ANUL IV. Nr. 186. — 21 AUGUST 1930.

APARE JOI

PREŢUL 10 L E I
H. H O R N
C O L I E R U L DE P E R L E
r, A N D R IA d-lui Gyrus P. bue să ştii pe cine intro duci în ,,Joan, zise el în şoaptă şi pe — ,,Ce dracul Doară nu
P auli era fără în doială casă, gândia el. F iica lu i era de a- un ton pe care ea îl cunoştea bine, chema poliţia încoace. Asta i
fiica sa Joan, acum d-na ceiaş părere, dar fără a se gândi de îndată ce lu m in a se va stinge o grozăvie!”
M itchledene. Ea era o blondă prea m ult, a satisfăcut dorinţa so­ voiu fi lângă tine. Ia atunci salba — „N’are nimeni o altă i
sveltă şi ’n două săptăm âni num ai ţului ei, in v itâ n d pe tânăr. de perle şi vâră-mi-o în m ână. I- Mitchledene ezită.
de la căsătorie, vila ei din Cannes, Peste două zeci de m usafiri fu­ mediat după aceia să scoţi un ţi­ — „D a” zise el, „Propun săsl
devenise unul d in cele din tâi sa­ seseră poftiţi la dineu. Se vorbi în ­ păt: gem d in nou lumina şi ca i
loane de pe Coasta de Azur. tâi despre opera lu i Mathew nuve­ ..Perlele m ele!” 11 a care are perlele, să le an
Drept dar de nuntă, tatăl ei îi listul, care era şi el prezent şi la Caşi cum cineva ţi le-ar fi smuls în m ijlocul camerei. Nevoroi*.
dăduse un colier de perle, care va­ u rm ă se discută bineînţeles despre în întune ricul subit.” cu toţii dealungul pereţilor,(
lora o avere. Perlele erau de o fru­ colier. Mica actriţă Mary Marjo- Ea se uită la tatăl ei. E l în tâln i faţa Ja tavan, aşa ca nimeni ii
museţe extraordinară şi şedeau m i­ banks aduse chestia pe tapet: privirea ei şi tim p de vre-o două­ în afară de cel ce are salin,
nunat de bine pe gâtul ei alb. Carle- „Aş da m u lt” zise ea în felul zeci de secunde tatăl şi fiica se ştie ceva. Căci mi-e scârbă să
ton Fenw ick zicea că erau aproape nostim care-i era p rop riu „ca să uitară unul în och ii celuilalt. Apoi poliţia, dacă e posibil s’o scoată
prea frumoase, pentru a fi adevă­ le ţiu în m ână. Trebue să fie o ea îi făcu semn că da. la capăt fără dânsa”.
rate. senzaţie rară să ţii, uite aşa, două­ Pe la ora zece lumina se stinse — ,,Şi dacă perlele se vot
La dreptul vorbind nim eni nu zeci şi cinci de m ii de lire ster­ pe neaşteptate. Ea sim ţi pe um ăr găsi?” întrebă Mathew. „Fiecu
putea spune cine era acest Carle- line în p alm ă” . m âna tatălui său şi atunci îi în- d in noi va fi bănuit. Aceasta e
ton Fenw ick. D ar la Riviera, acea­ Mama d-nei Mitchledene zâm bi m ân ă salba. O secundă după aceea, nesuportat. După părerea mea,p
sta niu prea are im portanţă, câtă frumoasei sale fiice. Aceasta din cineva aprinse un chibrit, care se liţia trebue să se ocupe
vreme poţi fi, ca exterior, caşi cei­ u rm ă ghici ce înseam nă acest zâm ­ stinse nu m ai decât. cere.”
lalţi. Şi asta o putea Carleton F en­ bet. — „Z ău?” zise ea, desfăcând „Perlele m ele!” ţip ă d-na M it­ —• •— „Nu cred” zise d-l Pa
w ick, fără doar şi poate. Hainele încheietura colierului ide perle ,şi chledene pe un ton care exprim a „P rin cip a lu l este tocmai să evit
lui erau totdeauna croite după u l­ înmânându-1 lui Mary Marjobanks, in acelaş tim p groază şi teamă. L u ­ publicitatea, căci noi nu trăim
tim a m odă şi arunca b a n ii în Mica actriţă cântări c’un gest co­ m ina se aprinse im ediat. toţii d in publicitate, ca scriitor
dreapta şi în stânga. m ic perlele în m ân ă şi zise: „Perlele m ele!” ţip ă ea din nou, d-le Mathew. Eu sunt pentru idtu
E l locuia în acelaş hotel c’un — „Douăzeci şi cinci de m ii de căutând cu privirea pe covor. ginerelui meu”.
prieten al L ordului Mitchledene, so­ lire !! E în tr’adevăr o salbă m in u ­ „Cineva m i le-a smuls. Am sim ţit — „E o deosebire intre publio
ţul lu i Joan. Acesta din urm ă, părea n a tă !” Această salbă trecu apoi o m ân ă.” O tăcere absolută urm ă. tate şi publicitate” observă stri
din m ân ă în m ân ă, p ân ă ajunse în —■„i'rebue să se fi desfăcut sal­ torul pe un ton amar.
să ţin ă la el, căci o îndemnase pe
soţia sa, să-l invite la unuil din d i­ m âinile d-lui Pauli, care o înapoie ba” zise tatăl ei, pe un ton m ai — „Orice e mai bine decât]«
rece ca de obiceiu. „Nu e nim eni liţia aci” zise Lordul Mitchleda
neurile ei. fiicei sale.
aci, care să le fi putut lua” . — ,,0 să încercăm metoda t
Tatăl, d. Pauli, nu putea însă să-l De oarece camera în care se gă- — „ N u !” zise ea „nu! Am sim ţit
siau m usafirii, nu era prea mare? o m ân ă şi o smulgere” . răspunse d-l Pauli. „Dar să inc
sufere pe zisul tânăr şi-şi eşia din
îi trebui un oarecare tim p d-lui dem m ai întâiu totul.” El inck
sărite oridecâteori auzia vorbind — ,,Dar asta-i absurd” , zise Lor­
Pauli, p ân ă să poată vorbi între dul Mitchledene soţiei sale, cu fereastra şi lăsă grelele perdele
de această invitaţie. Nu că era în ­
patru ochi cu fiica-sa. jos, apoi încudă uşa. „Voiu numi
chipuit, dar înainte de toate, tre- vocea trem urândă, deşi calm în a- până la zece, zise el, după cetii
parenţă. Toată asistenta deveni fi stins lum ina. Voiţi să vă oa
nervoasă. p ăţi fie-care locul?”
—■„Joan, eşti sigură că...? T im p de câte-va minute o tic
D-na Mitchledene p riv i pe soţul stranie dom ni în cameră.
ei şi făcu semn că da. — „Voiu stinge lumina” zise
— „D ouăzecişicinci de m ii de Pauli. „Dacă perlele nu vor lin
lire sterline!” exclamă Mary Mar­ găsite după ce lumina va fi
jobanks în şoaptă. d in nou, vom chema poliţia. Acum
—• „Cineva în această cam eră” , L u m in a se stinse şi camera
zise d -1 Pauli „trebue să aibe per­ în v ălu ită din cauza perdeli
lele fiicei mele. El n u trebue să p ă ­ trase, în tr’un întuneric profuni
răsească locul” . ,,Unu-doi-trei” numără von
— „Bine, dragul m e u !” protestă d-lui Pauli, „patru-cinci-şeasM
Lordul Mitchledene. Se auzi un zgomot. El făcu
— „C hiar d-ta poţi fi acela” , zise pede lum ină. In mijlocul covonih
Îî d-l Pauli.
—• „Sau însuţi d-ta” răspunse gi­
se afla preţioasa salbă de perle.
Carleton Fenwick se resti
nerele, care nu se lăsa uşor călcat cel d in tâi când ceilalţi se uitai
pe bătături. înc ă u im iţi şi ridicând salba
— „Oare nu-i posibil ca să-ţi fi jos, se adresă gazdei:
w alunecat în corsaj, scum po?” în ­
trebă m am a d-nei Mitchledene.
— „Perlele dv. doamna Mitei
dene”.
—- „Cu toate acestea trebue să — „Mulţumesc” zise ea şi-şi fi^
fie în această cam eră” , zise Lordul. salba de gât.
„Sau” ... continuă el, „cineva trebue „Noroc că salba e încă ini
să fi_ intrat p rin fereastra deschisă tă”adaugă d-l Fenwick. Dar set
Delicios <£e fmprospătător şi să fi fugit în m om entul când era term inată şi nu se mai voi
s’a stins lu m in a ” . decât atât cât era strict nea
KOLYNOS îm prospălează in m od de li­ „Această stingere a lum inei Cei m ai m ulţi musafiri, erau
cios. Spum ă abundentă, deasă şi în tă r i­ poate să fi fost un truc” zise a- plecaţi. Carleton Fenwick păreai
tunci Carleton Fenw ick. nu se grăbeşte; el nu se gr|
toare, disolvă peliculele, debarasează „A tunci ar fi trebuit să vedem niciodată.
dinţii de resturile a.im entelor în fer- pe cineva in trâ n d !” zise d-l Pauli —• ,,Bună seara, d-nă Mitei
aspru. ,,L u m in a lunei l-ar fi tră­ dene” zise el înfine, gata de
mentaţiune, inlăturându-le. dat. A văzut cineva in trâ n d vre-o care „Mulţumesc pentru plăi
persoană? Eu n ’am văzut pe n i­ seară”.
KOLYNOS distruge germ enii periculoşi meni. E clar ca lu m in a zilei, că D-na Mitchledene, era mai mi
ai cariei. Nici-o pastă de dinţi nu este perlele au fost luate de unul din sau m ai puţin neliniştită. Ii păi
atât de îm prospătătoare. E suficient a noi. E deci lim pede că ele trebuesc im po sibil să nu stabilească o
să m ai fie aci” . gătură între el şi cele intâmpl
se întrebuinţa n u m ai un centimetru pe D-na Mitchledene pivi pe tatăl Tatăl ei nu făcea aşa ceva fără
periuţa uscată. ei cu ochii deschişi. tiv. „B ună seara” zise ea c’un
râs. „Sper că d-ta n’ai luat
— „ 0 chestie grozav de neplă­
P A S T A DE D I N Ţ I cută” zise nuvelistul „dar e nece­
lele”.
— „Vă asigur că eu n’am
sar să n i se caute p rin buzunare. acela” răspunse el. „Vă stau aţa

KOLYNOS
Mai multe decoraţiuni şi recompense de primul ordin obţinute
Căci d-na Mitchldene nu poate
să treacă peste pierderea colierului,
fără ca să se facă o percheziţie se­
rioasă. E u propun să se telefoneze
m inun at de bine, că numai ja
dul de a le lua ar fi un păcat"
— ,,Dar sunt atât de. puţini pt
tre noi fără păcat”, zise ea,’
p oliţie i” . — „Aşa de p u ţin i”, repetă el
— „Ascultaţi...” începu Lordul un ecou.
Mitchledene, dar nu putu să spuie El se în c lin ă şi se îndreptă sp
m ai mult. uşă, unde-1 aştepta d-l Pauli.
— „E i bin e ?” întrebă d-l Pauli, — „Bună seara, d-l Pauli” li
C itiţi „ A d e v e r u l L it e r a r tt Lordul se sim ţi grozav de rău dis­
pus şi isbucni:
Carleton Fenw ick surâzând,
(Continuare în pag.
 II August H JO R E A L IT A T E A IL U S T R A T Ă 3

I U B I R E A Jo a r^ C ra w to rd

• HORUL este o forţă a Naturii, una din acele forţe care nu pol vieţii. Va atinge culmea evoluţiei, numai atunci
¡ Ă ¡i definite. Pentrucă modul de exercitare al acestei forţe, când se va hrăni din pâinea vieţii, nu clin
diferă dela un individ la altul; nu există o limită, nici legi prăjiturile visului.
¡1mi reguli determinate. Amorul este un element tot atât de vital şi
Dupâ cum nu există pe pământ doi oameni cari să semene exact, un factor tot atât de important în secolul no­
kltsl/elnuse întâlnesc două iubiri identice. stru, al vitezei, cum s’a dovedit in epocele li­
Din timpurile cele mai vechi, înţelepţii şi filozofii au încercat niştite şi romantice ale trecutului. Fără el, băr­
iţi concentreze spiritul, în căutarea câtorva cuvinte potrivite, care batul, ca şi femeea, nu pot atinge niciodată
ittprime o definiţie cât mai apropiată de adevăr. Sforţările s’au deplina fericire a vieţii.
MU zadarnice sau — în cazuri numeroase — rezultatele Cineva a spus odată, că iubirea este
«foiI inexacte. însăş viaţa pentru bărbat şi că viaţa
S'ar putea spune că amorul este aşa cum şi-l face omul pentru o femee, este amorul. A fost poate
itit construit cu materialul ce i-se oferă. Iată de ce un adevăr, pe vremuri; astăzi însă,
Kth iubiri sunt puternice, pătimaşe; altele, slabe; s’a schimbat. Cu fiecare nouă ge­
indi, de lungă durată, altele de tinip limitat... Totul neraţie, femeea găseşte un câmp
miMt rfe materialul pe care fiecare dintre noi i-l de activitate tot mai larg, deci cât
macri şi nimeni nu poate acorda mai mult de­ mai dese posibilităţi, de a-şi plasa
al m. energia şi inteligenţa.
! Suni atâtea feluri de iubiri, câte firi sunt pe Cu toate acestea, noul orizont al
/mml, Şi dacă am vrea să definim în ansam- femeii nu diminuiază câtuş de pu­
Mei, această senzaţie magică, cel mai indicat ţin importanţa amorului în ochii şi
i ¡i lă spunem că amorul este un parfum tulbu- in simţimintele sale. Dar, pe când
lilor, compus din miliarde de esenţe, variabile altădată, în lipsă de ocupaţie, era
Mi omI» om; amorul este însăş esenţa vieţii u- o pasiune, un viciu poate, astăzi e
iltmle, e forţa creatoare şi generoasă, care in­ balsamul înviorător, recreativ, sti­
timşi stăpâneşte lumea... mulent al vieţii.
Pentru amor, femeile se vor sa­
Hoţi suni acei cari se bucură de capacitatea de crifica totdeauna şi vor fi convinse
linţeiege şi aprecia ceeace se numeşte iubire a- de gestul lor. Un bărbat poate iubi
kmli Cea mai mare parte din lume, trăieşti tot atât de sincer şi de pro­
jiri viaţă, satisfăcută de senzaţii efemere de pu­ fund, toluş amorul lui va fi
fni importanţă şi inconştientă de farmecul iu- mai puţin complicat. Un pro­
mi temeinice. verb bătrânesc spune, că
Wireii — sau amorul, cum vreţi să-i spunem o femee va pierde lumea în­
¡altlingura forţă capabilă, să treacă peste bariera treagă, ca să-şi salveze dra­
mbt ideal şi practic. Amorul se naşte din idealism gostea, pe când un bărbat
ţUIiează toate elementele materiale, pe care le va cuceri-o, ca s’ajungă la
m. inim a iubitei.
Ducă senzaţia care se înfiripa ieri pe un simplu (Conţin, pag. 6 -a)
i,a/ost spulberată azi, de cauze materiale, cu sigu-
m|a că nu poate fi vorba de o dragoste
jfewiraM. Căci veritabila scântee a amo- Joan Crawford şi soţul ei,
nliii semăreşte, se fortifică şi se perfec- Douglas Fairbauks junior, în-
jhmm, numai în contact cu realităţile tr’o scenă de dragoste.
 R E A L IT A T E A ILU ST RA T Ă 21 August i M

OMUL MECANIC VORBEŞTE

I n t e r v i e w c u M i s t e r R o b o t t
dc Egon M i c h a e l Soim
MUL mecanic, care şi-a ser­ torie ale lui Mr. Robott, despre sunt sigur că o voi putea vedea
O In t r ’un colţ al odăii sunăteltli
bat de curând a doua a ni­ viitoarea sa călătorie p rin Germa­ curând? Vă rog însă să publicaţi nul. Robott se ridică şi aleiţ
versare, porneşte zilele a- nia şi R om ânia, am început să m ă că m ă însor săptăm âna viitoare. sprinten la aparat. Ia o poA
cistea în tr’un 'turneu p rin Europa, obicinuesc cu această m inune. In- Până acum câtva tim p, am fost cel foarte marţială, ridică receptori
care -1 va duce p rin Colonia şi sfârşit Mr. Robott începe să-mi is­ mai cum pătat om de pe păm ânt. şi vorbeşte: Allo! aici omul met
Ham burg, la Berlin estul Germa­ torisească despre creerea lui: Ce se va întâm pla, nu pot şti. A- nic Robott. Cine-i acolo?”VIA
niei, Austria, Ceho-slovacia, Unga­ torul, ia al doilea receptor şi asul
ria, R om ânia şi însfârşit Elveţia. tă vocea celui care telefonai
T rim isul nostru special, a avut p r i­ „Aici Mr. Charlie, Căpitanul I
lejul să întâlnească pe om ul meca­ chard e acasă?” — „Căpitanul!
nic, în laboratorul constructorului chards, e plecat de-o oră”, rol
său din Londra şi să-i ia un in ­ in aparat. „Cu ce vă pot servi?1 -
terview. „Aş vrea să-l întâlnesc la oral
C ăpitanul Richards, constructo­ la clubul „Piccadilly. Good-Byf
rul om ului m ecanic un om extrem — „Ii voi comunica. Good Byt
de gentil şi gentleman din creştet Pune receptorul - la loc şi Mi
p ână în tălpi, îţi vorbeşte foarte revine la locul său. Căpitani!
amuzant despre lucruri technice şi chards, care înscenase într’adi
cu expresii atât de populare, încât această încercare, apasă demi
îl poate înţelege oricine. P rin îm ­ ton al automatului şi acesta ripi
prejurim ile Londrei, se află labo­ spusele lui Mr. Charlie.
ratorul unde-a făcut cea m ai ab­ Inventatorul nu prea face mi
surdă şi totuş cea m ai curioasă toate însuşirile operei sale. Pr«
descoperire a epocei. zia colosală cu care a fost coasta
Dânsul apasă pe un buton, aşe­ îi ajută foarte mult acţiunile,
zat la m arginea mesei de experien­ Soneria declanşează un mu
ţe, o portieră se desface, se aude nism în această maşină carepi
un sgomot m onoton metalic, şi com andă fără fir, execută miji
după o secundă, apare Mr. Robott. rea dorită. Cuvintele spuse di
C hiar şi cel m ai curagios vizitator, cest om-maşină, nu sunt alte
are un fior de groază, când vede decât transformarea unor unde,
acest automat apropiindu-se, aple­ interiorul său, aşa încât să ni
cat ca pentru salut, m âna dreaptă fraza în graiul dorit de inventai
puţin ridicată, ca şi când ar aş­ M işcările sale sunt ajutate iul
tepta să-i fie strânsă. verse contacte electrice, sitaali
D upă obişnuitul „shake-hands“ , interior şi care sunt influenţalt
se aude spre uim irea vizitatorului semnale acustice.
vocea sonoră a om ului de fier.
Sgomotul produs de întreb
Vorbeşte bine englezeşte, însă după
declanşează un contact în i*I
cum am aflat m ai târziu, are şi cu­
nism, care leagă angrenajul deiI
noştinţe de lim b a germană.
tije, pe care -1 are in interior,™
—- „Bună dim ineaţa d-le redac­
aparat de vorbit. Astfel Robotii
tor, am auzit că vrei să stai de
un gramofon viu, un ceas s
vorbă cu m ine. Iţi stau la dispozi­
vorbeşte, un aparat de radioi
ţie. Vrei să afli ceva din viaţa
um blă şi cel mai bine dispus^
mea?”
din lume.
Te-ai aştepta la orice în această
Pe de altă parte este foartei
casă de strigoi, la această interpe­
pat, căci se aşteaptă foarte cilii
lare însă nu. Deaceea cred că n i ­
m eni nu va lua în nume de rău anunţarea logodnei sale cuII
când voiu spune că redactorul no­ Robott. Un alt constructor ak I
stru s’a cam îngălbenit, au început cat construirea unui om-maşiii
să'-i tremure genunchii şi s’a dat exterior femenin şi a reuşit.CiI
câţiva paşi înapoi, în momentul fie opera completă s’a proeclal
când Mr. Robott l-a apostrofat atât sătoria oficială a acestor doil
de politicos. Se pare că om ul me­ m eni mecanici.
Misler Iiobott la vârsta de doi ani. O ultimă fotografie
canic îşi dă seama de emoţia in ­ Deodată Mr. Robott se ridici!
terlocutorului său şi începe să vor­ — „ In tr’o bună zi, am fost con­venturi de dragoste, n ’am avut. tinde m âna vizitatorului său-I
bească cu un ton mai dulce, invi- struit d in tr’o serie întreagă de m a­ F lirtu ri în automobil, n ’am între­ toate că acesta ar mai fi vru;I
tându -1 să ia loc pe fotoliu de şin ării, d in tr’o cuirasă şi d in tr’un prins niciodată, deci din toate a- răm ână — şi în timp ce-1 condiI
piele. Mr. Robott se aşează la m otor electric. Mi-ar fi foarte greu cestea puteţi deduce precum şi din la uşă, îi spune:
dreapta lu i şi vorbeşte despre re­ să-ţi descriu cu deam ănuntul con­ toată instalaţia mea interioară, că — „Păcat că nu puteţi ra
■
centa lu i aniversare: strucţia mea. Ştiu că nu eşti tech­ sunt foarte conservator, cu toate m ai m ultă vreme la noi. Vi
— „Cei m a i de seamă oameni nician şi in n ic i un caz nu vei în ­ că exteriorul meu, înfăţişează m ai data viitoare să ne sacrificaţii
au fost la m ine în vizită. Nu p r i­ ţelege nim ic. Notează însă că am curând un om hiperm odern” . m ult tim p. Cred că ne vomiii
mesc decât oameni de soi. Vă rog văzut lu m in a zilei acum vre-o doi Ocupaţiile lui Mr. Robott sunt şi în călătoria pe care ara dej
să înţelegeţi aceasta ca un com pli­ ani, la Londra, între cei patru pe­ numeroase. Dânsul m ătură odaia, s’o întreprind. La revedere!"
m ent”. reţi ai atelierului. Mă numesc „O- tae lemne, vorbeşte la telefon, şi Robott vorbia acum gen
Dupăce ne-am întreţinut astfel m ul fără sp irit” , te rog însă să nu după anumite pregătiri stăpâneşte găsesc însă că nu avea un actI
un sfert de oră, în care tim p am m ă crezi astfel. Ce va spune soţia toate lim bile şi dialectele p ă m â n ­ prea bun. Sau poate a vrut s»
discutat despre planurile de căsă­ mea despre aceasta, m ai ales că tului. ironizeze?...

