INFORMAŢIA PRIVIND MEDIUL

LA
S.C. ELECTROCENTRALE DEVA S.A.

- 2011 –
 S.C. ELECTROCENTRALE DEVA S.A.
Loc. MINTIA – com. Veţel - str. Şantierului - nr. 1 - jud. Hunedoara - cod 337532
CIF: RO 14348448 - nr. Reg. Com. J20/876/2001
cod IBAN: RO85 RNCB 0160 0270 8328 0001 - B.C.R. Deva
Tel.: +40/254.236407; +40/254.236408 - Fax: +40/254.236404; +40/254.236405;
website: www.termodeva.ro – e-mail: sedeva.mintia@termodeva.ro

CUPRINS:

1. Descrierea activităţii ……………………………………………………………………... 3

2. Rapoarte privind starea mediului ............................................................................ 5

2.1. Starea elementelor de mediu ................................................................ 6
2.1.1. Aerul ........................................................................................ 7
2.1.2. Apa ........................................................................................ 10
2.1.3. Solul ....................................................................................... 11
2.2. Starea factorilor de mediu ................................................................... 11
2.2.1. Deşeurile ............................................................................... 11
2.2.2. Substanţele şi preparatele chimice periculoase .................... 12
2.2.3. Radioactivitatea ..................................................................... 12
2.2.4. Zgomotul ................................................................................ 13
3. Monitorizarea factorilor de mediului ....................................................................... 13
3.1. Monitorizarea aerului ........................................................................... 13
3.2. Monitorizarea apelor uzate .................................................................. 14
3.3. Monitorizarea solului ........................................................................... 16

4. Cheltuieli pentru protecţia mediului ........................................................................ 16

4.1. Avize, acorduri, autorizaţii privind mediul ............................................ 16
4.2. Fondul pentru mediu ........................................................................... 17
4.3. Investiţiile pentru protecţia mediului .................................................... 18
5. Studii pentru protecţia mediului .............................................................................. 18

2
 1. DESCRIEREA ACTIVITĂŢII

S.C. ELECTROCENTRALE DEVA S.A. are ca obiect principal de activitate

producerea de energie electricǎ şi termicǎ.
S.C. Electrocentrale Deva S.A. este o centralǎ în cogenerare, cu un randament de
conversie de aproxim. 32 %.
Cogenerarea, ca soluţie de producere combinatǎ şi simultanǎ e energiei electrice şi
termice, prin avantajele energetice, economice şi ecologice pe care le prezintǎ se
încadreazǎ în categoria tehnologiilor "curate" de producere a energiei.

Centrala Termoelectricǎ Mintia – Deva (C.T.E. Mintia)

• Este situată în S-V Transilvaniei, pe malul râului Mureş, la 9 km distanţă de mun.
Deva;
• Are o putere instalată de 1.285 MW, în 6 grupuri energetice: 5 grupuri energetice
(1, 2, 4, 5, 6) de 210 MW fiecare şi grupul energetic nr. 3 de 235 MW;
• Combustibilul principal utilizat: - cărbunele din bazinul minier al Văii Jiului (huilă
energetică);
• Combustibili auxiliari: - gazele naturale şi păcura;
• Gospodăria de combustibil solid are capacitatea totalǎ de 530.000 tone (în 2
depozite de cărbune şi 2 fluxuri de alimentare);
• Energia electrică este livrată în S.E.N. la tensiuni de 220 KV şi 400 KV;
• Centrala a fost pusă în funcţiune în perioada 1969†1980;
• Din anul 1984, termocentrala livrează şi agent termic pentru municipiul Deva;
• Evacuarea gazelor de ardere se face prin trei coşuri de fum (cu înălţimea 220 m);
• Sursa de alimentare cu apă industrială este râul Mureş;
• Evacuarea din centrală a zgurii şi cenuşii (~1 mil. t /an) se face în depozitul de
zgurǎ - cenuşǎ Bejan.

PLAN AMPLASARE

3
 PLAN ANSAMBLU

PLAN CLǍDIRE PRINCIPALǍ

4
 SECŢIUNE TRANSVERSALǍ

Activitatea desfǎşuratǎ de S.C. Electrocentrale Deva S.A. este cuprinsǎ în Anexa I

a O.U.G. nr. 152/2005 -privind prevenirea şi controlul integrat al poluǎrii (IPPC), aprobată
prin Legea 84/2006: „1.1. Instalaţii de ardere cu o putere termicǎ nominalǎ mai mare de 50
MW”.

S.C. Electrocentrale Deva S.A. deţine Autorizaţia Integrată de Mediu nr.

