vecin și în peisaj. readucerea clădirii (structurii) stare de colaps sau precolaps, caracteristică pentru performanţa
într-un stadiu documentabil unde structura portantă nu-şi mai acelui material sau produs când
dintr-o perioadă anterioară, îndeplineşte rolul. Presupune este încorporat într-o parte de
originară sau principală, înlocuiri masive de material, construcţie.
prin eliminarea extinderilor dar cu folosirea la maximum Construcții anexe: construcții
(adăugirilor) secundare sau prin a materialului inițial, care va fi distincte, de regulă având
reasamblarea componentelor reaşezat în structura reconstruită dimensiuni reduse și un singur
(subansamblurilor) existente, prin anastiloză (se va pune exact nivel suprateran, care deservesc
fără a introduce elemente noi. în locul de unde a fost demontat). funcțiunea de locuire. Din categoria
Este o intervenție prin care sunt Restaurarea şi reconstrucţia construcțiilor anexe fac parte:
îndepărtate extinderile inadecvate, presupun, de fapt, o dezasamblare garaje individuale, depozite pentru
realizate într-o manieră diferită față parţială sau integrală urmată de unelte de grădinărit, șoproane,
de cea tradițională sau cu caracter reconstruire. terase acoperite, foișoare, pergole,
provizoriu, și care pune în valoare Termeni generali bucătării de vară. Realizarea
clădirea într-o formă reconstituită Aliniamentul: este linia de construcțiilor anexe se autorizează
pe baza unor fotografii de arhivă, demarcație dintre domeniul public în aceleași condiții în care se
a unor studii și cercetări realizate și proprietatea privată. autorizează corpurile principale de
pe structura și arhitectura casei. clădire.
Nu presupune înlocuiri masive
de material, amenajări de confort
substanţiale sau extinderi
moderne. Poate fi aplicată pentru
Construcții cu caracter provizoriu: Degradarea: este o schimbare Dotările publice cuprind: Habitatul natural: zona terestră, ▪▪ dacă o construcţie nouă este
construcțiile autorizate ca atare, de stare în rău; se referă în mod acvatică sau subterană, în stare edificată pe un teren care conţine
indiferent de natura materialelor particular la lipsa lucrărilor ▪▪ obiective de învățământ; naturală sau seminaturală, care o clădire care nu este destinată
utilizate, care, prin specificul corecte/constante de întreţinere ▪▪ obiective de sănătate; se diferențiază prin caracteristici demolării, indicatorii urbanistici
funcțiunii atribuite ori din cauza şi/sau la efectele unor intervenţii ▪▪ obiective de cultură; geografice, abiotice și biotice. (POT şi CUT) se calculează
cerințelor urbanistice impuse de inadecvate asupra unei aşezări/ ▪▪ obiective de sport și recreere; (OUG 57/2007) adăugându-se suprafaţa
autoritatea publică, au o durată construcții sau asupra valorilor ▪▪ obiective de protecție și Indicii urbanistici: instrumente planşeelor existente la cele ale
de existență limitată, precizată și patrimoniale. asistență socială; urbanistice specifice de lucru construcţiilor noi;
prin autorizația de construire. De Demisol (prescurtat D): nivel ▪▪ obiective de administrație pentru controlul proiectării şi ▪▪ dacă o construcţie este
regulă, construcțiile cu caracter construit al clădirii având publică; al dezvoltării durabile a zonelor edificată pe o parte de teren
provizoriu se realizează din pardoseala situată sub nivelul ▪▪ obiective pentru autoritățile urbane, care se definesc şi se dezmembrată dintr-un teren deja
materiale și alcătuiri care permit terenului (carosabilului) judecătorești. calculează după cum urmează: construit, indicii urbanistici se
demontarea rapidă în vederea înconjurător, cu maximum Drumurile publice: drumurile Coeficient de utilizare a terenului calculează în raport cu ansamblul
9
93
91
aducerii terenului la starea jumătate din înălţimea liberă a destinate transportului rutier (CUT): raportul dintre suprafaţa terenului iniţial, adăugându-se
inițială (confecții metalice, piese acestuia şi prevăzut cu ferestre în public de toate categoriile, construită desfăşurată (suprafaţa suprafaţa planşeelor existente la
de cherestea, materiale plastice pereţii de închidere perimetrală. gestionate de autoritățile desfăşurată a tuturor planşeelor) cele ale noii construcţii (Legea
ori altele asemenea) și sunt de Demisolul se consideră nivel administrației publice centrale şi suprafaţa parcelei. Nu se iau 350/2001).
