ANUL IV. — No. 187. — 28 August 1930.

APARE JOI

MARIANA MIRICĂ, aleasă „M iss Rom ânia" de „Realitatea Ilustrată“ a obţinut premiul al doilea la concursul internaţional de
frumuseţe din Galveston — - . .
PPPTITf. in T.t!T__________________________________
 /. Ml.i Arthtr
2. Hurnj Utdlm
.1 Mauriff Clvtm
4. Hamuri WrnrŞ
5. lixm Mouijmt
. 6. Jului Hurrymtt -
7. lluruld IJoytl
S. iimn Celroml“
9, Hoiiald Cutau«]
10. (hi x/a Eckmm
11. Willy PHţKiM
12. iun Cltane) [■;
13. Jiihn Gilbdtm
n . Churlk Ch(l§
15. Duuglas Faitlm
lfi. Jude Cateluin ■
17. Ctmradt Ha¡ti 1
U . Werner Futilii«
19. Etnii Janmji
20. Clive Hrmih i
2 1 . Conradt IVWl {
22. tlans Sluewt f
23. (iury Ciioim |
24. Adotphe Mnjii
25. William Hma
26. George O’Btisil
hgast 1930 R E A L I T A T E A IL U S T R A T A
- —ii-a «-.!.
La 15 August (S f. M a ria ) au a-
vut lo c la Constanţa, o b ic in u ite le
serbări ale m a rin e i noastre m ilita ­
re, serb ă ri la care a asistat şi R e ­
gele Carol, îm p re u n ă cu P r in c ip e le
N ico la e .
In fo to g ra fiile ce p u b lică m in a-
neastă pagină, ved em :
Stânga sus : O ech ip ă de m a ri­
nari, executând a c ro b a ţii pe catar-
gul pavoazat al u n u i vapor.
Dreapta sus: Regele C a rol şi
P rin c ip e le N ico la e , părăsind ser­
barea, după term in a rea ei.
Sus: Vasul de răsboiu, de pe ca­
re suveranul şi oficia lita tea , au ad­
m ira t m in u n a tele e x e r c iţii nautice,
executate de m a rin a ri.
Jos : Regele C arol. P rin c ip e le
N ic o la e ş i suita, trecâ n d în revistă
com p a n ia de onoare, lu in tra rea în
,jort.
„ k o iw o s "
timetru aplicat pe periuţa
uscata ţi aspră, fiind su­
ficient pentru a curăţa şi
albi dinţii
Koljrnog disolrâ peliculele,
în lătu ră resturile alim en­
tare şi distruge germ enii
,\ vătăm ăterl ai cariei
încercaţi K O LY N O S, sen­
zaţia proaspătă de cură.
liw * * ră lasă În gura e
deUcloasă
P A ^ i M U t DINŢI
KOLYNOS
Grand Pri obţinut la al treilea
congres Odontologique din Ame­
rica Latinâ, in Iulie 1929
 4 R E A L IT A T E A
IN L UMEAIL UZUL OR
A frăm ântată de m ii de dem oni ai in fern u ­
Q lui, Natura şi-a deslănţuit forţele. Un fu lger
p relu n g şi trem urat ca un flu viu de foc, a
spintecat cerul, s’a o p r it năprazn ic în tr’o catape-
teazmă şi a sguduit păm ântul cu o bubuitură asur­
zitoare. Atm osfera s’ a încărcat cu plumb fierbinte...
Vântul a năvălit sălbatec, vijelio s, turbat, în orăşe­
lul ou case ghem uite pe colină, a răbufnit şuierător
p rin coşuri şi unghere şi s’a retras neputincios,
cân d nourul în fu riat, frăm ântat ca lava unui vu l­
can, s’ a p o rn it să-l stropească năvalnic, cu picături
m ari de ploaie...
în fric o ş a tă şi decepţionată de schim barea bruscă
a tim pului, A n ita care pentru seara aceea îşi dădu­
se în tâln ire cu iubitul ei, frum osul căpitan-explora-
tor, v en it în concediu, a tras ferestrele deschise şi
a încuiat cu resem nare uşile. A aruncat apoi o p r i­
v ir e în cam era alăturată, unde bătrânul ei tată răs­
fo ia m oţăind, ziarul, s’a desbrăcat şi s’ a v â rît sub
plapom ă...
Şi v ije lia a ’ ncetat ca p rin minune... Cerul s’ a lum inat ca oglinda,
îm podobindu-se cu stele sclipitoare. Sub razele lunii, frunzele ude ale
p latan ilor păreau invadate de lic u r ic i nebunateci. Păm ântul respira
adânc aerul ră co rit şi adierea vântului se strecura şăgalnic pe aleele
şerpuitoare ale orăşelului.
A n ita a crezut că m oare de bucurie... N icio d a tă în viaţa ei nu mai
văzuse o noapte atât de frumoasă... A chem at şofeurul, dar nu ştie de
ce a ven it un cavaler cu un rădvan aurit tras de opt cai cu arip i. Im e ­
diat s’ a suit în el şi s’ a co b o rît apoi pe malul lacului ferm ecător, la
locu l ştiut, unde R u dy o aştepta cu nerăbdare... S’au îm brăţişat spas­
m o d ic şi-au vo rb it, în frân tu ri de fraze p recip ita te şi-abia în urmă a
observat că R u dy purta costumul de ex p lo ra to r cu care ea nu-1 văzuse,
până atunci, decât în fo to gra fie.
— • M ’am îm brăcat înadins astfel, a spus Rudy, văzând-o că-1 p r i­
veşte nedum erită. N oaptea aceasta e a noastră... Vom fa ce îm preună o
p rim b lare lungă, -lungă şi p rin lo c u ri pe care tu nu le-ai cunoscut n ic i­
odată... Iţi v o i arăta frum useţile de basm, care m ’au v ră jit pe m ine şi
mi-au in filtra t în sânge dorul v e c in ic e i călătorii...
A n ita a cuprins braţul iubitului şi am ândoi au coborât în barca
uşor legănată de valu rile apei. O vâslă p u tern ică şi malul s’a depărtat,
p riv in d parcă jin d u ito r la fe ric ita perech e pierdută în dragoste şi
poezie...
P e luciul nesfârşit al apei, în clin ch et surd de lopată, barca luneca
vertigin o s ca o nălucă. R u d y îşi desbrăcase haina şi în v io ra t de aerul
curat al n opţii, vâslia din răsputeri, vâslia de p arc’ ar fi vrut s’ atingă
o ţintă depărtată...
In ce d irecţie m ergeau?... O m ai interesa oare pe A n ita? Ii era
de-ajuns că se a’flă la pieptu l iubitului, că-i simte resp iraţia şi-i savu­
rează şoaptele dulci de dragoste candidă... E ra frum os R u dy, în seara
aceea, frum os şi curajos ca un artist de cinema...
— d ou ăzeci de sclave îţi v o i aşterne la p icioa re. Diamantul cel mais
N ’ ai să te m ai în to rc i acasă, i-a spus el, în tr’un târziu... V ei ră­
m ânea cu m ine să colindăm pământul...
Şi ea a tăcut...
IL U S T R A T A 28 Augut llt
U ndeva, departe, pe un ţărm împădurit, opui
de noapte a ţipat prelung. Anita s’a ’nfioratjij
strâns şi mai m ult la pieptul iubitului...
D ar iată că ţipătul s’a repetat, deastădati «
m ai aproape şi m ai clar. A i fi zis că e plânsului
co p il ilăsat în părăsire... Din umbra nopţii s'a 1
prin s o albie de lem n, care plutind Jin şi ’m ph
ca de o putere nevăzută s’a apropiat de bard.
Un co p il părăsit în vo ia valurilor...
Un c o p il!... De când visa Anita să aibeuncoj
Ce farm ece n’a făcut ca să-l aibe!... Şi Dun
i il-a trim is acum cum a citit ea, cândva, căk
m is pe Moise...
R u dy l ’a luat în braţe, şi a zâmbit...
D eoparte şi de alta, n u ferii înfloriţi zâmbii
ei, sub razele de aur ale lunii...
A nita şi-a deslip it p riv ire a de pe figura pm
lui n evin ovat, când luntrea s’a c io c n it, cu sgomot sec, de un debart
necunoscut...
— V in o, A n ita ! — a îm biat-o R u dy — să vezi palatul via
m ele!...
Ca p rin tr’o ceaţă groasă, în fund, p rin tre copaci de secole,«
fila u zid u rile unei c lă d iri ciudate. O clă d ire cum niciodată Iul
unui om n’a putut concepe... zid u ri cubiste, din piatră cizelată;!
tre concave ca nişte sco ici uriaşe de cristal ş i’n loc de uşi, armurii
n etice, care se respingeau instantaneu, la apropierea lui Rudy, ca,i
câţiva paşi să-şi recapete poziţia.
înăuntru, lum ina z ile i de p rim ă va ră şi m obila maharadjahil
S ofale im ense, cu perne, blănuri, covoare şi mătase scumpă. D rap
fantastice de toate cu lorile serviau drept tapet şi din tavan ati
lăm pi încrustate cu pietre preţioase, care răspândeau fâşii de raze
ticolore...
A nita era am eţită de atâta fast şi bogăţie. S’a lăsat să alune«
latec pe o sofa pufoasă şi R u dy s’a aşezat la picioarele ei. In ti
nu se m ai afla n ic i o vietate străină, afară de un papagal alb, cu
ciugulia penele pe craca unei flo r i exotice.
Dar R u dy a bătut din palm e. P eretele din faţa lor a dispari
prin vrajă şi sub p riv ire a înm ărm urită a A n itei s’au înfiripat cadii
nebuloasă, trei fem ei de o frum useţe răpitoare... Tustrele ini»
excen trice şi tolănite nepăsătoare, pe un d iva n din basme, lângă(
o sclavă devotată sta gata să le satisfacă cele mai rafinate gusturi,.,
A n ita s’ a sim ţit sugrumată de gelozie, totuş, când Rudy i-aam
o p r iv ir e sem n ificativă, caşicând i-ar fi spus: „le vezi? sunt inpcs
m ea !” ea s’ a căsnit să surâdă distrată... Nu v o ia să-i arate lui căsil
unui bărbat nu trebue să-i arăţi n iciodată aceasta, ci să-l aduci,la
dul tău, în aceeaş situaţie...
— V e i f i stăpâna lo r ! i-a şoptit R u dy. Stăpână petste tot ceva
din lum e va fi darul meu de nuntă şi yachtul cel m ai strălucitor*
p lim ba pe am ândoi p rin m ări şi ţări necunoscute...
 R E A L I T A T E A IL U S T R A T A
i frumos Rudy, dar gândul şi p r iv ir ile A n ite i nu se
iau de pe oele trei fem ei cu aere de sclave fa v o rite .
ti măcar muzica aceasta uşoară, d ivin ă, cu sunete de bar­
ili ghitară, pornite din locu ri nevăzute, n’ a fost în stare
(»iistreze, să-i liniştească inim a roasă de clocotul geloziei.
[ la un moment că se sufocă în atm osfera aceasta,
jiruncalun şal japonez pe um eri ş i’n tim p ce R udy p ie­
ii In altă încăpere să aranjeze ceva sau, poate, să-şi să-
t metresele, Anita s’a strecurat pe scara de m arm oră,
lentată cu porcelanuri de Saxa, până în m ijlocu l p ar­
icii arbori seculari. T âm p lele îi ardeau şi adierea ră-
asi a vântului îi făcea bine... A m ers aşa, în neştire,
t alee cu crini sălbateci, a ajuns la un avuz; ar fi vrut
‘li câteva picături de apă, dar n’a putut şi setea o
i fără milă...

Iat-o la m argin ea unei prăpăstii fioroase. D ar nu m ai e

singură...
D in tr’un boschet a apărut un cavaler maiestos, care s’ a
apropiat uşor ca un leo p a rd de ea. A contem plat-o o clipă
în jocu l razelor de rouă şi i-a cuprins pătimaş m ijlocul...
A n ita a tresărit, l-a văzut şi s’ a lăsat în vo ia soarţei...
Cu un u rlet de fia ră rănită, R u dy care a urm ărit-o din
vârfu l unui copac, a pus pistolul la ochiu... A ţintit...
O bubuitură puternică, două ţipete stridente au spin tecat
noaptea şi un corp s’ a prăbuşit în prăpastia adâncă...
...O descărcare de nouri. Fu lgeru l s’ a p o g o rît n ăprazn ic şi
a trăznit ceva în a p rop iere. Casa a fost sguduită ca de cu­
tremur... Şi A n ita s’ a deşteptat, brusc, speriată, îngrozită...
A sărit din pat şi-a alergat la fereastră... A fară, v ije lia con ­
tinua cu aceeaş furie... A n ita s ’ a uitat Ha ceas... D orm ise
exact o jumătate de oră.. de S.

CE PREFERAŢI
picioare ca acestea
J provocatademcazuri,
griji,AerMaicedefrică,iperielusd
dauteamă,te combateca/succ&s
oiguJiprin talMekBromural
« K r t o lL » .

ABRICA DE S O B E Tim pul călduros, provoacă transpiraţia

şi face picioarele sensibile şi dureroase.
Tabletele Bromural * KnoII * suni cel mai
răspândit calmant al nervilor şi somnifer
din lume. Preparatul s’a d o ved it eficace în
OE FAIANŢĂ N u este insă nevoie să suferiţi nici măcar m ilioane d e caşuri şi se prescrie zilnic
Cale mai noui m o d e le o singură zi. Este suficient să puneţi
căteva grame de Saltrat Rodell in apă, de mii de m edici. îşi manifestă efectul său
/INDE Şl IN RATE pănă ce oxigenul degajat, îi dă infaţi-
şarea unui lapte gras. Efectele acestei băi
miraculos chiar numai după 20 minute.
Şneaua Minai Bravu No. 1 tonice şi antiseptice sunt imediate. Arşiţa Com plect inofensiv, luat şi pe timp mai
(Bariera Moşilor) dureroasa se potoleşte, iar unflăturille şi îndelungat. Se găseşte în Farmacii în tu­
lnflamaţiunile, dispar ca prin minune.
Aceasta apă medicală şi foarte oxige­ buri cu câte 20 şi 10 tablete. — Fabricaţia
nată, inmoie induraţiunile si bătăturile K N O LL A .-G ., Ludwigshaf en pe Rin (Germania)
atât incât puteţi să le scoateţi cu rădă­
octor JEAN S E G A L cină cu ţot, fără rizic şi fără a vă răni.
Saltratul Rodell, repune picioarele Dv. A T E N Ţ IU N E I In ni m ăru l de azi :
Specializat la P a r is In perfectă stare şi vă v a li astfel posibil
să mergeţi toată ziua, să dansaţi toată — Rom anu im p-es o ant
oii de Femei -Mamoş
I Tratamentul radical al acurgerllor ţi
noaptea, sau chiar sa vă petreceţi toată
după amiaza la curse, foarte comod, şi FATA REGELUI DE TREFLA al unei nobi.e energii
i menine —
Iiif!ama|iunilor prin Electrotherapla fără cea mai mică oboseală.
r.fl-ral Lahovarl 12 (Qrădina Icoanei) Farmacistul şi droghistul Dv. vinde şi de H A N N S von Z O B E L T I T Z
M it 3-6 Telef. 2M-22
recomanda Saltraturile Rodell.
m
LECTURA tt F loarea literatorilor străine
6 R E A L IT A T E A IL U S T R A T A 28 AufutlDI

stră, pe aceeaş lin ie ca un monstru de fier.

Am avut, în acea clipă de tragică certitudine, un fel de p
a m in ţii. Râdeam , — scuturat de n ervi. In faţa mea, botul mas
care aveam să ne sfărâm ăm , luase aspectul unei figuri de i

Sus: L o c o m o tiv a tre n u lu i de Constanţa.