30/17.10.2007, emisǎ de Agenţia Regionalǎ pentru Protecţia Mediului Timişoara.
Autorizaţia se aplicǎ tuturor activităţilor desfăşurate pe amplasament sub controlul
operatorului, de la primirea materiilor prime până la transportul şi distribuţia energiei
electrice şi termice, inclusiv managementul deşeurilor de la punctul de colectare până la
punctul de recuperare sau eliminare în scopul asigurării unui nivel ridicat de protecţie a
mediului în întregul său, cu respectarea reglementărilor privind calitatea aerului, apei şi
solului.

Poluanţii principali emişi în aer sunt cei proveniţi din arderea combustibililor: huilǎ şi gaz
metan sau pacurǎ. Noxele specifice arderii combustibililor în cazane, conform Ghidului
Naţional al Emisiilor de Poluanţi sunt: noxe gazoase (CO 2, CO, NOx, SOx), pulberi, matale
grele (As, Cd, Cr, Cu, Ni, Pb), pulberi, CH4, N2O, HAP, dioxine şi furani.

2. RAPOARTE PRIVIND STAREA MEDIULUI:

Protecţia mediului la S.C. ELECTROCENTRALE DEVA S.A. este un obiectiv de

interes major, pentru o dezvoltare durabilă.

Principalele surse de poluare a mediului înconjurǎtor la S.C. Electrocentrale Deva S.A.

sunt prezentate în schema următoare:

5
 EFECT DE SERA 2
PLOI ACIDE 2
CO2 , CO
SO2
NOx
PULBERI

EMISII ZGOMOT IMISII

STERIL
(ZGURA+CENUSA)

PRAF
CARBUNE

PLAN AMPLASARE

Răspândirea poluanţilor rezultaţi în urma activităţilor antropice se realizează pe mai

multe căi, precum: cursurile de apă, apele subterane (freatice), aerul. Cel mai important
rol în dispersarea poluanţilor îl are aerul.

2.1. STAREA ELEMENTELOR DE MEDIU

2.1.1. AER
Evaluarea impactului poluanţilor atmosferici asupra mediului înconjurǎtor se
realizeazǎ prin inventarierea emisiilor, prin mǎsurǎtori ale emisiilor, prin modelarea
dispersiei poluanţilor atmosferici şi prin mǎsurarea parametrilor de calitate ai aerului.

 Principalele sursele de poluare a aerului la S.C. Electrocentrale Deva S.A.

- Emisiile de SO2, NOX, pulberi şi CO2;
- Praful de cǎrbune provenit de la gospodǎria de combustibil solid (cǎrbune),
care are o acţiune zonalǎ;
- Praful provenit de la depozitele de zgurǎ - cenuşǎ, prin fenomenul de
deflaţie (vântuire), când particulele solide de zgurǎ - cenuşǎ sunt spulberate
şi antrenate în atmosferǎ, datoritǎ temperaturilor ridicate, umiditate redusǎ
şi vânturi foarte puternice, dacǎ nu se umecteazǎ suprafeţele uscate.

Evacuarea gazelor arse se face prin 3 coşuri de fum (3 Instalaţii Mari de Ardere).

6
 COŞURILE DE FUM

Legislaţia care reglementeazǎ emisiile de poluanţi în atmosferǎ, aplicabilǎ

instalaţiilor mari de ardere:
- Legea nr. 271/2003 -care ratifică Protocolul de la Gothenburg asupra poluării
atmosferice transfrontaliere pe distanţe lungi, referitor la reducerea acidifierii,
eutrofizării şi nivelului de ozon troposferic. Plafoanele de emisii, aferente anului
2010, angajate de România sunt de 918 kilotone pentru SO 2 şi 437 kilotone
pentru NOX, din care aportul instalaţiilor mari de ardere (IMA) este prognozat a fi
de 36,6 % (336 kilotone) pentru dioxidul de sulf (SO2) şi 26,08 % (114 kilotone)
pentru oxizii de azot (NOx).
- Hotararea nr. 440/2010 -privind stabilirea unor măsuri pentru limitarea emisiilor în
aer ale anumitor poluanţi proveniţi din instalaţiile mari de ardere, prin care se
transpun prevederile Directivei nr. 2001/80/CE -privind limitarea emisiilor anumitor
poluanţi în aer proveniţi din instalaţiile mari de ardere. Directiva nr. 2001/80/CE
prevede la articolul 4(3) posibilitatea statelor de a opta, în vederea reducerii
semnificative a emisiilor de poluanţi, între următoarele doua variante:
- Respectarea valorilor limită de emisie, pentru dioxid de sulf (SO2),
oxizi de azot (NOx) şi pulberi, prevăzute în partea A a anexelor III-VII
din Directivă, de către fiecare IMA existentă;
- Elaborarea unui Plan Naţional de Reducere a Emisiilor de dioxid de
sulf (SO2), oxizi de azot (NOx) şi pulberi provenite din IMA existente.
- OUG nr. 243/2002 privind Protecţia atmosferei, aprobată şi modificată prin Legea
nr. 655/2001, prin care se transpun prevederile Directivei nr. 96/62/CE privind
evaluarea şi managementul calităţii aerului; principalele obiective ale acestui act
normativ sunt:

7
 - Menţinerea calităţii aerului înconjurător în zonele în care se încadrează
în limitele prevăzute de normele în vigoare pentru indicatorii de calitate
sau îmbunătăţirea acesteia în zonele în care nu se încadrează în
limitele prevăzute de normele în vigoare pentru indicatorii de calitate;
- Adoptarea măsurilor necesare în scopul limitării, până la eliminare, a
efectelor negative asupra mediului, în context transfrontalier.
- Ordinul MAPM nr. 592/2002 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea
valorilor limită, a valorilor de prag şi a criteriilor şi metodelor de evaluare a
dioxidului de sulf, dioxidului de azot şi oxizilor de azot, pulberilor în suspensie
(PM10 şi PM2,5), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon şi ozonului în
aerul înconjurător, prin care se transpun prevederile Directivei nr. 99/30/CE
privind valorile limită pentru dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NOx), materii în
suspensie şi plumb în aerul atmosferic; Prin Ordinul nr. 592/2002 sunt prevăzute
obligaţii referitoare la:
- Monitorizarea şi evaluarea calităţii aerului;
- Informarea publicului privind calitatea aerului înconjurător;
- Elaborarea de planuri şi programe de gestionare a calităţii aerului în
vederea atingerii valorilor limită intr-un timp stabilit;

 Emisii poluante
Evaluarea nivelului emisiilor de poluanţi în atmosferǎ (concentraţia noxelor gazoase
şi de pulberi) se face la coşul de fum, pe fiecare canal de gaze arse de la electrofiltrele şi
cazanele energetice prin:
- Măsurare continuă (on-line);
- Prelevǎri de probe şi analize de laborator;
- Calcul cantităţii de poluant (emisia) evacuată în atmosferă:
“Metodologia de evaluare operativă a emisiilor de SO2, NOX, Pulberi şi
CO2 din centralele termice şi termoelectrice PE-1001/1994”.
Emisiile de poluanţi sunt influenţate de calitatea combustibililor utilizaţi
(cǎrbune, păcură, gaz natural). Metodologia se bazează pe consumul
de combustibili - B, puterea calorifică a combustibililor - Hi şi pe factorii
de emisie - e:
E = B . Hi . e [Kg]

EMISII POLUANTE

140.000

120.000

100.000
Cantitatea (tone)

80.000 SO2
NOX
60.000 Pulberi

40.000

20.000

0
80

96

97

98

99

00

01

02

03

04

05

06

07

08

09

10
19

19

19

19

19

20

20

20

20

20

20

20

20

20

20

20

Anul

8
 Energia electrica si termica produsa functie de consumul de
combustibil

4.500.000

4.000.000

3.500.000

3.000.000 Consum carbune (tone)

2.500.000
Energie electrica produsa
2.000.000 (MWh)
Energie termica produsa (Gcal)
1.500.000

1.000.000

500.000

0
2007 2008 2009 2010
Anul

Situatia emisiilor poluante 2007 -2010

45000

40000

35000

30000
Cantitate (tone)

25000 SO2
NOX
20000 Pulberi

15000

10000

5000

0
2007 2008 2009 2010
Anul

9
 Monitorizarea emisiilor poluante se face printr-un sistem de monitorizare continuă
existent la grupurile energetice şi utilizează un echipament de condiţionare şi măsurare a
componenţilor gazoşi la coş cu prelevare secvenţială a probei gazoase, în scopul
determinǎrii concentraţiilor de SO2, NOx şi Pulberi, independent măsurandu-se parametri
relevanţi procesului de funcţionare (% de O2, temperatură, presiune, umiditate şi debitul de
gaze de ardere la coşul de fum).

 Imisii poluante
Impactul poluanţilor atmosferici generaţi asupra calităţii aerului ambiental se
determină anual prin modelarea matematică a câmpurilor de concentratii asociate valorilor
limită şi valorilor de prag, ce se constituie în criterii pentru evaluarea calităţii aerului.
Simularea dispersiei principalilor poluanţi în atmosferǎ se face prin modelarea
matematică a emisiilor poluante, ţinând cont de datele aerologice şi meteorologice.