dimensiuni reduse. Din categoria suprateran al construcţiei. Atunci sau locale și clasificate tehnic, în calculul suprafeţei construite Integritatea: presupune
construcțiilor cu caracter când pardoseala este situată sub conform legislației și terminologiei desfăşurate: suprafaţa subsolurilor plenitudine şi sinceritate, se referă
provizoriu fac parte: chioșcuri, nivelul terenului (carosabilului) tehnice, în: autostrăzi, drumuri cu înălţimea liberă de până la la păstrarea întreagă sau intactă a
tonete, cabine, locuri de expunere înconjurător cu mai mult de expres, naționale, județene și 1,80 m, suprafaţa subsolurilor cu elementelor de patrimoniu natural
situate pe căile și în spațiile publice, jumătate din înălţimea liberă, se comunale – în extravilan – și străzi destinaţie strictă pentru gararea și/sau cultural și a atributelor
corpuri și panouri de afișaj, firme consideră subsol şi se include – în intravilan (G.M.-007 – 2000). autovehiculelor, spaţiile tehnice acestora. Vine în completarea
și reclame, copertine, pergole în numărul de niveluri subterane Echiparea edilitară: ansamblul sau spaţiile destinate protecţiei criteriului de autenticitate.
ori altele asemenea. În sensul ale construcţiei (Normativ de format din construcţii, instalaţii civile, suprafaţa balcoanelor, Interdicţie de construire (non
prezentei legi (Legea 50/1991), siguranţă la foc a construcţiilor, şi amenajări, care asigură în a logiilor, a teraselor deschise aedificandi): regula urbanistică
realizarea construcțiilor provizorii indicativ P118-99). teritoriul localităţilor funcţionarea şi neacoperite, a teraselor şi a după care, într-o zonă strict
se autorizează în aceleași condiții Desemnarea/clasarea: presupune permanentă a tuturor construcțiilor copertinelor necirculabile, precum delimitată, din raţiuni de dezvoltare
în care se autorizează construcțiile identificarea valorilor patrimoniale și amenajărilor, indiferent de şi a podurilor neamenajabile, urbanistică durabilă, este interzisă
definitive (Legea 50/1991). ale unei aşezări (obiect), poziţia acestora faţă de sursele aleile de acces pietonal/carosabil emiterea de autorizaţii de
Construcție existentă: în conferindu-i statut formal prin de apă, energie, trasee majore din incintă, scările exterioare, construire, în mod definitiv sau
prezentul ghid, se înțelege acea legi sau reglementări menite să îi de transport rutier, feroviar, trotuarele de protecţie (Legea temporar, indiferent de regimul
construcție care există fizic la data protejeze valoarea. aerian sau naval, cu respectarea 350/2001). de proprietate sau de funcţiunea
curentă și este evidențiată ca atare Destinația terenurilor: protecţiei mediului ambiant (G.M.- Procent de ocupare a terenului propusă (Legea 350/2001).
