Sunteți pe pagina 1din 9

lOMoARcPSD|7634385

Costul Productia - MICROECONOMIE - SEMINAR

Microeconomie Microeconomics (Academia de Studii Economice din București)

StuDocu nu este sponsorizat sau avizat de nicio universitate


Desc?rcat de Sara Ionescu (saarra.i@gmail.com)
lOMoARcPSD|7634385

COSTUL ŞI PRODUCŢIA

7.1 NATURA COSTURILOR

Una dintre ideile de bază în economie este că toate costurile apar din nevoia
indivizilor de a alege între mai multe variante posibile ale utilizării
resurselor. Altfel spus, toate costurile sunt costuri de oportunitate.

Costuri explicite şi costuri implicite

Costuri explicite Costuri de oportunitate care îmbracă forma


plăţilor către furnizorii externi, lucrători şi alţi
agenţi care nu deţin părţi din firmă în calitate de
proprietari.

Costuri implicite Costuri de oportunitate ale utilizării resurselor


deţinute de firmă sau reprezentând contribuţia
proprietarilor ei.

Costuri şi profituri

Profit economic pur Suma care rămâne după ce, din venitul total, se
scad costurile explicie şi costurile implicite.

Profit contabil Venitul total minus costurile explicite.

Profit economic pur = Profit contabil – Costuri implicite

Profit normal Termen folosit uneori pentru a descrie costul de


oportunitate al capitalului.

Desc?rcat de Sara Ionescu (saarra.i@gmail.com)


lOMoARcPSD|7634385

Costul şi producţia

Figure 7.1 Costurile firmei Anghel Impex. SRL

Venit total 100.000.000 lei


Minus costuri explicite:
Salarii 20.000.000 lei
materiale şi alte cheltuieli 40.000.000 lei
egal profit contabil 40.000.000
Minus costuri implicite:
salariul la care a renunţat Emil 3.000.000 lei
salariul la care a renunţat Tiberiu 3.000.000 lei
costul de oportunitate al capitalului 20.000.000 lei
egal profit economic pur 14.000.000 lei

Profit, rentă şi spirit de întreprindere

Termenul „profit” este adesea utilizat în legătură cu activităţile unei firme


de afaceri.

„Renta” este obţinută de orice factor de producţie.

„Căutarea profitului” este legat de găsirea căilor de a crea valoare nouă.

În mod obişnuit, acest termen este asociat cu activitatea antreprenorială.


Antreprenorii obţin profituri prin găsirea de noi căi de folosire a
factorilor de producţie, pe care îi cumpără la preţurile pieţei, pentru a
crea bunuri şi servicii cu valoare mai mare sau la costuri mai mici decât
în trecut.

„Căutarea, obţinerea şi păstrarea rentei”

Unele firme urmăresc să-şi mărească veniturile nu prin inovaţie şi prin


reducerea costurilor, ci prin restrângerea concurenţei.

7.2 PRODUCŢIA ŞI COSTURILE PE TERMEN SCURT

Teoria costurilor explică modul în care variază costurile unei firme, pe


măsură ce se modifică producţia acesteia şi asigură şi o bază pentru
determinarea curbei ofertei pentru o firmă.

Desc?rcat de Sara Ionescu (saarra.i@gmail.com)


lOMoARcPSD|7634385

Microeconomie

Termen scurt şi termen lung

Inputuri fixe Inputuri care nu pot fi uşor mărite sau reduse


într-un timp scurt.

Inputuri variabile Inputuri care pot fi mărite sau reduse cu


uşurinţă într-un timp scurt, cu scopul de a
creşte sau diminua producţia.

Termen scurt Un orizont de timp în care producţia poate fi


ajustată doar prin modificarea volumului de
inputuri variabile utilizate, în timp ce inputurile
fixe rămân neschimbate.

Termen lung Un orizont de timp suficient de mare astfel


încât să fie posibilă modificarea producţiei atât
pe seama schimbării inputurilor fixe, cât şi a
inputurilor variabile.

Producţia cu un singur input variabil

Produs fizic total Producţia totală a unei firme, măsurată în


unităţi fizice.

Figura 7.2 arată modul în care producţia firmei Anghel IMPEX SRL
răspunde la modificarea unui input variabil – mâna de lucru. Toţi ceilalţi
factori rămân neschimbaţi, în timp ce numărul lucrătorilor variază. Un
lucrător nu poate să producă nimic, deoarece un echipament folosit în
producţie are nevoie de doi lucrători pentru a opera. Producţia creşte – la
început din ce în ce mai repede şi apoi din ce în ce mai lent – pe măsură ce
sunt angajaţi din ce în ce mai mulţi lucrători. Toate echipamentele sunt
folosite atunci când sunt angajaţi şapte lucrători. Astfel, un lucrător angajat
suplimentar (peste 7) nu mai produce nimic. Coloana 3 din tabelul (a) şi
graficul (b) arată volumul producţiei adăugate care rezultă din angajarea
suplimentară a unui lucrător. Acesta este produsul fizic marginal al
factorului variabil.

Desc?rcat de Sara Ionescu (saarra.i@gmail.com)


lOMoARcPSD|7634385

Costul şi producţia

Figura 7.2 Răspunsul producţiei la modificarea unui input variabil


(a)

Input Produs fizic total Produs fizic marginal


(Lucrători/zi) (unităţi/zi) (unităţi/lucrător)

0 0
0
1 0
1
2 1
2
3 3
4
4 7
3
5 10
2
6 12
1
7 13
0
8 13 Producţie (unităţi/lucrător suplimentar)
(b) (c)
14 6
5
Producţie (unităţi/zi)

10 Produs Produs
fizic 4
fizic
total marginal
3
5 2
1

0 5 10 0 5 10
Lucrători Lucrători

Produs fizic marginal Creşterea producţiei exprimată în unităţi


fizice, care se realizează prin adăugarea unei
unităţi de input variabil, în condiţiile în care
ceilalţi factori rămân neschimbaţi.
Legea randamentelor Principiu conform căruia dacă un input variabil
descrescânde creşte, iar celelalte inputuri nu se modifică, se
atinge un punct dincolo de care produsul fizic
marginal al inputului variabil începe să scadă.