D r.: D ou ă vagoane îm bucate

• H B i l N om spunea, cui v o ia să4 asculte:

— Şi eu am fost în tren !
V oia să spună că şi el a fost în unul din tren u rile ce s’ au c io c ­
nit în staţia Seceleanu, şi spunea aceasta nu fă ră un fe l de m ândrie.
E ra un o b iect de curiozitate.
Cei v e n iţi la faţa locu lu i, după catastrofă, făcuseră cerc în jurul
omului ce se fă lia că fusese în trenul m orţii...
— Şi cum a fost? în trebă cineva.
Omul îşi drese glasul şi începu :
— Eu pot să spun că am văzut m oartea cu och ii. N u la figurat.
Am văzut M oartea.
Eram la fereastra vagonului, în acceleratul care ven ia dela Con­
stanţa. Ştiam că în staţia Seceleanu ne vom încru cişa cu acceleratul,
care trecea dela Bucureşti spre Constanţa, şi care ne aştepta în gară.
Când am intrat în staţia Seceleanu, am văzut im ed iat că n i s’ a dat
drumul pe lin ia , pe care ne aştepta trenul celalt. O scurtă sguduitură,
m i-a con firm a t această bănuială: am înţeles că m ecanicul în cearcă să
frâneze. E ra însă prea târziu.
Am intrat în staţie cu 50 km. pe oră.
M ’am aplecat cât am putut pe fereastră, afară, ca să văd pe ce
lin ie suntem. L o co m o tiva trenului care ne aştepta, se afla în faţa noa­
 ¡1 August 1930 R E A L IT A T E A IL U S T R A T A

, Farurile erau ochii m onstrului de

i;grătarul era o gură rânjită, neagră.
^închis ochii. Ceeace a vrut destinul,
klntâmplat!...
|Dtasemeni, cei ce stăteau la ferestrele
i stopat, au „văzut m oartea cu o-
P, deoarece au ştiut cu câteva m o­
lie înainte de catastrofă, că accelera-
i venia dela Constanţa, a fost in ­
ul pe aceeaş linie! Clipe de supre­
mă.
«pasager din trenul ce aştepta în
, ne spune:
I am văzut moartea sub form a u-

ideam că groaza a înebunit pe a-

t interlocutor bizar).
-In momentul când mi-am dat sea-
Iti trenul dela Constanţa a apucat
ţ linia noastră, mi s’a în tip ă rit atât de
tnic in minte numărul lo co m o tivei,
I pe botul ei, încât îl ţin m inte şi
: 230.092...
Un aspect din gara Seceleanu.
dMomotiva trenului de R u cu reşli

L n braţ izolat, cu osul frânt.

Un cadavru are abdom enul rupt, ca o gau­
ră haotică, în fundul căreia se zăreşte un os
plat, inundat în sânge... E oribil...

Un tren de ajutor. Vagonul-m acara intră

îndată în funcţiune pentru deblocarea l i ­
niei.

M aoaraua-elevator, ca un cio c im ens de

cocostârc, p rin d e vagoanele sparte, le rid ica
prin aer şi le depune peste lin ii.
C in eva porunceşte:
— D aţi zor!... Până diseară lin ia trebue
curăţită ca’n palm ă: diseară trece R egele
spre serbările m arin ei dela Constanţa...
I. Z.
Jos: M o rţii, în tin ş i in curtea g ă rii.

Vă inchipuiţi groaza acestor oam eni,

ori au văzut „moartea cu o c h ii” . U-
lii,aveau alături în com partim ent, co ­
pii ţi soţie. Cum să le spună ce avea
■ se întâmple?
[ Şi mecanicii celor două lo co m o tive,
16văzut că trenurile se vo r ciocn i. Me-
aaicul trenului de Constanţa, a şi în-
trcat să frâneze. Dar viteza era prea
ure. După ce a frânat, a sărit jos de
(locomotivă. Era prea târziu. In a-
iia} clipă, s’a produs form id ab ila
bcnire, şi mecanicul fu ucis.
Locomotivele săriră de pe lin ie,
implel deteriorate. Un vagon de sigu­
ră înghiţi unul de clasa IlI-a, ca pe
cutie de chibrituri, în teaca sa de
Ijihiţâ de lemn. Un vagon fu turtit
loarmonică şi se prefăcu în ţăndări.
I o distanţă de 500 m etrii, s’ au îm-
Kţliat sfărâmăturile vagoanelor,
tidarrele zac printre valize sparte.
 R E A L IT A T E A IL U S T R A T A 28 dsfntl

De vorba cu Henry Roussell teatru în cu tie de cmw

R IN acest s p irit în cep e să
P răspundă în tre b ă rilo r m ele,
celebrul m etteur en scene
H en ri Roussel.
kers, însă mii de obslacc
rajau pe producător. Pâre
această realizare este leali
tă fatală.
„C in em atografu l v o rb ito r este A trebuit ca timp de cât«
p rin esenţă, teatru, dela care îşi să strângem toate elet
îm prum ută m odul de exp resie şi colaborările necesare şi t
nu găsesc de loc că o asemenea a- vadă de un curaj deosebitj
p ro p iere constitue o ruşine. Cu cepem primul mare filme
toate acestea deşi cinem atograful ne franceză....
v o rb ito r se ap rop ie atât de mult H en ri Roussell vorlx
de teatru, nu e totuş un teatru. foarte elogios de Cari 1
H a i să-l nuimiin: „teatru în cutii „m etteurul en scene” pentn
de con serve” . siunea germană.
Există desigur persoane care Un film internaţional,
p referă m azărea fină, în con serve; de doi regisori, depinde
pentru aceasta nu-i poţi condam na diul în comun a tuturor p.
pentru că ce e drept, unii fa b ri­ lo r de rezolvat şi de o perl#j
canţi prezin tă o m arfă delicioasă. laborare.
Şi de ce n’ar avea şi cinem atogra­ H enri Roussell şi Cari Fni
ful v o rb ito r am atorii lu i? Com pa­ n ici nu se cunoşteau Inj
raţia făcută în spiritu l meu nu e cestui film . Acum sunt ,
deloc un semn de dispreţ. Succe­ in tim i, şi aceasta prietenie
sul acestui nou gen de spectacol sigurarea unui rezultat ier
este indiscutabil şi publicul de­ ....Prea fin pentru ai
prins acum a audia artişti de pe observat viclenia şi nevrkil
ecran, nu va m ai accepta ca până cadă în capcană, Roussel
acum, lungi con versaţii mute, p re­ beşte acum de Mărie Bt(j
cedate de un isub-titlu. ştiut să cucerească
N im ic nu ne va îm p ied ica de a cum a debutat pe ecran,
concepe film e frum oase, p lin e de ei ne reaminteşte „La Vil
ritm şi de m işcare, dar în cari se dieu ” , acest film admirai
va v o rb i foarte puţin. Person agiile drept cuvânt constitue uni
v o r trebui puse atunci în astfel de p erile cele mai bune şi m i
situaţii, încât şi în viaţa fiin d să cânte ale acestui prea f
nu aibe ce zice şi d eci să rămână gisor. Inii vorbeşte apoi
în m od natural „p erso n a gii m ute” . N in coţ, Jim Gerald cari
vat atât prin buna dispoii
Până acuim, ch iar teatrul s’a folo
fotogenică cât şi fonogenii
sit foarte des de scene mute. La
rândul lui cin em atografu l v o rb ito r P erioad a bluffului ata
va trebui să cu ltive aceste scene acum înainte putem vede»
mute spre a se scăpa d in tr’un ca­ cru m etodic şi real.
dru prea strâmt şi nu mă îndoesc Actualmente Henri Rob
crează la o altă mare
că în acest m od va ajunge a da
spectacole extrem de interesante. care ca suprafaţă va I
prim a. N ’am putut scoate
H en ri Roussel este realizatorul vânt asupra nouei sale ta
film u lu i „ L a N u it est o nous” p r i­ să cunoscându-i talentul
mul său film vorb ito r. II întreb a- sconta rezultatul.
supra acestui film despre care toa­ H en ri Roussell se desp
H e n ry Hausse 11
tă lumea vorbeşte şi Roussel... de­ m ine neuitând insă a ada
vin e mut. acest film şi în cerc p rin v ic le n ie ricu l acestui film : „D e şase ani tot „Ş i totuş cinematograf
A c to r şi realizator în acelaş să-i în v in g m odestia. se p roeeta a se face un film după tor este teatru în cutii di
tim p, a avut o parte prea m are la în cep e întâi prin a-mi face isto­ celebrul rom an al lui Kistem ae- ve” .

EU ÎNTREBUINŢEZ NUMAI CUNOSCUTA

ESTE SPLENDID PARFUMATA:
1T-! IrÜ-ÜÜSl iii.
C
C DR E
E M
M A
A ' pudda'
i
.PUDRA LAPTELE CRIN
şi oe DE LUX T O U T E S les F L E U K .
CHEßAM Ui
V
•F L O R A *
HCARI A L B E S C Ş l C A T»-
V A M Y TA IFU N
FELEA 2A TENUL .
NU
lül P A R U L Ik ÎN T R E Ţ IN CU C O N Ţ IN E
SUBSTANŢE
C A P ILO G E N . vàtàm ato are ;
IA R
CONTRA T R A N S F IR A T I1 I PF4I“°1
WL m s t ANTIODORUL
I J o T
S U R P R IZ Ă : F IE C A R E C U TIE MARE GONŢINE
li B A * » * C CEL M AI BU N IN PER M A N E N T A UN FLA CON AŞ DE PARFUM.

I N S T I T U T U L POLI TECHNI C Este f o a r t e util Doamne

complect reorganizat şi mărit, autorizat de Ministerul Instrucţiuni cu No 62369/926 să consulte specialitatea
formează conducători şi Ajutor de Ingineri îără părăsirea ocupaţiilor. Se adre­
sează acelor care posedă numai c aseie pr mare sau câteva clase secundare.,
pentru îngrijirea Seţei la
sau similare. La gradul superior se primesc acei ce posedă cel puţin 4 clase
secundare, sau de meserr etc. Aceşti eletevi au posibilitatea să devină Ingineri
dela o mare PoliteehnicS din Străinătate, înscrieri oricând. Cursuri clare Profe­
sori Ingineri specia işti. Taxe convenabi e pentru oricine. Nenumărate avantaje.
FRIZERIA I. BEE
Recomandaţii, Bibliotecă Tecinică. Revistă Ţechnicâ, Asociaţie amica'ă etc. Calea Moşilor, No. 53. — T e le f n No. 3!
Numeroase scrisori de mulţumire. Foarte mulţi absolvenţi au fost bine plasaţi
în posturi superioare.-
E*amenele sedau în prezenţa de'egaţilor Ministerelor care semnează diploma-
Un viitor strălucit îi este rezervat elevului perseverent şi muncitor. T¥ particular^«
Cereţi n o u l o r o s o e c t d e t a i l a t c o n t r a 20 lei la 1IE # 1 E itL I I V U iL Str. Academiei I
s e d i u : S t r a d a M â n t u l e a s a N o . 4 B u c u r e ş t i IV . face orice informaţiuni, c e rc e tă r, m isiuni discrete, Iii
 iî August W O R E A L I T A T E A IL U S T R A T Ă

N necunoscut, bărbat ca de Jucătorul fa v o riza t a p lecat ca­ corpul. In sală se făcu o tăcere S vonu l s’a lansat în public şi

: patruzeci de ani, bine făcut pul, şi-a lăsat m âna prin să în că- m orm ântală.
r şi cu trăsături energice, a a- tuşf“ şi a porn it resem nat spre ie-
put toată lumea în jurul său. E şir?, în h u id u elile m ulţim ii...
—
blată la piept, spuse jucătorul. A m
clien ţii obicinuiţi, începuseră să
R och ia acestei doam ne e du­ păşească cu team ă la Cazino.
In tre tim p, scrisorile se repetau
ppecare-1 favorizează şansa, însem nat un opt de tre flă şi mi din ce în ce m ai am eninţătoare,
seara aceasta... E idolul fem ei- T E R O A R E A C A S IN O U L U I s’a restitu it unul neatins. V eţi găsi până când direcţia, obsedată, se
punctul de atracţie al sălii şi cartea însem nată în dublura ro h otărî să rişte sum a pe care o ce­
rea a jucătorilor.... T im p de două săptăm âni, o d-nă chiei... rea ungurul... E ra exact sum a pe
ifăcut apariţia, pentru prim a vârstnică, slăbănoagă şi nesuferită, In tr'a d evă r, contesa trişase. A f i r ­ care acesta o pierduse la „ch em in
la Cazino, cu două seri m ai a teroriza t Cazinoul dela D ea u vil­ m a ţiile p a rten eru lu i se ad everiră de fe r “ ... Şan tagistu l renunţase la...
ie. A pierdut la baccara, două le. S’a recom andat contesă ita lia n ă punct cu punct... procente...
mii de lei, în câteva ore. A cu în d ep ărtat num e istoric; a v e ­ Jucătoarea fu arestată p ■ loc Dar* cea m ai în d â rjită cam panie
uzi, nu t-a mai văzut nim eni nit singură, nu şi-a făcu t nici-un P arten eru l nu era altcin eva decât a fost aceea a bancherului R. care
^ oraş, dar seara el s’a pre- prieten şi n im en i n ’a vâzut-o în un detectiv. O urm ărise de ma. a in vad at la un m om ent dat, tot o-
llaicalm, hotărit, la aceeaş ma- altă parte, decât seara, la Cazino. m u lt tim p pe fa lşa contesă, o a r; raşul cu afişe uriaşe, scrise în toate
IAocupat primul scaun pe care Când apărea contesa, toată lu­ sub aspectul ei de fem ee serioasă, lim bile. După şase luni, D irecţia
b i t iiber ii fără să pronunţe m ea dela m asa ei pierdea... în c e ­ n ’ar fi trezit n iciod ată asem enea C azin ou lu i „nu m işcase din u re­
pvânt vecinilor, a scos din bu- pea, regulat, cu o bancnotă de o bănueli, în rân d u rile ju că to rilo r şi ch i“ , bancherul tip ă ri o broşură pe
un teanc de bancnote al- m ie fra n ci şi se rid ică nu m ai a- acum reuşise s’o demascheze... care se puse s’o distribue, el în-
tunci când strângea în că nouăzeci -suş, pe străzi şi pe peroanele
şi nouă de b ilete la fel... In u rm a Ş A N T A G IŞ T II C L U B U R IL O R gării. In această broşură, autorul
JfBanca, zece mii ! a anunţat
ffieruL unor p ie rd e ri considerabile la m a ­ Dacă societatea de jocu ri câştigă a firm a şi docum enta, că m esele de
inoscutul a avansat b iletele sa ei, doi tineri, — un fran cez şi un a v e ri im ense de pe urm a clien ţilor joc sunt sistem atic construite şi că
cerut carte. belgian, — s’au sinucis. O a m erica ­ pătim aşi, nu-i m ai puţin ad evărat sunt aşa fe l lum inate, încât nu
tit patru, apoi un cinci... nă şi-a ju cat b iju teriile, o actriţă că există o droaie de in d iv iz i cari p erm it con trolu l vizu a l al o rizon ­
Sucherul a plătit.... cu opt... de m usic-hall şi-a pierdu t autom o­ trăesc ca p a ra ziţii, din m an operile ta lită ţii Ruletei...
Jltrei ori pe rând, necunoscutul b ilu l şi un englez şi-a dat cuvântul lor, în dauna acestora. In sfâ rşit bancherul recurse la su­
lin nouă. A patra oară, când de onoare că nu m a i încearcă, în L a M onte-C arlo — ca să luăm prem a încercare, anunţând o con­
flanunţat cincizeci de m ii, ban­ v ia ţa lui, jo cu rile de noroc... cel m a i in d icat exem plu — şanta- ferin ţă publică, cu acest subiect...
ul a făcut Bac... Şi, două ore Aju n sese contesa să nu m a i ai.be jiş tii m işună ca şobolani. Şi pro­ — Pân ă unde vrei să m ergi ? —
târziu, necunoscutul se afla în p arten eri şi C azinoul să-şi ră re a ­ cedeele lor sunt atât de ingenios il întrebă în tr’o zi, o voce necuno­
sia a opt sute mii de lei... scă clien ţii. A d m in is tra ţia jo c u ri­ concepute, încât nu vexează n ic i­ scută, la telefon.
Simeni nu observase însă, că de lor a luat atunci decizia, s’o în lă ­ odată legea. — P â n ă la... casieria C azinou lu i!
im timp, un individ spătos, cu ture cu orice risc. I-a o fe rit o su­ A ajuns celebru cazul căp ita­ — ripostă calm , bancherul.
jriri severe, se postase la şpa­ m ă destul de rotundă, num ai să nului N icolai, care p rin broşuri A doua zi, şan tajistu l prezenta
lt lui. N'a făcut un gest, n’a pro- părăsească sala, pentru tot tim pu l speciale, începuse o cam panie te­ la Cazino o notă „de ch eltu eli“ în
Bţat un cuvânt. sezonului. N o b ila doam nă s’a sim ­ r ib ilă contra Cazinoului. P o liţia a va loa re de opt . sute m ii de franci,
faai când necunoscutul a luat ţit jicn ită, a am en in ţat revo lta tă confiscat broşu rile — sin gu ru l lu­ care i se achită cu bani ghiaţă.
jtizia si se retragă, sculându-se cu darea în ju decată şi şi-a con- > cru ce-1 putea face — cu toate ace­ J. V.
Ipe scaun, urmărit de p r iv irile tinuat vizitele... stea, p u b lica ţiile alarm iste se ză-
Btimentale ale doamnelor, in d ivi- In tr’o seară, când n im en i nu m ai riau pretuU pdeni. C in eva le vâra
li cu priviri severe, i-a pus mâ- avea cu raju l să se aşeze la masa până în buzunarele ju cătorilor, în
Ipe umăr şi i s’a adresat răspi- ei, un dom n elegant, v e n it pentru tim pu l partidelor. LES CLOCHETTES
p rim a oară la Cazino i s’a o fe rit ca Ca să înceteze, N icolai, a cerut
» In numele legii, eşti arestat!... partener. un m ilio n de franci, D irecţiunea D’ARVOR LA BAULE
Senzaţie, exclamaţii, consternare P a rtid a se arăta interesantă. T o a ­ nu i-a aprobat de cât o sută de m ii
rumoare... tă lum ea se concentrase curioasă, şi... o ren tă anuală de zece m ii, Preparare la toate examenele
- Sunt inspectorul G. dela Sigu- în ju ru l m esei. N cu l v en it pierdea. p lă tib ilă în zece ani. Profesor, primeşte în pensiune
Dţăşi d-ta eşti delapidatorul şu­ B ancnotele sburau ca atrase de un Un ungur, care-şi lăsase toată tot »nul în cadrul ideal al celei
ii de trei sute mii lei dela ban- m agn et m isterios în fa ţa contesei... a verea la m asa verde, a m ers şi mai frumoase plaje din Europa.
L. D ar ce-a fost asta ?... m ai departe, adresând a d m in istra­ Viaţa de familie. — Preţul în ­
Cu o m işcare fu lgerătoare, m âna ţie i cazin ou lu i u rm ătoarea scrisoa­ cepe «lela trs. 1.300 lu n ar
-Voi restitui suma dublă, spuse
jmatic jucătorul. contesei fu cuprinsă ca în cleşte. re : „Vă previu că am găsit m ijlo­ Prospecte la cerere
Wiţistul înălţă din umeri. — Nu te m işca ! — tună jucă­ cul — orice-aţi încerca — să prăbu­
A G E N C E H A V A S
-Te priveşte. Cu asta nu vei re- torul. şesc tavanul sălii de jocuri, în mo­ Paris, Rue de Rlchelieu No. 62
;alas! delictul... Contesa păli, trem urând din tot mentul celei m ai m ari animaţii“.
 10 r e a l it a t e a il u s t r a t a
28