în documentațiile cadastrale, fiind Modul de utilizare a acestora, 007 – 2000). (POT): raportul dintre suprafaţa Intervenţia: este o acţiune care
înscrisă în cartea funciară. conform funcțiunii prevăzute Edificabil (suprafaţă edificabilă): construită (amprenta la sol a are efect fizic în structura unei
Construibilitatea: calitatea unui în reglementările cuprinse suprafaţă componentă a unei clădirii) şi suprafaţa parcelei. aşezări/construcții.
teren de a primi o construcție, ale în planurile de urbanism și parcele în interiorul căreia pot Suprafaţa construită este suprafaţa Împrejmuirile: construcţiile sau
cărei destinație și caracteristici amenajarea teritoriului, aprobate fi amplasate construcţii, în construită la nivelul solului, cu amenajările (plantaţii, garduri vii),
sunt compatibile cu atributele de conform legii (G.M.-007 – 2000). condiţiile Regulamentului Local de excepţia teraselor descoperite cu caracter definitiv sau temporar,
fapt (legate de natura terenului și Domeniul public: totalitatea Urbanism. ale parterului care depăşesc amplasate la aliniament sau pe
de caracteristicile sale) și de drept bunurilor care fac obiectul Fondul Forestier Naţional: este planul faţadei, a platformelor, a celelalte laturi ale parcelei, pentru
(vizând servituțile care îl grevează). dreptului de proprietate publică, constituit din păduri, terenuri scărilor de acces. Proiecţia la a o delimita de domeniul public
(G.M.-007 – 2000) ce aparțin statului sau unităților destinate împăduririi, cele care sol a balcoanelor a căror cotă de sau de proprietăţile învecinate
Contextul: este orice relaţie administrativ-teritoriale. Domeniul servesc nevoilor de cultură, nivel este sub 3,00 m de la nivelul (G.M-007 – 2000).
relevantă din punct de vedere public poate fi de interes național, producţie ori administraţie solului amenajat şi a logiilor Învelitoarea: stratul impermeabil
arhitectural între o aşezare (obiect) caz în care proprietatea asupra sa, silvică, iazurile, albiile pâraielor şi închise ale etajelor se include exterior al acoperișului care nu
şi alte aşezări (obiecte). în regim de drept public, aparține terenurile neproductive incluse în în suprafaţa construită. (Legea permite infiltrațiile de apă. Este
Coridor ecologic: zonă naturală statului, sau de interes local, caz amenajamente silvice, indiferent 350/2001) În înţelesul prezentului formată din materialul de acoperire
sau amenajată care asigură în care proprietatea, de asemenea de natura dreptului de proprietate. Regulament, pe terenurile în pantă, și din elementele de fixare și
cerințele de deplasare, reproducere în regim de drept public, aparține Sunt considerate păduri terenurile nivelurile clădirilor/corpurilor racordare ale acestuia.
și refugiu pentru speciile sălbatice comunelor, orașelor, municipiilor acoperite cu vegetaţie forestieră de clădire la care, cel puţin pe Întreţinerea: este o muncă de
terestre și acvatice (OUG 57/2007). sau județelor (G.M.-007 – 2000). cu o suprafaţă mai mare de 0,25 ha. o latură a acestora, pardoseala rutină perpetuă, necesară pentru
Cornișă: Partea superioară, ieșită Dotări publice: terenuri, clădiri, (Legea nr. 46/2008 – Codul silvic). este situată sub nivelul terenului a păstra starea de sănătate a unei
în afară și ornamentată, a zidului construcții, amenajări și instalații, Garajele: construcţii cu unul (carosabilului) înconjurător cu construcţii şi/sau a unei structuri
unei construcții, având rolul de a altele decât sistemul de utilități sau mai multe niveluri pentru mai mult de jumătate din înălţimea sau a ţesutului unei aşezări în stare
sprijini acoperișul și de a împiedica publice, aparținând domeniului staţionarea,adăpostirea, liberă, sunt considerate subsoluri bună.
scurgerea apei de ploaie pe fața public sau privat al unităților întreţinerea şi eventual reparaţia şi vor fi luate ca atare la calculul Mansardă (prescurtat M): spaţiu
clădirilor (DEX 1998). teritorial-administrative sau al autovehiculelor (G.M-007 - 2000). indicelui CUT. funcţional amenajat integral în
statului și destinate deservirii Excepţii de calcul ale indicatorilor volumul podului construcţiei. Se
populației unei anumite zone. urbanistici POT şi CUT: include
Realizarea acestora reprezintă un
obiectiv de utilitate publică.