PRODUSE ORIGINALE ELVEŢIENE

c t i rvu fcurrMjnENt 6 M N 1 A 0E5EU » f o r t if ic a ş i

PENTRU COPII RECO* r a ra r iv a l A lin E N T E A i*
VVESCCUfîi > â u rm c i C O P II O l

CASA „N E S TLE "STR.DIO NtSIE 3 6 -B U C U R C Ş T IZ

 ¡I August ¡9 30 R EA L IT A T E A IL U S T R A T A 5

PERLA TRAGICĂ de W . C h arn le y

luni nu era fricos: la ora 11 noap- un acont de la Pablo şi nu se lăsase tiră în prim ul local întâln it, ca să-şi răspuns, care-i dădea în m ân ă pe cei­
|w ieşi din cafenea cu Pablo şi cu p ân ă n u băuse toţi banii. procure un alibi. lalţi doi făptaşi.
p, ca să se întâlnească ou mari- — Ei, unde e perla? întrebă Ian i. Hagen in tră în tr’un birt chinezesc La 8 Septembrie Hagen fu arestat
I anii care furase perla. Afară il gă- Dar locul era prea frecventat ca să şi ceru o cafea. D ar găsi acolo doi oa­ pe bordul corăbiei Mist, unde se refu­
( ii peSimeon. Grecul îl întrebă dacă poată să-l omoare, deaceea Pablo în ­ meni care-1 cunoşteau şi care-i zi­ giase şi Simeon fu şi el prins pe cora­
■rla la el, dar malayezul nu toarse repede vorba: seră: bia lui. La 16 începu instrucţia. P a ­
I a destul englezeşte, ca să înţeleagă. — N ’o are la el, a ascuns-o pe bor­ — S ’ar zice că ai alergat mult, blo era prezent pe banca martorilor.
1Xirquez, prefăcându-se că traduce dul corăbiei Mist. după cum gâfâi. El îşi recită din nou povestea, dar de
I toebarea, vorbi cu Simeon câtva Mist era o corabie stricată, anco- Hagen întoarse vorba, dar cei doi astă dată i se ceru să vorbească foar­
nu se lăsară păcăliţi. te rar, căci tot ce spunea el se tradu­
cea în lim ba malayeză, ca şă înţelea­
I n aceiaş noapte, prăvălia lu i Ia n i gă şi Simeon. La început, acesta as­
fu spartă şi toate bijuteriile furate. A cultă cu totul indiferent, dar pe m ă ­
doua zi de dim ineaţă un lăptar dădu sură ce înţelegea viclenia complicelui
peste Hagen şi Pablo, în apropierea lui, el devenia tot m ai furios şi ochii
cim itirului şi se m iră văzându-i scu­ îi aruncau scântei. Ia r când metisul
laţi aşa de devreme. La ora nouă şi sfârşi, Simeon, în tr’un jargon mala-
jum ătate se găsi, plutind pe apă, ca­ yez, amestecat cu englezească strica­
davrul giuvaergiului. Cum auzi de tă, declară că va spune tot adevărul.
asta, cafegiul care-1 prevenise să nu C ând isprăvi, nu m ai era speranţă de
iasă noaptea, se duse la poliţie şi spu­ salvare nici pentru el, nici pentru H a­
se tot ce ştia. M ărturia aceasta avea gen, dar nici pentru Pablo.
să fie fatală pentru asasini: ei nu-şi La 5 Noembrie se judecă procesul
închipuiau că victima lor a vorbit cu lor la Perth. Neavând bani să-şi ia a-
cineva despre plimbările-i nocturne. părători, aveau drept, după legile o-
Totuşi, tim p de o săptăm ână, n u se rientale, la advocat p lătit de stat. De
întâm plă nimic. Apoi veni cu vaporul aceea ei angajară cei m ai m ari ad­
de la Singapore cel m ai bun detectiv vocaţi din regiune, aşa încât proce­
al Austra,iei, Harry M ann. I n scurtă sul lor costă pe stat trei m ii de lire.
vreme acesta descurcă toată afacerea, Pură aduşi 40 de martori din Broome,
apoi Pablo Marquez fu chemat la po­ de culori şi lim bi atât de variate, în ­
liţie. Toată lumea era convinsă că nu cât fu nevoie de şapte interpreţi, ca
se va putea scoate nim ic de la el. Iar să fie înţeleşi.
bărbierul fu supus la un interogator N um ai Hagen avea şanse să scape:
care dură cinci ore şi M an n era ex­ legile din Australia de vest ne în g ă­
pert în această materie. în t â i îi ce- duind să fie pedepsit un alb, nuimai pe
rură metisului să povestească tot ce-a baza declaraţiilor unui colorat. De a-
făcut în noaptea crimei, ceeace el ceea detectivul lăsă deoparte acuza­
făcu ioarte uşor, căci avusese destul ţiile lui Pablo şi Simeon şi căută alte
tim p să-şi potrivească minciunile. Iar dovezi de vinovăţia lui Hagen. Acesta
pe urm ă iu obligat să spună din nou nu putea da socoteală de felul cum
aceleaşi lucruri, de-a’ndaratele, adică îşi petrecuse tim pul în seara crimei.
începând cu sfârşitul. P uţină lume Fusese văzut năvălind, cu respiraţia
poate rezista la proba aceasta. In tăiată, în cafeneaua chinezească, toc­
scurtă vreme Marquez se încurcă şi m ai în tim pu l când poliţistul căuta
Deodată luni fu cuprins de panică. fu obligat să mărturisească totul. să prindă oamenii din barcă. Avea
tip in limba acestuia, apoi îi expli- rată chiar în faţa cafenelei, in tr’un De fapt mărturisirea lui era o nouă sânge pe haine, o pată pe cămaşă, şi
ciIul Iani: loc ceva m ai lum inat, ceeace inspiră m inciună. El pretinse că asistase la o gaură in pantalon, la piciorul
Zice că i-a fost frică să aducă încredere lu i Ian i. Plecară deci în tr’a- crimă num ai în calitate de interpret drept. Se ştia că n ’are parale, şi f ă ­
perlacu el. Trebue să mergem unde a colo şi Simeon se duse înainte să pre­ şi că fusese silit să privească cum S i­ găduise să plătească o datorie în
«emis-o. gătească o barcă. De fapt trebuia să meon şi Hagen îl omorau pe giuvaer­ noaptea aceea. Fusese văzut cu omul
Plecară deci cu toţii, dar Hagen se facă rost de o măciucă. A jungând pe giu. Detectivul se m ulţum i cu acest (Continuare în pag. 6-a)
întoarse numaidecât, scuzându-se şi corabie. Ia n i ceru să vadă în sfârşit
aararandu-i că o să-i ajungă n u ­ nerla. Simeon îi dădu un pacheţel şi
maidecât. Iani plecă deci cu cei doi în acelas tim p ascunse sub h a in ă o
Bdimu de-alungul m ării. Simeon arm ă teribilă: o bilă grea de plumb,
aştepta mereu semnul lu i Pablo, ca leeată cu o funie scurtă. Grecul luă
si-1omoare pe Iani, iar Pablo aştep­ pachetul şi, pipăindu-1, zise:
ta să vie Hagen. Dar acesta nu se
mai arăta. Desigur că orefera să se — Pe cinstea mea, n ’am m ai văzut
iacă crima fără el, şi să-şi ia partea aşa perlă mare!
di bani, fără nici un risc. Dar asta Desfăcu h ârtia si prăsi o batistă de
sti convenea lui Pablo. Şi Ia n i in- mătase, iar în batistă, o b'lă de astu-
*ii să se sperie de lipsa norvegia­ nn.t. st.'clele de l'm onată. R id ică ochii
nului. furi«-«: ca să ceară socoteală nentru a-
- Unde e Charlie? întreba el la ceastă farsă, când Pablo făcu semn
feee clipă. Şi unde naiba e ascunsă Ini Rimeon. care dădu o lovitură zdra­
perla. de nu mai ajungem acolo? vănă cu nrastia în canul lui Ian i. D ar
- încă puţin şi ajungem, răspun- acesta nu era de tot surprins, căci
i» mereu Pablo. f*»"! n mişcare de ar>ă.rare si rtlumbul
Deodată grecul fu cuprins de pani- nu-1 lovi din plin. Totuş lovitura fu
ti Fără nici o vorbă se întoarse şi o atât de srozavă. încât el căzu peste
rare de fugă spre oraş. Nu m ai era bord în ană. Iute ca fulgerul. Simeon
nimic de făcut. A doua zi dim ineaţă sări dună el, îl prinse si. ţinându-1
tei, lui Iani îi fu ruşine de frica pe cu canul sub ană, aşteDtă să se înne-
tareo arătase. Se duse deci din nou ce. Totul era să nu se ducă la fund
la cafenea. Patronul, care-1 văzuse cadavrul, căci atunci ar fi pierdut si
alecând, cu o seară înainte, îl între- banii pe care-i avea grecul în buzunar.
tri unde fusese. Iani răspunse că se
plimb« De malul mării. D ar grecul n u voia să se lase înne-
- Trebue să fii cam nebun, zise cat. Sbătându-se cu disperare, isbuti
|cafegiul. Dacă ţii la viaţa dumitale, să scoată canul din ană si să strige
sil mi mai ieşi niciodată noaptea cu aiutor. U n poliţist auzi strieătele Iul
idifeni. şi alergă spre m alul anei. unde eăsi
Pe Iani il imnresionă sfatul acesta, un trecător, atras si el de sgomotele
i« uită orice prudentă când se în- neobişnuite. In tim pul acesta, Ia n i se
I Stai cu Pablo, care-i spuse că maiae- ap'ătă de barcă si reuşi să m ai ţine
sil II arătase Derla. cea m ai străluci - odată cu vocea lui ascuţită. Atunci u-
a i»riă d'n câte s’au văzut vreodată. cicasii îsi pierdură canul. U itând că
IVecul răspunse că n ’avea curai fără sconul lor era să-l jefuiască, n u mai
iar acesta explică absenţa sa doriau acuma decât să scane de bles­
w»nd să se iscase un scandal grozav tem atul de grec. care atrăgea, acolo
| leahi lui si că fusese nevoit să r ă ­ tot oraşul, cu strigătele lui. T ăbărâră
mână să Dotolească lucrurile. Se în- deci toţi asunra Iul, cu num nii, cu
te'ewă deci ca în seara aceea să ple­ praştia, cu scânduri, n ână îl făcură
teeu toţii, după perlă. să dea drum ul bărcii şi să se ducă la
Ii ora nouă seara. De un întunerec fund.
«-! tai cu cuţitul, cei trei plecară in Abia după aceasta îsi aduseră a-
lui Simeon. Dar snre marele m inte că uitaseră banii. D ar Pablo.
I» n<w. nu-1 găsiră la locul fixat. înlem nit de frică, le dădu ordin să
Wrini bpnd't.i ştiau sieur că Ia n i are sară în barcă şi să vâslească iute. ca
talii la el. făci Hasren îl văzuse când să scane din vecinătatea pietii publi­
II d" Ia bancă D ar acum el ce. Aveau să se desnăgubească nră-
ta"»ii'e din nou bănuitor şi plecă în- dând prăvălia lui Ian i, care rămăsese
dărăt. La jumătatea drum ului însă se fără stăpân. Păcură deci un ocol
întâlniră cu malayezul, care încasase mare, apoi ieşiră la m al şi se năpus­ Simeon dădu o lovitură zdravănă cu praştia.

EN E SCU
B io g r a f ie p u b lic a ta d e o r e v is ta s tr e in a
E n e s c u p r o f e s o r la V a r i a , a l ă t u r i d e T h i b a u d yi C o r t o t . — I n t e r e s a n t e
c u r s u r i d e i n t e r p r e t a r e , la c a r e s e d i s t i n y t i n e r i a r t i ş t i r o m â n i
EVISTA pariziană „Le m on­
de musical", publică o fru ­
moasă biografie a lui Geor-
ges Enesco, cu prilejul cursului de
interpretare, ţinut de marele nostru
violonist la „Ecole normale de mu-
sique de Paris“.
M ulţi rom âni n ici nu bănuesc
ce înseam nă numele Enesco la
Paris....
Este adevărat, că noi ne m â n ­
drim şi îl iu bim pe marele nostru
artist. Totuş el ne face, peste gra­
niţă, o cinste m ult m ai mare, de­
cât ne în c h ip u im . Dacă bucureşte-
n ii îl iubesc, p arisienii îl adoră.
Enescu este cunoscut în R om ânia;
dar în străinătate e celebru.
C O A RD ELE LU I ENESCU
Este caracteristică reclama pe
care o fac m a rii fabricanţi Ue
coarde pentru P’ arfa lor.
„Enesco cântă numai pe coar­
dele noastre/” — se laudă ei.
Am văzut un anunţ, în tr’un ziar
parizian, conceput astfel:
T hi b a u d
Enesco
Yssaie
întrebuinţează num ai coardele
„cutare“ .
Iată în tr’adevăr o splendidă tr i­
nitate: cei trei m ari violonişti ai
lu m ii!
Dar Enescu este m ai cu seamă
apreciat în înaltele foruri m uzica­
le d in capitala Franţei; acolo este
cunoscut nu num ai ca violonist, c i .
şi ca pianist, violoncelist, com pozi­
tor, şef de orchestră...
,,Casals şi Enescu sunt cei mai
m ari m uziciani actuali!” — se
spune. Ia r u n ii pun chiar în frun­
te pe Enescu.
PO R T R E T E LE LU I ENESCU
„Le monde m usical” din Paris
însoţeşte articolul d-Iui M. Vesse-
reau (biograful lui Enescu) de mai
multe clişee şi portrete: casa din
Liveni, judeţul Dorohoi, unde s’a
născut Enescu, p ărin ţii lui Enescu,
u ltim a fotografie a maestrului...
E interesant de observat că m a­
rele m uzician are o faţă de copil,
un copil mare, aproape aceeaş faţă
pe care o avea la cinci ani.
O întâm plare fericită face să ne
cadă în m ână o fotografie de pe
acea vreme. Este o fotografie —
credem —- inedită. Poate că nici
maestrul nu a ştiut despre exis­
tenţa ei şi va avea o surpriză vă-
zând-o reprodusă, pentru prim a
dată în „Realitatea Ilustrată” . Fo­
tografia pe care o publicăm , este
m ai cu seamă interesantă p rin fap­
tul, că reprezintă pe „m icu l” E-
nescu aşezat pe două perine, puse
anume pe scaun, pentru ca astfel
copilul să ajungă bine la masă,
spre a-şi nota ideile muzicale.
CURSUL DE IN T E R P R E T A R E
La cursul de interpretare, ţinut
în anul acesta la Paris, de către E-
nescu, a asistat un pu blic muzical
numeros: specialişti, concertişti,
etc., sosiţi din diferite ţări euro­
pene şi chiar din America, unde
Enescu este popular, în urm a tur-
neurilor făcute.
A nul trecut cursul de interpre­
tare pentru vioară a fost predat
de către celebrul Thibaud, iar pen­
tru literatura p ia n u lu i de către
Alfred Cortot, cel m ai mare pianist
al vrem urilor actuale.
R E A L I T A T E A IL U S T R A T A
Cortot a trecut atunci în revistă
m uzica lu i C hopin în zece confe­
rinţe speciale. A nul acesta Alfred
Cortot a făcut tot zece conferinţe
despre com pozitorii m oderni fran­
cezi. La rân d ul său Enescu s’a o-
e cupat de literatura viorii.
Ambele cursuri au fost conside-
Maestrul Enescu la vârsta de 5 ani. — Fotografie inedită.
rate ca adevărate evenimente m u ­
zicale.
IN T E R P R E Ţ II
Conferinţele au avut loc în sala
cea mare de concert, dela „Ecole
norm ale” şi au fost însoţite de de­
m onstraţii artistice alese. Elevi
dintre cei m ai b u n i ai institutului
m uzical parizian, „Ecole norm ale” ,
sau absolvenţi rem arcabili, au exe­
cutat piesele corespunzătoare ale
autorilor m uzicali, despre cari au
vorbit maeştrii Cortot şi Enescu.
Este interesant de notat că, cu
prilejul acestor im portante cursuri
din capitala Franţei, s’au distins
ca rem arcabili interpreţi, câţiva ti­
neri m uziciani rom âni, cari actu­
almente îşi perfecţionează studiile
muzicale la Paris.
D-ra Clementina Cristescu, vio-
lonistă-concertistă, a cântat îm ­
preună cu Radu Mihail, la cursul
lui Enescu. O altă excelentă violo­
nistă rom âncă, doam na Alexan-
drescu. s’a relevat deasemeni la a-
ceste cursuri. D oam na Alexandres-
cu este soţia com pozitorului R o­
meo Alexandrescu.
T ânărul pianist, Radu Mihail,
absolvent cu două prem ii al Con­
servatorului din Bucureşti, care în
cursul stagiunii de ia rn ă s’a mai
produs de câteva ori în public, la
Paris, a cântat, atât la cursul de
interpretare al lui Enescu, cât şi
la conferinţele maestrului Cortot
relative la m uzica lui Chopin. A-
poi a cântat la u ltim a şedinţă, de
încheiere, a maestrului Cortot, rela­
tiv la m uzica m odernă franceză.
T inerii m uziciani ro m âni au fost
u rm ăriţi cu m ult interes, făcând
impresie şi fiin d cât se poate de
bine apreciaţi de către publicul
select internaţional venit în me­
tropola lum ei pentru scop artistic.
E i ne-au făcut alături de Enescu,
toată cinstea şi se cuvine să-i ci­
tăm cu acest prilej.
D IN CO PILĂ R IA LU I ENESCU
Vessereau prom ite o carte des­
pre Enescu; acum ocupându-se în
special de copilăria m aestrului a-
rată că şapte fraţi ai lui, m ai m ari,
au m urit toţi de m ici, dintre cari
cinci seceraţi d in tr’o dată, de o dif-
terie nemiloasă. Biograful francez
descrie cu m u ltă tandreţă viaţa de
fam ilie a copilului genial, grija şi
spaim a m am ei terorizată de neno­
rocirile avute. Pe tatăl lui Enescu
îl descrie ca pe un om de o vastă
cultură intelectuală, iu b it de ţăra­
nii de pe m oşia sa, pentru energia
Iui dreaptă şi bunătatea-i rămasă
proverbială.
Bunicul lu i Enescu a fost preot.
Preotul Gheorghe Enescu avea o
21 diigust llii
voce magnifică, răsunând inb
bisericuţei din sat, voce carul'
sat a m in tiri neşterse în inimiţ
m intea nepotului. Mama
cu, acompaniindu-se la chil
compunea cântece cu caractern
mânesc..
A utorul acestor rânduri |
dăuga, că a cunoscut, în ori
hăileni, din nordul Moldovei,p
un unchiu al marelui muzician,i
preot, un bărbat distins, o rariii
teligentă, de asemeni cu ap!(|
muzicale.
De altfel tatăl lui Enescu eraţi
el violonist. Dar puţin timp, d
ce fiul a început să ia lecţii i
vioară, auzindu -1 într’o zi, aeic!t|
m at:
Mi-arunc vioara în
acum înainte vei cânta tu, Geot|
Şi George a cântat, ca nimei
altul; vioara lui a răsunat |*4
hotarele ţării noastre, ducând Is
ma de român până dincolo ie
cean. Acum Enescu locueşte i
m ult la Paris, dar în compoziţii
sale muzicale se reflectă pui
c âm p iilo r noastre, solemnitatea»
presionantă neuitată a slujbelor»
iigioase dela bisericuţa din sat,II
erul păstorului, parfumul
m isticism ul doinei româneşti...
:— N u! Nu mi-am părăsit ţin
am luat-o cu mine! — spunei
nescu. 1
Iubirea văzută de
Joan Crawloi
(Urmare din pag. 3-a)
Durabilitatea amorului se k
zw pe reciprocitate perfectă, ii
numai linul din pereche iubqlt
celălalt se lasă amefit, real
va fi dezaslros. Un astfel deta
„ unilateral” constitue un terni
Irern de fertil pentru teamâ,
teama ucide amorul. In momii
când încrederea reciprocă ai
rut. când teama îi ia locul încet
cu încetul, amorul se apropiei
sfârşit... Orice iluzie e wdamii
Nici timpul, nici locul şi I
vârsta nu joacă vre-un rol in m
Senzaţiile şi forţa pot fi
de puternice la tineri, ca fi Im
avansaţi in vârstă, cu simpluii
r>ebire că la cei din urmă I
transformă intr’o tandră şi fi
fundă afecţiune şi ’ntr'o dulcii
maraderie.
E adevărat, poate, că omorul
douăzeci de ani nu e acela; ci
i norul la patruzeci, dar şi i
altul vor avea aceleaşi efecteHi
cuvântate asupra moralului ni
Căci adevăratul amor eslt n
diţiunea esenţială a fericirii.
învăţaţi să iubiţi şi veţi li
citi!
JOAN CRAWFOB
Perla tragici
 II August 1930 R E A L IT A T E A IL U S T R A T A

(asă /pe röuoorim..

Sau o o u e is rru U
J\JJbS u \ p jo x U lc x x

Iii

I «OUE, savantul dela Nancy, dăduse, cândva, un sfat: „ros-

I H tiţi-vă cât mai des dorinţele“ cu următoarea m odificare
* esenţială: verbul să fie întrebuinţat la prezent ori vii-
■
,şi mai bine la imperativ, —- in nici un caz la optativ. In-
¿trtbuinţarea viitorului reprezintă îm p lin ire a sigură a dezide-
Iratalui. Optativul nu-i decât m ărturisirea lu i tim id ă şi-i la In ­
f i « doar a omului slab. Veţi spune: voiu fi bogat, sau
Jiiar trebuie să fiu bogat, — dar niciodată : aş vrea să fiu
ht/al. Prima variantă are marele avantaj, — după reţeta lui
• că nu se desminte. Cea de-a doua e supusă surprize­
lor. Seînţelege lesne dece, orice om norm al constituit are tot
teul să nu se lase ademenit, în conjugarea verbelor, de un
timp buclucaş în calea izbutirei...
Veţi spune: „Mi-e răcoare“, — nu „aş voi să-mi fie răcoare.
:renţa constă în urm ătorul fapt: In p rim u l caz, — „mi-e
nare", — omul defineşte o stare, o existenţă, căreia are tot
Itresul să nu-i sublinieze, pe vrem urile acestea de arşiţă,
nciuna. In cel de al doilea caz, — „aş voi să-mi fie...“ —
omul, prin însăş rostirea acestor cuvinte, nu face decât ca,
roluntar, să exprime existenţa unei stări contrarie celei do­
riteşi să-şi tălmăcească un vis, care, ca orice vis, e greu de
iaplinit. Are deci tot dreptul să se plângă, să răsufle greu şi
li-ţi şleargă sudoarea de pe frunte.
Pentru acest exerciţiu de autosugestie conştientă, „Healita-
Iti Ilustrată" vine în ajutorul citito rilor ei...
Cura vedeţi, publicăm m unţi cu zăpadă atât de multă,

încât ar putea răcori tot caldarâm ul încins al urbelor noa­

stre bătute de soare. Şi, sincer m ărturisind, ni-e m ai ra-
coare privindu-i, - ’.ecât dacă am avea, in faţa, c h ip u ri b ron­
zate sau câm puri fără sfârşit, pe care soarele se plim ba ca
la el acasă. E un peisagiu pe care, desigur, am P r® ^ f sa
adm irăm iarna sub acelaş titlu cu care v m m sa p riv im a
ceşti m unţi cu zăpadă, vara. Nu degeaba poeţii au scris, in
toiul ie rnii, cele m ai izbutite poezii de vara j i , in luna lui
Cuptor, cele m ai frumoase poezii în care cântau frumuse­
ţea de basm a d rum u rilo r troenite..._ Am fi, fără îndoială,
vinovat inspiraţi dacă, în tr’o zi de zăduf cum plit, am citi,
de o p ild ă „Taifunul” lui Conrad sau, dacă drept evantai!,
v’am oferi să citiţi versurile — desigur de rară frumuseţe
din Seceta lui St. O. Iosif sau din Cuptorul lui Bacovia.
Cei vii se mişcă şi ei descompuşi
Cu lutul de căldură asudat —
E miros de cadavre, iubito...
Suntem deci ispitiţi să cităm , m ai degrabă, din la m a Iui
Alexandri :
Din văzduh cumplita iarnă cerne norii de zăpadă,
Lungi troene călătoare adunate ’n cer grămadă...
Prin urmare, şi pentru gustarea din p lin a acestei veri,—
pe care o vom îndrăg i, sigur, la gerul Bobotezii, — e m ai
de folos, azi, să priv im , — fie chiar num ai pe poze, — a-
ceşti m unţi cu zăpadă... BOGDAN VAR VARA
 R E A L I T A T E A IL U S T R A T A 21 Auiuit Iii