M J frfl
E poate fi mai minunat şi mai ferm ecător la un spectacol
Q revu istic sau de m usic-hall, decât apariiţa delicioasă a două
sisters.
In spectacolele de acest gen, ele sunt acelea care constituesc
„olou -u l” serii.
E xtraord in ara perfecţiu n e şi unitate pe care au reuşit să o do­
bândească în m işcări, m ecanizarea lo r în tr’un stil atât de graţios
şi de elegant, — astfel că n ici una nu rid ică p icio ru l ou un m ili­
m etru m ai sus decât cealaltă, — şi m ai presus de toate, cu ceritoa­
rea lo r drăgălăşenie, ferm ecătoarea lo r vo io ş ie şi spontaneitate,
iată atâtea atribute, cari contribue la m arele lo r succes.

* * *

Cine nu a auzit bunăoară, de celebrele D o lly Sisters? Căci în-

tr’adevăr, alături de M istinguett şi M aurice C h evalier, cele două
D o lly au fost şi continuă să fie id olatrizate de către p a rizien i. A-
pariţia lo r pe scena Casinoului din Paris, este salutată seară de
seară cu aplauze şi aclam aţiuni entuziaste.
Ia r acum doi ani, când id olu l Parisului, M aurice C hevalier,
nu se dedicase încă ecranului, scenele pe care cele două D o lly le
jucau îm preună cu el, constituiau adevărate regalu ri artistice pen­
tru spectatori, adevărate triu m fu ri pentru ei.
Şi cele două D o lly Sisters, au ajuns în scurtă vrem e la o cele­
britate extraordinară.

Sunt urm ărite pas cu pas ¡1

lo r particu lară şi nu trece zi 1
Dumnezeu să nu fie asaltate tu
bări.
Au o m are pasiune: jocurile
roc. Cum au scăpat puţin din
scenei, pleacă amândouă la 1
Carlo, sau la una dintre staţiui
numite prin Casino. Aci, sunt
cute de toată lumea. Sunt iu
v e c in ic de gazetari, cari cautăsi>
nizeze ştiri senzaţionale gazetelor]
Jenny D olly, cea mai mici
surori, se pare că e favorizata
n oroc extraordinar. Acum doi
şi anul acesta, frumoasa Dolly
tigat în tr’un singur sezon milioi
fran ci. Şi astfel pe lângă celek
ce şi-o creiase prin fermecat«
apariţie scenică, Jenny Doi
m ai câştigat una: favorită 1
jo c u rilo r de noroc.
V ed eţi dar cât de neverosimil
superstiţia: „n oroc la cărţi...
noroc la dragoste... căci oriei
însă Jenny D olly, n’a avut şi
putea avea niciodată nenoroc
goste.
D ealtfel, cei din jurul I
dansatoare, spun că este un
deliciu , s’o auzi povestind,
ei întâm plări şi „aventuri” di
Carlo.
Ştiţi desigur, că în jurul cai
din M onte-Carlo există un pai
nunat. D ar cu toată frumos,
naturală, parcul a foslbotewiilf
 kuiusi H30 R E A L I T A T E A IL U S T R A T Ă 11
i grădină a morţii. Căci aci, m ai
I decât în oricare grădină pubiică
lume, au loc sinuciderile cele mai
«ţimai întemeiate. A proape niine-
ueste surprins când aude că cine-
s’asinucis. Se pare că s’a construit
ii cimitir special pentru aceste v ie ­
ţile jocurilor de noroc.
it^o seară, Jenny D olly, se rid ică
(iidelamasa de joc cu intenţiunea
ute o mică plimbare în parc, spre
«răcori puţin. Pe una din tre aleele
liniştite ale grădinii, îi eşi înnain-
u tânăr, palid cu faţa obosită şi o-
halucinaţi de 'disperare. Se apro-

kllv.il privi mirată. Toate ca toate

numai la sinucidere nu se gândea
clipa aceia. Pe tonul cel mai inge-
idin lume, Dolly răspunse:
„Nn, domnule, nu vreau să mă si-
(Continuure Ui pag. ÎS )
 12 R E A L IT A T E A IL U S T R A T A 28 August III

Săptăm âna trecu tă a sosit Ia Constanţa, o escadră

engleză, com pusă d in vasul-am iral, cru c iş ă to ru l „C u ­
rasao” ş i to rp ilo a re le „A n te lo p e ” şi „A rd e n t” , sub c o ­
manda a m ira lu lu i Davies.
F o to g ra fiile noastre re p re z in tă : dr. sus: Vasele en­
gleze, acostate la dana 5; st.: vasul alb, „G uragao” .
St. sus: Paserela vasului am iral, cu p a v ilio n u l esca­
drei. dr. m ijlo c : A m ira lu l Davies, dând o n o ru l d ra ­
p e lu lu i rom ânesc.
Sus: D -n ii g -ra l Condeescu, m in is tru l A rm a tei, a m i­
ra lu l D avies şi a m ira lu l Scod rea, in faţa C e rcu lu i M i­
lita r d in Constanţa.
D r.: T o r p ilo r u l A rd en t înainte de in tra rea in p o rt.
 ÎS August 1930 R E A L IT A T E A IL U S T R A T A 13

Sus: Sir George W ilk in s, curios

cuiul explorator şi aviator, se pre
jilişlt să plece la p olu l N o rd cv
submarinul.
Dr. sus: soţiile a v ia to rilo r Juk
ion şi O’Brien, îşi vedeau de gos­
podărie, in timp ce s o ţii lo r bă
Im recordul sborului de durală
sburdnd încontinuu 1000 ore.
Dr. mijloc: Aviatorul Hawks, a
tălut recordul de viteză sta b ilit de
Lindbergh, străbătând Statele li­
ait delà Est la Vest, în 12 ore 25
minute.
Dr, jos: Mistinguette urează că­
lătorie bună biciclistului R ené Sa-
pard, care va încerca să treacă pe
o bicicletă de apă, canalul Ală­
mii.
 REALITA1

Teatrul Naţiona
In urm a n o u e i legi a teatrelor, şi in urm/
tru lu i N a ţion a l din Capitală, cadrele nrliilitt t
In această pagină, publicăm 35 rfe folojr»/
p en tru actuala stagiune urmând numerolmii
I . A. P o p M a rţia n ; 2. G. Sorlini; 3, G.U
Ţ o p a ; 7. Ana L u c a ; 8. D. Grigoriu; 9. M #
C. Stăn cescu ; 13. P . Stra tila t; 14. C. Mor/un;li
18. C arm en B u rice s cu ; 19. Marioara V oi'ciiIk îi
U lm e n i; 23. Gr. M ărculescu; 24. A. Alhamm
ja n ; 28. C. D u tzu lescu ; 29. Tantzi BenmJ
tor A n ton escu ; N. B rancom ir; 34.1. Frmş
E1USTRATA 15

sa reorganizat
uf ¿-lui I. Gr. Perieţeanu la D ire c ţiu n e a Tea-
f ni noastre scene au fost reorganizate.
( kn părţi din artiştii c a ri au fost angajaţi
Mpi:
j i % n i o Zaharia; 5. I. Săvulescu; 6. Sorcma
(teiii/iu: W. H. Polizu; 11. N . B ăltăţeanu; 12.
Mm; 16. Cleo Pan Cernăţeanu; 17. A. M a riu s;
Iîi/jionescu Mihailide; 21. M ăria F ilo t t i; 22. I.
gliirkl; 26. Lilly P o p o v ic i; 27. L e n tz i A lm a-
o Lmgianu; 31. Ag. M a c ri E ftim iu ; 32. Vic~
ilf.Crijoiu.
 16
D e toate...
A C T R IT E L E , C R IT IC A SI
D IN Ţ II C R IT IC IL O R
SPţJWBNA d in cele m ai frum oase
a ctriţe am ericane, care ju -
case un r o l p rin c ip a l in
piesa „ în c re d e re ” , n em u lţu m ită de
c ro n ic a ce i s’a făcut, a p ă lm u it în-
tr ’un restaurant, pe fa im osu l c r itic
draniatic englez, H ennen Swusser,
rupâijidu-i un dinte.
A v iz c r it ic ilo r n o ş tri d ra m a tici!
C U R IO Z IT A T E
F o to g ra fia noastră rep rezin tă
pe d. A bram A n ton ia n , c u ltiv a to r
am ator d in B u cu reşti str. Doam na
C hica T ei. care a cu ltiva t dnule-
c e i de S iria , o b ţin â n d rezultate
m inunate, după cum se poate ve-
de.n. F ru c tu l ob ţin u t, cântăreşte
2.850 gr. şi m ăsoară 1.32 m . Ce­
t it o r ii n o ş tri ca ri ar d o ri să expe
rim en teze acest lu cru p o t o b ţ’ne
sămânţa dela adresa sus dată.
F IL M U L SONOR ACASĂ
B W I I N A P A R A T care va re p ro -
ijw duce film u l s on or în casele
p a rtic u la rilo r şi care poate
f i fo lo s it şi a plica t la re c e p to ru l de
rad io, a fost dem onstrat cu succes
de „S on ora P ro d u cts C o rp o ra tio n "
d in C leveland. Acest m ecanism a
fost in ventat de in g in e r ii com p a ­
n ie i S onora. D em on stra ţia făcută,
a reuşit p e rfe ct. M işcă rile a c to rilo r
de pe ecran, erau acordate p erfe ct,
cu vorb ele ce se auziau clar.
D upă lo v itu ra dată de cin em a to­
grafe tea trelor, apoi, de ra d io, c i ­
n em a tog ra felor şi tea trelor, vine
acum cin em a tog ra fu l s on or în fa ­
m ilie . C etă ţen ii v o r ajunge cu tim ­
pul, să-şi prim ea scă şi hrana tru ­
pească p r in d ife rite aparate.
Amănuntele noului nostru con­
curs cinamatografic, v o r fi pu b li­
cate în No. viitor.
P e n tru h i g i e n a
Rem ediu
Ne vătăm ător. —Uşor de întrevuinţa$, — R ă co ritor
R E A L IT A T E A IL U S T R A T A 28 A u g u s t IM
„Documentările şi fămuririle
politice ale d-lui C. Stere
C U M M’A S I PUTEA
au apărut în volum .
Sunt 270 p agin i în cari e înch'-
ARÍT A?
să întreaga istoric p o litică rom â­ încercaţi urm ătoarele
nească a ultim ului deceniu.
Sunt „ P re lu d iile ” în cari se face cinci puncte, cari vă
analiza unui p a rtid : partidul na- vo r asigura cel mai
ţional-ţărănesc.
Dar, mai presus de orice, e o-
desăvârşit succes in a-
bârşia acelui „caz S te re ” de care iiegerea unui bărbat.
p rin tr’o stranie fatalitate pare le­
gată viaţa tuturor p a rtid elo r p o li­ O femeie se m ărită cu un milionar,
tice în căutarea salvatoarei d iv e r­ alta găseşte un bărbat bun şi câş­
siuni. tigă un premiu de 10.000 franci
„D O C U M E N T Ă R IL E Şi L Ă M U ­ R eîn tin erin d p ielea şi tenul, a-
R IR IL E P O L IT IC E ” ale d-lui C. ceastă descop erire nouă a som ită­
S T E R E form ează o carte ce tre- ţilo r m ed icale, a dat putinţă la m ii
bue citită de o ricin e care -e p reo ­ de fem ei de a-şi găsi bărbaţi buni.
ln chestiuni de inim ă, un
cupat de problem e obşteşti.
C it iţ i:
D o cu m e n tă ri şi lă m u riri p o litic e ,
I bărbat nu se laisă condus x
de raţiune. Un ten frum os sale fră gezim ii
o p iele catifelată fragedă şi nete­ — fără de n ic i un rid.
fermităţii sale,
P re lu d ii:
P a rtid u l naţional-ţărănesc şi „Ca­ dă cântăresc m ai m ult decât o în ­ F em eile de 40 de am, pot
zul S tere” . treagă cultură universitară. (te acum în rolo să nn.râ (
i>unt a rticolele apărute recent în Contrariu de ceeace se cre­ 30 de ani şi să obţină ui
de în general, s’ a dovedit ten care ar putea provoca invidii
ziaru l „Adevărul“, cărora d. Stere
ie-a adăugat preţioase documente
2 îndeajuns, că rid u rile, un tuturor tin erelor fete, — în
şi capitole lăm uritoare a căror sta­ ten o filit, m uşchii vlăgu iţi şi slă­ ce fetele tinere pot să măreasti
tornică actualitate sporeşte intere­ b iţi ale feţei, nu se datorase vârs în tr’un fel cu totul surprinzi»
sul cărţii. tei şi n ici in tem p eriilo r, ci numai frumuseţea şi frăgezimea carnaţiu-
A aparut în Editura „A d e v e ru l” , subalim entaţiunei p ie lii. n ii lor.
Som tăţile m edicale au de­ în trebu in ţaţi deci crema Toka-
S. A., 270 pagin i. Preţu l le i 120.
Succesul „Miss României“
3 m onstrat de altfel, că pielea Ion, v erita b ilu l aliment pentru pit-
Dv., se poate h răn i— ceeace le, seara înainte de culcare; este
înseam nă că poate absorbi anum i­ singurul alim ent pentru piele ga­
te alim ente special preparate cari rantat contra 100.000 'de franci şl
la Galveston sunt im ediat transform ate în celu­ care a fost recomandat cu Wil
le şi ţesuiuri v ii. căldura de un profesor de medii
După cura am anunţat d-ra Ma­
N oi vă garantăm contra cină din V iena. Crema Tokalil
riana M irica, reprezentanta
m âniei la concursul m on dial din
Galveston, a repurtat un m are suc­
Ro­
4 100.000 de fra n ci, că C re­ hrăneşte ţesuturile pielii. Succi-I
m a Tokailon, alim ent pentru sul este garantat sau banii se îna-l
piele conţine elem entele cele mai poiază im ediat şi în mod integral.
ces, p rim in d prem iu l al III-lea
n u tritive şi special preparate (c r e ­ Crem a T okalon este preparat! di
din 40 concurente.
m ă proaspătă, uleiu de m ăsline către C om pania „Tokalon”, Parii
U ltim ele fo to g ra fii ale fru m oa­
p red igerate, extracte vegetale e- 7 rue A u ber şi se prepară în 2fe­
sei noastre alese, au apărut în „A l-
ijumul Concursului de frum useţe.” m ulzionate, e tc .), cari, după afir- lu ri; una absolut negrasă şi alta
maţiunea m a rilo r sp ecialişti de puţin grasă, am bele contribuind ii
Acest album este tip ă rit p e hâr­
tie velină, eu copertă cartonată şi frumuseţe, sunt absolut necesare re în tin e rire şi la infrumusejart;
cuprinde sute de fo to g ra fii, în cu­ sale, fră g ezim ii şi fe r m it ă ţ i sale, tenului.
lori ak; concu rentelor din ţară şi IM P O R T A N T . Crem a Tok alon , alim ent pentru piele conţinând cele
străinătate. Preţu l 80 l« i. De vân­ mai n u tritive elem ente, nu trebuie confundată cu alte -creme obişnuite
zare I r loate lib ră riile , depozitele cari nu conţin n ici unul din in gred ien tele hrănitoare ale cremei Ti-
«i ohirvţriirtlp <to> ziare, kalon.
N O T A . — Crem a Tok alon se vin d e în borcane obişnuite la preţul
B tro le
de le i 80. — b o r o fu il şi în b orcan e duble, conţinând îndoit? .antitate
a celor obişnuite la preţul de lei 120. — borcanul. Un săpun Je Frumu­
seţe Tok alon costă L e i 40. — T oate aceste produse se găsesc pretutin­
deni şi la P a rfu m e ria E lite i, B u cu reşti, calea V ic to rie i No. 30.
H a h n ROM ANUL COPIILOR
con tra câd e re l năsdrăvanul de „U R S U L IC Ă ” căţe­
p â ru lu i, con tra lul ale cărui lupte, bucurii şi am ă­
m âtreţel şl a răciuni le descriu minunat distin­
şii autori didactici d-nii: Petre
tu tu ro r alecţluisl- Ghiaţă şi Ion Rotaru.
Eor p â ru lu i. „ U R S U L IC Ă ” este cea mai bună
E^rjescrls de câtre carte pentru copii şi tineret, care
c o rp u l m edical. a înregistrat cel m ai mare succes
de librărie al. sezonului. — Ilu s­
D e V a n z a r e la i
trat în culori de Dem. Lei 40. De
F a r m a c iile , D r o g a e r i l î f ,
P a r f u m e r iile , S a lo a n e le de vânzare pretutindeni.
Coafat, etc.
Editura „ A D E V Ă R U L ” S. A. Bu-
intim ă a fe m e ii
N ou !
neata No. 129, 100 pagini, ARTIŞTI
Ş I ID E I L IT E R A R E ROMANE (Prt-
fa ţă — P u b licu l şi arta lui Cai).
pa rfu m at şi d esinfectant în tab lette g :alc — P o ezie lilrvo fică — Genial
n eprih ăn it — Minulescu povestitor
pentru spălaturi. — înlătură mirosul şi sudoarea,
— R om anu l d-lui Minulescu - A-
de aceea este indispensabil in timpul verei. Iexandru Teodoreanu — Despte
„S fin te le ta ne ale a riei1’ de PAUL f
Z A R 1 F O P O L P re ju l 8 Lei,
t iţiţi „A deverul Literar -
Jl August 1930 R E A L IT A T E A IL U S T R A T A