în numărul de niveluri teren, proprietatea unuia sau Peisajul cultural: este un termen Semnificaţia (unui loc): Şura: construcţie anexă dintr-o
supraterane. (Normativ de mai multor proprietari, aparţinând ce reuneşte diverse manifestări însumează valorile naturale şi gospodărie rurală în care se
siguranţă la foc a construcţiilor, domeniului public sau privat, şi ale interacţiunii dintre om și natură culturale patrimoniale ale unui loc, adăpostesc vitele şi se păstrează
indicativ P118-99). Se consideră care are un număr cadastral ce se reprezentative pentru gradul de adeseori sub forma unui statut sau diferite vehicule, unelte agricole
mansarde acele spaţii care înscrie în registrul de publicitate evoluţie a societăţii umane sub a unei declaraţii. etc. (DEX 1998).
respectă următoarele condiţii funciară. Împreună cu construcţiile influenţa constrângerilor de ordin Structura: este substanţa Teritoriul administrativ: suprafaţă
suplimentare: sau amenajările executate pe fizic, a oportunităţilor habitatului materială ce alcătuieşte o aşezare: delimitată de lege, pe trepte
podul construcţiei va forma un suprafaţa sa, parcela reprezintă un natural şi a factorilor social, geologia, depunerile arheologice, de organizare administrativă a
unghi maxim de 60 grade cu planul bun imobil (G.M.-007 – 2000). economic şi cultural. reţelele construite, clădirile şi flora. teritoriului: naţional, judeţean şi
orizontal; Patrimoniul: înglobează toate Peisajul antropic: se Structura portantă: este unităţi administrativ-teritoriale
podul construcţiei nu va depăşi, resursele moştenite pe care caracterizează prin lipsa aproape ansamblul elementelor de (municipiu, oraş, comună) (Legea
în proiecţie orizontală, conturul comunitatea le apreciază din alte totală a elementelor naturale din construcție solidarizate între ele 350/2001).
exterior al ultimului nivel plin motive decât cel strict utilitar. cadrul componentelor peisajului, care țin în picioare o clădire, preiau Teritoriul extravilan: suprafaţa
94
92
(inclusiv balcoane sau cursive) Patrimoniul cultural: însumează fapt relevant în fizionomia toate sarcinile la care este supusă cuprinsă între limita administrativ-
cu mai mult de 1 m. La calculul bunurile moştenite identificate şi acestuia. Locul acestora este luat clădirea și care îi asigură sprijinirea teritorială a unităţii de bază
coeficientului de utilizare a apreciate de comunitate ca fiind de componentele antropice ale și transmiterea acestor sarcini la (municipiu, oraş, comună) şi
terenului, mansarda va contribui reflexia şi expresia cunoştinţelor unui mediu construit, rezultat în sol. Principalele subansambluri limita teritoriului intravilan (Legea
cu cel mult 60% din suprafaţa dezvoltate, a credinţelor şi a urma unei activităţi umane intense ale unei structuri tradiționale sunt: 350/2001).