 Calitatea aerului ambiental

Evaluarea impactului asupra receptorilor sensibili din zona de influenţă se face în
raport cu valorile limită şi valorile de prag prevăzute de legislaţia naţională (Legea nr.
655/2001, STAS 12574/1987) şi cea a Uniunii Europene, transpusă în legislaţia naţională
prin O.M. nr.592/2002 -aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limită, a valorilor
de prag şi a criteriilor şi metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot şi
oxizilor de azot, pulberilor în suspensie (PM10 şi PM2,5), plumbului, benzenului,
monoxidului de carbon şi ozonului în aerul înconjurător.
Modelele matematice au rezultate mai bune când sunt utilizate pentru estimări
imediate pe intervale mari de timp (anuale).

2.1.2. APA
S.C. Electrocentrale Deva S.A. utlizeazǎ douǎ surse de alimentare cu apǎ:
- Sursa de alimentare cu apǎ este reţeaua orǎşeneascǎ de alimentare cu
apǎ, aparţinând S.C. Apa Prod S.A. Deva, în scop potabil, menajer,
igienico - sanitar (pentru personalul angajat pe întreaga platformǎ
industrialǎ), în scop tehnologic (pentru producerea aburului tehnologic
necesar în circuitul termic al termocentralei) şi în scopul stingerii incendiilor.
Aceastǎ apă este captatǎ şi tratatǎ (dedurizatǎ, deferizatǎ şi
demineralizatǎ) la secţia chimicǎ.
- Sursa de alimentare cu apǎ apa de suprafaţǎ din râul Mureş, în scop
Tehnologic (pentru rǎcire).

Evacuarea apelor uzate tehnologice de rǎcire, pluviale şi menajere (epurate) se

face prin 3 guri de evacuare (GV1 -în amonte de baraj şi GV2 şi GV3 -în aval de baraj).
Apele uzate menajere sunt epurate în douǎ decantoare de ape menajere tip Imhoff.
Apele pluviale poluate cu produse petroliere provenite din zona de amplasare a
gospodǎriei de pǎcurǎ şi ulei şi de la rampa CF de descǎrcare a cărbunelui sunt colectate
prin reţeaua de canalizare şi conduse la un separator de produse petroliere dupǎ care
sunt evacuate în reţeaua de canalizare pluvialǎ şi tehnologică, iar apele uzate rezultate de
la staţia de tratare chimică sunt evacuate în circuitul hidraulic de transport zgurǎ - cenuşǎ,
la staţia Bagger.
Apa de răcire evacuată duce la creşterea temperaturii râului Mureş, în aval cu 3 † 5
ºC, cu diluţie rapidă (cxca 500 m) şi fără depăşiri ale temperaturii maxim admisibile la apa
de rǎcire evacuatǎ în emisar.

10
 PUNCTE DE MĂSURĂ A TEMPERATURII APEI RÂULUI MUREŞ

2.1.3. SOL

Solul este definit ca stratul de la suprafaţa scoarţei terestre şi este format din
particule minerale, materiale organice, apǎ, aer şi organisme vii.
Fiind un sistem dinamic, îndeplineşte mai multe funcţii şi este vital pentru
desfǎşurarea activitǎţiilor umane şi pentru supravieţuirea ecosistemelor.
Solul poate fi afectat datorită depunerii de pulberi sedimentabile şi a acţiunii
metalelor grele rezultate în urma arderii cărbunilor.
Haldele de zgură - cenuşă produc poluarea solului şi a atmosferei, prin spulberarea
zgurii - cenuşii (fenomenul de deflaţie - vântuire).
Monitorizarea solului se face periodic (anual) şi nu s-au înregistrat depǎşiri ale
principalilor indicatorilor de calitate (metale grele).

2.2. STAREA FACTORILOR DE MEDIU

2.2.1. DEŞEURI
Politica privind deşeurile la S.C. Electrocentrale Deva S.A. are ca obiectiv principal
prevenirea generării deşeurilor şi reducerea impactului asociat al acestora asupra
mediului.

Principalul deşeu provenit din procesul ardere al combustibilor solizi (cǎrbune) la

termocentrale este zgura (15%) şi cenuşa (85%). Amestecul de zgurǎ - cenuşǎ provenitǎ
de la electrofiltre şi apǎ, denumit hidroamestec, este evacuat în depozitul special amenajat
de zgurǎ - cenuşa Bejan.

Toate deşeurile provenite din activitǎţile desfǎşurate în cadrul S.C. Electrocentrale

Deva S.A. sunt colectate, depozitate temporar sau definitiv, transportate, valorificate şi
eliminate, corespunzǎtor reglementǎrilor în vigoare, inclusiv cu monitorizarea deşeurilor
dupǎ închidere (deşeurile de zgură – cenuşă din depozitele de zsgură - cenuşă).