iN CIUDA soarelui, care mai rumeneşte cu în văpăiate raze,

frumoasele trupuri ale vileg ia tu ristelo r întârziate, toamna so-
— seşte cu braţele încărcate de rod, purtând cunună de frunză
devie şi cercei rubinii de struguri.
In ultim adio mai aruncă din vitrin a noutăţilor, văratecul
[trepe de chine, musselina şi georgettul im prim at, un adio lung însă
In serile prelungite pe terasele scăldate de lună ale C asin ou rilor
tnde jazzul cântă şi cocktailul se revarsă din cupe transparente.
I Acest adio nu constă totuş din vech itu rile purtate toată vara. O,
au, căci elegantele noastre au avut
jrija să facă să vorbească pe „P y -
thiile Modei” şi să-şi com bine o ul-
!:mâ senzaţională toaletă. Fa e sau
din crêpe de chine vio let ca pru­
nele ce se pârguiesc grăbite, cu
picot-uri sau mici bucheţele albe,
sra din satinul lucios ca oglin da
de cristal, în care se resfrânge
dublată, frumoasa lor siluetă fem e-
uină..
Ori cum ar fi, toaletele in titu ­
late „ultim suspin al v e r e i” au ca
presentiment al Modei ce ne pân-
, forma m ânecilor de pagodă.

P r iv iţi-le de p ild ă la frumoasa

gravura din stânga.
Etaje, cin ci la număr, de bieu ri
late din crêpe de chine alb dau o
d istin cţie şi o o rigin alitate rară,
toaletei ¡mătăsoase din crêpe on ­
dulos, im p rim at iv o ire , pe fon d în ­
chis.
D ar guleraşul? D ar pălăria? cu
borul lat, in te rio r din crêpe alb şi
fundele m ari, v io le t? Nu vă tentea­
ză? Pe m ine m ărturisesc că da.
Ia r fiin d c ă vo rb iră m de serate,
de Casinouri şi raze de lună, cât
de poetică pare toaleta lungă, lu.'-
gă ca a unei prinţese în dep ărtate,
sim plă şi graţios tăiată, cu faldu ri
multe, multe, la poale şi un guler
aruncat numai pe un umăr, ţa o
aiguilettă de aghiotant regal.
B răţările numeroase până la cot,
sunt in d icate să com pleteze farm e­
cul unei toalete de seară.
D ar ziua unei elegante nu ar fi
com pletă dacă ea nu şi-ar fa e
plim barea h ig ien ică de dim ineaţ i.
Pentru asta M oda e riguroasă:
roch iţe sim ple, tailleu ru ri, costume
 18
sport, costume „tro is pièces” , toa­
te trebuie să aibă acel cachet al
gustului, acea arm onie de tonuri,
care trădează pe fem eea cochetă.
R ed in gotele lungi, lăsând să se
vadă din jupă numai v r ’o zece
cen tim etri, centuri late de piele,
cravate la rg i cu panuri fluturând
în vânt şi m ai cu seamă d e lic io a ­
sele pălărioare, la fe l cu garnitura
costumului, asta e „M O D A “ .
In dom eniul tailleurului clasic,
vom semnala stofa m élangé d in tr’o
ţesătură de lână fină, ca un fir de
păr, .din două tonuri, acei aş nu­
anţă.
Şi aci triu m fă redin gota, o r ig i­
nal tăiată însă; rotunjită la spate,
evazată în p ărţi şi încheiată în
faţă cu un singur nasture mare.
N um ai jupa rămâne m ereu la r­
gă, cu godeu ri, dând nota M odei
peste care nu se trece.
In fin e pentru in terioru l scump,
unde frum oasa noastră citeşte, v i ­
sează, fumează, p eign oiru l rom an­
tismului, robe-de-cham brul îndante-
lat, se ştie că a fost de m ult d etro­
nat de d ezin volta pyjam a.
Dăm şi noi ultim a din tre ultime
în dom en iu l acestei com bin aţii,
care îm prum ută un aer de enigm ă
m odernă, coch etelor noastre.
Sim plu tăiată, din crêpe satin
alb, g a rn itu rile mat p e lucios, sau
vice-versa, nu e aşa că n im ic nu e
m ai sugestiv?
Insă, Doam ne Dum nezeule, ce
subţire, ce m lădioasă trebuie să
fie fem eea care se va încum eta să
îm brace o astfel de sim fon ie în alb.
D ar de ce să mă sp erii? Oare
M oda nu e pentru cochete? Şi care
cochetă mai e astăzi nu grasă, ci
m ăcar grăsuţă?
LAU RA
S is te r s . . . !
(TJrmare d in pag. 11)
nuciid. Eu sunt fericită . Am câşti­
gat în tr’ o singură lovitu ră cin ci
sute de m ii de fran ci.
—■ „E x a ct cât am pierd u t eu în
două lo vitu ri.
— Şi acum ce v r e i să faci?
— „C e-m i răm âne altceva de fă­
cut decât ,să m ă împuşc.
— „N u fi copil, dom nule. U ite
îţi îm prum ut eu zece m ii de fra n ­
ci, poate că te refaci.
Şi în tr’ adevăr, tânărul din pra­
gul m o rţii ajunse din nou la masa
verd e şi câştigă nu mai puţin de
trei isute de m ii de fran ci, 'peste ce
pierduse. D irectoru l cazinoului era
în culmea fu riei. I-a făcut lui D olly
o m orală nem aipom enită.
— Bine dudue, în ţeleg să-l în v ii
din m orţi, dar să-mi fa c i m ie pa­
gube de opt sute de m ii de fran ci,
nu pot concepe...
Şi de atunci, otmul care a vrut
să-şi isboare creeri pe aleea cură­
ţaţilor, din parcul Monte Carlo,
este cel m ai bun şi m ai recu n oscă­
tor prieten al frum oasei Jenny D o­
lly.
Cele două Duncan Sisters, sunt
renum ite p rin apucăturile lo r co ­
pilăroase.
In studio, în tim pu l ■turnării,
cele m ai m ari pozne sunt aranjate
de ele. Curios luc,ru, nu se tem
n ic i de am eninţările regisorului, a
cărui putere este extraordinară.
P e semne că sunt sigure de sine.
D ealtfel, sunt atât de drăgălaşe, în ­
cât cu un singur zâmbet, reuşesc
să potolească fu ria celui m ai n er­
vos dintre regisori.
D ealtfel, toate nebuniile pe care
le pun la cale sunt făcute cu atâta
naivitate, încât p e drept cuvânt
au fost supranumite c o p iii poznaşi
ai studioului.
* * *
P erech ea de sisters, care a ajuns
R E A L IT A T E A IL U S T R A T A
la cea m ai m are celebritate în
H o lly w o o d este aceea a su rorilor
D odge, care, culm ea iro n ie i, nu
sunt surori. Sunt două fete care
s’ au cunoscut de pe vrem ea când
lucrau sub o rd in ele aceluiaş maes­
tru de balet. Şi pe sem ne că s’ au
p o triv it atât de b in e caracterele
lor, încât în scurtă vrem e au de­
ven it p rieten e nedespărţite. C o n fi­
denţele cele m ai m ici, in tim ităţile
cel m ai delicate şi le spuneau una
celelalte. Şi p rieten ia a fost atât de
m are, încât fără să-şi dea seama,
cum, când, cele două prieten e, au
d even it „S isters” au început să dan
seze îm preună, au obţinu t angaja­
mente, şi cum frum useţea lo r era
ferm ecătoare, iar dansul minunat,
în scurtă vrem e au cu cerit A m e ri­
ca şi... pe d irectoru l gen eral al
com p an iei M etro G old w in M ayer,
care le-a făcut un angajam ent stră­
lucit.
Interesant este că tocm ai ceea-
ce-a făcut pe aceste două prieten e
surori să fie atât de unite sufleteş­
te, a fost o întâm plare care ar fi
putut fi fatală p rie te n ie i lor.
Au iu bit acelaş bărbat. F ieca re
îl d ivin iza , fără să ştie n im ic de
cealaltă. Erau nedespărţite de el...
Şi în tr’ o seară, când amândouă
erau singure în cam era ce o locuia
,cea m ai m ică din tre ele îşi luă in i­
ma în din ţi ş i se h otărî să se des-
tăinuiască p rieten ei sale.
— Ascultă M ay, ştii că îl iubesc
pe Jim din tot sufletul meu.
M ay se transfigură com plect.
T o t sângele îi dispăru d in obraji.
L a această lovitu ră nu se aştepta.
O p r iv i atât de pătrunzător, atât
de em oţionant şi de desnădăjduit
încât prieten a m ai m ică înţelese
totul. D urerea îi era atât de m are
încât n’a fost în stare să rostească
n ici un cuvânt. în cep u să plângă.
Şi plângeau am ândouă, căci îşi dă­
deau seam a că în calea lo r se des­
ch ide o prăpastie de nedescris.
M ay s’ a gân dit la un m om ent să
plece. Să-şi lase prieten a acolo, cu
dragostea ei. C redea că va putea
uita.
D ar nu atât gândul d espărţirii
de bărbatul uibit, cât acela al pă­
ră s irii scum pei sale prietene, o în-
grozia.
N u, — h otărît lucru, nu va pu­
tea pleca. P re a le era scumpă p r ie ­
tenia, p rea se iubesc ca două su­
ro ri. V o r p leca amândouă şi d in
uitare şi p rieten ie se va clăd i în ­
tre ele o legătură sufletească, ce
nu va mai putea fi distrusă de n i­
m ic şi de n im en i pe astă lume.
Şi aşa a fost.
* * *
Cele două Sisters G. şi-au câşti­
gat o reputaţie nebănuită, p rin fo r ­
m id ab ila lo r creaţie d in film u l R e­
gele Jazzului cu Paul W hitem ann.
Dacă în jurul v ie ţii lo r particu ­
lare nu s’ a făcut atâta scandal ca
d eobicei, nu este m ai puţin adevă­
rat că a fost suficientă in terp reta ­
rea din R egele Jazzului, pentru ca
cele două surori, înzestrate cu un
fo rm id a b il tem peram ent, să ajun­
gă la o faim ă extraordinară.
* * *
Şi cu asta am term inat falnica
serie a g ru p u rilor de sisters, unul
m ai interesant şi m ai (ferm ecător
decât celalt, gru pu ri care în im ­
presionanta lo r diversitate, nu sunt
în esenţă decât acelaş lu cru : cel
m ai sigur succes al unui spectacol
de m usic-hall. Şi în d e fin itiv , asta
interesează în prim ul rând.
IG O L
G R A T I S ! Catalogul ilustrat
al articolelor de
o a r fu m e r ie şi t o a le t ă t r im it e
P A R F U M E R IA M ARC ÎL
Bucureşti - Str. Mihai Vodă - Bucureşti
Expediţie în toată f r a
D e s le g ă to rii jo c u r ilo r pe luna l i
C A T E G O R IA I-a
(90 puncte)
ARAD: D u d u ia M a rg a re ta , N. I.
Steinberg.
B Ă L Ţ I : S am son Crutty, E len a C h i-
rescu.
B R A I L A : M e la n ia Y o la n d a Christes.
cu, T. Stam ate, C ristu G h . T h e o d o ri-
dis, M a r ia C h ristin a Pârvulescu, G .
D . B ărbulescu, D a n Sotirescu.
B U C U R E Ş T I : L e o n id a L. D e m etria-
de, N. O rgh id an , Lizica O r t a n s a -V o i-
neagu, Io n el şi Sophie P ietraru, N . B ă l-
şa n u -D ro n d u A d ria n Ionescu, V iorica
Si L a u r a Dăscălescu şi lo a n M acri.
B U Z Ă U : D e lioa ra Ionescu, Const,
N o tarra.
C A L A R A Ş I - I A L O M I Ţ A : Const. T u -
culeasa, I. D . Popovici.
C A M P I N A : N ic u C. Slavu, M a rio a ra
P etreseu
C H IŞ IN Ă U : R â n d u n e l I. D arzeu,
M a rto n Schatz.
C O N S T A N T A : D id y G ră jd e a n u , FI.
B rezeanu, căp. Io n Grossu, serg. I.
M arinescu, E lvira N aum .
C R A I O V A : V irg iliu A lexiu, T y tta
Stoiculescu, C orneliu P u ţu reanu , căpt.
I. Perovici.
D R O C H I A - S O R O C A : S. şi M . B r e i-
man.
F O C Ş A N I : Lt. Georgescu Nic., S. A.
Bercovici, M a rc el W echsler.
G A L A Ţ I : Io n el A lexiu, E lv ira C. C a -
nellos, G iu seppe Petter, A. Tah opol,
P etre M ocanu.
P E C I C A : F lorica şi D. A rdeleanu.
P L O E Ş T I : M iţişor Stăncescu, N icu
Bogos, I. Stăncescu.
R. V A L C E A : F loren tin a lt. P o p a R a ­
du, O ctavian Tucu, E len a Stoicescu,
T itu s Zorzon G o re B ordea.
S U L E T E A (T u t o v a ): V eron ica I d r i-
ceanu.
T G . J I U : O vidiu Angelescu, W e m e r
F r'e d m an .
T I G H I N A : Ig o r H am aritov, B o ris I.
Popesc u
T O D I R E N I (B o t o ş a n i): G h . G h . N i -
chiforescu-student.
T .- S E V E R I N : Nicuşor G h eo rgh iu , V.
B ratoloveanu.
C A T E G O R IA Il-a
(80 puncte)
B U C U R E Ş T I : Subit. G e o rg e Io n e ­
scu, E len a S in igallia, Nic. N . Fotino,
Ia c o b Fritz, M ic a Goldstein, G h . V o i-
nescu, S an d u Vasiliu.
C A L C E Ş T I ( G o r j i u ) : Petre G h . C o r -
nulescu.
C L U J : V. şi L . L u p a n , A rm a n d o -
K o m e r.
F O C Ş A N I : T o m a R om an , Isac R u ­
binstein.
G A L A Ţ I : A ntoin ette Botez, I. A r o -
n o vici-C odrean u , L izica Păunescu.
G O I C E A M A R E : Dem . N . G e o rg es­
cu.
O L A N E Ş T I - V A L C E A : M a d y şi Jeana
Rocoş, It. col. V . G h eo rgh iu , A lin a
Moitaş.
P I T E Ş T I : ş t e fa n G h . Ştefănescu,
M irce a şi M io a ra Gavrilescu.
P U T N A (R ă d ă u ţ i): T r a ia n Firescu,
M . I. Spirescu şi J ean a G o ldm an .
R Ă D Ă U Ţ I : St. C. Vasiliu.
T. M Ă G U R E L E : M a rin A . Iliescu,
F a n y R ichard.
C A T E G O R IA I lI - a
(60-70 puncte)
B A R L A D : A le x a n d ru D obrinescu,
S tela G alileu.
B I S T R I Ţ A : A u re l M oldoveanu , I o ­
nel D elaţară.
B R A I L A : G h . C arapetru , S. R ădo i,
A v ra m Sternberg.
B U C U R E Ş T I : Io n el P o p a V irg iliu
Popescu, E go r Iah od a, M . Voinea, M i -
m y Toncescu.
D R A G H I C I (M u s c e l): Io n el D u m i-
trescu, S a fta G regorian .
F A G A R A Ş : M a rg a r e t a căpt. H au p t,
H au p t, N ic u şi M a d y Melinescu.
F O C Ş A N I : H e rm a n F. Aurel.
G A L A Ţ I : G e o rg e D . Ionescu, Isac
Schw artzenberg.
I O N E Ş T I ( V â lc e a ): A . D răghicescu.
I S M A I L : V icenţiu Losetzlcy, C a ro l
W eisberg.
M O R E N I : T ic ă P . Gruescu.
O R A D E A : M in a Constantin, A . D .
K a lm a n n , G eorges Todirescu.
P L O E Ş T I : M a r ia I. M ăinescu, M ilică
şi N a n a R ădu canu .
P O IA N A -M A R E (D o lj): M a rio a r a
Popescu, I .1. Popescu-Piscu.
SERBEŞTI (B a c ă u ): Constantin
M a rd a re s tu d e n t.
T I M I Ş O A R A : A u re lia căpt. B o ta ,
Eliza Teodorovici, Zoe I. P avelescu şi
M ih ăilean u .
28 ¿4ugust li
C A T E G O R IA IV a
. (— 50 puncte)
B O T O Ş A N I : Rebeca Gropper, i
m alia Ionescu.
B R A T I A (A rgeş:) D-tru Gh.T»
lescu-învăţă tor.
B U C U R E Ş T I : Irina prof. R.Ci
riu, T r a ia n Popescu, Elby Laub, 1
ha iu Ş tefa n Garaiu, maior C. A.
Popescu C. Titus, Popescu C. Mirtsj
Ionescu M ichaella, Const. şi
G iu rgiu m an .
B U Z Ă U : Ionel Alexandru,NettjMl
guşin.
C O N S T A N Ţ A : Gearge Pleşoa
A. T ăn ăsescu Z., student.
G U R A - Ş U Ţ E I (Dâmboviţa): lut
ţia şi Sm ărăndiţa, C. Popescu.
I A Ş I : V iorica Ştefănescu, Magdai
B oris Ciornei.
T A R N A V A M IC A : Ciotlaş Virgli
T I M I Ş O A R A : Mariana H.
N U M E L E PREMIANŢILOB:
A u câştigat prin tragere lasaţ
L e i 1000. — Dan Sotirescu-Brli
L e i 500. — Ioan Macri-Buc.
L e i 300. — Marcel WechsWi
şani.
V olu m ele au fost câştigate de
Sbl. G e o r g e Ionescu-Buc,
D e m . N . G eorgescu-G oiceafc
N i c u ş o r G heorghiu-T .-Sevtm
M a r i a I . M ăinescu-Ploeşti.
A n t o i n e t t e B otez-G ala{i.
M a r i o r a P etrescu-C âm pina.
I. D. Popovici-Călăraşi.
C âştigătorii de mai sus, suili
ga ţi a-şi trim ite de urgenţă ai>
sele, spre a li se expedia preui
Rezultatul matchulii
d e c u v in te în c ru c ifllt
Se ştie că acest malch «
lansat in urm a provocărilor ia
tate -lu i Const. Massu, emit
se decernase titlul de şumpm
c u v in te lo r încrucişate, pe 1#
D in m arele număr de mpi
suri, n o i am selecţionat cinci i
ele, supunăndu-le votului cilili
lor, spre a vedea care esk ■
reuşit.
V o tu rile s’au prim it pânili
Iu lie .
D espuierea scrutinului nu
fe r it o surpriză la care mu
icp ta m : d o i concurenţi au oM
acelaş num ăr de voturi!
I n t r ’adevăr, cei 378 de «oii
s’au e x p rim a t în modul urai
120 v o tu ri pentru d. C. fa l
120 v o tu ri pentru d. iVorj*
d igh ian-C onstanţa;
83 v o tu ri pentru d. căpt. l.jl
ro v ic i-B ra ş o v ;
W v o tu ri pentru d. Gh. Gros
15 v o tu ri pentru d. Ovid %
In faţa acestui rezultat, reâi
ţia noastră declară învingiliiii
acest m atch, pe d-nii: Const.H i
su -F lo ru , O lt şi Nory
Constanţa.
U rm ează ca premiul de I
Ie i, destinat învingătorului, H
îm p ă rţit în tre cei doi victorii
OCHELARI
cu sticlele cele mai bum
se g ăsesc la Magazinul
S o c ie ta te a de Binefacere
..AM ICII ORBILOR
Medic specialist di con-
sultaţil la c«i ce au nevoie
P A S A G IU L IMOBILIARI
Intrai-«« prin Cat«« Vlctori«t,l
▼ia-a-vla 4 « Taraaa Ot*t*l«ţui
 I ¿itfusf 1930 R E A L ItA T E A IL U S T R A T A