desfăşurată a ultimului nivel plin. tradiţiilor, respectiv a modului într-un areal bine delimitat. fundațiile, bolțile, planșeele, pereții Teritoriu intravilan: totalitatea
Materialul natural de construcție: de interpretare a credinţelor şi a Proporţionalitatea: presupune portanți și șarpanta sau acoperișul. suprafeţelor construite şi
este orice material ce provine din tradiţiilor altora. calitatea de a fi în relaţie corectă Subsolul (prescurtat: S): amenajate ale localităţilor ce
mediul natural imediat învecinat cu Patrimoniul natural: însumează în dimensiune, în grad sau în orice nivelul construit al clădirii compun unitatea administrativ-
așezarea, poate fi exploatat manual, habitatul şi speciile moştenite, altă caracteristică măsurabilă cu având pardoseala situată sub teritorială de bază, delimitate prin
satisface cerințele de anduranță, geologia şi morfologia un alt obiect. nivelul terenului (carosabilului) planul urbanistic general aprobat
confort și prelucrabilitate. ecosistemelor, inclusiv a celor Puntea termică: este acea înconjurător cu mai mult de şi în cadrul cărora se poate
„Natura 2000”: rețeaua ecologică acvatice şi subacvatice, cărora suprafață unde intră în contact jumătate din înălţimea liberă. autoriza execuţia de construcţii şi
europeană de arii naturale protejate comunitatea le conferă valoare. două materiale ale căror capacități Subsolul se consideră nivel amenajări. De regulă, intravilanul
care cuprinde arii de protecţie Pazia: Scândură (ornamentală) de reținere a căldurii sunt diferite, subteran al construcţiei (după se compune din mai multe trupuri
specială avifaunistică, stabilite așezată vertical la capătul din având loc o pierdere de căldură. Normativ de siguranţă la foc a (sate sau localităţi suburbane
în conformitate cu prevederile afară al căpriorilor unui acoperiș Știind că posibilitățile de reținere construcţiilor, indicativ P118-99). componente)(Legea 350/2001).
Directivei 79/409/CEE privind cu streașină, pentru a ascunde a căldurii sunt date și de grosimea Pe terenurile în pantă, se consideră Valoarea: este un aspect ce
conservarea păsărilor sălbatice, capetele acestora. materialului, puntea termică poate subsol nivelurile construite care punctează meritul sau importanţa;
şi arii speciale de conservare, Performanţa energetică a clădirii să apară la elementele de închidere respectă regula de mai sus pe cel în cazul nostru, ceea ce oamenii
desemnate de Comisia Europeană (PEC): energia efectiv consumată alcătuite din același material puţin o latură a clădirii. atribuie calităţilor unei aşezări.
şi ale Directivei 92/43/CEE privind sau estimată pentru a răspunde care are variații de grosime. Suprafaţa construită (SC) Valoarea comună: este calitatea
conservarea habitatelor naturale, necesităţilor legate de utilizarea Punțile termice se formează și în (amprenta la sol a clădirii): ce derivă din semnificaţia pe
a faunei şi florei sălbatice.(OUG normală a clădirii, necesităţi care acele locuri unde este întreruptă suprafaţa construită la nivelul care un loc îl are în conştiinţa
57/2007) includ în principal: încălzirea, termoizolația, permițând pierderea solului, cu excepţia teraselor oamenilor care relaţionează cu el
Nivelul: spaţiu construit prepararea apei calde de consum, de căldură prin locurile respective. descoperite ale parterului care sau a acelora care au o memorie
suprateran sau subteran al răcirea, ventilarea şi iluminatul. Reparaţia: presupune o lucrare depăşesc planul faţadei, a a locului sau au trăit o experienţă
construcţiilor închise sau Performanţa energetică a clădirii mai complexă decât întreţinerea, platformelor și a scărilor de acces. colectivă în locul respectiv.
deschise, delimitat de planşee. se determină conform unei prin care sunt remediate defectele Proiecţia la sol a balcoanelor a Valoarea estetică: este calitatea
Constituie nivel supanta a cărei metodologii de calcul şi se exprimă cauzate de degradare, vătămare căror cotă de nivel este sub 3,00 ce derivă din modul în care
arie este mai mare decât 40% din prin unul sau mai mulţi indicatori sau exploatare, şi care permite m de la nivelul solului amenajat oamenii percep stimulii senzoriali
cea a încăperii/spaţiului în care se numerici, care se calculează adaptări minore cu scopul de a şi a logiilor închise ale etajelor se şi intelectuali ai unui loc (ai unei
află (Normativ de siguranţă la foc luându-se în considerare izolaţia obţine un rezultat sustenabil, dar include în suprafaţa construită aşezări).