11
 DESEU ZGURA SI CENUSA

800.000

700.000

600.000
Cantitate (tone)

500.000
zgura
400.000
cenusa
300.000

200.000

100.000

0
2007 2008 2009 2010
Anul

 SUBSTANŢE ŞI PREPARATE CHIMICE PERICULOASE

Substanţele şi preparatele chimice periculoase prezintǎ risc pentru mediu şi
sǎnǎtatea umanǎ, din aceastǎ cauzǎ în managementul şi monitorizarea lor sunt implicaţi
toţi factorii responsabili din S.C. Electrocentrale Deva S.A.

S.C. Electrocentrale Deva S.A are posibilitatea de a depozita cantitǎţi semnificative

de substanţele chimice periculoase, care intră sub incidenţa H.G. nr.804/2007 -privind
controlul activităţilor care prezintă pericole de accidente majore în care sunt implicate
substanţe periculoase, modificatǎ de Hotǎrârea nr. 79/2009, fiind încadratǎ ca obiectiv cu
risc major.
S.C. Electrocentrale Deva S.A a elaborat un raport de securitate, pentru a preveni
accidentele majore în care sunt implicate substanţe periculoase şi de a limita consecinţele
acestora asupra sǎnǎtǎţii populaţiei şi a mediului.
Substanţele chimice periculoase identificate conform H.G. nr.804/2007 sunt:
hidrazină (soluţie hidrat de hidrazină 24%), clor lichefiat sub presiune, hidrogen, motorinǎ,
acetilenǎ, oxigen, amoniac (soluţie 24%), acidul clorhidric (soluţie 33%), păcurǎ, ulei de
transformator, ulei de turbinǎ, clorurǎ fericǎ (soluţie 40%) şi hidroxid de sodiu (soluţie
50%). Dintre aceste substanţe cele mai toxice sunt: soluţia de hidrazină, clasificată ca
având o toxicitate redusă şi clorul lichefiat, cu o toxicitate foarte ridicată. Doar clorul
lichid, depozitat la staţia de clorinare poate produce accidente cu consecinţe în afara
limitelor amplasamentului

 RADIOACTIVITATEA
Radioactivitatea este proprietatea nucleelor unor elemente chimice de a emite prin
dezintegrare spontanǎ radiaţii corpusculare şi electromagnetice, fiind un fenomen natuaral
ce se manifestǎ în mediu şi acţioneazǎ asupra organismelor vii.

12
 Principala sursǎ de radioactivitate la S.C. Electrocentrale Deva S.A este cǎrbunele,
care conţine urmǎtorii radionuclizi: U-238, Th-232 şi U-238, K-40. Prin ardere substanţele
radioactive naturale din cǎbune se concentreazǎ în cenuşǎ şi zgurǎ, iar concentraţia
radioactivǎ creşte. Chiar dacă, cantitatea de elemente radioactive este mare, ţinând cont
de faptul că distribuţia în depozitul de zgură - cenuşă este omogenă, efectul de iradiere „in
situ” nu este important.
Mǎsurǎtorile efectuate în incintă, la depozitul de cǎrbune, la depozit zgurǎ -
cenuşǎ, apele suprafaţă şi ape uzate evacuate şi zona din vecinǎtatea termocentralei
aratǎ cǎ nu existǎ un risc radiologic, valorile fiind situate sub limitele admisibile.

 ZGOMOT
Principalele surse de zgomot sunt constituite din:
- Procesele de producţie desfăşurate în spaţii închise: secţia termomecanică,
atelier termoficare, sala turbinelor, staţiile de pompe, secţia chimică;
- Gospodăria de cărbune: descărcarea, încărcarea şi transportul cărbunilor;
- Staţia C.F.U.
- Procesele de producţie desfăşurate în spaţii deschise: pompele de
termoficare.
In vecinătatea acestor surse se fac determinări periodice ale zgomotului: la nivelul
anului 2009 s-au înregistrat uşoare depăşiri ale nivelului zgomotului admis în majoritatea
punctelor monitorizate, cu excepţia gospodăriei de var (secţia chimică) şi a benzilor de
alimentare a buncărilor de cărbune.
Se poate aprecia că activitatea din termocentrala Mintia nu contribuie semnificativ la
creşterea zgomotului ambiental.
In afara măsurătorilor efectuate periodic pentru determinarea nivelului de zgomot la
locurile de muncă, au fost efectuate studii pentru determinarea zgomotului ambiental, la
limita amplasamentului. Au fost efectuate studii de soluţie pentru identificarea măsurilor
necesare minimizării emisiilor de zgomot, urmând să se pună în practică soluţiile
identificate.