Konrad Bercovici va turna la Hollywood un film românesc Colierul de perle

Charlie C haplin nu e un neuraste nic vecinic p o so m o rit: dovadă
această iotografie
!i ONRAD BERCOVICI, este me realizate la Hollywood, şi-a a-
astăzi una din cele mai
in:tri personalităţi cinema­
tografice din Hollywood.
Originar din România, plecai
■din ţară acum vreo 20 de ani, du­
pă o viaţă sbuciumată, după un
lung şir de ani, in decursul căro­
ra a îndurat cea mai cumplită să­
răcie, a ajuns acum la situaţiune
atât de invidiată, atât de râvnită:
este regisor.
Regisorul la Hollywood, este un
fel de rege. Sub comanda sa se în ­
şiră o armată întreagă de artişti,
maşinişti, electricieni, asistenţi, etc.
Toţi ascultă de ordinele sale.
Konrad Bercovici, după ce-a ob­
ţinut succese mari prin câteva fil-
pieptul oţelit şi braţele vânjoase,
suntem siguri că John Boles va gât. pentru a simţi salba.
face o frumoasă creaţie.
re stau la dispoziţia lui Konrad
Bercovici, îi vor da prilejul să re­ w ick. proprietatea d-tale.”
publicăm reprezintă pe marele re­ sunt.”
gisor, alături de cea mai mare per­
dus aminte, de ţara în care s’a năs­
cut, de pământul pe care acum
două decenii l-a părăsit, spre a lua
drumul gloriei. Şi atunci, s’a gân­
dit să realizeze un film cu subiect
românesc, un film care să repre­
zinte ceva din viaţa minunată, din
sbuciumul sufletesc al poporului
nostru.
b'ilmul va fi făcut după „Ilaidu-
cii” reuşita realizare a d-lui Horia
Igiroşanu, unul dintre cei mai ac­
tivi regisori ai noştri.
Rolul principal va fi interpretat
de John Boles. Desigur că majori­
tatea cititorilor cari se ocupă de
mişcarea cinematografică, îşi a-
mintesc de minunatul Jiru, eroul
( Urmare din pag. II-1)
— „D-ta, zise d-1 Pauli”, e?
om îndem ânatic şi norocos!’’
— „E u?”
— ,,Ua, d-ta. Poţi să mulţumiţi
cerului că nu şezi într’o celfc
Dacă n ar ti tost ginerele nu
aş fi chemat politia îndată ct
ştiut.”
— ,,Dar n ’ai ştiut nimic",
„Momentul precis, nu, asti|
recunosc, deşi te-am observat
atenţie.”
— „Despre ce-i vorba?" m
d-na Mitchledene apropiindu-st,
— „D-ta ai predat salba, casi
vadă fie-care. In cele din urni
veni în mâna mea.”
— „D a!”
— „Eu mă pricep la perle",
— „lişti, desigur, expert, talî
— „Ei bine, în momentul ca*
le-am p rim it eu, am ştiut c'auloi
înlocuite cu perle imitate. AmcW
statat aceasta prin pipăit.”
Fenxvick începu deodată să»
râdă, caşi cum ar auzi povestind
se o glumă.
Konrad Beroovici — „Im itaţie?” zise inama-soac
— ,,Da. Am ştiut că, pe cândli
din faimosul film Rio Rita". ceau înconjurul odăii, cele adeti
In rolul haiducului român, cu rate au fost înlocuite cu falşe,"
D-na Mitchledene puse mâna
— „Nu, asta e cea adevăraţi,
Apoi. posibilităţile materiale ca­ linişti tatăl ei. El scoase pe«
falşe din. buzunar. „Iată, d-lc Fel
alizeze un film cu adevărat bun. „Nu, răspunse Carleton Fiţ
Unul dintre clişeele pe care le wick. Nici proprietatea mea
D-I Pauli se uită un mom«|
sonalitate cinematografică a tim­ la el.
pului: Charlie Chaplin. ,,M in ţiţ” îi zise el.
II vedeţi pe Charlot? Fără mus­ —- „Ba nu. Le-am furat an
tăcioară, fără eterna pălărie tare. o săptăm ână la Biarritz. E foutl
Chetele imense au fost înlocuite şic să furi perle unei ducese peJ
cu o suplă pereche de pantofi de tru a constata apoi că nu-i dedl
tennis. im itaţie. D in simplă întâmplail
Şi în ciuda tuturor acelora cari am remarcat că sunt o copitl
vorbesc despre un Chaplin veşnic salbei d-nei Mitchledene. Iată”*
posomorit, trist, veşnic abătut, pe tru ce am înlocuit-o pe acei
fotografia alăturată, Charlot râde. din urm ă.”
Căci ştie că pozează pentru „Re­ — „D iavole!” exclamă Loi
alitatea Ilustrată”, care numără Mitchledene.
printre cititorii săi atâtea zeci de — „T ocm ai!” râse Carleton Fi
m ii de admiratori ai săi. w ick şi c’un surâs pe buze, pir
Tuturor, el le trimite salutul său. hollul în care se aflau.
— ig. (D in olandeză de Norberti

RIO A U D jU todrbN aPA RlS
mediat&u^ 'mi-a
tM z te , B ro m u ra «l K rm
$e aiiuzcl djÿun œdrmJuMl
sO \
Tabletele B ro m u ra l « K n o lI* su ni cel mai
r . \
V ră s p â n d it c a lm a n t al n e rv ilo r şi somnifer
O « V d in lu m e . P re p a ra tu l s’a d o v e d it eficace in
m ilio a n e d e caşuri şi se prescrie zilnic
d e m ii de m e d ic i. îşi m anifestă efectul său
m ira c u lo s chiar n u m a i d u p ă 2 0 minute.
C o m p le c t in o fe n siv , luat şi pe timp mai
în d e lu n g a t. Se găseşte în Farm acii în tu­
bu ri cu câte 20 şi 10 tablete. — Fabricaţia
K N O L L A.-G.. L u d w ig sh a fe n p e R in (Germania)
J
 iugiist 1930 R E A L I T A T E A IL U S T R A T A

Eroii v is u r ilo r v o a s t r e
— R ă s p u n s mai m ultor c i t i t o a r e —
j» Jl PRIMIT scrisorile voastre, oare sub
KL masca anonimatul mi-au m ărturisit as-
P pira|iile înalte ce vă frăm ânta creerul.
(preocupă problema căsătoriei, dar nu vreţi
iconcepeţi sub nici o lăture banală. Excen-
Wvoastră imaginaţie, alimentată de lecturi
■antice, v’a determ:nat credinţa că nu veţi
»¡fericirea decât alături de 1111 bărbat nobil
ls!ua|ie şi titluri înalte, cu decoraţii strălu-
Bareşi cu un nuine universal... Nu vreţi sa-
", pentrucă aceştia n’au altă preocupare
nodul gordian. E vrica! Sunteţi salvate!... V’am găsit num ai de 29 de ani, bine făcut, serios,
bărbaţii visaţi, pe cari, cu perm isiune anticipată, vi-i cult, cu remarcabile a p titu d in i m ilitare
prezint: şi iu bitor al vieţii de familie... Nu staţi
P rim u l este maiestosul personagiu al Bulgariei, pe gânduri, căci e băiat bun!...
care se numeşte Boris. Posedă înaltul* titlu de rege, Aaa, vreţi poate să trăiţi în Spania,
are studii universitate in toate dom eniile, stăpâneşte ţara hidalgoşilor şi a conquistadorilor,
o ţară şi se bucură de reputaţie m ondială. Descen­ patria nem uritoarei Carmen şi a legen­
dent din nobila fam ilie a Coburgilor, erou p ână în darului Don Juan!...
ultim a picătură a sângelui, sportsman neîntrecut şi
meloman convins, regele Boris m ai are şi calitatea
de a fi de un sentim entalism captivant. Este ceeace
se poate nu m i idolul femeilor, dar vă recomand de­
mersuri grabnice ca nu cumva să răsară vre-o p r in ­
ţesă autentică înaintea voastră şi să răm âneţi apoi,
cu regrete pentru toată viaţa...
Al doilea bărbat ideal este P rin ţul de Walles. Are
35 de ani. Posedă titluri şi bogăţii nenum ărate, plus
perspectiva m oştenirii tronului englez. Este sports­
man pasionat şi-i plac călătoriile în jurul lum ii. Pe
ici, pe colo, se şopteşte că n ’ar fi încă decis să se în ­
soare. Aceasta înseam nă că nu şi-a
pus och ii pe nici-o crăiasă, că nu
i-a răsărit încă, în faţă, femeea
care să-l subjuge... Aveţi, deci, atât
m ai multe şanse de reuşită.

Prinţul de Wallen,
Boris al Bulga­
riei; Eduard Al­
bert Christian şi
In cazul acesta _ vă
ducele de Asturia.
* voi prezenta pe tânărul
duce de Asturia, fiul
regelui Alfons X III şi
moştenitorul gloriosului
_____ _ J p l f : tron spaniol. Băiat sim ­
ştiinţa lor; poeţii şi patie, care ţine Ia repu­
irii nu vă interesează taţia num elui său. Ii
nrece au ajuns la o cele- place deasemenea să
ilite oarecare lo o vârstă călătorească, lucru care
cred că vă tentează, are
«1utilizează verbul iubire
timpul trecut; actorii sunt w V o cultură aleasă,
elegant, visător; n u joa­
9 uşuratici, oamenii poli-
morocănoşi... că la curse şi n ici nu
in studiat pretenţiile voa- bea... Nu luaţi în seamă
. ., svon urile cum că s’ar
¡•ara disectat, frază cu
p- v fi logodit. O logodnă
ui; am petrecut o noapte W J se strică uşor când se
i, in care mi-am stimulat
1* prezintă altă partidă
iii cu o duzină de cafele
rceşti, mi-am frământat, la Alteţa Sa P rin ţul E duard A l­ m ai. bună. Şi tot astfel pot continua lista
indui meu creierul — ce nu bert Christian moştenitorul tro­ cu o abundenţă de prezentări. Dar la ce
nu pentru corespondentele mele?! — şi’n- nu lu i danez! O perlă de bărbat! N ’are n ici un viciu bun?... de s -
irţit. mă pot lăuda c’am reuşit să desleg şi e sănătos cum rar se întâlneşte un om. E i n vârstă

P r o b l e m a c ă s ă t o r ie i

Vechea şi n o u a g e n e r a ţ ie
Primimurmătoarele:
Domnule student,
Sunt o femee care intră acum
1 bătrâneţe, sunt văduvă, şi mama
iei fete foarte bogate. Am citit
prospectul” d-tale, prin care în ­
mii pe fetele bogate să se că-
torească cu studenţi săraci, pen-
1 a-i ajuta să-şi termine cursu-
It.
Da-mi voe să te felicit. Dar să
ntţelegem: te felicit nu pentru
repunerea d-tale, ci pentrucă s’au
irisvolume întregi despre deose­
beadintre două generaţii, şi n ’ai
din stare să sugereze mai plas
' această deosebire, decât d-ta
zece rânduri. Dă-mi ,deci, voe
te felicit şi să-ţi comunic că
■ ţi dau pe fata mea în căsătorie:
repunerea d-tale este expresia
aterialismului ce animă genera­
tele, spre deosebire de idea-
taul generaţiei mele, de eri, pe
ire voi încerca să-l sugerez, prin
»vestea proprieie mele căsătorii.
Amfost pe vremuri fata bogată
unor latifundiari. Tatăl meu a
»mal într'o zi pe băiatul învă-
iorului din sat, ca să-l certe că
învăţa carte şi că era ieneş. E-
ONOB.DOAMNE Şl
ram de faţă, când băiatul p rim i o Ştii, d-le student, ce-a făcut când DOMNITOARE ASE
p alm ă dela tatăl meu. a aflat că nu l-am iu b it şi când a C O N V IN G E D E
Trecură, de atunci m ulţi ani şi crezut că iubesc pe altul? A pro­
în tr’o zi, la moartea tatălui meu, vocat, ca Samson al lui Bernstein, ULTIMELE PERFECŢIUNI
m ’am pom enit cu un dom n tânăr, un mare crah de bursă, în care şi noutăţi in :
elegant, cu o figură de străin. s’a ruinat, cu propria sa voinţă!
N’am recunoscut în el pe băiatul A poi, a dispărut, scriindu-mi că,
leneş al învăţătorului. Mi-a oferit fiin d ruinat, m ân d ria lu i nu-i per­
sp rijinul lui dezinteresat. Eram mite să trăiască din averea mea,
prieteni; iubeam însă pe altul. î n ­ şi că-mi dă libertatea p rin divorţ, O ■o g a ra n ta te
12 A N I P R A C T IC Ă t
tâm plător am aflat povestea b ă ia ­ să m ă m ărit cu cine vreau.
tului: din dragoste pentru m ine L-am regăsit în tr’un port, la Hâ-
ÎNGRIJIREA RAŢIONALA
A OBRAZULUI,PÂRULUI
plecase în America şi devenise a- vre, ham al: fără m ine, îi era in ­
proape m ilionar. Şi totuş, nu in- diferent dacă are sau nu avere şi SI M Â IN IL O R
drăznta să-mi ceară m âna! Mă iu- confort. PRETURI CONVENABILE
bia în taină, de ani de zile, fără Mă cucerise: nu l-am m in ţit când
să aibă curajul să mi-o spună! M’a i-am spus atunci, că num ai pe el o sftvjl p â r u lu i
iu b it din ziua în care a fost păl­ îl iubesc. o v cu H en né sa u
m u it în faţa mea... A revenit acasă. A ocupat atun­
C ând am aflat aceasta, i-am în ­ ci un post de funcţionar comer­
H e noi R o y a le
tins m ân a: a devenit soţul meu, cial la o bancă, unde lucra dela 7 LUCRĂRI ARTISTICE
deşi n u -1 iubeam încă. dim ineaţa până târziu, în cursul
Deveni una dintre figurile cu­ nopţii, la registre complicate, nu­ DE P Ă R INVIZIBILE LA PURTARE
noscute ale finanţei. D upă căsăto­ mai din m ândria de a nu fi între­ CEREŢI NOULCATALOG
rie, află dela prieteni geloşi pe fe­ ţinutul unei femei!... IA INSTITUTUL
ricirea noastră, că am iu b it pe un O, nu, dom nule student, nu-ţi DE ÎNFRUMUSEŢARE■
altul şi că pe el l-am luat în că­ dau în căsătorie pe fata mea, chiar
sătorie, în tr’un m om ent de emoţie dacă se va întâm pla m o ndialul ca^
trecătoare. Adevărul era însă, că taclism ca d-ta să nu-ţi term ini
din zi în zi, soţul meu, om ul aces­ altfel studiile!...
ta atât de energic şi iubitor, îm i
devenia tot m ai drag. MABIA V.
 10 R E A L I T A T E A IL U S T R A T A 21 Aug« II»

fSWlăf
. ~ T V 't | < k’M\rf.trmA
, 1 l -«w* eUK| «Lt1 ' ¡)8
{>a*a! lAP-iXkC| '¿«»mm

* * * * * * ar

& y> * *« , W. -«M

l î *| unt «t»yţ?S
wwMfcf ACîUINtA
'V'îif X * ACVtUNt -' f
'' * x * * £ *
ar ^ Jv j aMHNi -'V ^ I

■-w
S t A™1m , hm .
‘UKiSTom, »wanţîxor

DIRECŢTUNEA GENERAT
t t ) ; U U " • " •; V-A M J r . 0 * ,
// |
’«•»« «***>•«.
.
«AMTOIIB IE tiJSIM

SWlttHÎc v W - ‘m|(
> S t u& * ' t i 73 ^ * *5 ^ r Ş
* îi* *
Suhscmmtid», :..._A
»Şl**!*,
/»? fete..................
v* /
■-'«¿Si
ţtrs s g & s ^ - ^ r ’) .Od.l.( % rr Mar nt vi„ . ,|
«tuna de lei (in lhv8)

1
*x ^ T J r r ; > i , i n <o l /
^ , i/v<ift,alejf IJ
SP£CrriCAJtEA V A lO f if iO R _____

bil^ <••» tatei,

hanci, s bu.ooo.>- . [~."" ’ M
- >«>.-- . I . ¡-fii
piesedt»-arării.

;£MW* In moneîii de bronz

AtHeg k i n^,,

5EFUL YĂMCI, ^

‘-^cnmufui C!.*■' nenţi

ĂSCOLIND în tr’un sertar cu
acte vechi, uitate acolo d i­
nainte de răsboiu, am gă­
sit, între altele, un carnet. E o A-
gendă pentru ţinerea socotelilor ca­
sei, din anul 1912.
— Ei şi?
Cum : „ei şi?” D-voastră nu vă
puteţi în c h ip u i ce descoperire de
preţ am făcut. Ce s’a găsit în m or­
m ântul lui Tutankam on, e fleac pe
lângă m um iile de hârtie din serta­
rul meu cu acte vechi. Ca nişte
m ici stafii, aceste foi albe de h âr­
tie, cu m arginile îngălbenite ca per­
gamentele medievale, joacă acum
în mintea mea o horă de halu cina­
ţii. Sunt convins că există strigoi
în viaţa economică, aşa cum există
(sau poate cum nu există), în via­
ţa sufletească. Strigoi economici :
sună urât, dar vă voi convinge,
sper, de existenţa lor.
Pentru aceasta, e necesar să vă
apropiaţi, ca să răsfoim îm preună
„Agenda de cheltueli” din 1912. A-
ceastă agendă, ca să dea exemplu
de cum se întocmeşte un buget, ne
oferă „Bugetul presumat (vrea să
zică: „presupus” ) al veniturilor şi
cheltuelilor casei d-lui profesor A.
pe anul 1912”.
Ia să vedem, ce venituri şi ce
cheltueli avea un domn profesor,
acum 2 0 de ani.
La „venituri” , citim : „Leafa de
la şcoală, 350 lei pe lu n ă ” .
Au existat vreodată lefuri de 350
lei lun ar? Ai fi crezut una ca a-
eeasta, tinere care ai azi vârsta de
2 0 ani, adică vârsta agendei me­
le?... Nu-i aşa că ţi se pare un
basm, când îţi voi spune că pro­
fesorii erau pe atunci adm irabil
p lătiţi şi că, — fiin d deci m ulţu­
m iţi, — nu trânteau aţâţi elevi la
bacalaureat?... Ei bine, află că e- te, agenda de cheltueli casnia
xistau lefuri de im piegaţi, de 1 0 0 — d-lui profesor A.
150 lei lunar, şi că pe atunci func­ Tot la venituri, citim la putj
ţio narii nu cereau un m in im de 2: „Venitul caselor din i,
salariu, nici nu făceau greve pen­ 155 lei lun ar”.
tru sporirea lefurilor. Cu 150 lei Aşa dar, d. profesor A., m
pe lună, om ul se îm brăca şic, m â n ­
mai că avea leafă de 350 lei,!
ca bine, locuia o cameră curăţică, era şi mare proprietar-J
ba şi trăgea câteva chefuri până la se spunea pe atunci. Valoarii
leafa viitoare. Şi d-ta, cu 120 lei, selor d-sale era de 21.801)fi
nu-ţi poţi cum păra nici o minge erau închiriate cu 155 lei pt
de foot-ball. nă!
Cea m ai mare leafă era a m i­
nistrului: 1200 lei! Cea m a i m ică. Noi nu exagerăm nimic: I
a sergentului de stradă: 80 lei. Şi scrie la agenda d-lui profesor.]
n ici un funcţionar din gama ad­ Azi, o cameră la hotel, penlnl
m inistrativă cuprinsă între aceste noapte, costă m ai mult de liij
două extreme, nu ştia ce e „şper- Pe atunci, o casă cu 6—7tij
ţul”. D ar pe atunci bugetul R o­ era, în c h iria tă cu această sui
m ân iei era... de un m ilio n , n u ca tim p de o lună.
acum, de 30 m iliard e ! C h iria anuală: 1860 lei,
D ar să lăsăm aceste dureroase profesor avea o casă câtimii
a m in tiri, şi să răsfoim m ai depar­ fiindcă pe atunci cine aveaIU
 August 1)30 R E A L IT A T E A IL U S T R A T A 11

i, iţi putea cumpăra o casă cu fesor A. Să deschidem deci agen­

M camere! da sa de socoteli, la pagina chel-
Si lot fi trăit în 1912... tuelilor. Aci, citim :
Dar d. profesor A. mai era şi „ C h iria locuinţei: 125 le i” . D.
ilorde cărţi didactice. EI tipărea prof. plătea o chirie de 1500 lei
Ut de abecedare pe an, care-1 anual ! Cât costă azi o cameră
Ktau1000 Iei, şi câştiga din vân- m ică şi igrasioasă, la mahala, pe

Buôgetul présum ât
Ueniturilor şi C heltuelilor casei D - lu i p ro f. ñ .
pe anul 1912

I VENITURI Pe tună ji Pe an No., C H E L T U IE L I

Lnia dela şcoală. . . Ij 350 4 200 Chiria, impozite, do­

bânda, etc..................
Voûtaituselor din Str ¡55 1.860
i C h iria locuinţei . .
Folosdinvânzareacăr­
ţilor, aproximativ . 75 9 00 j: A sig casei şi mobilei .
_ j H I
; cupoanele rentei 4 ¡6 \— ¡92 Il Impozitele casei şi pers.

IWiL',Jain-nei A ¡25 ‘ - ¡ 500 jj Rate la credit p casă

2 170\ —
2 Hrana: piaţă, băcănie,
cin, lapte, etc a 6 lei
pe z i aproxim aţia

3 îm brăcăm inte, rufe, etc. î 5 00 ! -

4\| C um părări diverse, mo-

ij bile, vase,pahare, etc 220 j —

5 Lum inat şi încălzit. 400 \-

ti Căutarea sănătăţei 200 :-

7 Instrucţia copiilor axe,

, cărţi, etc

Servitori: bucătăreasă,
spălătoreasă şi bacşişe

(-f ¡ Diverse: trâS 'iri bine

|: faceri, abonamente.
, teatru, etc . . .

Totalul cheltuelilor pre­

súmate ...................