a construcţiilor, indicativ P118-99). termică, caracteristicile tehnice nu implică lucrări de restaurare (Legea 350/2001). Valoarea evidentă (intrinsecă):
Obiectul: este orice lucru (încă) ale clădirii şi ale instalaţiilor, sau alterare/modificare. Sustenabilitatea: presupune este calitatea ce derivă din
nefixat (mobil) sau neîncorporat proiectarea şi amplasarea clădirii Reversibilitatea: presupune o capabilitatea de a armoniza fără potenţialul unui loc de a pune
în structura unei aşezări, dar care, în raport cu factorii climatici intervenţie ce poate fi îndepărtată compromisuri necesităţile actuale în valoare mărturiile activităţilor
istoric vorbind, poate fi asociat cu exteriori, expunerea la soare şi oricând, pentru a se reveni la cu cele din viitor. umane din trecut.
aşezarea. la influenţa clădirilor învecinate, starea iniţială. Șarpanta: este structura de Valoarea istorică: este calitatea ce
Paramentul: partea exterioară sursele proprii de producere a Schimbarea naturală: este rezistență a unui acoperiș și este derivă din modul în care oamenii,
finisată a unei construcții, a unui energiei şi alţi factori, inclusiv schimbarea ce are loc în cadrul influențată în mod direct de tipul evenimentele şi aspectele vieţii
element de construcție etc.; climatul interior al clădirii, care mediului istoric fără intervenţie de învelitoare care se dorește a cotidiene din trecut pot fi legate
material care căptușește (cu scop influenţează necesarul de energie. umană, lucru care însă, în unele fi folosită, de greutatea acesteia, prin intermediul unui loc (al unei
ornamental) această parte. Peisajul: este constituit cazuri, necesită raspunsuri de existența sub acoperiș a unui aşezări) de prezent.
Parcela:suprafaţa de teren ale cărei din mulţimea trăsăturilor, a administrative (întreţinere specială spațiu locuibil etc. Poate fi alcătuită
limite sunt sau nu materializate pe caracterelor, a formelor unui sau înnoire periodică) pentru a din lemn (cel mai frecvent), metal
teritoriu (regiune, ţinut). susţine permanent semnificaţia sau beton (cazuri mai rare).
acestui mediu.
ANEXA 3 pentru construcții, republicată,
cu modificările și completările
electrice, de apă și canalizare,
termice, condiționare a aerului, gaze;
Agriculturii și Dezvoltării Rurale
pentru aprobarea Regulamentului
Reglementări europene
96
94
Pagina 31, Imaginea 1 © Iulian Ungureanu Cercetare - Poze efectuate în cadrul studiului pe
Gheorghiu
Pagina 53, Imaginile 5, 6 © Iulian Ungureanu Pagina 85, Imaginea 6: ©HempFlax Europe srl teren în zona Voinești, realizat de studenții anului
Pagina 32, Schițe © Ștefan Zaharia I, U.A.U.I.M., anul 2017, atelier coordonat de conf.
Pagina 11, Imaginile 1-12 © S.C. DOCT S.R.L.
Pagina 54, Imaginile 2, 3, 4, 6 © Miklos Kollo Pagina 86, Imaginea 1, 2: ©Mark Reinders dr.arh. Melania Dulămea.
Pagina 33, Schițe © Ștefan Zaharia
Pagina 12, Imaginile 1, 4, 5 © S.C. DOCT S.R.L.
Pagina 54, Imaginea 5 © Peter Mrass Pagina 86, Imaginile 3-7: ©www.naturalpaint.ro Toate imaginile nespecificate mai sus sunt proprie-
Pagina 34, Imagin 8 © Ramona Mellor
Pagina 12, Imaginile 2, 3, 6, 7 © Muntenia la Pas tatea echipei de lucru.