Suc c es ul României la Galveston

’este 60.000 Jare din toată lum ea co m en tea ză succesul M a rian ei M irică la concursul din A m e ric a

După cum am anunţat in tr ’un u l d in n u m e rile trecute, dom nişoara
lllarim Mirică aleasă anul acesta de revista noastră, „Miss R o m â n ia ” ,
! » /os/ clasată la concursul in te rn a ţio n a l de frum useţe d in Galveston,
I inlocul al doilea, ceeace con stitu e în p r im u l rând o propagandă ex-
jlmrtlinarii pentru ţară ş i în al doilea, un nou m are succes al „ R e a li-
I Şi ¡lustrale".
Se dovedeşte astfel în că odată, că p ro m is iu n ile noastre sunt ţin u te
Miaună cu sfinţenie, ia r p ro n o s tic u l pe care l-am fă cu t în p riv in ţa
Vétftrii din America, s’a d oved it exact. Fru m u seţea fe m e ii rom âne, a
{ friumfal din nou peste hotare şi d in fo to g ra fiile pe care le p u b lică m
I moi sus, se poate vedea în stânga: d om n işoa ra ü o r o th y D e ll G o ff p ro -
clam ată anul acesta ,,Miss U n iv e rs e ” , ia r in cea din dreapta: g ru p u l
fru m u s e ţilo r prem ia te, având în m ijlo c pe „M iss U n iv e rs e ” , în dreapta
ei pe M ariana M ir ic ă „Miss R o m â n ia ” ş i în stânga pe d om nişoara Na-
dia de K osa rin e „ Miss R usia” .
In afară de fo to g ra fiile M a ria n ei M iric ă , îm prăştiate de agenţia
K eystone View & Co., în toată lumea, fo to g ra fiile de m a i sus, au fost
transm ise de aceasta tu tu ro r a b o n a ţilo r săi, în num ăr de peste 60.000
ziare şi reviste d in toată lumea, în soţite ş i de c o m e n ta rii cât se poate
de m ă gu litoa re la adresa „Miss R o m â n ie i” .
U n succes care evidenţiază în că odată pop u la rita tea de care se
bucură revista noastră.

p le x u l de e m o ţii p r in care am tre ­ conjurată, treceam p r in senzaţii de

Mândrie d e mamă
I Devorbăcu d-n a V e r o n i c a a v ,
Un s u c c e s p r i v i t p
~~ OAMNA Veronica ad. M iric ă
D I Întrebată de noi, cum pri-
t— veşte succesul obţinut de
fiica d-sale, d-ra M ariana M irică ,
M ROMANIA” la Galveston,
ne-a declarat următoarele:
Efoarte greu să-ţi dai p u b lic i-
lilii gândurile şi mai ales să-i fa c i
fi cei mulţi, cari vor c i l i aceste
jbduri fără pretenţii, să sim tă
|majia de emoţie a u nei mume,
I cărei copilă a fost atât de apre-
; mlă fi aclamată, pe unde a tre-
i cil,
Desigur că părintele îş i vede co ­
pilul cu alţi ochi — m u lt m a i in -
iulgtnji—decât acei s tră in i în ale
căror reci aprecieri, nu in tră alt
Kulimenl, decât sim ţul fru m o s u ­
lui. Deaceea, cu toate că n o i ne
leieum copila frumoasă, nu ne-am
)indii niciodată s’o expunem a-
prtcierilor streine; poate d in tr ’un
Iii de lainică mândrie, de a nu f i
Kulă şi de alţii aşa cum o vedeam
noi, sau dintr’o m odestie p u ţin
tiagerată, găndindu-ne că poate
inlr'adevăr n’o fi ch ia r aşa cum o
credeam noi.
iH astfel se poale v e rific a teoria
mult discutată, că în sentim entele
palerne, există totuşi o doză p u te r­
nică de egoism nejustificat.
Sfătuiţi, ba mai m ult, îm p in ş i
ie prietenii noştri, asiguraţi că nu
poale avea nici o rivală în oraşul
ei am lăsat-o pe Mariana să p a rti­
cipe la concursul de frum useţe
organhal de „Realitatea Ilustrată” .
Cred că cele mai m a ri clip e de
emoţie, le-am avui la acest m ic
concurs iudetean. la p rim u l pas pe
M irică, m am a ,,Mi&s R om âniei“
cut când plecată d in nou la B u cu ­
reşti, — unde M ariana fusese
chem ată p e n tru succesul dela c o n ­
cursul de fo to g e n ie d in Pa ris, —
m â n d rie n ecunoscute în că de m i­
ne.
Ş i acum b u cu ria m a re lu i succes
dela Galveston, este com p lecta tă
rin p rism a m aternă am aflut că i s’a dat ei titlu l de de gândul că îi v o iu vedea în cu­
„M IS S R O M A N IA ” . râ n d ; că ci nespus de m are m i-a
ca re-l făcea c o p ila noastă, spre
succese n eb ănuite, când n e în c re ­
derea în steaua ei, era în că m are.
D e atu n ci, cu cât succesele ei
Totu şi, plecarea neaşteptată spre
n ou l co n tin e n t a fă cu t să curgă
m ulte râ n d u ri de la c r im i d in o-
fost d oru l, m u lţu m in d u -m ă totuş
cu s c ris o rile lo r, —- pe care le-am
m e m o riza t — şi cu ceeace găsiam
c h ii m a m ei şi a soţiei, — care nu z iln ic în ziare.
erau m a i m a ri, b u c u riile creşteau,
s’a despărţit n icio d a tă tim p m ai P e n tru toate aceste b u c u rii şi
e m o ţiile insă îşi pierd ea u in te n s i­
îndelungat de ce i dragi, frăm â n ta ­ p en tru fe ric ire a fe tiţe i noastre,
tatea, învă lu in d u -se în c e t-în c e t în
tă de g r ijile u nui voia j atât de m ulţu m esc călduros, cu lo t sufle­
în cre d e re a d ep lin ă a reu şitei.
lung, de acelea ale g o sp od ă riei şi tul m eu de mamă, re v is te i „ R E A ­
Totuş lu co n cu rs u l loca l am a-
o b lig a ţiu n ilo r sociale ale soţului, L IT A T E A IL U S T R A T A ” , care a în -
rămase în tre g i pe u m e rii ei, —
curajat-o şi i-a dat tot con cu rsu l,
dar sufletul m i-e ra uşor de f e r ic i­ asigurându-i astfel un scut pen tru
re, ca un fu lg.
viaţa care a aşteaptă de a ci în -
Câte n o p ţi de aceste grozave în - n a in te:
d o e li n ’am cunoscut, eu, cea ob iş­
î n c r e d e r e a în n o r o c u l ei.
n uită să-mi trăesc lin iş tită viaţa
paşnică de burgheză?
T recea m dela cele m a i negre
gând uri, la cele m a i tra n d a firii. O
că lă torie pe Ocean, n u -i d oar un
lu cru atât de sim plu . D a r gând in-
du-m ă la dragostea de care e în -
Cele m ai bune
Cele m ai fine
Cele m ai durabile
vut o m ică d ecep ţie, m ic ă de tot, sunt l a m e l e d e r a s
ascunsă în fu n d u l su fletului, că ci
M ariana a eşit a doua.
A cu m a însă floa rea de seră, eres
cută sub razele iu b ir ii p ă rin teşti,
scoasă la lum ină, îşi cerea d rep tu l
ei, d re p tu l de a nu f i socotită m ai
— CEASORNICUL —
p re jos decât m erită . Ne-am su­
pus d eci d o rin ţe i ei, de a m erge O E P R ECIZI E
la S inaia, la co n cu rs u l care ne-a PBNTBU
p ro cu ra t m a ri e m o ţii sufleteşti,
dar care ne-a dat în s ch im b în ­ D « v â n z a re p re tu tin d e n i T O AT À V I A T A
cred erea d ep lin ă in frum useţea ei.
N ’aiv, cu v in te să descriu, c o m ­
 20
Sfaturi p e n tru fru m u seţe
A. C. — Da există; dar numai
în străinătate. In ţară nu avem.
M ioa ra 263. — Pentru pistrui
ca N egresa din revistă.
L u c y Sell. —• U le i de Vaselină
25 gr. Ceară 7 gr. Cetaceum 5 gr.
Z eam ă de lăm âie 10 gr. G licerin ă
5 gr. Ac. benzoic 0,50 gr. Ac. salici-
lic 1 gr. U lei de rosae 5 picături.
Pentru părul de pe ,braţe, un depi-
lator.
Bucegea. — A ţi pus 4 în trebări,
am dreptul să-m i a leg la sorţi nu­
m ai 2. Cu cele răm ase reveniţi.
C ontra coşurilor de pe frunte :
N a fto l B. 1 gr. Sulf. 2 gr. Zinc
oxid at 2 gr. L a n o lin ă 5 gr. U lei de
m ig d a le 7 gr. U lei de rosae 2 pic.
Contra m ătreţei: Su blim at 0,05.
T -ra Jaborandi 20 gr. V in de C hi­
n a 100 gr. U lei de ricin 20 gr.
D ’Artagnan. — Pentru prim a
oară de când colaborez la revistă,
citesc o scrisoare în acest gen. Eşti
în eroare, am ice gascon, nu u rm ă­
resc cu ru brica mea, aven tu ra cu
vre-un A donis, ca şi colegul ¡meu
J. de Saxa, aşa cum p retin zi d-ta.
A m ân d oi suntem în slujba gazetei,
cu leafă, pentru a interesa pe citi­
tori şi a m ă ri tiraju l. Un anunţ la
m ica publicitate, m i-ar fi m ai de
folos şi m i-ar găsi Adonisu l. In ce
scop m i-a i scris astfel şi cu ce
drept in su lţi d-ta o rubrică? Dar
buna cu viin ţă probabil că nu te-a
în vă ţa t n im ic până acum.
Raiza. — Pentru pistrui, apa
d ela N egresa din revistă. Da, apa
cu puţin borax e bună dar n u m ai
in cazul unui ten gras. Ce fel de
ten aveţi?
R io -R ita . — Vă mulţumesc pen­
tru laude. Sunt fe ric ită că v’am
putut fi de folos. Săpunul de ich-
tiol e bun pentru coşuri.
J oh n G ilb ert. — T im id ita tea
d-tale nu are n ici o legătură cu a-
sudatul m âin ilor. F aceţi ibăi cu
B icrom at de potasiu 5 la sută.
M efisto. — Nu prim esc flo ri
pentru sfa tu rile date. V ă m u lţu ­
mesc.
Mama. ■—■ Fetiţa dv. e grasă şi
la corp, o ri are numai sânii des-
voltaţi? Să poarte soutiene strânse
şi să se abţie dela feculente. Pent-
tru tenul uscat al fiic e i de 20 ani
recom an d: U le i de m igdale 50 gr.
Ceară 10 g. Cetaceum 10 gr. T-ra
Benzoe 1 gr. Apă de roze 20 gr.
Pentru rid e : Feculă de c a rto fi 20
In momentul decisiv
ne părăseşte des energia, durerile de cap ne iau posi­
bilitatea de a mai gândi clar. - Puţine Tablete de
înlătură durerea şi limpezesc capul.
Numele patentat „Pyram idon" garantează pentru
originalitate şi calitate. Contrafaceri sub această
denumire se pedepsesc de lege. Veritabile numai în
ambalajul original
R E A L IT A T E A IL U S T R A T Ă
gr. A m id on de o rez 50 gr. A m id on
de grâu 20 gr. Pu dră de iris 10
gr. U lei de lăm âie un gram., am e­
stecaţi p e rfect şi puneţi în tr’un să­
culeţ de pânză subţire. Se m oaie
săculeţul în apă caldă şi se aplică
10 m inute foarte cald pe obraz.
După aceasta ghiaţă.
E lv. D u tch . — Pentru aplicarea
heneului e recom an dabil un coa­
fo r de în cred ere. Nu mă m ir de
lo c că nu aţi reuşit să-l aplicaţi.
E d ific il.
S im ona. — Un ten de porcelan
nu se obţine cu o crem ă oarecare.
T o t ce pot face este să vă dau o
recetă, să-l m ai am elioraţi. V ă re­
com an d: G licerin ă 3 gr. A p ă de
roze 12 gr. Ac. stearic 1 gr. Car­
bonat de Sodă 1 gr. S ap on ificare
la cald.
M iette. — Com prese calde cu a-
m idon de orez.
Tatyana. — Pen tru a şterge fa r­
dul de pe obraz vă recom and apă
de castraveţi pe care o puteţi p re­
para acum vara. Luaţi 200 gr.
castraveţi proaspeţi, curăţaţi de
coaje, îi sd rob iţi şi îi amestecaţi
ou 50 gr. petale de roze. I i puneţi
o lună de zile să se m acereze în
500 gr. alcool de 60 gr. In urmă
filtra ţi şi am estecaţi cu 100 gram e
apă de ham am elis şi 50 gr. g lic e ­
rină.
F illy . — Ca să faceţi singură o
pudră bună în casă e foarte greu.
Vă recom and P e rle de P a ris sau
Rouje et N o ir. A lifia de struguri
n egri ce-o u tilizaţi este un ames­
tec de unt de cacao, ulei de m ig­
dale, ceară şi carm in. , Panam a 50 gr. la 5 litr i apă fiartă
Nu a avut de când e pe lume
în com p oziţia ei, struguri n ic i albi
şi n ic i negri. Nu e vătăm ătoare
însă.
X o x 25 A. — Sunt foarte mulţu­
m ită că v ’ am fost de folos. Apa
Laura o v o i scoate-o în curând.
Reţeta pentru păr ce m i-aţi trim is,
dată de un m edic, e minunată. O
puteţi utiliza.
Jeanétte. — Există o p era ţii pen­
tru sâni, se fac la sp ecialişti în Ca­
pitală. Sunt cam costisitoare şi du­
reroase însă. Purtaţi înainte sou-
tienul, faceţi fric ţiu n i cu alcool de
Lavandula şi duşuri re c i.
E ugen ia Ile lc u . — De câtă v re ­
me u tilizaţi crem a? Cu ce vă şter­
geţi obrazul înainte de crem ă? Ce
„ J tle h te h
M ic im 11
28 August Itt
Poşta medicala a „Reali
cură urm aţi intern şi de câtă v r e ­ Tuberc ?
me ?
Am. 5®,
P o la N e g ri. — M asagii speciale
v a p o riză ri cu apă caldă şi foarle Puteţi veni în orice zi o
rece. Crem ă să nu u tilizaţi având seara la redacţia „Adeveruli
tenul gras. Vă sfătuesc m ai de sau la ora 5 str. Aureliu 37etajl
grabă răspunsul dat sub titlul:
„M am a” . Neurastenie
L o u d o v ic X IV . — Pentru slă­ ini
b ire : abţineţi-vă de la feculente, P rea vă analizaţi mult. Preaâi,
grăsim i şi dulciuri. Beţi ceaiuri atenţie la toate fleacurile, Lăsa|wi
slabe cu lăm âie multă. Lapte de de urâtul obiceiu şi practicaţi 1»
loc. Pâin e puţină şi prăjită. F aceţi te sporturile şi veţi fi sănătos,
m işcări şi gim astică. Băi calde. Pen
tru m ătreaţă: Sare de bucătărie o Vegetaţii
linguriţă, chinină pulbere 5 gr. R a­ England, Craim
chiu bun 500 gr. Se pot opera foarte uşor de«
N eta Galaţi. — Oare atât de ce m edic.
groasnic se prezin tă tenul dv.? Nu
exageraţi de loc? In cazul acesta Scolioza
mă grăbesc să vă viu în ajutor. Rodica, Seotrii
Pentru rid e şi albit: H id roch in on ă S colioza rezultă dintr’o
1 gr.; U lei de vaselină 25 gr.; slăbiciune a şirei spinării. Trefcor
Ceară 7 gr., Cetaceum 10 gr.; G li­ ca m uşchii de la spinare săfi«it
cerin ă 7 gr.; A pă de rose 10 gr.; tăriţi p rin exerciţii de gimnast#!
Zeam ă de lăm âie 10 g.; P e rh id ro l şi p rin ţinere în poziţie dreifţ
5 p ică tu ri; alumen crud 1 gr.
p rin ajutorul unui corset orto|»
E liza V. — Pentru petele de pe dic. A lt leac nu-i.
nas şi de deasupra bu zei: U ng e-
D ar ce vârstă şi ce prolesi»
m oliens 15 gr. U lei de rose 1 gr. aveţi?
A d ren a lin ă 5 picătu ri, sau lapte
dulce un pahar, zeamă de la 2 lă­ Cremă
m âi, un gălbenuş de ou. Pentru
Nu p ot recomanda în acu
păr: A m on iac 20 gr. Carbonat de
ru brică n ici o cremă.
potasiu 10 gr. Clorură de sodiu 20
Vă asigur insă că toate ere«
gr. C loral h idrat 5 gr. R hom bun
sunt cam la fel. Şi dacă ave|
1 litru ; C hinină sulfurică 5 gr.; U-
sime prea multă pe obraz, et
lei de ric in 50 gr. Toate m ed ica ­
surd să întrebuinţaţi creme, jlt
m entele prescrise la găsiţi uşor la
geţi-vă cu un tampon muia! ini»
o rice farm acie.
zină sau alcool.
O citito a re . — V eţi spăla părul
odată pe săptămână eu lem n de Spermatorhee ?
Ingratul fit
şi apoi cu un gălbenuş de ou bă­
Num ai o analiză a secreţi
tut bine. In urmă v e ţi lim p ezi cu
m icroscop ar putea spune cei
apă curată.
D uceţi-vă la Institutul Caninei:
S oţie disperată. — Nu există alt pe cheiul gârlei şi vi se va i
leac decât electroliza. naliza m icroscopică necesad,
M o n ica . — Da, e bună. Sper să
fiti mulţumită. Pistrui
LAU RA
Preşedinte din C. Nuni
P rocu raţi-vă de la farnnaeit
F ru m o a s ă crem ă care să iconţie precipitat
şi bismut, în cantităţi mici.
Intre cele m ai frum oase va ii
cine va întrebuinţa neîntrecuta Tuberculoza prin pisici
CREM Ă L A U R A No. 1 pentru cati- Sora Filomm
felarea şi albirea tenului şi No. 2 Da, p isicile şi alte animalei
pentru curăţirea coşurilor, b u fon i­ inestice pot transmite boala lor,
lor, eczemei. 100 lei borcanul la J itu raiu l cronic se vindecă,
toate iarm aciile şi drogueriile. Dr, Yji
V^ittnirriiii
R IG AO D • fc*4»ufc«PARIJ
- ------------- ------—
VOPSIRI DE PAR
«K O M O L» existii în îs nnaiiţt natw!
Ca act asta puteţi vlpei pinii di."
ca cea mai mare siguranţl tmiil
nute în culoare originali
C e r e ţ i „ K O M O L “ ia CostorutDi
Se trimite la cerere franco prosped
gratuit la Reprezentanţa Generali
O r a d i a M a r e , Str. DetavranceaS
!l August 19SO R E A L IT A T E A IL U S T R A T Ă