D'terenţă spre capi ta

liz a rr . . . . .
da sa citim că -1 costau 40 lei: tră­ Dar să citim mai departe, în ru­
surile, binefacerile, abonamentele, brica de cheltueli a profesorului:
teatrul!!... Carevasăzică, cu 40 lei. „Asigurarea casei: 2 lei şi 50 b a n i!;
d. profesor A. cum păra reviste şi im pozite: 20 lei; hrana: 182,50 lu­
cărţi, se plim ba nu num ai cu tră­ nar. Şi d. profesor specifică: In
sura, dar se ducea şi la teatru... ba 182.50 intră piaţa, băcănia, vinul,
făcea şi binefaceri!!... laptele („a 6 lei pe zi” !), etc. Cu
— Budeeiul I putem stabili luând de ma veniturile
doi cheltuelile ce am avut In.anii precedenţi, E fenomenal!... 182.50 nil poţi scăpa azi, pentru
jsfcdInsA«ama şi de resursele şi trebuinţele noui ct- prevedem câ vom avea in anul ce lacepem
Din ce lume apusă a răsărit agen­ târguelile pe o zi. Dar pe atunci,
mea lor... 75 lei pe lună, adică Iirnă. Şi d. A. locuia un adevăral da aceasta, ca să ne chinuiască cu cu un leu cum părai 24 de ouă, iar
Udlei pe ani. Pe atunci abeceda- palat, în centru. El în c h iria altora astfel de aduceri aminte?... Nu e k ;lo«ram ul de carne costa 65 bani
ni costa câţiva bani, iar azi nu -1 casa sa, cu 155 Iei lunar, şi locuia oare agenda asta unul din strigoii la Bucureşti, şi 30 în provincie.
pop cumpăra cu tot venitul pe o cu 125: făcea o economie de... 30 cari apar în viaţă economică, stri­ Pepenii se vindeau cu căruţa: 5 lei
M, al autorului său de odinioa- lei! Merita oare, această economie, goii despre cari vă vorbiam mai căruţa. Luai o căruţă, îţi ajungea
fi !.. atâta sacrificiu? Evident. In agen- adineaori. toată vara, şi scăpai de grije! Puiul
D. A. mai avea şi rentă 4% . ile găină: 30— .’>U bani; mielul 3— 4
arc-i aducea lunar... 16 Iei: cu­ T EH T RU D m O D E R n din B u c u r e ş t i lei! Şam pania se vindea şi cu pa­
pele!... harul: 1 leu paharul! Cu 2 lei beai
Dar dece să ne mire acest venit, şampanie şi m âneai icre negre!
(and ara găsit în sertarul meu cu
ide vechi, o acţiune în valoare Mai departe: îm brăcăm intea şi
t . 25 lei! Probabil că d iv id e n ­ rufele costau pe d. profesor 125
delepe atunci, erau de câţiva go- lei lunar (azi 2 batiste!) mobile
Ipii!.. vase 18,33 (3 parale ţi se dădeau
D-na A., soţia prfofesoruluî, a a- rest la o jim b lă de 2 2 de bani;
nitzestre... 30.000 lei! Venitul său unii puneau la puşculiţă restul, şi
iolal e de 125 lei pe lună. Din peste o lună îşi cum păra cu acea­
cama aceasta, exista chiar un aer stă economie o pereche de ghete!);
ie superioritate, la d-na A.: avu- lum inat, încălzit 33,34, căutarea să­
we una din cele mai m ari zestre nătăţii 1<),67 (azi, m edicii şi far­
depeatunci. Căci în 1912 nu-ţi tre­ maciştii te jupoaie: 300 lei vizita
buiaucâteva milioane, ca să-ţi mă- la un doctor m e d io c ru !); instruc­
ri|i fata. ţia copiilor: 25 lei!
Venituri diverse ale d-Iui profe- Aci, merită să ne oprim o clipă.
nr: 61 lei. Un copil, la şcoală, costa pe d. pro­
Totalul veniturilor: 78.r> lunar ; fesor, 300 lei pe an. Azi l-ar fi cos­
Ml) anual. tat câteva zeci de m ii! Nu exage­
★
răm ; exagerate sunt num ai taxele
Sunteţi desigur tentaţi să vă în- şcolare. Să tot fi avut copii, în
Irebaţi: dar cum poate oare cineva 1912....
ii trăiască cu 785 lei pe lună? Azi Servitorii, — „bucătăreasă, spă­
lici cei cu lefuri de 15.000, nu lătoreasă, bacşişuri” (v’am spus
pot s'o scoată la capăt... eu că era casă m a re !): 37,50 lu­
Ei bine, d. profesor A. era un nar! Erau servitoare cu 20 lei
logiita;! El avea case, rente, era leafă pe lună!...
■tor de cărţi didactice! El trăia Iţi vine ameţeală când te gân­
n mare lux... deşti la paradisul economic dina­
I - Palavre!,.. Niciodată nu s’a intea războiului...
fulul trăi în lux. cu 785 de lei!... Totalul cheltuelilor d-lui profe­
Dacă nu mă credeţi, am să vă sor: 785 lei adică exact cât veni­
c socoteala cheltuelilor d-lui pro- turile. Ceeace era de demonstrat.
 12
Pentru casele m ai modeste, multe
din aceste cheltueli se reduceau
sau erau cu totul suprimate. La
m ahala exista însă o ailtă cheltuială.
Apa înainte de canalizare, se v in ­
dea, „la pom p ă”, 5 parale sacaua.
Pom pa era un fel de chioşc, un
rezervor de apă sălcie, care cur­
gea p rin tuburi de tinichea ru­
ginită, în sacalele formate din-
tr’un butoiu obicinuit, pe două
roate m ari. „Calul de saca” , e o
expresie care ne arată ce fel de
mărţoage se înhăm au la aceste
apeducte vechiculare. Sacaua costa
deci 5 parale. D ar sacagiul făcea
speculă: el vindea în oraş num ai
2 doniţe cu 5 parale! D in cauza a-
ceasta avea dese certuri cu cetăţenii,
cari au luptat m ult ca să obţină de
la prim ărie, ca doniţa să se vândă
cu o para, — adică 5 doniţe, în loc
de 2, pentru 5 parale!...
A fost o bătălie eroică, între
clienţi şi sacagii!... Era chiar să
demisioneze un prim ar, pe această
chestiune, — adică pentru o para!
★ 5 p a r a le c o p iilo r , năut şi st
Cam pe vreme,a când profesorul
de m ai sus, îşi nota în agendă a-
ceste fabuloase cheltueli, fratele
meu a câştigat la loteria Statului,
lozul cel mare! Lozurile erau
vândute de agenţia Schröder, — de
unde a rămas zicala: „Norocul lui
Schröder”.
Ei bine, „norocul lui Schröder”
dăduse peste fratele meu. Lozul cel
mare era de... 800 lei!
Sărm anul meu frate era să înne­
bunească de bucurie, când i s’a a-
dus la cunoştiinţă acest câştig for­
m idabil. Mi-a dat 50 de lei, cu cari,
tim p de 2 0 de nopţi, am petrecut
până la ziuă, cu şampanie şi alte
bipede, „la Şosea” . (Porţia de frip ­
tură, la cel mai de senină restau­
rant, era 50 de bani; supa. 15 bani;
cursa la şosea cu trăsura, 2 ¡ei!).
Cu restul banilor, — vre-o 700
de lei, — fratele meu a făcut o
lungă călătorie, de aproape trei
luni, prin Europa, vizitând Italia,
Spania, Franţa... Nu vă m int: eu
500 lei trăiai ca un p rin ţ o lună la
P aris!
Ba fratelui meu i-au m ai rămas
10 lei ,pe cari... i-a pus economie,
cu carnet, la o bancă, pentru vre­
m u ri grele!...
Depunerile la Casa de Depuneri,
nu puteau fi m ai m ici de un leu şi
mai m ari de 300 Iei!
Ca să-ţi restiUte 10 0 lei, trebuia
să anunţi Casa de Depuneri cu o
lună înainte; până la 500, cu două
lu n i înainte! Probabil că dacă-i
cereai peste 10 0 0 lei, da falim ent!...
De aceea, nu trebue să vi se
pară curios, că un om care avea
10 lei depuşi la Casa de Depuneri,
era un om „cu greutate“ ...
Cum s’au schimbat vrem urile!...
Actele dotale, carnetele de econo­
m ii, recepisele fiscale, pe care le
găsim în sertarul cu acte vechi,
sunt adevăraţi strigoi ,dintr’o lu ­
me economică aproape uitată!...
O, Doamne, ce ar fi dacă, lăsân-
EU ÎNTREBUINŢEZ n u m a i c u n o s c u t a
^»
^ P U D R A si LAPTELE de CRIN
S «FLORA*
I MÜIHCARI a l b e s c s i c a t i -
1 FELEA ZA TENUL .
•r
'R E A L IT A T E A IL U S T R A T A
du-ne veniturile de azi ,ai da o cli- duc dorul, sau 30 de părechi de
pă leului puterea lui de cumpăra- boi!...
re de odinioară!?...
A tunci, cu leafa mea mizeră de face 100 de costume de haine, —
8000 lei, un p ârlit ca m ine ar p u ­
tea să faeă o călătorie în jurul p ă­
m ân tu lu i! Ba aşi putea înconjura
p ăm ântul de mai multe ori... Sau
mi-aş cum păra, ca s’o am la bă­
trâneţe, o vilă somptuoasă din par­
cul Filipescu... Mi-aşi lua trei au­
tomobile, ca d. Tancred Constanti-
nescu. Aş putea, tot cu leafa mea
de 8000 lei, să-mi cum păr 1600 că­
ruţe de pepeni, ca să nu le mai
C REM A
P A R U L IL I N T R E T I N CU
CA PILQ G EN
IA R
C O N T R A /TRANSPIRAŢIEI
ANTIÜDORUL
,l casesc cel hai bun
Cu aceiaşi sumă mi-aş putea
ca să nu mai um blu jerpelit, — la
cel mai mare croitor!.. .Era 60 lei
costumul de haine!...
★
Şi totuş, erau şi pe vremea a-
ceea m ilio n a ri! Erau latifun diari,
cu întinse moşii, al căror buget,
întrecea pe al ţă rii! E i plătiau ţă­
ranului 50 bani ziua de m uncă,
vindeau vagonul de grâu cu 600
lei. Şi trăiau la Paris.
Doctor JEAN SEGAL
Specializat la Paris
Soli de Femei - Mamoş
Tratamentul radical al scurgerilor şi
mflamaţiunilor prin Electrotheraple
Str.G-ral Lahovari 12 (Grădina Icoanei)
Consult. 3—6 Telef. 221-22
Onorate Doamne ţi D-şoare. Sunt rugate a
vizita Salonul de C o alu ră Institut de Beaute Leon
Calea Victoriei No. 18, Tel. 382/74. U N IC In văpsitul
nărului cu HKNNE veritabil, ondulaţii PERM A N EN TE
Lucrări artistice de păr, coafat, manicure, ondulaţii cu
apă: aplicaţii cu H EN N E face perional D»nul LEOK
musage facial face specialistă din străinătate.
Preţuri N. B. Aranjamente
convenabile p—tm ■Im» IncUricm
21 d u g u tl
E r a u şi s ărac i. Dar oiis
r a u m u l t m a i echilibraţi ţin
c o n o m i. A z i om ul chetejlt
m u l t d e c â t are; pe atunci,nit
b u g e t u l n u i se echilibra, ţi
o a m e n i c in s t iţ i. Funcţionit
m e r c i a l n u ştia ce suni „Sui
„ r e p a o s u l D u m in ic a l“, Zeci a
m e pe z i, econom ie, aduceai
le i î n 20 de a n i; cu un Imn
m i e p e z i, ajungeai in 10-15
p r o p r i e t a r de casă in centrii
lă s a u a v e r i...
★
O a d e v ă r a t ă prăpastie ilts)
s o c ie t a t e a c t u a lă de ce-a fot
l i m e n t u l e ra o ruşine, Inii
a d m i n i s t r a ţ i e nu se pomenea
r u p ţ i a a z i e generală.
S u n t e m s ig u ri că cititoriii
v â r s t ă ,a r avea şi ei multe
v a ţ ii d e fă c u t, asupra dens
e x t r a o r d in a r e de viaţă, între
a z i. V o i ţ i să ne comunicaţi|
riile v o a s tr e ? ....
N u e x is ta speculă. Ce pnltt
t ig a p e z i, u n băcan care viii
la u n lo c ?
P e s t r a d ă se striga: „Patm
n u r i d e - u n b a n , şi trei de-uni
C e le t r e i de-un ban, erau cui
A z i, v r e i să iei o prăjituri
b u e s ă d a i 20 le i. La Capşa,
t u r a e r a în a in t e de răsboi
b a n i.
P u t e a i v e d e a pe Dudeşti.ii
n ă r i i , o a m e n i cărora, pentn
r a le , l i se s e r v ia u un ceainici
c u c e a i ş i 2 b u c ă ţi de zahar.l
t u l ţ in e a b u c ă ţ ic a de zahăr ii
ş i p r i n e,a, ca p rin tr’o sili
c it o a r e , s o r b ia cu farfuria
c e a iu l : 10 c e a iu r i la 5 pari
C e p u t e a o are să câştige
p a t r o n u l u n e i astfel de ceaii
Ş i to tu ş , d e c riză nici nu
m e n e a ...
Literat la /Ju u tiu k
la j i 'J ît h / B/
şi valabil pentru J(fj4 Ut',
&a a/’ti-erif, anulai <U noi Un ,!
in valoare de lei ■..fiJJJ.i ... 1;'#
Un paşaport costa 5 /ei,fa
V O P S I R I D E Pi!
• K O M O L*
există in l t nnu|ti!
Cu aceasta puteţi văpil pini dit
cu cea m ai mare «lgurin|ili!!■
nute tn culoare originii!,
C erefi „ K O M O L “ la Coaforii!
Se trimite la cerere franco prosj
gratuit la Repr -zentanta Om
O r a d ia W a re , S lr Delavrantu
 21 August 1930
T a murit: miracolul
RĂIM o epocă de vertiginos progres teehnic; fantezia
nu m ai există, totul fiin d posibil.
Viziunea evocată de Corel Ciapck în utopica-i piesă
P.JI" <Raţional Universal Robot) se concretizează cu fiecare
¡¡.Ştiinţa erează mereu noui şi surprinzători Roboţi, apti «-ă
'îndeplinească nu num ai m unca om ului, dar şi a anim alului.
La Paris, Henry Piraux, déla „Société Anonyme P h i­
llips" a inventat un câine mecanic care latră, urmăreşte pe
răufăcător, se repede la picioare şi — ceiace nici un câine
veritab'I nu s’a gândit p ână acum să facă — îl pune în im ­
posibilitate de acţiune, p rin tr’un puternic şoc electric.
Robotul canin a fost punctul de senzaţie al recentei ex­
poziţii de radio, care s’a ţinut la Paris. Are picioarele pre­
văzute cu roţi şi se m işcă cu ajutorul unor m o­
toare puse în contact cu priza electrică p rin tr’un
tir lung. Ochii îi sunt prevăzuţi, cu nişte lentile,
te dosul cărora se găsesc celule fotoelectri-
ce. îndată e se aprinde un chibrit, sau se
■ îndreaptă o lanternă în direcţia lor, lu m i­
na trecând prin lentile, determ ină un cu­
rent ce trece prin celulele fotoelectrice şi
e amplificat progresiv, în drum spre m o­
toare, de două lăm pi de radio şi numeroa­
se alte legături. Motoarele intră în acţiune,
câinele începe să latre şi se repede în d i­
recţia de unde porneşte lum ina.
Câinele sintetic prezintă marele avanta­
jul că nu poate fi cloroformizat. nici otrăvit
ii nici momit cu carne. Are chiar păcatul
de a fi prea incoruptibil: pe când câinele
natural, care doarme noaptea lângă poartă,
are noţiuni de discreţie, recunoaşte paşii
stăpânului, care se întoarce acasă la ore
mici chiar când paşii nu sunt tocmai si­
guri, — şi ştie că nu trebue să trădeze a-
cest fapl, discernământ de care robotul canin, e
incapabil.
Nu de mult un imens aeroplan se înălţa de pe
aerodromul din Sacramento, California, pilotat
de Maiorul Hugh. J. Kneer. Celalt Ioc era ocupat
deMr. E. A. Sperry m em bru al unei societăţi ce
a Întreprins fabricarea unor aparate de pilotaj
numite „gyroscoape”.
Ajungând la 2500 picioare înălţim e, Maiorul
Kneer se retrase dela volan, devenind un sim plu
pasager ca şi Mr. Sperry şi lăsă conducerea în
grija unui pilot automat competinte şi demn _de Maiorul Hugh I. Kneer cu avionul său. cum num ai un stradivarius poate produce. Pro­
toată încrederea, care m enţinu aeroplanul în-
Ir’un sbor egal şi rapid la aceeaş altitudine, până
taSan Francisco. Aci, M aiorul Kneer, îşi reluă locul la volan şi începu
să efectueze aterizarea.
Invenţia a suscitat m u lt interes, atât în cercurile; comerciale cat
şi in cele militare. M ilitarii văd posibilitatea de-a trim ite aeroplane în ­ fecţionările succesive.
cărcate cu bombe şi pilotate de aceşti roboţi susceptibili de conducere
prin radio — în oraşele inam ice, fără a se risca viaţa vreunui aviator.
Aceste aparate num ite giroscoape, se bazează pe p rin c i­
piul că un corp ce se învârteşte, rezistă oricărei tendinţi de
schimbare a direcţiei axei sale de rotaţie, faţă cu păm ântul.
Când aeroplanul îşi mişcă botul spre dreapta, spre stân­
ga, în sus sau în jos, giroscoapele se în c lin ă în direcţia opusă,
echilibrându-1. Aceste aparate au fost m ai de m ult adaptate
la vapoare, sub forma de busolă giroscopică. Şi acum m ai de­
parte, câteva spirite ingenioase la H ollyw ood, au lansat ideea ci­
nem atografierii câtorva din m a rii capelmaeştri d irijân d d i­
verse concerte; orchestranţii n ’ar m ai avea în u rm ă decât să
urmărească pe ecran m işcările baghetei, dispensându-se
de prezenţa efectivă a d irijoru lui. In al doilea rând, pro­
pun radioteleViziunea prin care un d irijo r la pupitru, ar
putea conduce o m ie de orchestre deodată
substituind pe alţi nouăsute nouăzeci şi nouă
dintre colegii săi. Şi acum, un inventator au­
striac lucrează la un automaton ale cărui
braţe şi picioare vor avea posibilitatea să
execute fantasticele m işcări ale unui
d irijo r de talia lui Toscanini. cJntr’un
im pecabil costum de seară, dirijorul
va fi pus în mişcare de o m aşină e-
lectrică. Inventatorul pretinde că ro­
botul său m uzical ar putea ajunge Ia
un asemenea grad de perfecţiune, în ­
cât să se impresioneze de-o notă falsă
şi să întoarcă capul spre locul de
unde a provenit, să-şi contracteze
trăsăturile în tr’un m od îngrozitor şi
să fulgere cu o privire roşie, pe violo­
nistul vinovat.
Dar mecanica a mers în m uzică
m ai departe: nu num ai că ne dispen­
sează de d irijo r în carne şi oase, dar
de dirijoru l robot, îm preună cu în ­
treaga orchestră dela vioară până la
contrabas şi instrumente de suflat.
Noua orchestră m ecanică produce o serie de
tonuri sintetice, pe care nici un compozitor nu
le-a visat vreodată şi n ici cel m ai desăvârşit cân­
tăreţ n ’a reuşit să le scoată, din vioară, trpmbo-
nul sau saxofonul său. Ea se bazează pe p rin c i­
p iu l film ulu i sonor şi fotoelectric.
Studiându-se sub o sticlă măritoare impresiile
lăsate de m uzică pe peliculă s’au obţinut sunete,
cedeul acesta a dat posibilitatea să se identifice
şi să se îndepărteze tonuri ce nu complectau armonios, bucata muzicală.
In teorie, nu se opune nim ic ipotezei ca totul să se facă in cele
din urm ă m ult m ai bine de către m aşini, decât de m âna om ului.
Aportul creerului um an e reclamat doar de p rim ii paşi şi de per­
A. E.
14 RtttlWl

La stânga sus: Georg Rernard Sta,ai

intală, a învăţat acum să conducă mM|
La r. ijloc: Efectul căldurilor. 0 poli|MI|j
copiii cari s'au scăldat în Hyde-Patk,
Jos: Miss Mary Ilelen Dekmeij afoiiMf
peraţie de apendicită în timpul călălomii
mijlocul oceanului. Vaporul o fosl opriipH
să poată salva viaţa bolnavei.
La dreapta: Siegfrid Wagner amriJ
interpretul operelor tatălui său, Ricinii
in ziua de 4 August şi a fost ¡imnii
August. La înmormântare a nsiifol|i|
(In fotografia noastră în fată, ¡ffmiji«),
T í ÜSTRATA

¡U Viagnei
1%’, gmurii
¡I i3M di 8
rm Umiii.

La stânga: Negustorul berline; Cíe- fV .J

ments a dovedit aptitudini artistice. _ »*
modelând din nisipul déla strand,
figurile pe care te reproducem si '
care sunt admirate de vizitatori. 'S /.
La dreapta: Anul acesta a fost o «M B l
căldură atât de excesivă in Statele-
Unite, încât în multe locuri au secat
fântânele. Vitele mor din pricina ' —j P ^ —*
lipsei de apă. Ilustraţia noastră arată
locuitori din Jefferson Countu in
Kentucky, prim ind apă. Madame Pin- — “«■*-—--
cerni în vârstă de 10b primăveri şi domnul Blanceau care
are decât 96 ani, am bii din Montmartre şi figuri bine cu­
noscute studenţimei pariziene, s’au logodit săptămâna tre­
cută şi au hotărît să facă menaj comun, fără să se căsă­
torească însă, deoarece am bii vor să-şi păstreze indepen­
denţă. Jos; Jamboreea cercetăşească dela Piatra-Neamţ.
Aşezarea taberei.
 R E A L I T A T E A IL U S T R A T A
LA C R IM I DIN CETATEA
lO L l
INIMILOR SFArAMA
V\VOOD...!
P ăm ânt m inunat, străbătut de parfum ul celei mai frumoase
poezii din câte natura a creiat vreodată.
Localitatea, cu cei mai frum oşi oameni depe păm ânt, cu tipurile
din lumea întreagă, ţel al atâtor iluzii, năzuinţi şi speranţe.
Ţ inut spre care se îndreaptă p riv irile atâtor m ilioane de tineri
cele m ai diverse, cu soarele cel m ai m inunat. Un adevărat Eden
modern...
Hollywood-ul se întinde din ce în ce. Aproape că nu-şi mai cu
noaşte m arginile. Distanţele nu mai contează. N ici banii. Un sin­
gur lucru contează: producţiunea. In fiecare an trebuesc lucrate
cel puţin 800 film e, pentru ii satisface astfel setea de cinematograf
a transoceanicilor.
Această extraordinară necesitate de producţie, explică dect
orice director de producţie, caută să lanseze, să ridice din obscu­
ritate vedete noui. Cheltuesc pentru ridicarea lor m ilioane şi îşi
riscă şansa pe această carte.
Durata unei stele?
Cinci ani.
Aceasta în p rin cip iu . In realitate „cassa” este aceea care
decide. Graficul reţetelor pe care le realizează, serveşte unei
stele ca foaie de temperatură; ea singură decide prelungirea
vieţii unui star. Această prelungire, este în genere rară; căci
cinci ani, petrecuţi în tr’un regim de glorie şi îndoială, de emo-
ţiu ni subtile şi m uncă încordată, transform ă starul, în tr’o
biata floare, ofilită şi veştejită.
Vedeta întreabă cărţile dacă i se va prelungi sau nu contractul.
C inci ani.
Acesta este termenul normal.
Vă gân diţi oare, la viaţa sufletească a stelelor, care ştiu că num ai
cinci ani vor străluci, pentru ca apoi să recadă în tăcere şi uitare?
Pe cât de fericită este cli,pa în care directorul de producţie chiam ă pe tâ­
năra necunoscută în biroul său şi îi spune: — „D om nişoară, suntem siguri că
dumneavoastră veţi fi o bună afacere pentru noi şi vă oferim un angajament cu
contract pe termen de cinci a n i“ — ,pe atât de tristă este aceea în care începe
2J dupst 1)1
Trei vedele lansate: Dorothy Sebaslian, Joan Crauiforil ¡ij
Anita Page.
să se gândească, că nu va m ai fi ce-a fost până acum, că sin
ei, a căzut depe firm am entul vedetelor.
Nu este însă mai puţin adevărat, că în cei cinci ani, vei
este supusă unei oboseli atât de extenuante, trebuind să st;
dapteze atâtor cerinţe şi c ondiţiu ni,încât odihna care urma
după un tim p relativ îndelungat de m uncă încordată şi a
cium sufletesc continuu, este bine venită.
Doi ani, sunt consacraţi lan sării; se face publicitate)
toate formele; se fac sacrificiile cele mai inimaginabilele
ventează căsătorii, sinucideri, accidente, divorţuri şi alte
cruri senzaţionale, spre a atrage atenţia în jurul vedetei. Văi
m inţiţi, desigur, că acum câteva luni, cele mai mari publici
din lume, anunţau cu litere grase, sinuciderea Clarei Bow.Ot
nucidere rom antică. Se spunea, că şi-a împlântat un cuţit!
in im ă. Dacă v'aş spune că totul n ’a fo.st decât poveste, aţi ere»
Blufful fusese lansat de un ziarist american şi a prins alilj
bine, încât în mai puţin de două săptăm âni,’ o lume inlrtţ
de cinefili entuziaşti, plângeau de m ila Clarei Bow.
D upă aceşti doi ani de lansare, urmează un an penlm
pogeu. Vedeta a pătruns în gustul publicului. Este anul îmi
ştie să se comporte cel m ai bine, anul în care a învăţat
de-a fi vedetă.
Singurul an la care se gândeşte o vedetă, este al cinctll
nim eni nu urmăreşte în acel an, cu atâta pasiune ca daii
curba reţetelor. In fiecare zi, vede necunoscutele care suntI
scrise în şcoalele de cinem atograf şi cari vor fi stelele sul
1935. Cu câtă melancolie, cu câtă tristeţe le priveşte. Curat
mai vrea să fie odată tânără, necunoscută. Spectrul morţiisj
dintre vedete, o urmăreşte fără încetare.
Şi steaua în jurul căreia s’au cheltuit atâtea milioane,!
rei frumuseţe a fost atât de slăvită, plânge lacrimi grele.
La sfârşitul p rim ilo r patru ani de activitate este chemi
de directorul de producţie; acesta deschide cu aer solemn:
gistrul respectiv şi îi spune:
— „Ne-aţi costat atât... Ne-aţi adus atât... Sunteţi o
proastă... sau bună... după cum e cazul... sau însfârşit... vă
străin” .
A! Cu cât nesaţiu aşteaptă ele acest „vă păstrăm”.
Şi totuş, cât de rar îl rosteşte directorul de producţie.
N im eni nu plânge vedetele, care nu m ai sunt întrebuinţai
în cinci ani, ele au câştigat destul pentru a se consacra delii
tiv bu curiilor fam iliare. Logică americană.
Pentru a-şi lansa vedetele, firmele americane încep putii
citatea cu un an înainte şi Hollywood-ul cheltueşte o sută<
m ilioane dolari pe an (16 m iliarde le i), pentru publicitate!!
Publicitatea casei producătoare, apoi a vedetei, apoi ii
m ului. Publicitatea cea m ai constisitoare este cea din paji:
din m ijloc, colorată din „Saturday E vening Post” : opt miii
dolari (peste un m ilion trei sute de m ii de lei) pentru mii
serat. T irajul acestei publicaţii săptămânale este de treii
lioane. Fiecare exemplar este citit de cel puţin trei pefsoa
în fiecare fam ilie. /
Hollywood-ul are un cartier special al stelelor de prim
rang, „Beverly H ill” . Când o stea a câştigat destui bani, îşi roi
strueşte o vilă îm prejm uită de arbori şi flori.
!l August 1930 R EA L IT A T E A IL U S T R A T A 17