3. MONITORIZAREA MEDIULUI
 Monitorizarea aerului
Valorile emisiilor principalilor poluanţi în atmosferǎ pentruanul 2010 sunt:

EMISII 2010

20.000

18.000

16.000

14.000
CANTITATE (tone)

12.000

10.000

8.000

6.000

4.000

2.000

0
SO2 NOX Pulberi

13
  Monitorizarea apelor uzate
Indicatorii de calitate pentru apele uzate evacuate în emisar - râul Mureş prin gurile
de evacuare: GV 1 (amonte baraj), GV 2 (aval baraj), GV 3 (aval baraj) pentru anul 2010
sunt:
0,25

0,2

0,15

0,1

0,05

0
mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l
Arsen Plumb Cadmiu Mercur PAH TBT Triclorbenzen Difenileter Naftalină Antracen
bromurat

VMA GV1 GV2 GV3

140

120

100

80

60

40

20

0
mg/l mg/l mg/l mg/l

CBO5 CCO-CR Azot amoniacal Crom

VM A GV1 GV2 GV3

Indicatorii de calitate pentru apele descǎrcate din sistemul de drenuri al depozitului

de zgură - cenuşă Bejan pentru anul 2010 sunt:
1,2

0,8

0,6

0,4

0,2

0
mg/dm3 mg/dm3

Crom Z inc

CM A A Bejan AV

14
  Monitorizarea apelor subterane
Indicatorii de calitate pentru apele subterane în zona depozitului de zgură - cenuşă
Bejan în anul 2010 sunt:

600

500

400

300

200

100

0
germane

mg/l

mg/l

mg/l

mg/l

mg/l

mg/l

mg/l
grade

Duritate Cl – Oxidabilitate Calciu Magneziu pH

totală

CMA GI0 G II 0 G II 3 PI1

Indicatori de calitate pentru apele subterane din incinta termocentralei în anul 2010
sunt:

700

600

500

400

300

200

100

0
P1

P2

P3

P4

P5

P7

P8

5
A

P1

P1

P1

P1

P1

P1
CM

Indicator U.M. Duritate totală grade germane

Cl – mg/l Cl – mg/l
Oxidabilitate mg/l Oxidabilitate mg/l
Calciu mg/l Magneziu mg/l
pH pH mg/l

15
 Monitorizarea solului
In concluzie, emisiile S.C.Electrocentrale Deva S.A. contribuie la incarcarea
solurilor cu metale grele , dar impactul este slab – moderat.
In ceea ce priveste poluarea cu sulfati ( SO4-2) se trage concluzia ca toate punctele
analizate din arealul limitrof SC ELECTROCENTRALE DEVA S. A corespund solurilor
nepoluate (87 – 398 ppm).
Toti indicatorii de radioactivitate se incadreaza sub limita valorilor normale, exceptie
facand prezenta izotopilor de cesiu 137 produsi de fisiunea nucleara care se datoreaza
accidentului de la Cernobal.

3. AVIZE, ACORDURI, AUTORIZAţII PRIVIND MEDIUL

S.C. Electrocentrale Deva S.A. deţine urmǎtoarele avize, acorduri şi autorizaţii

privind mediul:

TERMEN
Nr. AVIZ / ACORD / AUTORIZAŢIE Nr. / DATA
EMITENT DE
crt. DE MEDIU EMITERII
VALABILITATE

nr.
1 Autorizaţia integrată de mediu ARPM Timişoara 31.12.2013
30/17.10.2007
nr.
2 Autorizaţie privind gazele cu efect de serǎ ARPM Timişoara 2012
8/29.02.2008
Aviz de mediu pentru stabilirea obligaţiilor de mediu
la sistarea depozitǎrii deşeurilor industriale
nr.
3 nepericuloase pe depozitul mal drept râu Mureş (cu APM Hunedoara nelimitat
12/14.07.2008
suprafaţa de 55 ha, capacitatea ocupata de 20,54
mil. Mc, cota actualǎ 245 mdMB)
Autorizaţia de funcţionare în condiţii de siguranţǎ a
Ministerul
depozitului de zgurǎ şi cenuşǎ Bejan, aferent S.C.
nr. 211/2/ Mediului şi
4 Electrocentrale Deva S.A., amplasat pe valea 31.12.2010
30.10.2008 Dezvoltǎrii
pârâului Bejan, la cca 1,5 km de CTE Deva, judeţul
Durabile
Hunedoara.
Autorizaţia de funcţionare în condiţii de siguranţǎ
pentru depozitul de zgurǎ şi cenuşǎ Mureş mal Ministerul
drept, aferent S.C. Electrocentrale Deva S.A. , nr. 211/2/ Mediului şi
5 31.12.2010
amplasat pe râul Mureş, la cca 600 m de CTE 30.10.2008 Dezvoltǎrii
Deva, judeţul Hunedoara, funcţionare autorizatǎ în Durabile
condiţii de avarii la depozitul Bejan.
pe perioada
punerii în aplicare
Acord de mediu pentru realizarea proiectului: „
a proiectului dar
Extindere pe orizontalǎ a depozitului de zgurǎ şi
nr. îşi pierde
6 cenuşǎ mal drept rau Mureş (Construire depozit ARPM Timişoara
11/19.12.2008 valabilitatea dacǎ
nou)” În extravilanul comunei Soimuş, judeţul
lucrǎrile nu încep
Hunedoara.
în maxim 2 ani de
la data emiterii
Acord de mediu pentru realizarea proiectului „ nr.
pe perioada
Instalaţii de desulfurare a gazelor de ardere de la 4/16.03.2009
7 ARPM Timişoara punerii în aplicare
grupurile 3,4,5,6 CTE Mintia în localitatea Mintia, revizuit la
a proiectului
comuna Veţel 20.11.2009
Autorizaţie de mediu pentru transport şi distribuţie
nr. HD-
8 energie termicǎ în punctele termice din municipiul APM Hunedoara 03.05.2020
89/03.05.2010
Deva
Autorizatia de mediu de transporturi rutiere de nr. HD-126/ APM Hunedoara
9 mǎrfuri periculoase 02.07.2010 02.07.2020
Notificare privind stabilirea obligatiilor de mediu Nr. 4315/ ARPM Timişoara
10 la sistarea depozitarii deseurilor industriale 24.08.2010
nepericuloase pe depozitul Bejan
Aviz privind documentatia de expertiza a proiectului Nr. 55 / Ministerul 17.03.2011
tehnic de inchidere si ecologizare a depozitului de 17.12.2010 Mediului şi
zgura si cenusa Bejan, aferent S.C. Electrocentrale Padurilor
11 Deva S.A. , amplasat pe valea Bejan, Bazinul Autoritatea
hidrografic Mures, la cca. 1,5 km de CTE Deva, jud. pentru Inundatii
Hunedoara si Managementul
Apelor

16
 4. FONDUL DE MEDIU

In conformitate cu legislaţia română privind Fondul pentru Mediu:

 Legea nr. 73/2000 -privind constituirea Fondului pentru Mediu;
 Legea nr. 293/2002 -privind aprobarea O.U.G. nr. 93/2001 pentru
modificarea şi completarea Legii nr. 73/2000 privind constituirea
Fondului pentru Mediu;
 O.U.G. nr. 196/2005 -privind Fondul pentru Mediu;
 Ordinul nr. 578/2006 -privind aprobarea metodologiei de calcul al
contribuţiilor şi taxelor datorate la Fondul pentru Mediu;
 Ordinul nr. 549/2006 -privind aprobarea modelului şi conţinutului formularului
“Declaraţia privind obligaţiile la Fondul pentru Mediu” şi a instrucţiunilor de
completare şi depunere a acestuia;

agenţii economici sunt obligaţi să achite o taxă lunară de mediu la Administraţia Fondului
pentru Mediu Bucureşti.
Această taxă a fost achitată de către S.C. Electrocentrale Deva S.A. începând cu
iunie 2002.
Taxa privind Fondul de Mediu se plăteşte lunar şi este calculată în conformitate cu
O.U.G. nr. 196/2005, în funcţie de:
- Cantitatea consumată (cărbune, păcură, gaz natural);
- Putere calorifică inferioară (cărbune, păcură, gaz natural);
- Conţinutul de sulf din combustibil (cărbune şi păcură);
- Tarifele impuse pentru indicatorii poluanţi (SO2, NOX, Pulberi).

Calculul taxei privind fondul de mediu depinde de cantitǎţile de poluanţi emişi în

atmosferă, în conformitate cu PE 1001/1994 – „Metodologia de evaluare operativǎ a
emisiilor de SO2, NOX, Pulberi şi CO2 din centralele termice şi termoelectrice”.

Fondul pentru Mediu este constituit conform principiilor europene „Poluatorul

plǎteşte” şi „Responsabilitatea producǎtorului”, în vederea implementǎrii legislaţiei privind
protecţia mediului înconjurǎtor, armonizatǎ cu prevederile acquis-ului comunitar şi este
gestionat de cǎtre Administraţia Fondului pentru Mediu, instituţie publicǎ, aflatǎ în
coordonarea Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile.