Pagina 55, Imaginea 1 © Răzvan Gabriel Popa
Pagina 34, Imaginea 2 © Miklos Kollo
Pagina 13, Imaginile 1, 2 © Muntenia la Pas
Pagina 35, Imaginile 1, 2, 7 © Mihai Nuță
Pagina 55, Imaginea 2 © Miklos Kollo Bibliografie
Pagina 13, Imaginea 3 © S.C. DOCT S.R.L.
Pagina 55, Imag. 4, 5, 6 © Asociația MONUMENTUM
Pagina 35, Imaginea 8 © Ramona Mellor
Pagina 14, Imaginile 1, 2, 5 © Muntenia la Pas Joja, Constantin, Sensuri și valori regăsite, Editura
Pagina 56, Imaginile 2, 3, 7 © Ovidiu Apetrei Petrescu, Doina, Despre lemn în Dâmbovița,
Pagina 35, Imaginile 3, 6 © Adela Pârvu Centrul Județean pentru Conservarea și Eminescu, Bucureşti, 1981.
Pagina 14, Imaginile 3, 4, 6 © S.C. DOCT S.R.L.
Pagina 56, Imaginile 4, 5, 6 © Vladimir Voinea Promovarea Culturii Tradiționale Dâmbovița,
Pagina 36, Imaginea 1 © Mihai Nuță Stahl, Henri H., Contribuţii la studi
erea sate-
Pagina 15, Imaginile 1-5 © Muntenia la Pas Târgoviște, 2005.
Pagina 58, Imaginea 1 © Iulian Ungureanu lor devălmaşe româneşti, Editura Cartea
Pagina 36, Imaginile 2, 7 © Adela Pârvu Românească,1998.
Pagina 15, Imaginile 6, 8 © S.C. DOCT S.R.L. S.C. DOCT SRL, Studii istorice.
Pagina 58, Imaginea 2 © Douglas Mc Farlane,
Pagina 36, Imaginea 3 © Anda Hobai Sara Meaker, Asociația Târnaț - Kalotaszeg Durabil Stahl, Paul, Locuința țăranului român, Editura de
Pagina 15, Imaginile 7, 9, 10 © Cristi Rădulescu Cristache-Panait, Ioana, Arhitectura de lemn din
Pagina 36, Imaginile 7, 8 © Ovidiu Apetrei județul Dâmbovița. Stat pentru Literatură și Artă, 1958.
Pagina 16, Imaginea 9 © S.C. DOCT S.R.L. Pagina 61, Imaginea 3 © Aurelian Mareș
Pagina 37, Imaginea 1 © Adela Pârvu Ciobănel, Alina Ioana, Habitatul Volumul V Bădescu, Ilie, Cucu-Oancea, Ozana, Dicționar de
Pagina 16, Imaginile 1-8 © Muntenia la Pas Pagina 61, Imaginea 6 © Asociația MONUMENTUM Sociologie Rurală, Editura Mica Vlahie, 2005
DOBROGEA, MUNTENIA, Editira Etnologică,
Pagina 37, Imaginile 3-6 © Asociația MONUMENTUM Pagina 63 Imaginea 4 © Muntenia la Pas 2010-2019.