Aci se află vilele lui Charlie C haplin, Douglas
inson, Maurice Chevalier, etc...
Iar dintre stelele n o i , B e s s ie
mette M acDonald...
Hollywood, ţ in u t al t u t u r o r
ii crude.
Fairbanks, Gloria
L o v e , A n it a Page, Jo a n C ra w fo rd ,
s p e r a n ţ e lo r şi al d e c e p ţ iilo r
Hollyw ood, unde toate femeile pe care le întâlneşti în stradă,
de la liceana de 13 ani p ână la fata din casă, ţi se par adunate
pentru a lua parte la un concurs internaţional de frumuseţe.
H ollyw ood, unde în zece m inute eşti obosit de a fi văzut prea
c e lo r multe femei frumoase!
Un m ilio n de oameni trăesc aci prin film , pentru film , în jurul
film ulu i: actori, autori, m uzicanţi, ziarişti, p ărin ţii şi prietenii celor
de m ai sus, toţi cari au venit să trăiască aci, în acest ţinut m in u ­
nat, sub acest climat încântător, în această lum e de vis; bătrâni
cari vor să-şi sfârşească viuţa în soare, negustori cari au venit aci,
refugiaţi din tum ultul m arilor citadele, toţi au un raport oarecare
cu cinem atograful; stele prezente care strălucesc, stele viitoare care
palpită de emoţie, stele trecute, care pălesc nevrând să se depăr­
teze. Ce luptă, ce selecţiune! C âţi n ’au trebuit să abandoneze lupta!
Manucureza care se ocupă de voi, vânzătoarea care vă serveşte,
dactilografa care scrie la m aşină, toate au visat glorie şi -bogăţie,
unele mai frumoase ca celelalte, au venit din cele ipatru colţuri ale
Americei, pentru a-şi încerca norocul. D upă eşec, şi-au micşorat
pretenţiile, nu s’au putut însă îndura să se reîntoarcă în patrie,
fără a fi reuşit; şi au rămas... p rin cip alu l este că sunt la Hollywood...
si speră mereu!
Iată de ce, pe străzi, la teatru, în spatele vitrinelor superbelor
magazine de flori, veţi vedea figuri, siluete, dintre care cele mai
puţin perfecte ar obţine un prem iu de frumuseţe la orice competi-
ţiune m ondială. O chii sunt m inunaţi, buzele surâzătoare, ţinutul o
cere — dar în misterul de nepătruns al fiecărui suflet, sunt lacrim i.
Şi aceste gingaşe păpuşi de porţelan trăesc, joacă o tragedie, care
nu se va sifârşi niciodată.
A fi „star” !
Dacă ar şti ele ce înseam nă aceasta!
Să te scoli de vreme, pentru a fi la ora indicată la datorie, a
fi mereu la dispoziţia regisorului. Să reîncepi de două zeci de ori
o scenă, din cauza unui gest im perceptibil, dar nelalocul lui.
Să fii mereu extraordinar de elegantă, pentru a-ţi m enţine pres­
tigiul.
(Continuare in pag. 18)

letm Arlhur... Să fie fotografia un simbol al inim ilor

sfărâmate Iu Hollywood?

Nancy Carrol. vedeta pe care Paramount o lansează cu orice sa­

crificii. Stânga: Jackie Coogan, va mai avea el succesul de odinioară?
 18 REA L IT A T E A IL U S T R A T A 21 dugustlIJ:

Să nu vorbeşti prea m ult despre

tine, pentru a evita un scandal,
dar să vorbeşti destul pentru a-ţi
men{ine reclama. Să ai mereu ae­
rul fericit, chiar în clipele când
teama declinului îşi turbură inim a.
Surâzi, surâzi, surâzi...
Aci, ca peste tot, domneşte con­
semnul: „Păstraţi aerul fericit” ,
„surâdeţi”.
Să pari femee de viaţă, când de
fapt trebue să te fereşti de excese;
să m ăn ânc i şi să bei cu prudenţa;
să părăseşti o reuniune tocmai în
clipele cele m ai amuzante, pentru
că trebue să fii bine dispusă a do­
ua zi dim ineaţa la 7; să eviţi cu
orice preţ sbârciturile; să nu râzi
peste măsură, dar să ştii a executa
un surâs de atâţia centim etri^ —
nici unul m ai m ult — întovărăşii
de o privire languroasă, care tre­
bue să se exprime în aceeaş secun­
dă, în tr’un perfect sincron; „Aten­
ţiune! p riv iţi dom nule! Aveţi ae­
rul serios! Surîdeţi! P riv iţi! Bine!
înc ă odată! M ulţumesc!’ ; mai pre­
sus de toate, trebue să te fereşti
de-a plânge; să îm p ied ici orice o-
boseală a corpului; să renunţi
complet la maternitate, în tim pul
ascensiunei; nici odată să nu fii
bolnav, şi să nu uiţi, că n’ai decât
un singur stăpân, pe care trebue
să-l păstrezi cu orice preţ: con­
tractul.
De aceea, Clara Bow păstrează
p rivirile atât de strălucitoare, E-
velyn Brent aerul misterios, Nan-
cy Carroll ochii de copil visător,
R ichard Arleen calmul, Mary Bri-
an, voluptatea, care-i străluceşte
atât de ispititor în ochii negri de
tăciune, Anita Page şarmul unei
păpuşi adorabile...
O chii a cinci sute de m ilioane
de oameni sunt fixaţi asupra lor şi
în fiecare noapte douăzeci de m i­
lioane de tineri, visează a fi la fel
cu „ei”.
Cum să nu lupţi când lumea în ­
treagă îţi analizează figura luată
în p rim plan, căutând să-ţi găsea­
scă cel m ai m ic defect.
Surâsuri fotogenice... lacrim i de
glicerină... plânsele sufleteşti...
Acesta este Hollywood-ul...
Cetatea gloriilor trecătoare, ora­
şul m arilor pasiuni şi a luptei în ­
cordate...
Hollywood-ul tuturor nebuniilor
ilu ziilo r şi speranţelor...
Hollywood-ul in im ilo r sfărâm a­
te... In im i cari în durerea lor
varsă lacrim i...
L acrim i din cetatea in im ilo r
sfărâmate... ION GOLEA
0 capod’operâ a răbdării
Tabloul din m ărci al lui F r a t e r P a t e r n u s Stoss
AMINUL de orfani din Spei-
singer păstrează cea m:i
interesantă lucrare de artă
a Yienei, tabloul făcut din mărci,
de Paternus Stoss. Acest tablou nu
are pereche în toată lumea, esle
o m inune a technicei şi a com bi­
naţiei de culori. A ni dearândul a
lucrat creatorul, u rm ân d o idee
fixă. oare-i dădea putere şi răbda­
re supranaturală.
In sala de p r im ir e a orfelinatu­
lui se află, pe u n u l d in pereţi, a-
ceastă m inune. Căm ăruţa nu-i m u­
zeu şi n ic i galerie de tablouri, de
aceea acest tablou nu e prea cu­
noscut.
De curând, un am erican, a ofe­
rit o sumă fabuloasă pentru acest
tablou. Călugărilor orfelinatului
li s’a părut însă prea mir’ ă, pentru
m unca de-o viaţă întreagă, a fostu­
lui lor profesor de desemn şi se­
cretar al direcţiei.
Tabloul reprezintă o copie fide­
lă a „Cinei cea de tain ă” a lui Leo-
nardo da V inci. Atât com binaţiile
„nus. E foarte interesant de obser­
de culori cât şi toată execuţia sunt
atât de perfecte, încât aproape nici
nu-ţi vine a crede că au fost com­
binate de o m ână de om. Fratele
Stoss a fost la început profesor de
desemn la c ăm in ul de orfani din
Alser şi se bucura de stima elevi­
lor şi iubirea colegilor. Mai târziu
avansă la gradul de secretar al d i­
recţiei.
Frater Stoos îşi pierdu m inţile,
dar in momentele lucide, lipia
m ărcile —- pe care le strânsese ani
dearândul — pe o bucată mare de
lemn.
Tabloul măsoară 160X80 cm. şi
astăzi e păstrat în tr’o ramă frum oa­
să de lem n cu sticlă. La o depăr­
tare de trei paşi nu se mai dis­
tinge dacă tabloul e făcut din
m ărci, ci se crede că e o foarte
reuşită copie, după tabloul lui Da
V inci. Artistul a m ai avut şi darul
de a se fi putut transpune cu to­
tul în gustul şi felul de «iu t ii al
lui Leonardo da V inci, ceeace a
contribuit cel m ai m ult la reuşita
operei ^ sale. E l a compus această
operă în cinci ani, în tr’una din
m ănăstirile din Aachen, un.le se
retrăsese.
Fraţii, cari au căm inurile răs­
pândite în toată lumea, corespon­
dează foarte des, de aci şi abun­
denţa de m ărci a lui Frater Pater-
vat ce precis a lucrat acest creer
bolnav. De exemplu, ca să redea
m ai bir>e umbra genelor, a tăiat
pe rând m arginile m ai m ultor du­
zin i de m ărci, le-a lip it unele peste
altele şi a reuşit să dea o expre-
rie negrăită tabloului. Opera a fost
înfăp tuită între a n ii 1885 şi 1890,
se crede că m ărcile cari poartă
anul 1895 ar fi fost înlocuite de
d e E g o n Michael Sal»
u n ii corectori interesaţi, cariarj
vrut să păstreze în colecţii
m ărcile m ai vechi. Acest li
conţine mărci din prima emisii
şi care reprezintă o valoare«
siderabilă. Un filatelist a prejoil
cest tablou — bineînţeles niinfl
valoarea m ărcilor — la muHt*
de m ii de lei.
Se spune că artistul ar n u l
făcut un tablou din mârci pojlJ
m ult m ai m ic însă, şi cârc rtJ
zenta fam ilia sfântă, dar careJ
din păcate — s’a pierdut, inIii
pul războiului mondial. Operai
ne arată că a fost un om fnfl
inteligent şi spiritual, Aşa dt|
xemplu, i-a lipit lui .Iuda, omul
de MO heller pe piept, care săana
lească nelegiuita lui faptă (val
rea lui Isus pentru 30 arginţil.l
lucrat atât de precis, în-cât [ 1
şi m âncările de pe masă le-afd
din m argini de mărci. Se ştiţi
pe planul din fund al tablonliil
întrevede un oraş, până şi pe»
la l-a redat minunat, cu ajnlil
ştam pilelor depe mărci.
*** j
Un fost elev a lui Frater Pili
nus, se strădue acum să lucrat!
el un astfel de tablou, e însă J
doelnic dacă ve reuşi, căci ud
o m inte bolnavă e în stare săad
că la bun sfârşit, un astfel dtl
cru migălos.

Cei cari cu a d e v ă r a t fa c p ro p a g an d ă ţării... t Z Z , ? H

De câtva timp, coloanele ziare­
lor relevă, cu o extraordinară a-
bundenţă de elogii, succesele unui
talent de o precocitate fără prece­
dent. Nu numai ziarele noastre, ci
toate publicaţiile străine, care au
avut prilejul să admire această re­
velaţie artistică, supranumită ,,în ­
gerul cu harpa”.
E o minune, un geniu, un feno­
men, dacă vreţi!...
Se numeşte Doina-Nora Mihăi-
lescu; nume care a străbătut întreg
pământul, ducând odată cu faima
lui, mândria ţării în care s’a năs­
cut.
Rudă apropiată a eroului naţio­
nal, Eremia Grigorescu, deşi în
vârstă numai de şapte ani, micuţa
Nora este o harpistă desăvârşită.
Şi e pentru prima oară in analele
artistice ale lumii, când un copil
la o vârstă atât de fragedă a reuşit
să fie stăpân pe technica unui in ­
strument muzical atât de preten­
ţios.
începând dela patru ani şi ju ­
mătate apare pe scenă — când a
cântat pentru prima oară, în faţa
reginei Maria, a cărei protejată a şi
rămas până astăzi — Doina-Nora
Mihăilescu a repurtat succese stră­
lucite, spre bucuria mamei sale,
care s’a ocupat s’o iniţieze în tai­
nele acordurilor harpiste. Şi-a în ­
suşit gamele, abilitatea şi precizia
m ânuirii coardelor, într’un timp
surprinzător de scurt, ajungând as­
tăzi, se interpreteze, ca o virtuoză,
opere de Marc Delmas, Mozart,
Castaldi, Tournier, Petrini, Ilassel-
mans şi Brediceanu.
Vara aceasta, câteva producţii în
sălile pariziene au sedus tot ceea­
ce are Franţa mai select ca profe­
sionişti şi amatori muzicieni. Cri­
ticii au inundat ziarele cu articole
entuziaste. In ,,Les Artistes D’Au­
jourd’hui” îi este consacrată prima
pagină. Figaro, Excelsior, Candide,
etc. Unul dintre ele scrie de pildă:
„Se pare că an înger a coborît
C itiţi to ţi azi :
Z Â M BdeECT UCIGAŞ
A R O L A PROSPERI
D OIN A NORA M IH Ă ILE SC U in „ L E C T U R A " Floaraa lite ra tu rilo r străine
„Copilul-minune, cu faţa /ini,!
ochii limpezi, visători, are dt'm
lităţile unei artiste mari. I,n mâ
când alţi copii abia de ’/ictpl
descifreze notele, Doina-Xmlf
hăilescu, proligioasa harp/siaul
ginei Maria, excelează în leckm
supleţă şi gust muzical. I
„Micuţele şi delicatele ei wiil
aleargă cu o surprinzătoare mim
zitate de-alungul coardelor dela
pă. Notele pornesc precise
brante; sglobii, voioase, pareiI
a fi lansate de infinita puri/uiţi
acestor degete de copil.
„Te simţi copleşit de emojitl
faţa acestei fetiţe, care jo/ijle
cu operele lui Mozart, cu mm
secolului optsprezece şi cu ti
moderne, cuşicum s’ar anml
mica ei păpuse...”
1.1
 19
R EA L IT A T E A IL U S T R A T A
/(ugusf 19J0

PU TEREA GAND IREI

jC PISCURILE A lpilor Ruwen- Viaţa pe acest pământ a început în ocean, sa desvoltat Com parând figura o m nlul, cn fi­
f ion, - lângă Equator, în A- în mod ciudat, influenţată de climă şi hrană, dar mai pre­ gura m aim uţei, aveţi în la ţă două
— zăpada e veşnică. Jos, la sus de toate, de minunata forţă a creerului,numită g â n d i r e . m a ri etape ale d r u m u lu i parcurs
si.de vulcanului Mikino, se gă- în decursul vrem urilor dela vio­
|nkcalda pădure a gorilelor. Pu-
Fotografia celor două capete şi a celor două perechi de lenţă, la calm ă reflexlune.
iti «dea aci capul şi braţele ridi- mâini, ilustrează acţiunea cugetării asupra fizicului. In epocile trecute, acum un m i­
ate, ale anei gorile (mascul) prin- Deosebirea între cele două figuri, nu e decât o dife­ lion de ani, străm oşii noştri, n u a-
m pădurile ecuatoriale, renţă de intelect. rătau m a i bine, decât faţa acestei
tal animal cântăreşte 203 kgr. Şi gândirea în creerele voastre, — deşi rezultatul nu se gorile.
un o înălţime de 2.50 m. Pusă Cugetarea a determ inat deose­
llrt cuşcă dimpreună cu 40
poate vedea cu ochiul, — poate pune între voi şi urmaşii
voştri, o deosebire tot atât de mare, ca între omul cugetător birea.
meni puternici ca lostul campi- A n a lizaţi gura oribilă a gorilei,
koieur Dempsey, această gorilă şi gorilei. nasul hidos, ochii sălbateci, m ici
, ,i«' i-ar face bucăţi, cu uşurinţa şi apropiaţi, unde niciodată n’a
i care un copilaş ar distruge o l’ar fi pu tu t omorî. Toate îl înfri- M intea o m u lu i coniecţionează o sclipit vreun gând, ci n u m a i u ră
J|m . , ccşau, în tim p ce gorila nu se te­ carabină in t r ’o fabrică, un glonte feroce.
Vedeţi in stânga ilustraţiei m â in i mea de nici unul. exploziv în tr’alta. Observaţi cât de jos sunt acum
| gorilă, iar de desubt, m â in i o- O m u l N ordulu i m a i mic, m a i urechile om ului. Cu un m ilio n de
ijti: Deosebirea p rin cip ală e slab în m uşchi, îşi căuta scăparea, V ânătoru l african în tâ m p in ă go­
ani înainte, creştetul capului era
; degetul cel mare. Gândirea a ascunzându-se în caverne, căţărân- rila. Calm, degetul lun g şi subţire, drept deasupra nivelu lu i ochilor şi
Imitat degetul cel gros; după du-se în pomi. apasă pe trăgaciu. Glontele explo­
dează în piep tul a n im a lu lu i, luîn- urechile aproape de creştetul ca­
:una desvoltat şi fruntea o m ulu i Trebuia să gândească. p u lu i.
iii dreapta. Gorila e u ră şi fero- Şi aci sta salvarea şi progresul du-i viaţa. Gândirea, raţiunea a în ­
dtate, dublate de forţă brută. vins violenţa gorilei. Cugetarea a format încet, dea-
său.
Fijnra omului reflectă gândire Observaţi opera g ân dirii: a în ă l­ lu n g u l vrem urilor acest craniu,
Expresia de pe figura gorilei, o
alină, analiză, raţionament în loc vedeţi grotesc im ita tă pe faţa u n u i m in u n a t tem plu al intelectului.
ţat fruntea, a cizelat faţa, bărbia şi
li ară, argumentare în loc de lo- ccpil p.ângând. nasul om ului. Oricine ştie, că. p rin anum e exer­
ciţii, se poate desvolta fiecare muş-
O puteţi vedea pe feţele boxeu- Vedeţi cum g ân dul aplicat cu
fiecare din noi poate analiza a- rilor cărora legile noastre disgraţi- dexteritate m ecanică a desvoltat chiu al corpului; ilustraţia aceasta,
«te două feţe o jum ătate oră şi oase le perm it să se lupte în p u ­ m âna omenească, m ă r in d degetul ne arată ce m u lt se poate iace,
ti cugete adânc, privindu-le. p rin tr’o raţio nală exercitare a cre­
blic. cel gros, a ltă dată, doar o ghiară,
Sunt fe(ele a doui fraţi, după sa- erului. Cele două fig u ri şi cele două
P uteţi vedea ceva din expresia şi care acum e un preţios ajutor,
perechi de m â in i, ne dau o sută «ie
naţi, fraţi separaţi în fim p de un gorilei pe feţele oamenilor, încer­ pentru oricare dlin cele patru de­
gete. învăţăm inte.
mliou de ani. când să se înşele u n ii pe a lţii sau
Fiecare din noi avem ceva din certându-se ca nişte câini, pentru Figura şl m âin ile gorilei, repre­
P riv iţi m ân a gorilei, grosolană, şi zin tă m a te ria lu l n e lu c r a t al forţei.
«bele figuri. un fleac. inform ă, o sim p lă cange, de care
fiecare are momente, când ura Figura ţ l m âin ile o m ulu i e pro­
Fiecare tată şi m a m ă c ăru ia îi se serveşte, pentru a lovi, sau pen­
ieşteaptă gorila in sufletul Iul. Din cade în m â n ă această pagină, ar tru a apuca o cracă. dusul lu c r a t ia r g â n d ir e a e fa b r i­
Mei», fiecare luptă îm potriva go- trebui s’o arate şi s’o explice copi­ ca ntu l.
tilel şi se sileşte să recapete cal­ ilor, să le arate deosebirea între
ini figurei din dreapta. cugetarea calm ă, ce se oglindeşte
Incorpul acestei gorile, oasele şl pe faţa o m u lu i şi între turbarea, Participaţi şiDvs.
toileorganele sunt la fel cu ale o- ce schimonoseşte faţa m aim uţei.
înlai Construcţia creerului, cu
mJo două împărţituri, controlând
In această ilustraţie, gorila atacă
această problem ă :
la marile excursiuni
părţileopuse ale corpului, e aproa­
peidentică..
„Cum pot om orî şi în lă tu ra ceea
ce-mi displace, cum pot să-mi im ­
organizate de revista
Ştiinţa ne spune că, la început, p u n voinţa p rin violenţă?” o ve­
iiilnle cu un milion de ani, acest deţi, cu braţele ridicate spre dis­
omşl această maimuţă, erau foar- trugere. Nu are altă metodă.
Realitatea Ilustrata
!• apropiaţi lntelectualiceşte: g o n ­ O m u lu i, problem a i se înfăţişea­ 1) Trei s ăp tăm ân i in Ita lia (5— 24
ii inpădurile tropicale şi a n im a lu l ză astfel: Sept.) Lei 35.500. 2) Trei să p tă m â n i
ceavea să devină om, tră in d în „Cum să Înving forţa şi violenţa, înco n ju ru l Europei (6—-25 Sept.) cu
Nord lângă Europa Mediteraneană p rin dreptate şi înţelepciune ?” oprire de 10 zile la Paris, Lei 27.000.
ji Nord-Vestică. F ă ră să uzeze de forţă, cl n u m a i In aceste sum e se cuprind A B ­
Gorila era un monstru puternic, de in v izib ila putere a creerului, o- SOLUT toate cheltuelile, p ână la
capabil să ţină piept u n u i leu. Cu
cBn(ii şi mâinile, îşi putea în fru n ta
m u l a pus in serviciul său Cascada u ltim u l bacşiş: hoteluri de lux,
N iagarei ce are puterea u n u i m i­ restaurant de p r im u l rang, vagon
|ipedepsi inamicii. Se baza deci pe lion de gorile la u n loc. restaurant şi vagon special cu ipa-
r - CEASORNICUL
leiti-1 brută Şi niciodată n’a stat Aceeaş putere a gânditei, captea­ turi, nenum ărate excursii cu auto­
Dl PRECIZII
ia cugete, căci niciodată n’a avut ză şl se serveşte de lu m in a fulge­ mobile de lux, in tră rile la muzee
tevoe. ru lu i, care face pe gorilă, să se în- şi la localurile de distracţie, etc. n n a o
Creatura ce avea să devie om, covoaie de teroare şl care gonea pe Cereţi prospectul la adm inistraţia
ira slabă şi timidă. oam enii sălbateci, urlfind spre ca­ z ia ru lu i nostru «şi v i se va trim ite Vt AT k T U fâ
Unul dlntr’o duzină d e a n im a le vernele lor. gratis. înscrie ri se primesc n u m a i
p â n ă Ia 28 A ugust cor.
 REA LIT A T E A ILU STRATA