TAXA FOND MEDIU 2002 -2010

2.500.000

2.000.000
Valoarea (lei)

1.500.000

TAXA FOND MEDIU

1.000.000

500.000

0
2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
Anul

5. CHELTUIELI DE MEDIU

Cheltuielile pentru protecţia mediului includ taxa privind fondul pentru mediu, taxele
de autorizare, avizare şi acorduri de mediu, cheltuielile efectuate pentru desfǎşurarea

17
activitǎţilor de supraveghere şi de protecţie a mediului, precum şi cele pentru prevenirea şi
repararea prejudiciilor de mediu.
Din totalul cheltuielilor de protecţia mediului pentru anul 2010, o parte importantă o
reprezintǎ investiţiile de mediu pentru obiectivele:
 Instalaţii de desulfurare a gazelor arse de la grupurile energetice nr. 3, 4, 5, 6
de 210 MW;
 Extinderea pe orizontalǎ a depozitului de zgurǎ - cenuşǎ mal drept râul Mureş;
 Inlocuirea pompelor de circulaţie şi revenirea în schema de refulare directǎ
pentru pompele aferente grupurilor energetice nr. 1 † 4;
 Colectarea şi transportul zgurii, cenuşii şi a produselor de desulfurare.

Situaţia investiţiilor de mediu pe perioada 2007 † 2010 este prezentatǎ în graficul

urmǎtor:

INVESTITII DE MEDIU

350.000

300.000

250.000

200.000
Valoarea (lei)
150.000 INVESTITII DE MEDIU
100.000

50.000

0
2007 2008 2009 2010
Anul

6. STUDII DE MEDIU

In 2010 s-au realizat următoarele studii de mediu

 “Elaborarea fişelor de emisii-imisii la S.C. Electrocentrale Deva S.A. pentru anul

2009” realizat de SC ECOTERM ENGINEERING SRL Bucureşti
 “Analiza emisiilor de dioxid de carbon (CO2), oxizi de sulf (SOX / SO2), oxizi de
azot (NOX / NO2) şi pulberi (totale, PM10, PM2,5).Stabilirea ponderii pulberilor
totale, PM10 şi PM2,5 din totalul pulberilor” emise realizat de Institutul Naţional
de Cercetare- Dezvoltare pentru Ecologie Industrială – ECOIND Bucureşti
 “Implementarea la S.C. Electrocentrale Deva S.A. a programului de calculul
„CORINAIR” pentru inventarierea emisiilor de dioxid de carbon (CO2), oxizi de
sulf (SOX / SO2), oxizi de azot (NOX / NO2) şi pulberi (totale, PM10, PM2,5)”
realizat de S.C. Filiala I.C.E.M.E.N.E.R.G. S.A. Bucureşti

 “Evoluţia calităţii solurilor sub influenţa emisiilor poluante rezultate din

activitatea S.C. Electrocentrale Deva S.A.‟‟ realizat de O.S.P.A. Hunedoara-
Deva

18
 “Evoluţia calităţii solurilor sub influenţa emisiilor poluante (metale grele)
rezultate din activitatea S.C. Electrocentrale Deva S.A.” realizat de O.S.P.A.
Hunedoara-Deva
 “Redarea în circuitul verde a depozitelor de zgura – cenuşă de la S.C.
Electrocentrale Deva S.A.” realizat de O.S.P.A. Hunedoara-Deva
 “Stabilirea naturii deşeurilor industriale de la S.C. Electrocentrale Deva S.A.
pentru: Depozitul de zgurǎ - cenuşǎ mal drept râul Mureş şi Depozitul de zgurǎ
- cenuşǎ Bejan. realizat de S.C. LANDSCAPE CONSULTING S.R.L.
Petroşani
 “Elaborarea documentaţiei de închidere a depozitului de zgurǎ –cenuşǎ Bejan
(bilanţ de mediu nivel I şi II) „‟ realizat de S.C. MEDANA COMPANY S.R.L. Satu
Mare.
 „Determinarea nivelului emisiilor de poluanţi în sol, din incinta S.C.
Electrocentrale Deva S.A. pentru anul 2010 ” realizat de O.S.P.A. Hunedoara-
Deva
 „ Determinarea arsenului si plumbului din probe de cǎrbune, hidroamestec,
stereil, apǎ de suprafaţǎ, prelevate din zona depozitului de zgurǎ şi cenuşǎ
Bejan şi interpretarea rezultatelor” realizat de S.C. Filiala I.C.E.M.E.N.E.R.G.
S.A. Bucureşti
 „Documentatia de expertiza a proiectului tehnic de inchidere si ecologizare a
depozitului de zgura si cenusa Bejan, aferent S.C. Electrocentrale Deva S.A. ,
amplasat pe valea Bejan, Bazinul hidrografic Mures, la cca. 1,5 km de CTE
Deva, jud. Hunedoara”

DIRECTOR GENERAL
ing. BORCA Tiberiu Mircea

19