Desc?rcat de Sara Ionescu (saarra.i@gmail.com)


lOMoARcPSD|7634385

Microeconomie

Produs marginal şi cost marginal


Cost marginal Creşterea costului determinată de mărirea cu o
unitate a producţiei unui bun sau a unui serviciu.
Figura 7.3 arată modul în care se schimbă costul de producţie la firma Anghel
IMPEX SRL, atunci când variază producţia. Tabelul şi graficele se bazează pe
datele folosite în Figura 7.2, dar aici ele sunt refăcute pentru a scoate în
evidenţă costul presupus de un salariu zilnic de 1.000.000 lei/lucrător.
Coloana 3 din tabelul (a) şi graficul (b) arată costul muncii pentru diferite
niveluri de producţie. Coloana 4 din tabelul (a) şi graficul (c) arată costul
marginal – valoarea cu care creşte costul o dată cu adăugarea unei unităţi de
producţie. De exemplu, creşterea numărului de lucrători de la 3 la 4, măreşte
producţia zilnică de la 3 la 7 unităţi de producţie. Pe acest interval, costul fiecărei
unităţi de producţie suplimentare este un sfert din salariul zilnic, adică 250.000 lei.
Figura 7.3 Costul şi producţia cu un singur input variabil
(a)
Producţie Lucrători Cost total cu lucrătorii Cost marginal
(unităţi/zi)
mil. lei 0
0 0 2.000.000
2 2
1 500.000
3 3 3
250.000
4 4
7 333.000
10 5 5
500.000
12 6 6
1.000.000
13 7 7
Cost total al muncii (mil. lei)

(b) (c)
Cost marginal (mil. lei)

7,5 3

5 2
Cost total al Cost
muncii marginal
2,5 1

0 5 10 15 20 0 5 10 15 20
Producţie (unităţi/zi) Producţie (unităţi/zi)

Desc?rcat de Sara Ionescu (saarra.i@gmail.com)


lOMoARcPSD|7634385

Costul şi producţia

Figura 7.4 Un set de curbe al costului pe termen scurt


(a)
10

8
Cost total
Cost total (milioane lei/zi)

6
Cost variabil total
5 Cost
4 fix
total
3
Cost fix total
2

0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20 22 24 26 28
Producţie (unităţi/zi)

(b)
1000

900
Cost total
mediu
800
Cost unitar (mii lei)

700
Cost marginal
600

500

400

300
Cost variabil
200 mediu
100
Cost fix total
0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20 22 24 26 28
Producţie (unităţi/zi)

Desc?rcat de Sara Ionescu (saarra.i@gmail.com)


lOMoARcPSD|7634385

Microeconomie

Abrevieri folosite:
Q = cantitatea de producţie CM= cost marginal
CT = cost total CVM= cost variabil mediu
CF = cost fix total CFM= cost fix mediu
CV= cost variabil total CTM= cost total mediu

Formule folositoare:

CT = CF + CV
ModificareaCT ModificareaCV
CM = =
ModificareaQ ModificareaQ
CT CF CT
CVM = CFM = CTM =
Q Q Q

7.3 COSTURI PE TERMEN LUNG ŞI ECONOMII DE SCARĂ

„Firmele operează pe termen scurt şi îşi planifică activitatea pe termen


scurt.” Această afirmaţie reflectă următoarea distincţie dintre costurile fixe
şi costurile variabile: pe termen scurt, producţia unei firme se modifică doar
pe seama schimbării volumului inputurilor variabile, iar pe termen lung
firma îşi planifică extinderea sau restrângerea dimensiunii ei.
Planificarea extinderii firmei
Figura 7.5 Curbele costurilor medii pe termen scurt şi pe termen lung

Cost total mediu


Cost mediu

pe termen scurt
Cost total mediu pe
termen lung
1
2 4 5
3

Curba costului total


mediu pe termen lung este
doar tangentă la fiecare
curbă a costului total
mediu pe termen scurt

Producţie

Desc?rcat de Sara Ionescu (saarra.i@gmail.com)


lOMoARcPSD|7634385

Costul şi producţia

Economii de scară

Economii de scară O situaţie în care costul mediu pe termen lung


scade, pe măsură ce producţia creşte.

Diseconomii de scară O situaţie în care costul mediu pe termen lung


creşte, pe măsură ce producţia creşte.

Randamente constante O situaţie în care nu există nici economii de


de scară scară şi nici diseconomii de scară.

Scară minimă Nivelul producţiei la care încetează economiile


de eficienţă de scară.

Figura 7.6 O curbă a costului mediu în formă de L

Cost mediu
Cost mediu

Scara minimă pe termen


de eficienţă

Producţie

Studiile statistice au descoperit că, adesea, curbele costului total mediu pe


termen lung iau forma literei „L”. Punctul în care economiile de scară dispar
şi începând cu care curba începe să se netezească este numit scară minimă
de eficienţă. Dacă după acest punct o firmă continuă să se extindă fără
limită, probabil curba costului mediu pe termen lung va începe să crească.
În multe domenii de activitate nu există firme care să acţioneze în zona
diseconomiilor de scară.

Desc?rcat de Sara Ionescu (saarra.i@gmail.com)