Prea m ultă politeţă .. se acuze pe nedrept şi să ispăşeas­ toare de m inuni şi suveranul se­ zită trecătoare, Afrodîla, nliifdj
că o crimă săvârşită de altul, de­ xagenar se înapoie în In d ii având din spuma Mării, s’a /io/mi ii»
* CUM câtva timp un hoţ se cât să-şi vadă iubita expusă unei obrazul unui tânăr de 30 de ani. crotească, cu zâmbetul ei ¡cmi»
introduse in locuinţa nesu- ştirbiri a bunului renume al fam i­ Şi mai romantică e istoria ace­ tor, piaţa mare din JVj/rtgjln
praveghială a unui bancher liei sale. lui englez, plecat acum cinci decenii N’a venit se înţelege in cm
din Chicago plecat din oraş. Toc­ Oare d-ra Pizzargali va şti să in In d ii şi îmbogăţit acolo. Ajuns la
mai pe când se îndeletnicia cu îm­ aprecieze gestul acestui cavaler, oase, ca acum câteva milenii; tti
o vârstă mai înaintată se înapoie piatră, şi e opera unui scdM
păturirea covorului persan din bi­ sau în timp ce el stătea în preven­ in Anglia cu speranţa să se căsă­
rou. uşa se încue dela sine şi fiind ţie şi-a găsit un alt prieten? Te maghiar Sigmund Kis/aludi, i;
torească cu aceea, pe care o iubea ca şi modelul ei antic din Ilijj
lipsită de mâner, hoţul se văzu pomeneşti că îi va fi ruşine să de­ de mult, dar pe care n’o luase de din Efesus, Venera din
prins. Toate străduinţele sale de a vie soţia unui ,,crim inal”, chiar soţie în tinereţe, din pricina sără­
se elibera din această închisoare dacă această crimă a fost comisă haza e goală, goală din cap ;a
ciei sale. Nu îndrăzni însă să se ’n picioare. Nu poartă nici soiilij
neprevăzută, rămaseră zadarnice. numai în imaginaţie şi din prea înfăţişeze în faţa iubitei, cu chipul
In cele din urmă avu o idee ge­ multă dragoste. şi nici măcar un cât de primii
lui sbârcit, când dânsa purta în chilot de bae. Veţi conveni j
nială. Apucă receptorul telefonu­ suflet imaginea adolescentului de
lui şi chemă poliţia. A întineri, întinerire pe vremuri. Chirurgul îi făcu ope­
d-voastră că cetăţenii orăşelului»
— Ajutor, hoţii! Săriţi! mă o- motiv de indignare. 0 femei 01
raţia de rigoare, căsătoria avu loc,
Î
moară! strigă cu disperare. Trecu­ NTINERIREA. ■ — lată marea în mijlocul târgului, e un iaă
marea problemă a zilelor dar soţul nu bănuia că, cu o săptă­ intolerabil. Pe de altă purlt iii
ră 10 minute şi pungaşul se fră­ mână mai înainte, şi soţia lui fu­
mânta cum ar putea să scape din noastre/ Bătrâneţea a ajuns un e vorba de o operă de artă, ti
sese la acelaş chirurg, in acelaş
acest bucluc. Apoi auzi paşi, uşa spectru hidos. Chirurgii specialişti scop...
nu era chip s’o distrugă p,
se deschise brusc şi se văzu in faţa ar putea povesti multe, în legătură Chirurgul londonez e convins că simplu. Localnicii au găsit oiA
a cinci poliţişti. Pungaşul tocmai cu acest deziderat. Aşa de pildă, peste 50 de ani nu va mai exista ţie ingenioasă. Au pus-o în aplic®
se pregătia să ridice mâinile în soţia unui medic din Shangui a nici un obraz, care să poarte urmele în timpul nopţii, iar când ii a
sus, când se întâmplă minunea, ca făcut o călătorie de 20 de m ii de bătrâneţii. Operaţia cosmetică va zi, zorile trandafirii se rewm
poliţiştii să i se adreseze cu nume­ kilometri, pentru a s$ supune la deveni un lucru lot atât de nor­ peste târg, ele au găsit pe Vun|
Londra unei operaţii cosmetice, îmbrăcată într’o cămăşulă di il
le domnule Hudchen, numele ban­ mal, precum e socotit astăzi trata­
cherului plecat. care să-i redea obrazul neted din telă, din cele mai elegante.
mentul măselelor bolnave.
— Aşa dar, mister Hudchen, aţi tinereţe. Chirurgul londonez Wil- E încă foarte îmbucurilt
fost victima unui atac banditesc? lie spune că doamna n’a povestit Venera din Nyregyhaza Nyregyhazienii uu găsit dt
îi spuseră. Aţi fost rănit? soţului nimic de scopul călătoriei
RĂŞELUL Nyregţ/haza din viinţă să- îmbrace statuia imi
Hoţul îşi veni repede în fire, îşi sale, ca să-i facă o surpriză la îna­ cu horbotă; în scrupulozitatei
poiere. Ungaria e un orăşel cât se
aşeză cravata, se pipăi pe tot tru- Un alt caz este acela al unui poale de moral. De câteva morală s’ar fi putut foarte bine4
pul şi răspunde uşurat: ,,Se pare maharadja din Indii, vestit în ţara zile are parte, spre marea indigna­ învestmânteze într’un capot dtft\
că nu”. Apoi poliţiştii examinară re a locuitorilor săi de o vizită nelă. Dar te pomeneşti cu in litj
sa prin trăsăturile demne, energi­
casa, constatând că hoţul fugise, foarte imorală. ce scriem aceste rânduri
ce şi autoritare ale chipului său.
lăsând uneltele în locuinţă. In timp Dar odată cu bătrâneţea faţa lui D-na Venera în persoană a bine­ întâmplat aşa.
ce poliţiştii confiscară aceste ins­ voit să facă târgului Nyregyhaza Te joci cu morala laX|
se brăzdă şi simţia că supuşii pierd
trumente, hoţul vărsă o lacrimă pe cinstea vizitei ei — o cinste per­ haza?
încrederea în el. Atunci plecă la
furiş. Londra, se supuse operaţiei făcă­ manentă, căci nu e vorba de o vi­ DUDUIA GRĂDINARII!
Apoi i se adresă întrebarea da­
că putea să descrie hoţul. Punga­
şul svelt, elegant, dădu din cap
foarte emoţional, afirmând că ho­
D a ţ i co
ţul fusese un om înalt şi sdravăn,
înarmat până în dinţi. Poliţiştii în-
cheiară un proces verbal amănun­
p e t r o l pe
ţit şi spuseră apoi: Domnule Hud­
chen, vă rugăm să lăsaţi toate aci,
aşa cum se află. până ce vor veni
pâr
N ici un produs nu posMI
detectivi speciali ai secţiei crim i­ in a c e l a ş g ra d , propriellj
nale. E i se vor ocupa de rest. Vă s tim u la n te şi curative peiht;
salutăm. r ă d ă c in a părului, ca peWt
Radios, hoţul îşi însuşi toate o- D e m u lta vreme, s'a constattl
biectele de valoare şi se făcu nevă­ in ir'a d e v ă r c ă lucrătorii de ii
zut, datorită politeţii excesive a s o n d e le petrolifere au toji ti
poliţiei americane. p a r e x c e p ţio n a l de frumoii
P u te re a d e pătrundere liig
Cavalerism modern c u n o s c u tă a acestui lichidl i
p e rm ite a se îmbiba adânc(f
jp& BRU B A D U R ll şi truverii din ţe sătu rile pielei capului f iii
epoca medievală au pierit a c ţio n a direct asupra rădici»!
şî a g land elo r capilare, I
de mult; totuş n ’a pierit în­
că cu desăvârşire spiritul de cur­ P E T R O L ul HAHN este J
petrol concentrat şi chimic»
toazie din acea epocă. Şi nu e nu­ care , p rintr’o tratare specii#
mai decât nevoe de-o armură me­ de laborator, devine neinfc
dievală, spre a dovedi un cavale­ m a b il, d e g ajat de oricesubstiif
rism dus la extrem faţă de femeea g ra s ă s tră in ă şi de orice ims
iubită. E drept că în epoca noas­ n e p lă c u t. M ai mult, eficacitate!
tră a camaraderiei dintre sexe, ca­ s a este sporita prin adaogirn
valerismul e o floare rară, dar că de su b s ta n ţe vegetale, minufa
d ozate.
n ’a fost stârpită încă cu desăvâr­
şire, o dovedeşte următorul caz, O p r e ş t e căderea pârul»,
desbătut acum în faţa curţii cu d is tru g e m ătreaţa şi traleazlk
m o d e ficace toate afecţiunii
juri din Versailles: p ăru lu i.
Un italian, anume Angelo Ma-
cher, a fost arestat pe baza pro­ D E VÂNZARE LA:
priilor sale declaraţii, acuzat fiind F a rm a c ii, Droguerii, Parfum««,
de-a fi ucis pe compatriotul său S a lo a n e de Coafat, etc.
Morloti, în timpul unei certe în-
Ir’un han, proprietatea soţilor ita­ 2 .0 0 0 .0 0 0 lam e de ras
lieni Pizzargali. In cursul desbate- Institut Cosmetic Medical P e tr o l«
rilor, martorii afirmară că Mor­ (Institut de in iram nse tare)
Ştirbei-Vodă N o. 34. Tel. 311/44
loti a fost asasinat de către băiatul
hangiului, într’o încăierare în ca­
re Macher dimpotrivă apăru pe
Morloti. Macher protestă cu toată
Dr. F. KOVACS
Specializat la Viena
B oli de piele şi cosmetică. Diater-
I H a ho
energia, jurând că spune adevărul mie, Raze ultraviolete, Fizioterapie, Prescrâs demtn
in afirmaţia lui, învinuindu-se a fi îngrijirea fetei. Distrugerea radicală
ucigaşul victimei. a p ăru lu i de prisos, sbircitu ri, negi, corpul medical
coşuri, pistrui, semne de naştere.
Totuş adevărul a fost descoperit. Tratament de întinerire. Cură de
Macher iubeşte pe fata hangiului ■a v i i d z iln ic ia ta a tă sU M k locală şi generală, yarice, etc.
şi voia s’o ferească de ruşinea de
a avea un frate ucigaş. Prefera să
lumea — Yftnzarca produselor proprii —
Citiţi „LECTURI
 ! dufust 1930 REA LIT A T E A ILUSTRATA 21

La Sport si Jo c
întrebuinţaţi Cremă Nivea. Căci graţie conţinutului ei de
Eucerită, care se găseşte numai în Cremă Nivea, pătrunde
uşor în piele, şi numai Cremă pătrunsă poate să dea un
rezultat binefăcător.

C R EM Ă N IVEA
evita efectul uscarei pielei in aer; întăreşte eiectul bron-
zărei a luminei şi razelor solare, chiar şi pe vremuri no-
roase, şi evită pericolul arsurilor solare.
Lumină, aer şi soare si pe lângă aceasta Cremă Nivea!
D o z e : L e i 1 6 .- , 3 4 .- , 7 2 .— . T u b u r i: d in c o s it o r c u r a t: L e i 3 0 . - , 4 5 .-

Iramoşi. — Fii bine venită ! m ânia, fireşte. 4. Cam illa Horn nu e cine l-a interpretat pe Nelson. 2. Da Tordy şi locueşte la Berlin. A fost şi
nu importă. După scris pari căsătorită. Conrad Veidt s’a recăsătorit. Scrieţi-i este un ul dintre acei m ai activi prota­
de serioasă pentru... cei „şai- Quid dicit. — Stimate domn, con­ in lim ba germană şi cred că vă va gonişti ai Germaniei. C a să enumăr
ani şi o lună... 1. Lya M ara cursurile noastre n u sunt făcute n u ­ răspunde. toate creaţiile sale, mi-ar trebui o pa­
la Hollywood împreună cu so- m ai pentru d-ta, ci pentru toţi citi­ Lum iniţa. — Ce legătură are vârsta gină întreagă... Se zice c’ar avea in ­
, Priedrich Zelnik. 2. Nu te lua torii. Ş i miile de soluţii pe care le mea cu scrisorile d-tale. Că vreau să tenţia să facă un turneu teatral in
svonuri neîntemeiate; Mary şi prim im , de fiecare dată, n u pot ii par enigmatic te înşeli; aşa e firea toată Europa, cu care ocazie ar vrea
gând n'au să divorţeze... controlate in câteva zile... Şi apoi tre- mea şi pace. 1. Conservatorul de m u ­ să viziteze şi Capitala noastră.
pentru portretul Elizei La bue lăsat şi cititorilor tim p de gân­ zică şi artă dram atică se află pe stra­ Noni. — B un ă ziua !... Ai stat se ve­
?i fii sigură că-1 voi păstra... dire şi de răspuns. Avem cititori, cari da Ştirbsy Vodă 27, Bucureşti II. 2. de prea m ult cu capul la soare... Fii
mai mare admiratoare a d-tale. participă la concursurile noastre şi Şcoala de belle arte îşi are sediul in sigur c’am să-i comunic Ditei Pario
I sâ-ţi schimbi grabnic pseudo- prin Franţa, Belgia, ba chiar în alte Calea Griviţei 22, Bucureşti I I I . dorinţa d-tale nestrăm utaiă de a o
altfel risc să intru în gurile ce- continente decât în Europa. Bulgan Valeriu. — Nu ştiu nimic de lua în căsătorie... P ân ’atunci, nu faci
i de soacre ale mele. Şi te asi- Licurici. — Da, da, prieteni anonim i soarta poeziei trimise... E posibil să ii rău da?ă consulţi un medic...
l toate aceste guri la un loc s'ar Destul de frumos, nu ?... Vom avea, in trat în graţiile coşului. A m ai făcut M aria.ia. — Eric Barclay filmează
lua la întrecere cu craterul Ve- cred ocazia s’o vedem pe Brigite Helm, el multe pozne de astea... în F rania. Locueşte la Paris 15, rue
Te-ai cam grăbit cu „Poli- în viitoarea stagiune cinematografică, Diana. — R am on Novarro s’a năs­ du Ciiqule. Vrei şi telefonul? Iată-i:
asigurare". Rezultatul concur- în alte creaţii interesante. Faptul că cut la 6 Februarie 1899 şi faptul că Elysee 41/61.
fost publicat la timp. Pe vii- n ’a m ai apărut, câtva timp, pe ecran ţi s’a părut un copil nu face decât Desamăgita. — Ţi-ai creat singură
r că fii mai calmă şi m ai ales se explică p rin tr’un conflict pe care să-l măgulească. E unul dintre actorii nenorocirea, prin pripăşirea atâtor
I uita... pericolul pseudonimului ! l-a avut cu societatea de producţie cari n u vor îm bătrâni repede, cel p u ­ prieteni în jurul căsniciei d-tale. O ri­
U f a, conflict isvorât din cauza publi­ ţin aşa ne-a dovedit p ân ă acum... care alt bărbat ar fi avut aceeaş slă­
ly. - Scrie-i actriţei Barbara cităţii film u lu i „Manolescu, regele es­
prin „The Standard Casting D;- Probabil că de aceia nici nu vrea să biciune în tr’o atare situaţie. Vinovat
crocilor“ , unde numele ei a fost tre­ se... căsătorească. n u e el, ci femeea care a dat curs
616. Taft Building, Hol. Cal
cut cu litere prea mici, în comparaţie Hugo. — Fotografia dv., a sosit prea aventurei. La vârsta d-tale, ar fi tre­
. Utilizaţi limba engleză. Amă- cu al lui Mosjoukine. Totul însă, s’a
celelalte nu-mi sunt cunoscu- târziu. Selecţia era doar făcută, după buit să ştii că există anumite femei
aplanat în u ltim u l timp. cum puteţi constata în altă parte a inconştiente, care sim t o voluptate
dacă o adori cu atâta pasiune,
set, că face mărturisiri com- Gecon. — Ce spui că eşti incult... revistei. incom parabilă să distrugă căsniciile...
de meserie ? Felicitările mele ! Cu a- Nelli (pardon ! Greta). — Aşa dar Mulţumeşte-te, cel puţin, că soţul şi-a
i Junian. — Adresaţi-vă in str. semenea meserie trebue că ai o foarte iată că ţi-ai trădat adevăratul nume... cerut iertare şi ţi-a m ărturisit totul.
i 10. Există acolo o asemenea
mare trecere în societate (dovadă că 1. Conchita Montenegro a debutat în Aceasta dovedeşte că te iubeşte. E o
I particulară, care vă poate da
te dispuţi p ân ă şi cu.... coşuil meu). film u l „Femeia şi P aiaţa“. A fost a- copilărie să te gândeşti la divorţ !...
î celelalte informaţiuni.
1. Io a n Petrovich nu e nici „om artist“ leasă la concursul instituit pentru a- încearcă să uiţi incidentul şi caută pe
şi nici „om frumos“, ci......om sănătos“ cel rol. N u are decât 18 ani. 2. Câinele viitor să inviţi cât m ai putţine prie­
V’am spus-o şi o repet: e (o calitate foarte im portantă). 2. Gre- Rin-Tin-Tin aparţine unui american, tene...
! greu să plasaţi un scenariu ta Garbo răspunde fireşte şi în fra n ­ al cărui nume îm i scapă, dar care s’a Banda veselă. — In tr ’adevăr, A-
t corespondenţă, chiar dac’ati a- ţuzeşte, dar depinde cu i!... 3. Dacă îm bogăţit de pe urma acestui inteli­ dolphe Menjou e un om foarte cult. A
i cele mai faimoase recomandaţii. Clara Bow se retrage din cinemato­ gent patruped. absolvit Academia m ilitară şi are d i­
! n'aţi participat la concursul de graf ?... Cred că un spectator ca d-ta Sbilţ-Brăila. — Greta Garbo are plom ă de inginer. E de origine fra n ­
iii, organizat de revista noastră? ar fi singurul în stare s’o determine 1.63 m. înălţim e; John Gilbert, 1,74 ceză dar s’a născut în America, la
ilităţi apreciabile cu, care v’aţi la aceasta... m.; R am on Novarro, 1,72 m. şi Am ta Pittsburg, în anul 1890. Locueşte la
; releva. Alt procedeu n u cu­ Tofana. — Ca absolventă a Conser­ Page, 1,58 m. 2. Conservatorul se des­ Los Angeles, 1911 Carmen Avenue şi
lcat acela de a găsi capitalul vatorului şi cu asemenea perspective chide în luna Septembrie. Condiţiunile vorbeşte corect franceza.
r ţi a realiza filmul, prin orga- de întreţinere in străinătate, aveţi examenului şi datele precise le puteţi Califul. — Baby Peggy trebue să ai-
! proprie. toate şansele să reuşiţi. De ce să vă obţine n um ai dela secretariatul aces­ be acum vre-o 12 ani. Nu m ai film ea­
i şi Nache. — Gary Cooper este descurajez, când nu e cazul ?... Adre­ tei şcoli str. Ştirbey Vodă 37, Bucu­ ză pentru moment pentruCă îşi fa ­
i dar nu-i cunosc confesiunea sele pentru probele de fotogenie, nu reşti II. ce studiile necesare.
ede-mă — ar trebui să te in- vi le pot comunica, decât prin poştă... Sărm anul Dionis. — Cea m ai fru ­ Cortinski. — D. V. Vasile ne-a tri­
foarte puţin. ,Scrie-i prin D in partea mea, fiţi sigură de tot moasă vedetă a ecranului ?... Ia tă o mes o scrisoare prin care recunoscând
i Standard Casting Directory“ concursul ! problemă pentru a cărei soluţionare că fotografia publicată ca fiind luata
1 Building, Hol. Cal. U. S. A. Ochi verzi. — Cu altă ocazie... Pen­ vom institui în curând un mare con­ de d-sa vă aparţine. A firm ă insă că
ns-Alba-Iulia. — Vedeţi, m ai tru film ul acela s’a complectat distri­ curs. Nu se poate indica cu oarecare n ’ar fi trimes-o dânsul la redacţia
j răspunsul dat sub pseudonimul buţia... De ce n u te-ai grăbit?... precizie decât prin supunerea la vot noastră, ci că un alt prieten comun,
i Junian. Michele. — W ladim ir Gaidaroff s'a public. care o avea, i-a făcut această farsă.
Pop. - Am scris in repe- născut la 25 Iulie 1897, la Poltava în Aveţi deci p uţină răbdare şi veţi fi Noi n ’avem cum pune la îndoială buna
rinduri că nu cunosc adresa e- Rusia. A absolvit gimnaziul, apoi u n i­ satisfăcut. credinţă a corespondenţilor noştri.
a miliardarului John Rockefe- versitatea, dar s’a consacrat teatru­ Constantin Ciurea. — O casă de pro­ La numeroasele întrebări care
din suflet, dar n ’am nici lui ca elev al lui Stanislawski, jucând ducţie cinematografică nu primeşte ni se pun, atragem atenţia cititori­
cu regii... dolarului... Sunt m ai în tâ i la Moscova, apoi la Berlin, elemente decât prin concursuri, sau lor că d. Jean M ih a il n ’are nim ic
it. E sigur insă că dacă-i unde câtva tim p, a avut teatrul său prin recrutări pe care le crede ea de
John Rockefeller U. S. A.“ poş- propriu. E căsătorit cu actriţa Olga cuviinţă. A vă trimete fiul în străină­ com un cu revista „Realitatea Ilu s ­
gâseşte. Regii încoronaţi sau nu, Gzowskaia. tate, fără nici un fel de tratative prea­ trată”.
cunoscuţi de poştă. Siria. — 1. Fred Louis Lerch s’a năs labile e foarte riscant. Concursul meu D. M ih a il urm a să regizeze fil­
Painiţa codrilor. — Dacă se poate cut la 28 Martie 1902 la Ernsdorf în se lim itează la a vă da părerea since­ m u l „Rapsodia ro m ân ă” pentru ca­
o fată să se îndrăgostească de alta'? Austria. Cele m ai im portante crea- ră şi dezinteresată.
Tamara Soraine. — Mulţumesc pen­
re noi am prem iat scenariul dom ­
n1, Sunt cazuri sporadice pornite ţiuni ale sale au fost: „Valsul lu i Stra-
d concepţii bolnave... Dacă e vor- uss‘‘, „Fam ilia fără m oral“, „Liebelei“, tru frumoasele salutări trimise de pe n u lu i doctor M ihăleanu.
de d-ta, te compătimesc din tot şi „Freiwild“. Locueşte la Berlin, Re- m alul m ă r ii! Cum realizarea film u lu i s’a a m â­
Detul! 2. Nu. Nu sunt eu acel Nino gensburgerstrasse 14. 2. Brigitte Helm, Vania. — Harry Liedtke s’a născut nat sine die, n u m a i avem nici o
are-1 invăluia Marcella A lbani in la Berlin Dahlem, Im W inkel 5. la 12 Octombrie 1888, la Königsberg. relafie cu d. Jean M ihail.
ster. Dar ce ţi-a trecut prin cap să Polonaise. — întâm plare a a făcut A debutat în cinematograf prin anul
întrebi aşa ceva ? 3. Pe Miss R o ­ să n u văd film u l acela, aşa că nu ştiu 1911. E căsătorit cu actriţa Christa J. de S.
 22 R EA LIT A T E A IL U S T R A T A 21 /tugml II#

Echipagiul român depe brikul „Mircea”, la 7 Iunie 1905 a ocupat cuirasatul rus „Kneaz Potemkin", abandonat da marinarii ruşi, rebeli

La 15 August s’a sărbătorit ziua nie 1905, de către marinarii

m arinei.
începuturile m arinei româneşti,
se pierd în legendă. S’ar fi găsit ur­
mele unei corăbii a lui Ştefan cel
Mare...
Printre prim ele u n ităţi ale m ari­
nei noastre moderne, se num ără
canoniera „Fulgerul” şi vasul „R o­
m ân ia ”, cari au cooperat cu forţele
de uscat în războiul dela 1877. Ma­
rin a rii noştri fuseseră atunci de­
barcaţi, căci vasele româneşti erau
trecute ruşilor. Şalupa „ R â n d u n i­
ca” a scufundat tot atunci un vas
lurcesc, iar bateriile noastre dc
coastă scufundară un monitor.
La 1880 s’au comandat cricişăto-
rul „Elisabeta”, — care era pe
vremea aceea cel m ai m odern vas
de războiu din Marea Neagră, -
bricul şcoală „Mircea” , pe care şi
azi elevii dela m arină învaţă meş­
teşugul navigaţiei, precum şi trei
torpiloare. D ăm alăturat fotografia
echipajului acestui bric, care a o-
cupat şi-a făcut paza cuirasitului
rus „Kneaz Potem kin” , abandonai
în raza portului Constanţa, la 7 Iu-
La 1908 s’au comandat 15
toare şi 8 vedete, iar după
4 canoniere din Franţa şi l#i
distrugătoare din Italia, „Matisfi
şi „Mărăşeşti”.
Intre timp — acum vre-tC
ani, — Serviciul maritim h h
lansează confortabilele salt»
poare de pasageri, spre mâriksfl
dului şi Orientului.
Peste vre-o două luni, neifi
sosi contratorpiloarele „Regina»
ria” şi „Regele Ferdinand”, *
cum şi submarinul „Delfinul", I
In tim pul răsboiului dini»
vasele S. M. R., cu echipa] n l
sub comanda ofiţerilor român«
fost prevăzute cu tunuri dt J j
calibru, după cum se vedefl
curioasa fotografie alăturată, 1»
pe bordul „Daciei”. Aceste vapii!
deveniseră vase de luptaşi*
avioane. Tunul de pe „Dacia”«
de 303 in. m.; comanda o ara*
pitanul Păun.
( F o t o g r a f i i ş i date puselil-
Vaporul „Dacia“ sub comanda domnului căpitan V. Păun, a fost armat p o z i ţ ie d e d . c ă p ita n în marinii,
în timpul războiului T o n e g a ru ).