Pagina 17, Imaginea 8 © S.C. DOCT S.R.L. Miron, Constantin, Materiale neconvenționale
Pagina 38, Imaginile 1, 2, 3 © Ramona Mellor Pagina 64, Imaginea 11 © Muntenia la Pas Hoinărescu, Călin (șef de proiect complex), locale pentru energie sustenabilă, INCD URBAN
Pagina 17, Imaginile 1-7, 9 © Muntenia la Pas
Locuința sătească din România, Ediție revizuită și INCERC Iași, http://documents.tips/ documents/
Pagina 38, Imaginile 4-7 © Anda Hobai Pagina 65, Imaginile 4, 5, 6 © Mihai Nuță
Pagina 18, Imaginile 3-5, 9, 10 ©S.C. DOCT S.R.L. completată, 1989. neconventionale.html
Pagina 38, Imaginea 8 © Ovidiu Apetrei Pagina 66, Imaginea 7 © Miklos Kollo
Pagina 18, Imaginile 1, 2, 7 © Muntenia la Pas Hoinărescu, Călin, Habitatul rural tradițional praho- http://www.cjd.ro/
Pagina 40, Imaginea 5 © Miklos Kollo Pagina 68, Imaginile 5, 6 © Ramona Mellor vean, Editura Restitutio Edit, 2013
Pagina 19, Imaginile 1-7 © S.C. DOCT S.R.L. http://www.ccidb.ro/judetul-dambovita
Pagina 40, Imaginea 6 © Satul Prunilor Pagina 69, Imaginile 1, 2 © Muntenia la Pas Ghinoiu, Ion, Atlas etnografic român, Editura
Pagina 19, Imaginile 8-10 © Muntenia la Pas www.romaniainterbelica.memoria.ro
Academiei Române, 2003.Ionescu, Grigore,
Pagina 41, Imaginile 1, 3 © Iulian Ungureanu Pagina 70, Imaginea 7 © Miklos Kollo
Pagina 20, Imaginea 10 © Muntenia la Pas Arhitectura pe teritoriul României de-a lungul vea- www.monumente-etnografice.cimec.ro
Pagina 41, Imaginea 7 © Ovidiu Apetrei curilor, Editura Academiei, Bucureşti, 1982
Pagina 21, Imaginea 2 © Muntenia la Pas Pagina 71, Imaginile 1, 2, 4, 5 © Miklos Kollo www.recensamantromania.ro
Pagina 41, Imaginile 2, 4 © Mihai Nuță Ionescu, Grigore, Arhitectura populară româ-
Pagina 22, Imaginea 5 © Cristi Rădulescu Pagina 73 Imaginea 4 © Muntenia la Pas atelieruldearhitectura.blogspot.ro
nească, Editura Tehnică, Bucureşti, 1957
Pagina 42, Imaginile 1, 2, 5, 6 © Mihai Nuță Pagina 76 Imaginea 7 © Ramona Mellor
Pagina 22, Imaginile 1-4 © Muntenia la Pas Stănculescu, florea, Case și gospodării la țară, www.adelaparvu.com
Pagina 42, Imaginea 3 © Raum Pagina 76, Imaginea 4 © Ovidiu Apetrei 1927
Pagina 23, Imaginile 1-4 © Muntenia la Pas www.woodlightpoles.com
Pagina 43, Imaginile 8, 9 © Mihai Nuță Pagina 77, Imaginile 1, 4 © S.C. DOCT S.R.L. Gheorghiu, Adrian, Proporții și trasee geometrice
Pagina 23, Imaginea 5 © S.C. DOCT S.R.L. www.naturalfencing.com
Pagina 44, Imaginile 1-8 © Mihai Nuță în arhitectură, Editura Tehnică, 1991.
Pagina 24 Imaginilie 3, 8 © Muntenia la Pas Pagina 78, Imaginile 2, 3, 5 © S.C. DOCT S.R.L. www.izomiorita.ro
Pagina 46, Imaginile 3 © Peter Mrass Joja, Constantin, Actualitatea tradiției arhitecturale
Pagina 24, Imaginile 1, 5-7, 9 © S.C. DOCT S.R.L. Pagina 79 Imaginile 10, 13 © Ramona Mellor românești, Editura tehnică, 1984. www.earthsafedesign.com
Pagina 46, Imaginea 6 © Fernando Guerra / FG+SG, Pagina 80, Imaginea 4 © S.C. DOCT S.R.L.
Pagina 25, Imaginile 1, 7 © S.C. DOCT S.R.L. www.natural-home4u.com
João Mendes Ribeiro - Hay Barn Conversion
97
Obiectivele generale ale PROGRAMULUI RURAL
al Ordinului Arhitecților din România
• creşterea calităţii practicii profesionale în mediul rural