Centenarul n a ş t e r ii
Iul F r a n tz lo s e p h
La 18 A ugust 1930,
s’au îm p lin it 100 ani,
dela naşterea lui
F k A N T Z 10SEPH,
fostu l îm părat a l dis­
părutei m onai h ii A us,
tro -U n a a re .
U rcând tron u l la ,848
la vârstu de 18 ani, a
avut cea m ai agitată
viaţă fam iliară, Ind u­
rând cu un stoicism
uim itor, toate, lo v itu ­
rile soartei.

F o to g ra fiile noastre re p re z in tă : st.: Fra n tz

losep h şi îm părăteasa Elisabeta, în epoca lo ­
g o d n e i lo r ; m ijlo c : coroa n a im p e ria lă habs-
b u rg ică ; sus: una d in u ltim ele fo to g r a fii ale
lu i F ra n tz losep h .

ASC U LTĂ Şl N U U IT A !

TESTA
C O M B A T E
D U R E R I D E C A P - M IG R E N E - N E V R A L G II
D U R E R I D E D IN Ţ I - R Ă C E L I - G R IP X .
DURERI M E N S T R U A L E
IN D IS P O Z IŢ IE .
O n o r a t e D o a m n e ş i O - ş o a r e . Sunt rugate a
vizita Salonul de Coafură Institut de Beaute L e o n
Calea V ic to iie i N o. 18, Tel. 382/74. U N IC în vâpsitul
nărului cu H E N N E veritabil, ondulaţii P E R M A N E N T E

B A R IU M Lucrări artistice de păr, coafat, manicure, ondulaţii cu

apă : aplicaţii cu H E N N E face personal D*nul LEOBNS
masage facial face specialistă din străinătate.
Preţuri N . B Aranjamente
c o n v e n a b ile pentru mirese închiriem
 22
STRĂINUL MISTERIOS
In m eseria de m iner, ca şi în m ulte
altele, rare ori cel care face o desco­
perire capătă răsp la ta la care e în ­
dreptăţit. D a r în N o rth Queensland,
unde violenţa soarelui tropical e în
stare să pervertească întru câtva
m inţile cele m ai norm ale, exp lorato­
ru l tratează de m ulte ori tocm ai cu
aceia cari l-a u despuiat de un câştig
cuvenit.
In tot cazul. în vrem ea de care vo r­
besc aici, noi — M ac, Y o rk y şi cu
m ine — n u ne m ai gân diam la neca­
zurile trecute.
N e câştigam traiul, lucrând la nişte
concesiuni de a u r pe o colină, pe m a ­
lul de nord al lui T ate River, la vreo
20 de mile la sud de oraşul m inier
Chlilagoe, in N o rd Q ueenslan d. I n a-
propierea noastră m al lucrau vreo
şase oameni, d a r noi trei eram p rie­
teni vechi şi ţineam unul cu altul.
In t r ’o noapte, pe când şedeam în
juirul focului, M a c zise din în tâm ­
plare :
— A m văzut în ziare c’au venit aici
în N o rd nişte fin an c iari specializaţi
în mine. C a u tă terenuri, ca să le spe­
culeze pe p iaţa Londrei.
— E i răspunsei eu râzând, le p u ­
tem d a pe ale noastre, ieftin. E p r in ­
tre ei vreun cunoscut a l nostru?
— N ’am auzit p â n ă acum a decât
de d. A., răspunse M ac. E u n u l dm
cei m ai m ari oam eni de afaceri.
— Băeţi, m ie n u m i-e tocm ai bine,
ne întrerupse deodată Y orky. C red
că m ’am îm bolnăvit. Ş i in tră în cort.
M a c şi cu m ine m ai stăturăm câtăva
vreme, vorbind şi fu m ân d, apoi in ­
tra ră m şi noi în cort. A dou a zi d i­
m ineaţa, Y o rk y se plânse de dureri,
în tot corpul şi cum nim eni din toată
ta b ă ra n u -i putea pune diagnosticul,
se hotărî să se ducă la doctor la C h i-
llagoe. D octorul se ară tă încurcat de
cazul lui ş i-l trim ise la spitalul din
localitate. D u p ă câteva zile am plecat
s ă -l văd.
A ju n g â n d la Chillagoe, am găsit o -
răşelul în tr’o fierbere extraordinară.
E ram bine cunoscut în Chillagoe. de -
aceea când descălecai la hotel m ’am
văzut în c on ju ra t de o gloată lacom ă
de ştiri: oam enii gândiau, bine înţe­
les fă r ă motiv, că eu aveam m ai m u l­
te inform aţii decât ei.
— C e e radiul? C u m se scoate? E
aluvial? I n ce fel de p ă m â n t se g ă ­
seşte? Ce valoare are? etc.
A scun zân d interesul m eu propriu
pentru aceste lucruri, îm i dădui oste­
n e ală să le răspund, d u pă puterile
mele, sp u n ân d u -le că ra d iu l e o su b ­
stanţă fo arte ra ră , care se găseşte
m ai cu seam ă în Congo B elgian. C a
se găseşte în m inereu de oxid de u -
ran ium , nu m it în m od v u lg a r pech
blendă, deci n u e aluvial. I n sfârşit
că, după cât ştiu, preţul unui gram e
de vre -o 15.000 de lire.
D in întâm plare, aveam în cortul
m eu din tab ă ră o m ostră de m inereu
din C o n go B elgian , pe care m i-a tri­
misese un prieten din K a t a n g a
sus. D a r socotii că n u e nevoe să le
pomenesc lor de asta.
— D a r ce-are aface rad iu l cu exci­
taţia oraşului? am în trebat eu. M i se
răspunse că venise, cu vreo săptăm â­
n ă înainte, în Chillagoe, un străin,
care adusese un m inereu ciudat, pe
care-1 găsise. D a r se îm bătase la câr­
cium ă în noaptea aceea, aşa că p ro ­
bab il că uitase toată chestia.
O ’F la n n ig a n a văzut un om, care p ă ­
rea să fie străin ul acela, plecând cu
trenu l a doua zi d im in eaţă înspre
Cairn.
E xpertu l oficial din M a re e b a
spune acum a că specim entul e un
m inereu de uraniu, bogat în radiu,
ia r noi căutăm să găsim locul
unde vine m inereul.
P â n ă s ă -m i beau cafeaua, excitaţia
crescuse în oraş. D a d şi T e d O ’F l a ­
nnigan, nişte oam eni cam bizari, în ­
tâln iseră nişte cunoscuţi, ca ri p re ­
tindeau că vorbiseră cu străinul, în
noaptea când sosise. A m ân d oi notară
cu în g rijire toate am ănuntele pe care
le p u tu ră culege. Se a flă astfel că
m isteriosul străin spusese în treacăt
că specim enul acela venea de la o
colină cu două vârfuri, pe m alu l unui
rău mare. Două râuleţe se văr-
R E A L IT A T E A IL U S T R A T A 28 i4ugiisi I
R o b e rt M . Mae D
sau în râ u l acela, de am bele părţi trăsură dinspre Chillagoe. M â n a T ed doar o ochire prin împrejurimi Dul
ale colinei. G u vern ato ru l îşi m ai a - O ’F lan n igan . In tră s u ră erau doi n ’aveţi nimic contra, o sâ lisamal
m intea că străin u l îi spusese că p le­ dom ni, cu cască ap ărăto are de soare să se odihnească puţin aici. |
case de la tab ă ră chiar în ziua aceia, şi cu haine elegante de dril alb. U n u l — A ţi venit cu mare grăbiţi>|
la răsăritu l soarelui. Deoarece a ju n - din ei era d. A. raş, zise L o n g Tom. E deabia ora1 1
— D e sigur..., începu O'Flamjt
d a r de d ata asta îl întrerupse i i
— D a , am plecat foarte devremu
să evităm arşiţa soareiui pe cat ¡s
bil. D e altfel d. O ’Flannigan e«
zitiu foarte îndemânatec.
Cuvintele acestea fură spuse ptt;
ton foarte natural, dar am avuti
presia că d. A. — încearcă să-i ii
g ă atenţia lui O ’Flannigan că nul
bue să vorbească prea mult. Pet,
vorbia, se uita la mine, dar nuti,
recunoscu, lucru care nu mă mirii
altfel. E u însumi deabia in raomid
acela îm i adusesem aminte unii
intâlnisem pentru prima oară, iţ|
tr’odată îmi aminti că el, MacţJ
mine ne întâlniserăm intr’un t
din A u stralia de vest şi că el neţ
sesc cu m ândrie că făcuse o al«-
foarte bu nă cu un om care 8ia|
m ină bogată şi nu-i cunoştea i
rata valoare.
— Este au r mult pe aici? toi
d. A.
— D a este. Toţi din mina astaJ
ocupăm de aur. dar nu e destui1
bogată ca să ne dea profit matei
— înţeleg, răspunse el. Ar I
instalate aparate costisitoare. C_
n ii săraci n 'au şanse nicăerL Dsl
ce nu vă transformaţi concesiunii
companie? M ’aş putea însărcinai
fac eu, dacă m ă lăsaţi sâ duc lai
d ra câteva mostre de astea pea
le aveţi aici şi dacă-mi daţi oq
ne pe terenuri.
Isbu cn irăm în râs cu toţii 1
acestei propuneri. Ideea că »
noastre concesiuni ar putea ii L
serios în seam ă ni se părea preaij
mică. L e explicarăm deci că bai
— B ăieţi, m ie nu m i-e tocm a i bine. de quartz pe care prietenuli d-M|
se apucase să le spargă cu cim
sese în oraş pe la orele nouă, locul — M ă aştept la un comision im por­ nu erau nici pe departe aşa dek
cu p ricina trebue să fi fost destul de tant, zise ’O ’F lan n igan , dacă faceţi a - cum păreau. D a r d. A. părea i
apropiat, pentruca exploratorii să-l facerea. P rietenii m ei caută proprie­ să ne dea o m ână de ajutor. “
poată uşor găsi. tăţi bune şi i-a m adus întâi aici... noi în con ju ru l minei şi se o™,
— A ju n ge , îl întrerupse colegul ne convingă că cunoştinţele n»
D a r fiecare din cei cari sperau sâ-l
d-lui A. P en tru m om ent aru ncăm despre afaceri sunt prea reduse. (
găsească, pleca în altă direcţie. E u i­
m itor ce m ulte coline cu două v â r­
furi, înconjurate de trei p ă rţi de rlu ri
există, la o zi de drum de la C h illa ­
P V T 0 A D IS T R U G E R A D I C A L : GANOACII
goe! B a îm i dădui seam a că şi colina
* « M - f V H I V ^ L. g R e E R I I SI P L O Ş N I Ţ E L E
pe care era ta b ă ra noastră se po tri­
vea cu descrierea străinului. A sta mă VĂ APĂRĂ DE ŢÂNŢARI
fă c u să rîd, căci îm i dam seam a că S H U Y A - K A T O L
el n u dăduse nici o inform aţie care
să poată duce la identificarea locului.
I n sfârşit plecai la spital s ă -l văd pe
Y orky. E l se ară tă fo arte interesat de
I - 1 :
ştirile despre radiu, d a r găsii ciudată I. ; # •'< ' A/
su p ărarea lui câ n d i-am spus că se
găsesc în toate părţile coline cu două
vârfuri.
Apoi, întorcându-se în pat, zise cu
vocea slabă:
— A scultă dragă, dacă vine vreun
de capitalist pe la voi şi vrea să cum ­
pere concesiunea mea, o să fa ci actul
pentru mine, n u -i aşa? Ş i v in d e -o şi
pe a ta şi pe a lu i M ac, dacă puteţi.
I n noaptea aceea ven iră o m ulţim e
de străin i cu trenul din Cairn . P r in ­
tre ei îl recunoscui pe d. A., m arele
fin an c iar, pe care-1 m ai întâlnisem
de vreo două ori. C u m n u voiam să
petrec o noapte în atm osfera în ă b u ­
T ed şitoare a hotelurilor din Chillagoe,
am plecat în d ă răt la tabără, pe lună,
şi am ajun s acolo pe la m iezul n o p ­
ţii. T o a tă lum ea se ad un ă să afle cum
îi m erge lu i Y ork y, d a r şi ştirea des­
pre descoperirea radiu lu i stârni m ult
ne
interes.
— C olina noastră are două vârfuri,
de şi de o parte şi de alta a ei sunt două
pâraie, m u rm ură L o n g T o m gânditor.
D a r n u e pe aici decât aur, şi nici
m ăc ar n u e mult. S tră in i n ’au m ai
fost la noi de o m ulţim e de vreme.
— Păcat, oricum, că străinul acela
n ’a spus că e v o rba de râu l Tate, zise
B ig Jack. Este aici u n filo n de o m a ­
terie care seam ănă cu pechblenda.
Poate să aib ă radiu. M E tM tT B r . ... E S C L U S I- V.
- - ».
-■ R
- -O NA N li
— O f i putând, d a r n ’are, m orm ăi
M ac. Filo n u l acesta n u e decât m in e­ AZUMI6 C0 . LTD. NAR CIS SI* HMBA LTHAZAR
reu de cupru.
După trei zile văzurăm venind o
OS AK A «JAPONIA» it i.h u »' «»•»«eMimi
 II August ¡930 R E A L IT A T E A IL U S T R A T A 23