Revuiştii noştri Teatrele de vară Curiozităţi

cată de 50 de ori în şir la teatrul
Neptun din Capitală, în beneficiul
sinistraţilor din Rom ânia.
D. Ion Pribeagu va pleca cu re­
vista „Odată şi bine“ în turneu vi­
zitând cele mai im portante oraşe
din ţară.
Prologul revistei va fi spus de
autor.
Succesul „Miss României*
la Galveston
D upă cum am anunţat d-ra Ma­
riana Mirica, reprezentanta R o­
m âniei la concursul m o ndial din
Galveston, a repurtat un mare suc­
ces, p rim in d prem iul al III-lea
din 40 concurente.
Ultimele fotografii ale frum oa­
sei noastre alese, au apărut în „Al­
bum ul C oncursului d>e frumuseţe.”
Acest album este tip ărit pe hâr-
________________________________ tie velină, cu copertă cartonată şi
cuprinde sute de fotografii, în cu- B-dul Ferdinand, o mare serbare
IO N P R IB E A G U lori ale concurentelor din ţară şi de vară la care se va alege cea mai
străinătate. Preţul 80 lei. De vân- frumoasă fată din sectorul I I Ne­
care a obţinut un răsunător suc- zare la toate lib răriile, depozitele gru şi care va fi fotografiată şi pu­
ces cu revista „Odată şi bine" ju- şi chioşcurile de ziare.
S ’o lu ă m d ela ’n cep u t
la G r ă d i n a N e p t u n
D. N. N. Şerbănescu, are meritul
de a fi prezentat p u b licu lui bucu-
reştean, un reuşit spectacol gen
pasărea albastră.
Montare frumoasă — tablourile
din prolog şi Venezzia m inunate —
m uzică, balet, sketchuri — bună ca
idee parodia după Otelo, şi reuşi­
tă ca executare cea dela băi, —
cuplete, abundă în noua revistă
la Neptun.
D. Niculescu-Buzău cu umorul
său sec, d. Trestianu — un real ta­
lent de comedie, a d m ira b il ca mas­
că şi atitudine în Charlot — Mi-
lic ă M ilian, Titu Protopopescu,
Tutu Moarcăş — un a dm irabil cân­
tăreţ —• N. Theodoru, d-nele Con-
suela. D im itriu , Lulu Nicolau, Veve
Cigalia, Greta Pop, au constituit un
ansamblu bine pus la punct.
* * *
Dum inică 24 August 1930, va a-
vea loc în parcul „Vlad-Ţepeş” din
blicată tn revista noastră.
din China şi
CUPRINSUL:
La Bergen; La Tokio; O:®
sfânt; Nara; CumtrăescşiJ
mor japonezii; Spitalele; La»
ham a; Kamakura; Cura nana
japonezii; Femeea japoneză;îl
japoneză; Caracterul Nipon;Cil
Peking; Bucătăria chineză;Teni
Dalai Lam ei; Nankin; Şhaşl|
raşul bogăţiei şi al mizeriei; ■
cina chineză; Mizeria Şhangaiiii
Particularităiţle Chinei. T
PREŢUL 20LE
Privighetoarea,
cântecul şi viataei
Este scrisă (1 tâlcuită
pentru copil şl tineret dad.lail
reşu în m in un ata „CĂRTICltl
P A S Ă R IL O R Ş I ANlMALElOr
Ilu stra tă în culori de Dem.-Lc
— De vânzare pretutindeni
Editura „ADEVĂRUL’1S.Ai
cur«|t i
 y«jus< 1930 R E A L IT A T E A IL U S T R A T A 23

unţef?/e/c /u i B u t /
l'PA adepţii budhismului, cari populează o mare gura centrală, e m ărginită de două statuete şi întreaga
l parte a Indiei, a Asiei centrale şi răsăritene, un opera e absolut orientală, deşi m ai păstrează încă dra­
r Budha, e un învăţător care apare din tim p în tim p periile caracteristic greceşti. .
lat şi propovădueşte adevărata doctrin ă, atunci când Şapte secole m ai târziu, fu cioplit celebrul Budha
1 începe să pălească. în piatră neagră. Şi acesta m ai păstrează încă drape­
fWha — după adevăratu-i nume, principele Gautha- riile şcolii din Gandhara.
• j'a născut cam prin 586 i. Chr. şi a trăit 80 ani, P rim u l pas spre părăsirea acestei tendinţe, pare a ti
i reese din inscripţiile rămase. fost făcut cu m edievalul Budha al lui Burmese, sculp­
[Biiml unui şef al tribului Sakiyas, un clan republican, tură care a decorat palatul regelui T hibaw din M an­
|nutăzi, are descendenţi în In d ia . dalay. Aceasta e din ala­
Hmnefericire, deşi tradiţiile referitoare la el, la doc- bastru şi nu m a i are nici
j şi filosofia sa, au fost păstrate, nu s’a găsit însă o una d in trăsăturile con­
dpjie autentică a om ului, afară de aceea că avea tră­ venţionale ale Peshawar-
iţi frumoase şi un cucui în cap. ului.
Milioane de statui ale lui Buda, sunt răspândite în O interesantă piesă ori­
tagalume, şi e curios că în genere aceste statui se cam ginală din Peshawar, a
naănâ. cărui influenţă, după cum
Savanţii au căutat să stabilească originea concepţiei spun savanţii se simte în
lipalare, asupra caracteristicelor fizice ale Iui Buda. statuele lui Budha, e
Chestiunea pasiona şi multe cercetări au fost zadar- sculptura reprezentând o-
t. Incele din urmă, pare să se fi rezolvat de către sa-
i, cari au făcut studii în regiunea Peshawar, cunoş­
ti in vechime sub numele de Gandhara, situată lângă
jtijal), la frontiera Indiei.
I Acest district, conform rapoartelor arheologice era
sriiil unei şcoale de sculptură indo-elenă, care exercita
Itonsiderabilă influenţă artistică.
f Că acestor sculpturi se datoreşte conturarea de bază,
toimaginei acceptate a lui Budha, pare acum în afară
lorice îndoială, căci s’au descoperit în statuele de mai
Slin/influente din tim pul Gandtiarei sau cum se numeş-
lacum, Peshawar.
Dăm aci o piesă mai veche a Gandharei. E în stilul
Apollo, şi se eviden­
ţii caracteristica ţech­
ini elene, care se re­
naşte dealtfel în ma-
jrilalea sculpturilor mo­
lime.
[Trei sute de ani mai
nil, o altă statue a lui
jadha, cunoscută sub nu­
de Buda lui Sarnath
fattcoliil al cincelea, a-
iad In jurul capului un
¡tem nimb ornamental,
Iii păstrează încă tendin-
|tdenice.
I'dsecol mai târziu, a-
|areonouă statue a lui
hda, acum celebră. Fi-
dreapta: Buddha lui
¡mtlhdin al cincelea se­
cii nimbul ornamen- merica legendă a calului troian.
H.Jos: Budha cu aureola In toate sculpturile, B udha are înfi/ţişare.i
Ipotoora, din sec. VI. La dreapta: O statue a lui unui călugăr, şezând cu picioarele încrucişate,
Buda, produs al şcoalei din adâncit în meditare.
Gandhara, una din cele mai D in numeroasele chipuri, reese că Budha a-
vechi opere, evidenţiând lech- vea trăsături de o deosebită frumuseţe. Printre
nica greacă. acestea, fără îndoială, cucuiul din vârful capu­
De sus în jos: Admirabil spe­ lui acoperit cu bucle de păr. Intre sprincens
cimen de sculptură hindo-ele- are iar o şuviţă de păr, care la unele statui
nă, apărută mai târziu. Şapte străluceşte ca metalul. Braţele îi sunt a tâ 1 de
secole mai târziu se ciopli acest lungi, încât dacă ar sta în picioare m âinile i-ar
Buddha in piatră neagră. Me­ ajunge la genunchi.
dievalul Buddha al Iui Burmese.

M Ă R U N T E
Dr. W Y N N E D ESPRE B O LIL E TOŢI ESCH IM O ŞII S’AU vulcanului Vezuviu, s’a desfăşun.t
CREŞTINAT în partea locului, o temperatură
DE GAT de plus 3600 grade Celsius.
O M ISA RU L sanitar al oraşu­ W W 1 N Z IA R american ne aduce
O lu i New-York, a dat un co­
m unicat p rin care atrage a-
ştirea, că toţi Eschimoşii
au fost creştinaţi. Aceasta ZAHĂR PENTRU D IA BET IC I
tenţia cetăţenilor marei metropole, în decurs de ;i<) de ani. Prim ul m i­
sionar creştin, a debarcai în Alas- E R C U R IL E medicale germa­
asupra consecinţelor grave ce le ka în acest scop în 1890.
pot avea bolile de gât, neglijate în ­
deobşte de oameni.
O ne, acordă un deosebii in i:-
res zahărului sintetic numit
3(500 GRADE CĂLDURĂ „Sionou“, inventat de curând i!e
O sim plă inflam aţie a gâtului,
un chimist german. Siononul des-
poate aduce difteria, m eningita,
, R O FE SO RU L R icardo dela voltă aceleaşi calorii ca şi zahărul
artritism ul şi chiar diferite boli de universitatea din Bolonia, a din slruguri, e dulce şi se poate fo­
in im ă . Surzenia şi-atâtea alte boli constatat pe baza unor com­ losi, fără ca să mărească ,confinn-
de urechi şi nas, pot fi tot urm a­ plicate cercetări asupra obiectelor tul zahărului din sânge. Această in ­
rea unei in flam aţii a gâtului, negli­ rămase, că pe tim p u l când oraşul venţie va aduce mari foloase bol­
jată atât de uşor. Pom pei, a fost distrus de erupţia navilor de diabet.
 24 R EA LIT A T EA ILUSTRATA 21 dujistll]

im u n » M f/u m

Ib d e d b /u l Tpevdp G & c, va, (u p lx ca. c&a. Πrfa&$6.

REZUMATUL CA PIT O LELO R Oam enii stau aliniaţi, în poziţie de ci ei caută să provoace o tensiune şi Aşa se explică de ce Alfieri
PRECED EN T E „drepţi“. reflexe nervoase, de care detectivii a- drept pianist şi sentimental:
Tăcererea este impresionantă. ceştia experimentaţi, vor trage folos tele lui erau desvoltate, din casai
Banditul Dean O’Banion, a fost U n sfert de oră a trecut. la interogatorul care a început... Fii sului la maşină şi din buzunarul
asasinat de necunoscuţi, în floră­ Lugubra tăcere devine anăsătoare. atent!.. funcţionar dintr'o florărie, erai
ria sa din Chicago. Indivizii ţin u ţi în cea m ai perfectă La interogatoriul ce urm ă, R ino A l­ să cadă o petală uscată.
Doctorul Blink, şeful serviciului impietrire de tubul de cauciuc al po- fieri n u voi să spună, decât atât: — Ei bine, urmă Lindsay, aed:
de identificare, descoperă pe doi i- licemanului, dau semne de nelinişte.
U n fel de teamă, de aşteptare penibi­
— V ’am spus că un om ne-a atras
în cursă, făcându-ne să-l urm ăr'm
vid. odată arestat, cu puţin ¡rl
cred că ne va lămuri cine 1-tj
talieni, Bino Alfieri şi Lug Aldore, lă, li se citeşte în ochi, — m ai ales p ân ă în faţa florăriei, cu puţin în a ­ în tin d ă cursa aceea lui Alfieri)
cari trecuseră la ora crimei, prin celor doui lucMtori americani şi por­ inte de crimă. Descoperiţi pe acest dore, dacă într'adevăr a întinsoi
faţa florăriei; ei au fost văzuţi de tarului. R ino Alfieri surâde amuzat... om, şi veţi avea cheia onigmei... O echipă de agenţi porniră. P
un policeman. Policemanul trece, fără zgomot, în Doctorul B lin k socoti aceasta ca o de motociclete...
Deşi umprentele culese pe cada­ spatele lor; în tim p ce cinci oameni declaraţie făcută în scopul de a de­ D upă o jumătate de oră, carii
vrul sunt identice cu ale lui Bino mascaţi, apar în faţa lor, ca din ruta : şi întârzia rezultatele anchetei. son se întoarse, Lindsay îl iniei
Alfieri, totuş acesta neagă că ar fi păm ânt.
Fiori de groază.
Cei doui italieni nu voiră însă să — Ei bine?
mărturisească altceva. — Dactilograful nu va faccJ
intrat vreodată în florărie. Oam enii mascaţi se apropie de cei mărturisire, zise detectivul Olsl
* * * Cinci arest? ţi, şi, nas în nas, le scru­ P R IE T E N II F L O R A R U L U I — De ce?
— Nu vreţi să vorbiţi! Poarte bine. tează privirile, trăsăturile. Poliţia ascultă ca m artori pe Louis — Fiindcă l-am găsit a,«siail
Veţi fi supuşi unui interogatriu de Examenul durează un sfert de oră, Alterie şi pe Ilym ie Weiss despre care
gradul al doilea. o jum ătate, o oră întreagă... Examen se spunea că sunt locotenenţii bandi­
R ino Alfieri şi Lug Aldore fură co­ m ut, scrutare am ănunţită, înfiorătoa­
O DEPOZIŢIE AGITAI!
tului O ’Banion.
borâţi la subsol, unde se luau „inte­ re... Ei declarară că sunt convinşi că O--
rogatoriile de gradul al doilea“. Deodată lum ina se aprinse, mascaţii Un martor interesant fn 4
Banion a fost ucis de banditul Al. Ca- M ary'R ussel, o fată tânără,M
Intunerec, umed. Tăcere adâncă. îşi smulseră măştile: sunt cinci detec­ pone zis Scorpionul roşu, sau de oa­
Policemanii conduc pe arestaţi, îi a- tivi din serviciul poliţiei. toare în florăria lui Dean Ow
m enii lu i din M afia, deoarece între Ea povesti cum, în dimineasB
liniază pe un rând. S unt cinci arestaţi, Interogatoriul reîncepu... victimă şi Capone, era o ceartă veche.
în şir: Nino, Lug, W ily Screed, Joe R in o Alfieri întrebă atunci pe Lug mei, se afla împreună cu » ţ i
Desck şi portarul hotelului Esplana­ Aldore, pe şoptite: * * ■» în camera din fund a uorăait]
de. C ând se obicinuiră cu întunerecul — Ce înseamnă pantom ina aceasta Poliţia căută îndelung pe Al. C a­ tilograful plecase în ora!). Dan*
îşi dădură seama că în încăpere p lu ­ sinistră? pone, şeful bandiţilor din Sud, despre nion tocmai lucra la o coroana«
teşte o lum ină foarte vagă, albăstrie. — Exam inarea aceasta, răspunse care se spunea că e asasinul lui Dean santeme pentru Mike Meriţi
Domneşte liniştea cea m ai profundă.... Aldore, a trăsăturilor caracteristice, nu O ’Banion. D ar Scorpionul roşu dispă­ murise în ajun, când, pe latnfl
5 minute trec, 10.... serveşte ca o informare a detectivilor, ruse fără u rm ă....... aueiră uşa din faţă deschis*
— Nu cumva l-au ucis tovarăşii lui şi cineva care intrase in magaiii
O ’Banion, ca răzbunare? se întrebau gă :
gazetele. — Hei, Dean, unde eşti? I
Doriţi sa aveţi o pasta O
* * Auzindu-se strigat atât depul
consfătuire avu loc între jude­ şte pe nume, Dean O’Banion«
cătorul Lindsay, detectivul Olson şi din camera din fund, in maps
de dinţi care curată d-rul Blink, şeful serviciului de iden­ tim p ce florista Mary Russel, i l
tificări. câteva coroane ce formau m
— Alfieri, zise judecătorul, declară privi să vadă ce clienţi ani
perfect dantura Dy ? că a fost atras în cursă de un individ, Dean avea într'o mână foarfeefl
care i-a adus p ân ă în faţa florăriei, care lucrase. El eşi in intâiţl
în ziua crimei. celor trei inşi, ce intraseră &■
— Fleacuri, ripostă Blink; cei doi — Trei? întrebă detectivul 0*
italieni sunt asasinii... Mary. n u doi?
_ Totuşi, zise Lindsay, aţi identifi­ — Trei.
cat pe acel individ, despre care A l­ — Cine erau?
fieri spune că le-a întins cursa ? — iiu ştiu, dar dacă i-aş*
— Nu, răspunse d-rui Blink. O m ul i-aş recunoaşte.
pe care Alfieri şi Aldore l-au urm ărit Olson, suniă, poruncind iu l
şi care, spun ei, i-a atras în cursă, n ‘a agentului ce intrase, să-l aH
fost identificat, fiindcă am crezut că anticameră pe Alfieri, Aldore, sl
el n u există şi că cei doi italieni l-au şl Desk. Apoi se adresă martal
inventat, ca să se apere de bănu ala — Continuaţi, vă rog.
că sunt asasinii. — U nul din cei trei clienţi,I
— Ce greşală! şopti judecătorul Mary Russel depoziţia sa, ■
Lindsay. atunci m âna spre Dean 0‘Ba!!®
— Cum era? Ce ştiţi despre el? în ­ cesta îi dădu mâna ce o aval
trebă Olson, mirosind ca un copoiu, D in această cauză, susţinea ■
prilej de vânătoare. O ’B anion nu a putut să scoatiil
D u pă ce R ino Alfieri fu introdus şi zunarele sale speciale, unul til
făcu o descriere am ăn u n ţită a miste­ trei revolvere ce avea totdeauna
riosului personaj, Olson adăogă: pra sa.
— El poate să fie vre-un funcţionar — Dece patronul d-tale pal
dela florăria lui O ’Banion, un dacti­ revolvere asupra sa ?
lograf de pildă.
— Era duşmănit de banda 1
— Cum am putea şti? întrebă L in d ­ Capone, zis Scorpionul roşu, 1
say. — Continuaţi.
— Foarte simplu, răspunse Olson. Mary Russel urmă povestim1
D-ra Mary Russel, floristă la florăria lor :
Întrebuinţaţi Pasta de dinţi üE L L É FRÈRES. Această pastă lui 0 ‘Banion, aşteaptă în anticameră,
să fie interogată. Ea ne va spune — O ’Banion întrebase in I
activă pătrunde şi îndepărtează im purităţile care provoacă dis­ dacă în florărie lucra vre-un funcţio­ tim p pe cei trei clienţi:
trugerea în acele locuri greu de ajuns unde nu poate pătrunde nar. Judecătorul făcu un semn, şi po­ — Ilallo. boys, aţi venit pe™
peria de dinţi. Meritul pastei GELLÉ FRÈRES constă în faptul liţiştii scoaseră afară din cabinet pe roana lu i Mike irferlo’s?
că e un dentifrice superior. Aceasta se explică prin popularita­ R ino Alfieri. — Da, răspunse individul 1
tea sa mondiala. E întrebuinţată şi recomandată de m edicii den­ F u introdusă apoi florista Mary R u ­ strângea mâna.
ssel. In aceiaş clipă, ceilalţi doi il
tişti mai m ult de cât orice altă pastă de dinţi cunoscută.
Este dentifriciul protector cu acea aromă m inunată, accep­ Ea inform ă pe cei de faţă, că în a- descărcară câte trei gloanţe iu■
devăr, la florăria lu i 0 ‘Banion, lucra nion, ciuruindu-i trupul.
tat de ştiinţă ca având o putere de pătrundere mai mare de câl şi u n dactilograf, ale căruii semnal­ Mary Russel leşinase, in « I
oricare altul din dentifricele de frunte. mente corespundeau cu ale individu­ bandiţii putuseră să fugă., I
Puterea activa şi antiseptică a PASTEI GELLÉ FRÈRES lui urm ărit de cei doui italieni. — Foarte bine zise deteclkl
distruge literalmente bucăţelele de alimente dăunătoare şi depo­ El părea foarte agitat în ultim ul care lua acest interogator.u, ta
zitele de m ueină aşezate în despărţiturile în care nu poate pă­ tim p, şi într'o seară, florista Mary voi confrunta cu persoanele (i
trunde peria de dinţi, înmuinc< şi dislocând resturile im purită­ Russel, îl surprinsese la un bar, având le bănuim . Să-mi spuneţi fiii
ţilor cu putere ca o undă ce curăţă totul. o convorbire cu Ioh n Torrio, m âna pe care din cele patru per*
dreaptă a lu i Al. Capone, zis Scorpio­ vor veni aci, le recunoaşteţi oa
Dacă până acum n’aţi întrebuinţat încă PASTA GELLÉ nul roşu, care era cel m ai înverşunat Olson apăsă pe butonul sm
FRÈRES o încercare e suficient spre a vă convinge de efectele duşman al florarului Dean 0 ‘Banion. D ar în acea clipă, o butaitisj
sale şi o veţi adopta pentru totdeauna. Tubul mic Lei 34. Tubul Aşa dar, indiv!dul urm ărit de R ino m idabilă cutremură zgâriend
mare Lei 51. Borcanul de porcelan Lei 65,50. şi Lug, era dactilograf la O ’B anion şi ţiei. Uşa dinspre laboratorul i
1« farm acii, droguerii şi parfumerii. se părea că trădase pe stăpânul său. rului B lin k sări în ţăndări, ;
 îh g u s t 19J0 R EA L IT A T E A IL U S T R A T A 25
li produse o ¡nvălmăşală de nedes- ţi-mâ să dorm, că vă boxez pe toţi!... Lumea se strânsese grăm adă în ju ­ victimei, care fusese răpusă cu proec-
i Agenţi, magistraţi, detectivi, so- A doua zi de dim.neaţă. rul m uribundului, care începuse să se tile m uiate într'o puternică otravă.
i si vadă ce s‘a întâmplat. Olson Cabinetul judecătorului Lindsay. învineţească. Portăreasa casei de unde s‘a tras, fu
i in laborator. Consfătuire între acesta şi detectivul Alarm ă. Policemanul de serviciu a- arestată. Ea declară la poliţie, că în
IB M însă îl linişti: Olson. lergă. U n altud zmulse un telefon spe­ ajun, proprietăreasa o anunţase că a
-Nu e nimic. A făcut explozie o — A m ărturisit? întrebă judecătorul. cial al poliţiei, şi an unţă autorităţile. închiriat apartam entul unui domn,
„Nu e nici o vict.mă. — Nici gând! răspunse detectivul. Motociclete. Agenţii îndepărtară lu ­ care va sosi în acea seară. Intr'ade-
I detectivul Olson se întoarse — I-aţi introdus stafia? mea; invadară locuinţele vecine, ca văr, pe seară se opri in faţa casei un
lin biroul său şi voi să continue — Da, gardianul Peter, care făcea să vadă de unde s‘a tras. Strada fu automobil, din care descinseseră trei
roiul, constată că Mary Ru- pe stafia, s‘a ales cu un cucui în cap. barată. Trecătorii fu ră triaţi. bărbaţi, purtând valize ce păreau foar­
j|idispăruse fără urmă!... — Şi scheletul? Detectivul Olson sosi printre prim ii te grele. Probabil că în ele transpor­
! cercetările rămaseră fără re- — Alfieri l-a demontat, cu un pum n! la faţa locului : tau piesele demontabile ale mitralierei
— Nu l-a impresionat deloc? î n ­ şi puştilor mitraliere.
* -Darcuma fugit? Cine a răpit-o? trebă judecătorul uimit. ,— Cine te-a împuşcat? întrebă el pe
Cei trei indivizi se instalară şi nu
Kle sunt înţesate de agenţi, şi — Deloc! Ind iv id u l trebue să m ai fi omul în sânge. m ai eşiră din casă, p ân ă în m om entul
I nu a văzut cum a dispărut trecut pela noi, căci pare a cunoaşte — Cauterizaţi-mi rănile... gloanţele când Io h n Torrio căzu ciuruit de
.. Doar nu s‘a evaporat?... toate mijloacele prin care poliţia a- sunt otrăvite... gloanţele mitralierei. Atunci ei eşiră
1poliţiei fu răscolit, p ân ă în mericană smulge m ărturisiri. — Dacă ştii că gloanţele sunt otră­ din casă foarte liniştiţi... dar nu se
I subsolului. Mary Russel părea — Atunci n u e adevăratul R in o A l­ vite, atunci ştii şi cine a tras. m ai întoarseră.
Ir, câ se evaporase. fieri, observă Lindsay. Intr'adevăr, — Asta e treaba mea!... Ş tiu cine — I-ai putea recunoaşte, dacă i-ai
Alfieri, marele excroc european, a m ‘a împuşcat, dar vreau să răm ân ă vedea? întrebă detectivul Olson pe
|r0TOMA DIN PALATUL trecut acum pentru prim a oară Ocea­ liber, ca să m ă poată răzbuna oamenii portăreasă.
POLIŢIEI nul. mei. — Doi purtau m ăşti de automobi-
In orice caz, zise Olson, e un om — Cine eşti? îl întrebă Olson. l.şti. D ar al treilea, avea num ai un
| ho Alf.eri şi Lug Aldore au fost foarte tare deţinutul nostru... — S unt Io h n Torno, şopti rănitul, fular în ju rul gâtului, care-i acoperea
tei in câte o celulă separată, dându-şi sufletul pe pavaj. partea de jos a figurii. L-aş recunoa­
* * * şte însă după ochi şi m ai ales după
fino adormi îndată. Dar curând. O percheziţe am ăn unţită la hotel * * *
Iri: auzise un foşnet în celulă. nas: avea u n nas cu un nod de tobo­
Esplanade, descoperi în odaia lui Lug gan..
>ochii şi întrezări o formă Aldore, o rochie, o bluză femeească, Io h n Torrio, după câte ştia poliţia,
i tare-i spuse cu o voce caver- pantofi de damă... era locotenentul şefului suprem al Olson îi dădu să privească fotogra­
fiile tovarăşilor de seamă ai lui O'Ba-
— Sunt hainele sărmanei floriste bandiţilor din Sud: Al Capone.
Dela primele cercetări, detectivul nion, dar portăreasa nu recunoscu pe
j-Sunt spiritul lui 0 ‘Banion!... Am Mary Roussel! zise doctorul Blink...
JBisa te pedepsesc!... Olson bănui că e vorba de o răzbu­ criminal, nici în portretul lu i Louis
L Sa te ia dracul... RĂ Z B U N A R E A B A N D IŢ IL O R D IN nare a bandiţilor din Nord. In tr ‘ade- Alterie, nici în fotografia lui Hymie
Rino Alfieri, ascultă... văr, tovarăşii lu i Dean 0 ‘Banion, p u ­ Weiss.
NORD
___S-mă să dorm, că te iau de teau să răzbune astfel asasinarea şe­ *
ik ţi le strivesc de pereţi! Singleton Street. Ora 1 după am ia­ fului lor, în p lin ă zi şi în p lin centru La o nouă consfătuire a autorităţi­
■ 0gheată sbură în capul fantomei, ză. Circulaţie intensă. Infe rn de klax- al Chicagoului. lor, prim arul oraşului Chicago, propu­
■aii duştiu cum să fugă pe uşe mai soane, ţăcănit de tramvae şi ştrengari Războiul civil între bandele din se să fie chemat celebrul detectiv Tre-
Itfde.. ce str-gă ziare. Nord şi cele din Sud începuse.. vor Gex, ca să elucideze misterul din
1 lao Alfieri adormi. Dar îndată, Se auzi n um ai ca o răpăială scurtă N um ai Al Capone, Scorpionul roşu, North State Street şi să pună capăt
l a alt zgomot suspect. de tobă, punctată de câteva pocnete răm ânea nevăzut... banditismelor ce terorizau oraşul.
* Cânddeschise ochii — oroare! — în m ai precise. Poliţia cercetă imobilele vecine, f ă ­ Doctorul B lin k arătă însă un teanc
J celulei, sub raza palidă de lu- U n om căzu în stradă, zvârcolindu-se când minuţioase percheziţii. de ziare americane şi europene, care
J l lunară ce cădea prin ferestruică, ciuruit de gloanţe, într'un lac de sân­ In tr ‘o casă din faţa locului unde se scriau despre sosirea lu i Trexor Gex
,t aflaun schelet! ge. E l striga sălbatec: săvârşise împuşcarea lui Io h n Torrio, în Suedia, însărcinat cu o misiune se­
|Dar Rino Alfieri trebue să fi avut — Cauterizaţi-mi rănile!... Repede!... poliţia descoperi, camuflate la ferea­ cretă de către Curtea regală suedeză!...
I suflet de oţel, deoarece începu să Cauterizaţi-mi rănile!... Proectilele stră, după perdea, o m itralieră . şi __Deşi probabil că n u se va deran­
"i, seduse la schelet, îi aplică un sunt otrăvite!... puşti mitraliere. Ridicându-se benzile ja să treacă Oceanul, p ân ă n u va ter­
jkut“ şi-l făcu „knokaut“ pe po- Cine a împuşcat pe acest om cu de cartuşe, se constată că gloanţele m in a misiunea din Suedia, totuşi ar
i, strigând: gloanţe otrăvite? De unde s‘a tras erau otrăvite: buletinul de analiză, e- trebui să-i scrim... zise primarul.
I -Luaţi păpuşa asta de aci şi lăsa­ asupra lud? mis de doctorul Blink, confirm ă teama (Va urma)