i ci avea dreptate. D a r nu -m i pu
am stăpâni mirarea, văzându-1 că-1
Întrerupe pe Ted O’Flannigan de câte
ori acesta încerca să vorbească.
- Ştiţi ce? zise financiarul la u r-
ia, pe când ajunsesem să exam inăm
«cesiunea, pustie pentru mom ent, a
î Yorky. Cred că aş putea face ceva
taoproprietate ca asta. In orice caz,
daci vieţi să vindeţi concesiunile pe
n preţ raţional, iau a su p ră-m i toate
tarile.
- Ce înţelegeţi prin preţ raţional?
Strebâ Big Jack.
- Sâ zicem o sută de lire de con-
«dune. De sigur însă că aş cere tot
pupul.
Jack dădu din cap arătând că tere-
mile, aşa sărace cum erau, tot ne
picurau mijloace de trai şi că o sută
k lire nu e mult pentru pierderea
Ki situaţii.
-Puneţi două sute, şi aveţi şi cor-
srJe şi instrumentele, tot, a fa r ă de
al lise el la urmă.
Toţi afară de Mac şi de m ine fu ră
t acord să vândă în chipul ară ta t
t Jack.
Eu am declarat că m ă împotrivesc
i-i vând terenul meu pe două sute de
ta dar Că terenul pe care ne găsiam
inmomentul acela aparţinea unui p ri-
care era in spital. F iin d răsp u n -
itor faţă de el, ca agent al lui, n u l
puteamda pe mai puţin de o m ie de
s.
Tovarăşii mei începură să-m i repro ­
be că le stric târgul, căci şirul tere-
surilor ar fi fost întrerupt şi făcut
ta totul fără valoare fă ră cel al lui
Torky, care era în mijloc. D a r M a c fu
iepartea mea. El anunţă că n ’are n e -
toieabsolută de bani în m om entul a -
#la şi că vina de minereu negru din
Donul de arsenic duce de sigur la
«va bun in adâncime, aşa încât nu
m să-şi vândă terenul pe m ai puţin
i cinci sute de lire.
D. A. trase cu coada ochiului la
iâra& minereu pe care o arătase M ac
Azâmbi cu milă.
- N’are nici o valoare, zise el, dar
amtrebue să iau ori toate terenurile
«i nici unul, plătesc cele două sute
delire cerute de teren...
~He,he! f&cu Ted O ’P la n n ig a n în
momentul acela, arătând spre drum .
Domnişorii aceia din M elbourne n e -au
jisit repede urmele! U ite -i cum vin şi
m oşDad mână ca un d r a c !
- Haide, strigă deodată d. A . Ia u
toate terenurile cu preturile pe care
le-atl spus. La lucru C o rbetso n !
Acuma se dădea pe fa tă că însoţi­
torul d-lui A. se numea Corbetson şi
ad evăru l ei dădu seră din m â n ă f a i ­
m oasa colină cu două vârfuri, unde era
m in a de radiu a m isteriosului străin,
şi că astfel îşi pierdeau p artea la o
im ensă avere, îi ad resară câteva cu-
Plă tesc cele două sute lire de teren...
vinte tari d -lu i A . D a r el continuă să
se p refac ă că nu ştie de ce e vo rba ;
se m ulţum i s ă -i dea ord in lui O ’P l a ­
n n igan s ă -ş i pregătească caii, ca să
plece la oficiul de înregistrări din
C hillagoe.
ONOB.DOAMNE Şl
D O M N IŞ O A R E A SK
C O N V IN G E
ULTIMELE PERFECŢIUNI
Şl NOUTĂŢI m :
In a in te de apusul soarelui şi m ai
înainte ca altcineva să fi ajun s în
oraş, M a c şi cu m ine eram în C h illa -
goe. C aii noştri erau odihniţi şi noi
venisem deadreptul, prin tufişuri.
A le rg a ră m la spital şi-i spuserăm lui
Y o rk y toată povestea. I i dădui cecul,
adăugând.
— Ia c ’aşa, ia r am fost traşi pe sfo a ­
ră cu m ina. D a r cum puteam şti câ
tocm ai în m in a noastră găsise străinul
D oriţi s a a v e ţi o p a s t a
DE
d e d in ţi c a r e c u r a t ă
p e r f e c t d a n t u r a Dy ?
acela m inereul de radiu? N ’am văzut
niciodată v re -u n străin pe acolo.
I n m om entul când am in trat la el,
Y ork y, ne păruse fo arte bolnav dar
acuima, spre m are a noastră m irare, sări
din p at şi, flu tu rân d cecul deasupra c a ­
pului, începu să răcnească ca un n e ­
bu n:
— A ţi căpătat o mie şapte sute pe
trei terenuri? A sta face câte cinci sute
de fiecare şi câte o suită pentru D a d
şi O ’Flan n igan . C um s’o face ziuă,
m â ne dim ineaţă, du ceţi-vă să încasaţi
cecurile.
P e noi ne a la rm ă accesul acesta de
furie a l cam arad u lu i nostru şi ne d ă ­
du răm toate ostenelile ca s ă -l culcăm
la loc, d a r el rezistă cu o fo rţă su rp rin ­
zătoare.
— B a tă -v ă să v ă bată, fraţilor, zise
el. M ă îm bolnăvesc deabinelea dacă
m ai stau u n m inut în pat. T o t n ’aţi în ­
ţeles că eu sunt străin u l misterios care
a găsit radiul? M i - a venit ideea asta
-d in t r ’o dată, în noaptea când M a c a
citit în ju r n a l că A . a venit la noi în
nord. N ’am fost câtuşi de pu ţin b o l­
nav, d a r cum A. m ă cunoştea, m ’am
p refăcut bolnav, ca să pot sta ascuns
aici. A m tras sforile p rin D a d şi O ’F la ­
nnigan. E i au scos povestea cu s tră i­
nul. A m cam greşit-o eu pu ţin la înce­
put, că n ’am spus lim pede că m ina e
pe r â u l Tate, d a r am dres-o pu nând u-i
să-şi am intească că e vorba de o m ină
de aulr. C u asta A. s’a prins. Ş i D a d şi
O ’F la n n ig a n ş i-a u făcu t fo arte bine
treaba. A cu m a m ’am răsbu n at pe A . şi
avem fiecare câte cinci sute de lire.
N ’a fost niciodată nici u rm ă de radiu
pe terenul meu, nici pe colină.
— D a r şefu l regiunii a an alizat m os­
tra pe care i - a d a t-o ,,străin u l“, zisei
eu şi a constatat Că era în adevăr
m inereu de radiu.
— P ă i ch iar era, răspunse Yorky.
E ra bu cata din C ongo belgian pe ca ­
r e -o aveai tu în cort!

o°
ci era secretarul omului de afaceri.
0 sepuse numaidecât pe lucru: scoase
in teanc de acte de vânzare în alb,
an stilo si puse pe toţi pe r â n d să V^12ANI
12 A N I PRACTICĂ
g a ra n ta te
i
semneze. In acest timp, d. A. sem na
* zor la cecuri, scriind pe ele num ele ÎNGRIJIREA RAŢIONALA
stor cari iscăliseră actul de vânzare, A OBRAZULUI,PÂRULUI
în semnai pentru Yorky, iar C o rb et­
sonşl OTlannigan sem nară toate a c ­ S I M Â IN IL O R
ide ca martori. PREŢUR I CONVENABILE
- N’aveţi nevoie să vă grăbiţi, îşi
Idu cu părerea Mac pe când d. A. îi 6\xul părului
semna cecul; văd că D a d s ’a îm pot­ oV
cu Henné saú
m olit in vad.
Cel doi săriră din trăsură şi, lăsând
l\ Henol Royale
iMtiul să se descurce cum o putea,
reniră alergând pe colină, înspre noi. LUCRĂRI AR TISTICE
înainte ca oamenii aceia să a ju n g ă la
noi terenurile erau toate vândute v a -
DE PÂR INVIZIBILELAPURTARE
labil. inacord cu legile din Q ueensland. C E R E Ţ I N O U l C ATALOG