Beech-Nut Drops € < 0 L i

în lă tu r ă Bomboane
MIV 0 s vU r a c o r i l o a ire
Iwlunwlu i d in s u c d e
firu c te de
C a U -T o ir v\ id

•»«»lit •SV> sS&frnm,

H iff?!!!
#■»•’•§* «»ui; 1,1 iii
i t a w J l î M K i H i î î ii fi } ¡1 t

din suc de lămâi,portocale,

struguri e tc ... Instalaţiunl a u t o ma t e de l u mi n ă şi apă l a ţară
H I D R O E L E C T R I C A , S . A.
SLĂBIŢI *ş7RĂMÂNEŢI* SLABE BUCUBEŞTI * Strada C&mplneanu No. 48 -¥■ Ie i. 368-29

în tre b u in ţân d p r o d u s u l fr a n c e z E ste f o a r t e util D o a m n e lo r

„EMBRODANYA“ să c o n s u lte s p e c ia lit a t e a
p e n t r u în g r ijir e a Eeţei la
Uiaj extern. Fără gimnastică, dietă, băi sau medicament«. Fără
pericol. întrebuinţarea foarte uşoară. Puteţi slăbi repede orie* FRIZERIA I. B E E R
parte a corpului. Pentru infermaţiuni adresaţi-vă la Repr. Ca le a M o ş ilo r, Mo. 53. — T o le f n No. 3 8 1 /8 2
G-rală p.România „F arm acia B rus’S Bucureşti I, CaLVic­
toriei 36. Succese obţinute de mulţi ani In toate ţările Eu­
ropei. Mii de certificate doveditoare U cerere. f^ C T I? I^ T lI7 1 T r p a r tic u la r , Bucureşti
m W w Li M I I V Str. Academiei No. 16.
14 face orice informaţiuni, cercetări, misiuni discrete, tetefon.
Citiţi „ A d e v e r u l L i t e r a r
 R Ë A L I T A T E A IL U S T R A T Ă il dufutlţ

Jocurile „Realităţii Ilustrat*i

JO C DE CUVINTE ÎNCRUCIŞATE Cuvintele încrucişate autohton«
(10 puncte) de ŞT şi M. B R E IM A N -Soroca
SFÂRŞIT

2 / 10 11 11 13 D in articolele precedente reese

deIM
blicate de mine, seamăn! ciul
foarte clar, că există o foarte pro­ din mai ştiu eu ce revistă,»
iû ff nunţată diferenţă între producţiile bui să se gândească la Inia
noastre — în materie de jocuri de
Iz 19
cuvinte încrucişate — şi cele stre­
ţea, variabilitatea .numărul si
ginalitatea problemelor p*
Tí 22 22'\
K a iR M ] ine. Că diferenţele acestea ascund

IP
de mine. Şi dacă ar aveapa
câteva puncte esenţiale, superioare
ţia să ceară mai mult decât
IT p rin frumuseţea artistică,, redată
de o im aginaţie intens creeatoare. unui singur om, apoi unii
V IS Că noi am ajuns să creem acele noi trebuie să aibă două piti
în plus!
T u U 19 i 0 if
perle de jocuri, jocurile-idei, p u­
blicate în special de marele coti­
dian „D im ineaţa”, pe când străină­
Mă rog ! Aici e chestia«
procedeu: măgarul strecura!
32
P tatea s’a oprit num ai la jocurile tre figurile inventate de i
33

‘rO
65 36 \W
92 a
51
\r it

*r
19
intitulate.
Mai reese însăşi — cu voia ilu ­
strului Consco — că se poate face
o apropiere între jocurile-idei şi
între jocuril e-intitulate, atunci
n ’a fost reprodus direct, Nn.
şters eu semnătura autorului,|
tru a-1 face să treacă drept
mea. Nu. Orgoliul acesta..
satisfăcut numai pe un doi
K.
când' foloseşti normele prim ei ca­ talia lui Consco, care —daci
so 51 tegorii, şi — m ai ales -— atunci fi fost în locul meu, ar fi
când — folosind aceste nprme, lu it“ numele autorului, s««
53
JL 55 5b 58
puse de altul la dispoziţie •— ai
sustras un desemn adm irabil d in tr’o
el, pentru ca apoi să-l pubi
satisfacţia unui pictor, carcf
T T revistă apuseană, „răzălu ind ” nu ­ executat cel mai reuşit auta
fSa 59 60 61 62 6i mele autorului şi sem nând „Con­ tret !
sco”, sau „Cojan”, având aceiaş
Cu aceste documentări, ct
(6 bb a a w 69 70 71 iluzie ca musca de pe spinarea
boului care crede că ea duce p lu ­
der chestiunea definitiv ini
Dacă vrea cineva s’o mai
75 gul!...
II Dar m ai au o calitate aceste pro­
dă, n ’are decât s’a facă!
76 17 bleme: nu pot fi traduse d in tr’o
Mă voiu ocupa însă dealte
asta pentrucă trebuie să elin
lim bă in tr’alta. Adică nu pot fi de­ pe deplin problema cuvintelor
O rizontal: 1) Dispuse a dorm i în- nai. 10) R egină din Niebelungen. cât — cel m ult —■ ■ imitate, însă crucişate, încredinţată alite
tr’una. 9) Locuinţele păsărilor. 16) 11) Sim bolul u n u i metal care se tot de un cunoscător. — Or, cum neri lipsiţi de competenţi)
Un fel de horă turcească. 17) Negoţ găseşte în unele m inereuri de p la ­ avem atâţia necunoscători şi a- Voi urm ări toate producţii
cu m ărfu ri. 18) M ăsură rusească tină. 12) Metal de culoarea a rg in ­ tâtea rubrici detestabil conduse, celelalte reviste, făcându-le
de lungim e egală cu 68 cm. 19) tului. 13) Caisa de film e din Ger­ din cauză că aceste producţii nu critica în rubrica de faţă, sul
Deasupra. 20) Oraş în Belgia. 21) m a n ia. 14) Cult religios. 15) M ăsu­
pot fi reproduse, bunăoară ca laş titlu.— Aviz amatorilor ik
T ânăr. 22) R âu ce trece prin Stras- ră de 50 diramuri de vin. 22a) Spală o nuvelă oarecare, vă în c h ip u iţi
capul. 25) Consoană care se rosteş­ vinte încrucişate !
burg. 23) Potrivi u n lu c ru cu altul.
24) Sim bolul u n u i corp, care se g ă­ te atin gând d in ţii cu lim ba. 27) disproporţia dintre cerere şi o- Ţiu însă să precizez un a;
seşte în gemă. 25) Interjecţie. 27) Croncănitul corbului. 28) Arhitect fertă! Cel care a avut nesimţirea foarte important : critica
G râu noroi os şi păm ântos. 32) F laş­ tirian. care d ir ija lucrările tem plu­ să-mi reproşeze că o lebădă şi un m ai m ult îndrunmtivă şi plii
netă portativă. 33) Freacă cu ulei. lu i din Ierusalim . 29) Există. 30) măgar - nişte s.mple figuri pu- obiectivitate__ Ne-am iuţelii
38) Vedetă femenină. 40) Descope­ F ă ră dinţi. 31) Bunic. 34) O parte
ritorul electromagnetismului. 44) a zilei. 35) Mişcare a m âin ii. 36)
Forţa motrice ,1a m orile de vânt. Epocă rem arcabilă. 37) Paradis. 39) Poşta jocurilor E n ig m a
45) Sim bolul u n u i m etal întrebuin­ Soldat în a rm a t cu o suliţă, al cărei A. SOLOMONESCU-Loco. — Jo­
ţat la telescoape. 46) A nim ale ovi- vârf se încrucişează în semicerc. (10 puncte)
cul d'v. este prea prolix. Regretăm
pare (dimin.). 47) Prounem . 48) Des­ 41) Sim bolul u n u i m etal întrebu in­ deci ! de JEAN AM
toinic. 49) Sim bolul u n u i metal a- ţat în pirotechnie, pentru a colora Dacă veţi adăoga o interjecţi
W E C H S L E R LUDY-Iaşi. — Pro­
bundent în Noua-Oaledonia. 51) flacăra în roşu. 42) Sim bolul unu i nu i libretist italian, veţi
blema este a lc ătuită cu destulă
Fondatorul sectei babiste. 52) Cum metal, care se găseşte în. minele de mare compozitor italian, Ani
pricepere. Nu se putea să fie mai...
interpretaţi poziţia verticală a de­ a u r din Ardeal. 43) Supranum ele lucrat la aceeaşi operă; primii
scurtă ?
getului pe buze ? 53) Există. 54) lu i Harold Lloyd. 46) Soţia lu i M i­ făcut libretul, iar al dolea
H aină. 55) P ronum e (la acuzat). 57) ne«. 50) P lantă. 51) Afectuoasă. "3) GEORGE CAISERLIU-Bacău. —
Primesc cu aceeaş plăcere colabo­ De cine este vorba?
T itlu pe o scrisoare. 59) Zar. 62) . Numele lui Buda in China. 55)
M auriciu, conte de... 64) Mi« tu esc. D oam nă. 56) Vechea c ap ita lă a E- rarea dv., plus satisfacţia de a o
65) Cea m a i b u n ă epopee din lite ­ tiopiei. 58) Bege get. 58a) Sbur- da publicităţii. Nu mi-oi mpărtă-
ratura franceză m odernă (1723). 69) dăciune (Mold.). 59) Nu reuşeşte şiţi şi dv. ?...
Efectua o operaţiune de a ritm eti­ la examen. 60) îm b ib at cu u n com­
că. 71) Anim ale, care dau lapte. 72) pu s a l hidrogenului. 61) Poet eroic
Pitesc. 73) Crengii (dim.). 75) Conj. şi liric. 62) Făcu u n salt. 63) O por­
W A P IT I. — A m corijat jocul dv.
cu intenţia de a-1 publica. Mi-am
schim bat însă părerea, dm cauza
OCHELARI
cu sticlele cele mai buni
copulativă. 76) Cel ce p u b lică sub ţiune din intestine. 66 ) Punct car­ prea m u lto r lacune. Aştept altu l. se găsesc ti Magazinul
u n num e p lăsm u it. 77) T atăl lui dinal. 67) M ăsură de lungim e. 68 ) A. SARIAN-Loco. — In jocul dv. Societatea de Binefacere
Garacalla. El (cu o n u a n ţă emfatică) 70) Cos­ in titulat „Epidem ie”, se găsesc câ­
Vertical: 1) R âu în antica Tro- tă. 74) ...mediu. teva n u m iri de boale repuginabile. AMICII ORBILDI
ada. 2) Lac în Macedonia în c o n ju ­ N. B. Cuvintele dela numerele 1, Corijaţi-le 1 ii
rat de vii. 3) T urbură sufleteşte. 4) 46, 19, 9. 69, 72 şi 73, orizontal, plus V IR G IL G R IG O R IU - G iurgiu. — A’.edic specialist di con­
Pronum e (pi ). 5) F iridă, la casele cele dela 22a, 8 şi 50 vertical, dau Insfânşit, aţi ap ăru t iarăiş pe fir­ sultaţii la cei ce iu nevoie
ţărăneşti. 6 ) Notă m uzicală. 7) D ia ­ p atru versuri d in tr’o poezie destul m a m e ntul pe care aţi strălucit o-
lect francez. 8 ) Pronum e imiperso- de cunoscută. dată ! PASAGrIUL IMOBILUL
Ne bucurăm m ult. Şi vă vom do­ Intrarea prin Caltt Victori»
Deslegările se primesc p â n ă la 10 R ED A C Ţ IA Ş I A D M IN IS T R A Ţ IA vedi-o !
Septembrie 1930. Fiecare joc acordă vie-a- v ii de Taras* Otitis
Bucureşti, str. Const. M iile 7, Et. I I SOLOMON GRA U R - Galaţi. —
dezlegătorilor u n n u m ă r oarecare
TELEFON 306/67 Continuaţi să mergeţi pe aceiaş
de puncte. Cel care obţine n u m ă ru l drum, văd. Mai concis nu se poate,
cel m a i mare de puncte p rin des- Director re d a c ţio n a l:
poate ?
legarea celui m a i m are n u m ă r de NIC. CONSTANTIN C u p o n pentru joeii
NINI-Loco. — In ceeace m ă p ri­
jocuri din num erile 184, 185, 186
PRE Ţ U L ABO N A M EN T U LU I veşte pe mine, aveţi dreptate.. în-
şi 187, va p rim i u n prem iu de
tr’o oarecare m ăsură. Nu înţeleg
N o . 186
1000 lei. P rem iul a l doilea 500 lei. Pe un a n ............................Lei 350 de ce vă adresaţi totm ie, în ches­ N u m ele şi pronum ele—.
P rem iul al treilea 200 lei. U rm ăto­
Pe şase l u n i .............................. 180 tiun i cari ¡nu ¡mă privesc ! E aşa de
rii şapte deslegători, primeşte câte
Pe trei l u n i ............................... 95 uşor să faci pe răutăcioasa !...
un volum . Prem iile se vor distri­
bui la 20 Septembrie 1930. Pentru s t r ă i n ă t a t e .................400 REB U S. A dresa
 ilipst 1930 R E A L I T A T E A IL U S T R A T A 27

¿ JpPM î» ',1^: ' ä;A ^ ■__j

... când intră io motocicletă pe aleea călăreţilor.

liâlei din Hollywood, spuse Jim m y . „Telegrafiaţi urgent părerea dv.

UN I N T R E P R I D Poţi să-mi schim bi m ia de dolari?
Casierul îl feiioiiă pentru num ire
asupra puterii mele de în tre p rin ­
dere, dacă acceptaţi fiu director fi­
şi-i schim bă bancnota, fără s'o p ri­ lia la Hollywood. Stop. P rim it a-
«ÎAREI.K BANCHER Jeffer­ Eleganta m a şin ă pe care o cu­ vească m ăcar. cont 1000 dolari. Stop. Jim m y
son surâse ironic: noştea fiecare copil d in City, opri A doua zi dim ineaţă, Jim m y Go­ Good“.
Haiai d-ta voeşti să oibţii îna intea celui m a i m are m agazin od n u se m a i prezentă ta bancă. — Ticălosul.! ţipa Mr. Jefferson.
_ »ea filialei noastre din Hol- pentru obiecte de voiaj. Cassierul general îi aduse însă Apoi sparse o am foră, care-1 cos^
#d? Tocmai d-ta ? — îm i trebue un cufăr elegant d-lui dlirector Jefferson facturi în tase 2000 de dolari care -1 stinghe-
Bjmiv roşi. Simit că e o (rtirăz- pentru Mr. Jefferson, spuse Jim m y valoare de 10.000 dolari, care fusese ria aşa cum era aşezată pe birou.
%din partea directorului. Insă şi alese u n cufăr enorm şi o gean­ Pe u rm ă depeşă u rm ăto ru l răs­
!By voia să plece cu orice preţ
Hollywood. Şi lui nici nu-i tre-
tă elegantă, îm p re u n ă cu o- trus®
de călătorie. Voi să plătească, î.nsă
date la ghişeul No. 18 de Jim m y .
Mr. Jefferson se pregătea tocm ai
să urle de m ânie, când sos' o te­
puns:
Canalie I Stop. Acceptat. Stop.
îi fu refuzată bancnota de 1000 de legram ă: Jefferson. TR. M. ST.
I prin gând, s‘o lase să plece dolari.
i dânsul. căci nu s a r fi putut — Bancnota... bancnota e falşă,
■nici d£ surâsul, nici de săru- dom nule, şi...
spuse Jimmy hotă rit. — Him ! Foarte curios... Mr. Jef-
feirson în persoană mi-a înmânat-o.
)-ta ai fost pint.it p â n ă ac u m Nu ştiam că e falşă...
)dolari pe lună. Ştii că direc- — Insă Mr. Jefferson are credit
n e lim ita t la nod. Daţi-ne, v ă rog, o
I
H filialei din Hollywood e (re­
iat cu 1200 de dolari, că are do- notă de p rim ire şi agentul nostru
Hi gratuită ? se va prezenta m âin e dim ineaţă, la
iy nu ştia aceasta. De- altfel ghişeul băncii...
r fi Încercat... Înghiţi in sec. — P o ftim !
»-»■li Npun ceva, Jim m y Good. Obiectele cum părate fu ră fixate
h ti eşti funcţionar cinstit. As- din ap o ia a uto m o b ilu lu i şi Jim m y
bmult. Foarte mult chiar. Dar porni m a i departe. In tră în alto
Wtoiul... Vreau să văd ce poţi. m agazine, c u m p ără două costume
■Iretueo dovadă asupra puterii pentru Mr. Jefferson, pe care le a-
Eilf de întreprindere. N um ai lese însă d u p ă statura sa, lingerie
scum pă pentru d-na Jefferson, oare
pr:n urmare tot putea să spere ! s‘ar fi p o triv it însă pentru Kiţty,
0 Jf dolari... Kitty... Hollyw ood.. m ătăsu ri, p arfu m u ri, chiar câteva
-Ai ati o bancnotă de 1ÜUÜ de sticle de cognac delà o farmacie,
jui spuse Mr. Jefferson. Uită-te două bilete pentru expresul H ol­
K la ea. lywood. N icăieri însă n u p u tu să
r’ Da. spuse Jimmy şi p riv i banc- plaseze m ia de diolari şi trebui să
pL D.ir e fa Iţă ! scrie o m u lţim e de note de prim ire,
■biet. O ştiu. Trebue să reu- care aveau să fie achitate a don«
KÍ so plasezi. Nu însă clie nţilo r zi la ghişeurile m a r ei bănci „Jef­
ti Dacă toi dovedeşti că a i p la ­ ferson & Comp.,“, căci Mr. Jefferson
t-o, aiunci mai stăm de vorbă şi avea pretutindeni credit nelim itat.
ii fi conducătorul filialei di>n Hol- D up ă acçea, Jim m y conduse m a ­
«ood. şina la Kitty.
Si Mr. Jefferson il concedâe. — îm pachetează repede ! Plecăm
Biw, dar asta era u>n act de în- la Hollywood...
jorie... Kitty îl îm b răţişă nebuneşte şi-l
Totuş o voiu face ! spuse Jim- aisigură că e cel m a i frum os „boy“
j. Dar trebue să-mi îm p ru m u ta ţi din Statele Unite. L u i Jim m y î i fu
tţ.11,1 dv. pentru câteva ore. aproape greu să &e sm u lg ă d in bra­
filr. Jefferson zâmbi. T ân ăru l a- ţele ei. D ar o făcu şi. plecă înapoi
|tobrăsmicia să-i ceară m a ş in a ! sipre bancă. Ghişeurile se în c h i­ fi PREPARAT d e :
fee!
- Maşina iţi stă până la aimia-
deau tocmai.
— Mr. Jefferson mi-a dat u n a-
AZUMI&Co. LTD.
I j la dispoziţie. Iţ i doresc noroc. cont asupra lefii de director al fi-
OSAKA (JAPO NIA)
 C P S IIl

■ i.

C E L E T R E I G R A Ţ II M O D Z H A i£ ale casei „Metro-Goiawyn-niayer“ : AmtaPage, L)urothy Sebastian şi Joan CrawW