D. A. zâmbea satisfăcut când ii salută IA IN S TIT U TU L

penouli veniţi şi-i inform ă că au so­
sit cu câteva minute prea târziu.
- Amcumpărat toate drepturile m i.
nerale ale colinei acesteia pe m ai p u ­
ţin de trei mii de lire zise el radios.
Şl aurul din ea nu face nici cinci
site adăugai eu.
- Ce aur, idiotule, răcni u n u l dintre
străini, intorcflndu-se spre mine. Cui
Strebue aur? Terenul acesta e o m ină
ie radiu! Apoi se Întoarse spre fin a n ­
ciar:
- Primeşte-ne tovarăşi, d -le
ase el zâmbind linguşitor. Iţi plătim
A...,
dublu pentru o jumătate de teren.
- Nu ştiu ce-mi tot cântaţi, ră s p u n ­
seA, eu am cumpărat o m ină de aur
şi Înţeleg s’o păstrez.
Văzui in ochii lui o licărire de triu m f
care mă făcu să mă gândesc iarăşi la
scena primei noastre întâlniri în tre­
nul din Australia de vest. Şi m ă sim ţii
cutotul zăpăcit când îmi adusei a m in ­
tecă omui pe care-1 trăsese pe sfo ară
atunci era tocmai Yorky, care num ai
mai târziu devenise prieten cu mine.
Când ceilalţi vânzători începură să
înţeleagă că, dacă nouii veniţi spuneau
DE ÎN FR U M U SEŢA R E.
întrebuinţaţi Pasta de dinţi G E LLÉ FRÈRES. Această pastă
V ' / C T O * * ' ® ’'
activă pătrunde şi îndepărtează im purităţile care provoacă dis­
trugerea în acele locuri greu de ajuns unde nu poate pătrunde
peria de dinţi. M eritul pastei G E LLÉ FRÈRES constă în faptul
că e un den tifrice superior. Aceasta se explică prin popularita­
tea sa m ondială. E întrebuinţată şi recomandată de m ed icii den­
tişti mai mult de cât orice altă pastă de dinţi cunoscută.
Institut Cosmetic Medical Este den tifriciu l protector cu acea aromă minunată, accep­
(Institut de înfrum useţare) tat de ştiinţă ca având o putere de pătrundere mai mare de cât
Ştirbeî-Vodă No. 34. Tel. 311/44 oricare altul din den tifricele de frunte.
Puterea activă şi antiseptică a P A S T E I G ELLÉ FRÈRES
D r. F KOVACS
Specializat la Viena distruge literalm ente bucăţelele de p'im ente dăunătoare şi depo­
Boli de piele şi cosmetică. Diater- zitele de mucină aşezate în despărţiturile în care nu poate pă­
mie, Raze ultraviolete, Fizioterapie, trunde peria de dinţi, înm uino şi dislocând resturile im purită­
îngrijirea fetei. Distrugerea radicală ţilor cu putere ca o undă ce curăţă totul.
a părului de prisos, sbârcituri, negi, Dacă până acum n’aţi întrebuinţat încă P A S T A G ELLÈ
coşuri, Distrui, semne de naştere. FRÈRES o încercare e suficient spre a vă convinge de efectele
Tratament de întinerire. Cură de
slăbire locală şi generală, varice, etc.
sale şi o veţi adopta pentru totdeauna. Tubul m ic L ei 34. Tubul
— Vânzarea produselor proprii — mare L ei 51. Borcanul de porcelan Lei 65,50.
La farm acii, droguerii şi parfum erii.
 24
R E Z U M A T U L C A P IT O L E L O R
PRECED ENTE
B and itul Dean O ’B a n ion , a fost
asasinat de n ecu n oscu ţi, în flo ră ­
ria sa d in Chicago.
D o c to ru l B lin k , şeful s e rv ic iu lu i
de id e n tific a re , descoperă pe d o i i-
ta lien i, R in o A lfie r i şi L u g A ld ore,
c a ri trecuseră la ora c rim e i, p rin
fala f lo r ă r ie i; ei au fost văzuţi de
un p olicem a n .
D eşi a m pren tele culese pe cada­
v ru l sunt id e n tice cu ale lu i R in o
A lfie r i, totuş acesta neagă că ar f i
in tra t vreodată in flo ră rie , şi p r o ­
duce c h ia r un a lib i.
M is te ru l asasinării lu i O’B anion
sporeşte p r in declaraţia flo ris te i
M ary Roussel, care a firm ă că tre i
in d iv iz i m ascaţi au atacat pe pa­
tro n u l ei Dean O’B anion, în flo ră ­
rie . In c lip a în că când se pregă­
teşte con fru n ta rea ei cu A lfie r i şi
A ld ore, M ary Roussel e răpită!...
P rim a ru l oraşului p ro p u n e să fie
chem at d e te ctiv u l Gex T re v o r.
IN C H IZ IŢ IA P S IC IIO L O G IC A
P a la tu l poliţiei. Xntr’o cam eră, do­
bo râ t pe u n scaun, zace u n om galben,
cu cearcăne roşii. I n fa ţ a lui, la birou,
u n detectiv m ăn ân că o frip tu ră copi­
oasă, şi ia interogatoriul înfom etatu ­
lui.
R E A L I T A T E A IL U S T R A T A
G&e, vx luplă, ca
I n t r ’u n colţ judecătorul Lin d say în ­
treab ă pe detectivul O lson :
— E Aldore?
— D a.
— E de nerecunoscut. L -a ţ i bătut?
— N u . D a r i-a m aplicat cea m ai
cru dă tortu ră a inchiziţiei m o dem e:
s o m n u l!
— Som nul? în treabă Lindsay.
Fireşte, n u l-a m lăsat să doarm ă
toată noaptea. I - a m trim is în celulă
tot felu l de sta fii şi de schelete, ca şi
prietenului său A lfieri. De asemeni
l ’am ţinut nem ân cat: n u -i voiu da
m âncare, decât du pă ce v a vorbi...
— Ş i a început să destăinuiască?
— D e loc. S u n t foarte tari aceşti
b an diţi! zise Olson. D e 7 ore îi intero-
g ă m fă r ă întrerupere şi fă r ă folos.
— D a r detectivul care-1 interogh ea­
ză n u p are de loc obosit.
— C red şi eu: în acest timp, au făcu t
cu schim bul 4 detectivi...
— A sta e „inchiziţie psichologică“...
M isterul asasinării lui John T o rrio
a r fi răm a s nepătruns, dacă doctorul
B lin k n u a r fi continuat cercetările.
L a în m o rm ân tarea Iul D e a n O ’B a ­
nion, ban diţii din N o rd, du pă cum am
arătat, aui interzis categoric reporte­
rilo r şi fo to g rafilo r ziarelor, să se a -
propie de caru l fun ebru. O g a rd ă com ­
pusă din tovarăşii lui O ’B anion, ţin u ­
se la distanţă pe spectatori, de team ă
ca adversarii din sud, să n u turbure
cerem onia fu n ebră. N u m a i arhiepisco­
p u l catolic n u recunoscu autoritatea
srnmm multm
câb. G&zc&Şd.
ordinelor date de ban dit, şi u rm ă ca ­
ru l m ortu ar de aproape.
C u toată severitatea pazei m enţinută
de bandiţi, totuşi, u n reporter foto­
gra fic reuşise să ia u n instantaneu al
dricului. F o to g ra fia ap ăru în tr’un ziar,
a cărui tipografie fu devastată de b a n ­
diţi, ca represalii, ch iar în acea seară.
D octorul B lin k obţinu dela reporte­
ru l fo to g raf o fo tografie m ărită şi fo ar
te c lară a dricului ce transporta la
locaşul de veci pe D e a n O ’B anion. Cu
această fotografie, faim osul poliţist se
duse la po rtăreasa casei de unde se
trăsese cu m itralierele în John Torrio.
E l a ră tă fem eei fo tografia, şi o între­
b ă dacă nu cum va recunoaşte printre
figu rile din apropierea dricului, pe a -
sasin, închipu indu -şi că cel care a r ă s -
bu n a t pe O ’B anion, era desigur unul
din prietenii cari au urm at de aproape
dricul.
I n adevăr, portăreasa, puse degetul
pe unul din ban diţii ca ri ţineau o p a n ­
glică a carului m ortuar, şi zise fă r ă
ezitare:
— A cesta e!
C u aju to ru l lui Olson, individul din
fo tografie fu în d ată identificat. E l se
nu m ea B u g s M o ran , şi se spunea de­
spre el că a m oştenit dela O ’B anion,
şefia ban dei din Nord.
D a r chem at la poliţie, B u g s M o ra n
sosi zâm bind. E ra u n tip ra s cu fălci
patrate, cu nasul ca u n index îndoit.
C â n d fu confrun tat cu portăreasa,
râse la rg :
— Eu?... Aiurezi!
Şi ochii lui fixau pe biata tem
care, îngrozită făcu câţiva paşi lup
b ălăb ăn in d u -se :
— Am crezut... Nu ştiu...
D u p ă câteva zile, judecătorul f i
am J. Lind say puse în libertateţ
B u g s M o ra n din lipsă de prolie.il
altfel, Louis Alterie, Hymie Weis
alţii dintre foştii tovarăşi ai iui 01
nion, declarară că in ziua cândJok
T o rrio era ucis pe Singleton St»,
ei se a fla u cu toţii, şi cu Bugs Sta
acasă la Alterie, „unde deplângem
m intirea prea cinstitului şi blamtt
D e a n O ’B a n io n ”... Acest alibi iute
siv, şi avu drept efect punerea îmi
ată în libertate a lui Bugs Moran,in
toată lum ea afară de o justiţie fi
tem ătoare era convinsă că alibiul i
înscenat.
G R IL L IN G
R in o A lfie ri şi Lug Aldore, a
cei doi lucrători americani, ret*
să fa c ă mărturisiri. Atunci, poliţii!»
tă rî să le ia u n interogatoriu dep
dul al I I I - le a “.
Interogatoriile de gradul al n
se iau cu tubul de cauciuc (a n
provoacă fra ctu ri), la spate!...
Acesta se numeşte grilling, şi i
nonim cu „aplicarea Constituţiei1«
„strângerea cu uşa“. Grilltngul 11
exercită decât asupra gangsterii«,
dică asu pra bandiţilor fioroşt sail
căpăţânaţi, cum erau cei doi itais
 II August 1930
Uneori grilingul se aplică şi cu m ă -
sţa de box, dar totdeauna cu p rec a-
p, căci la proces, declaraţiunile
Mree prin bătae sunt nule şi instruc­
ţia asemenea caz, începe din nou...
ttrillingul se aplică acuzatului a doua
ni!..,
LugAldore părea în curent cu aceste
mvuri poliţiste, pe care le povestea
SiRino, in timp ce fuseseră introduşi
i subsol, in camera de tortură.
-E posibil? întrebă A lfieri. In ci-
âata Americă?...
_ Ce vrei... Dacă nu sunt toţi c ri-
saalii morfinomani...
- Ce-are aface una cu alta?
-Are, fiindcă pe m orfinom an îl laşi
Sti drogul său, şi din cauza neliniştei
stare cade, face mărturisiri com piec-
t numai ca să capete m orfină. D a r
jrnamemca noi care nu suntem m o r-
îaomani, nici de stafii nu ne speriem
si vrei să ne facă să vorbim ?
Dialogul lor fu întrerupt de doi a -
pti, cari le porunciră:
- Desbrăcaţi-vă.
Lug Aldore se codi. A genţii sfâşiară
taiele celor doi italieni.
Un murmuf de uim ire: L u g A ldo re
tn iemee!...
* * •X’
In Noembrie avură loc alegeri co-
mnale. Lumea era nem ulţum ită de
itccbea autoritate municipală, pe care
«credea prea tolerantă fa ţ ă de b ă n ­
iţi Alegerile aduseră noui oam eni în
hntea comunei.
Dar după o linişte de câteva luini,
Undiţii reîncepură loviturile lor. P u ră
¡¿( întâi episoade ale răsboiului ci­
ti Oastea „gangsterilor“ din Nord,
condusă de Bugs M oran, se a fla în
iii mai ameninţătoare decât oricând
s banda Mafiei italienilor din Sud,
6 sub şefia ocultă a lui Al. Capone,
¿Scorpionul Roşu, şi a locotenentului
îs Antonio Lombardo.
Tactica lui Bugs M oran se deosebia
i t mafiozilor lui Al. Capone. B ugs
ton, apărea cu bandiţii săi, da în
plină zi o lovitură uluitoare, dispărea,
ll la interogatorii, avea totdeauna a -
iiiiri. Al. Capone — Scorpionul R o ­
it - lucra din umbră. E l era nevăzut
Beech-Nut Drops
In lá lw r á
miro
twlwnul
din suc de lămâi,portocale
struguri etc...
! SLA3IJI SI RĂMÂNEŢI SLABE
| întrebuinţând produsul fr a n c e z
; „EMBRODANYA“
I Usaj extern. Fără gimnastică, dietă, băi sau medicamente. Fără
I pericol. întrebuinţarea foarte uşoară. Puteţi slăbi repede orice
f parte a corpului. Pentru informaţiuni adresaţi-vă la Repr.
I G-rală p.România „ F a r m a c ia B r u s -*, Bucureşti I, Cal.Vic-
( toriei 36. Succese obţinute de mulţi ani în toate ţările Eu-
| ropei. Mii de certificate doveditoare la cerere.
R E A L IT A T E A
pentru locuitorii din Chicago, d a r cu
atât m ai temut...
A stfel, se produse m asacrul celor
şapte, în tr’u n g a ra j din V est Side.
Ş apte m em brii din b a n d a lui B ugs
M o ra n se a fla u in acel g a ra j, d ezar­
m aţi; veniseră să an gajeze autom obile
pentru o lovitură ce voiau să dea a
doua zi.
D eodată, in sala de cim ent arm at,
a p ă ru ră b an diţii dela Sud, sub con­
ducerea lui L o m b ard o om ul Scorpio­
nului roşu. E i veniseră cu autom obi­
lele şi era u toţi m ascaţi şi prevăzuţi
cu puşti m itraliere.
S e ap ro piară, în front, din ce In ce
m ai m ult de cei şapte oam eni ai lui
B u g s M o ran , cu puştile îndreptate spre
ei. Aceştia, se lip iră de zidul din fund,
care n u avea nici o eşire. L a zid, fu r ă
executaţi p â n ă la unul, de puştile m i­
traliere ale ban d iţilor lui A l. Capone.
E ra desigur o sfid are suprem ă la a -
dresa autorităţilor. I n p lin ă zi, în cen­
trul oraşului, o b a n d ă m ascată execută
şapte duşm ani!...
O raşu l se cutremură...
R I Ñ O N U E... R I N O
Când O lson văzu că L u g A ldo re
n u era b ărb a t, ci o fem ee deghizată,
av u o scurtă consfătuire cu doctorul
B lin k , şefu l secţiunei de identificare
şi a l laborato rului ştiinţific.
— Doctore, zise Olson. trebue să
recunoşti că de d a ta aceasta, ban diţii
sunt m ai isteţi decât retortele şi a p a ­
ratele d -ta le antropam etrice... H a in e ­
le de fem ee găsite în cam era lui L u g
A ldo re, dela hotel E splanade, n u suint
ale dispărutei M a ry Russel, du pă cum
le -a i identificat d -ta, ci ch iar ale lui
A ldore, care e el însuşi fem ee!
D octorul B lin k aru n că o privire p ie­
zişe detectivului, care continuă:
— Ş i d a că L u g A ldo re e femee. a -
tunci el n u poate fi escrocul L u g ' A l ­
dore, du pă cum l-a i identificat d -ta,
zise Olson.
— N u m a i înţeleg nim ic! m ărturisi
B lin k încruntat.
— S ă le lu ăm u n interogatoriu „sim -
p lu ‘‘.
D in beciurile unde se ia in tero ga­
ßovi boavi <¿
rac oriJoa re
d m suc d e
r u c i e d e
Ca li-fo r v\ id
IL U S T R A T Ă
torul cu băţu l de cauciuc, R in o A l ­
fieri şi fem eea care se dăduse drept
L u g Aldore, fu r ă suiţi la etaj, în tr’o
sală vastă, lu m in ată i u proectoare,
cabine de sticlă şi ap arate de cine­
m atografiat.
— D a r ce e asta? în trebă R in o pe
m isterioasa lui tovarăşe. Suntem în ­
tr’u n studio de cinema?
— N u . Suntem în s a la de interoga­
torii ce vor servi la proces.
— ?!...
— D a , băţu l de cauciuc se utilizea­
ză tot m ai pu ţin de când s’au p e r­
fecţionat m ijloacele de interogare psi-
chologică şi de investigaţii fizico -ch i-
mice.
— C in e m ato grafu l serveşte şi el la
interogare?
— S ’a introdus de cu rân d cin em a­
tografierea interogatoriilor, pe un
film sonor, care la proces serveşte ca
o m ărtu rie sigu ră şi m ai ales ca o
dovadă... că la poliţie acuzatul n u a
fost bătut.
In tero gatoriu l începu. L a în treb ă­
rile lud Olson, fem eea refu ză însă să
spună cine este.
în tre a g a poliţie am erican ă era f u ­
rioasă...
* * *
R in o A lfie ri şi tovarăşa sa fu ră a -
tunci trim işi la laborato rul doctoru­
lui Blink.
D in nou fu ră m ăsu raţi cu tot felu l
de ap arate, fotografiaţi, li se lu ară
am prentele.
D - r u l B lin k fu nevoit să constate
astfel crunt ironizat de Olson, — că
nici R in o A lfie r i n u era... R in o A l­
fie ri! I n adevăr, am prentele ridicate
la locul crim ei, era u identice cu a m ­
pren ta individului care se da drept
R in o A lfie r i d a r am p ren ta de pe fişa
antropom etrică a excrocului in te rn a ­
ţion al R in o A lfieri, n u era aceeaşi cu
a acestui individ, care sta în fa ţ a doc­
torului B lin k surâzând enigm atic.
Judecătorul L in d sa y se trăgea cu
m âinile de păr.
D octorul u rlă :
funcţionând singure la întoar­
cerea orcărui robinet
PRODUS; GENERAL MOTORS
,,HIDROELECTRICA“ S. A.
T e l e f o n N o . 368/29
25
— D a r pen tru Dum nezeu, cine su n ­
teţi?...
A cu zaţii n u răspu nseră nimic.
— I n orice caz, u rm ă şeful poliţiei
ştiinţifice, d -t a , care te da i drept
R in o A lfieri, a i ucis pe D e a n O ’B a -
nion, deoarece am prentele dela locul
crimei, sunt ale d-tale.
— N u sunt ale m ele! zise falsul
R in o A lfieri. N ’a m in trat niciodată
în flo ră ria lui O ’B a n io n ! P o rtaru l
hotelului v’a spus, că, la ora când s’a
săvârşit crim a, eu m ă a fla m la h o ­
tel...
* * *
A doua zi, când gardien ii in trară
în celula falsu lu i L u g A ldore, fem eea
care se da drept acest excroc dispă­
ruse... . •
C ercetările asu p ra m odului eva d ă­
rii, n u duseră la nici un rezultat. Z ă ­
voarele dela fereastră erau intacte...
* * *
B u g s M o r a n însuş se nelinişti a -
flâ n d lovitu ra lu i A l C apone, din g a ­
r a ju l dela W e st Side.
M o ran , şefu l ban diţilor din Nord,
n u m ai eşia decât în autom obil b lin ­
dat. M a şin a sa era u rm ată de alta,
în care se a fla g a rd a sa personală.
A ceastă g a rd ă e ra fo rm ată din patru
ban diţi devotaţi, de obiceiu din Louis
A lterie, H ym ie W e is şi doi din fra ţii
G e n n a, porecliţi: „torpedoes”, adică
„om orîtori repezi“ , deoarece aveau în
autom obil puşti m itraliere cu tir r a ­
pid.
M a şin a lui B u g s M o ra n cântăreşte,
— du pă cum spun reporterii, — şapte
tone, din cauza plăcilo r de blind aj.
O gazetă scrie:
..M aşin a aceasta e prevăzută cu ge a­
m uri, p rin care gloanţele n u pot tre
ce, geam u ri atât de grele, încât au
trebuit să fie m ontate cu m acarale
speciale“* )
(V a u rm a )
*)R ăsb o iu l celor două ban de din
C h icago este riguros rea l; rep ro d u ­
cem aceste peripeţii du pă reportagiile
ziarelor.
POMPE AUTOMATE
DELCO-UGHT pentru
ridicarea apei la orice
înălţime
Pomparea dela orice
adâncime
 as R E A L IT A T E A IL U S T R A T A 2S August £

Chiar si la cerul înorat întrebuinţaţi

CREMĂ NIVEA
şi apoi în aer liberi L a Sportî La J oci A ceasta dă sănătatea
pielei şi o culoare bronzată sănătoasă cu un aspect frumos. Şi
aerul şi vântul fără razele solare bronzează corpul Dvs. Corpul
Dvs. trebuie să fie uscaf, când ii expuneţi razelor solare. Nu
uitaţi însă a massa corpul înainte cu Cremă N ivea i Evitaţi pe
această cale pericolul arsurilor solare. Crem ă N ivea e singură
Cremă de piele, care conţine Eucerită, baza succesului ei.
D oze: L ei 16. 3 4 .-, 7 2 .— . / T u b u r il d in c o s it o r c u r a t : L e i 3 0 . - , 4 5 .-

Jackie. — Svonuri neîntem eiate. G r e -
ta G a r b o n u s’a căsătorit cu nimeni...
M o rfin o m an ă ? N u cred. I n schim b
sunt sigur c’a r cădea în letargie citin-
d u -ţi o asem enea scrisoare. P a r ’cai
scris-o cu u ntu ră de peşte...
Diom ir. — Ce fa c vedetele în tim pul
liber?... S ă-ţi dau câteva exem ple:
G eorge B ra n c ro ft se jo acă de -a trenul
cu N a n cy C a ro ll; G re ta G a rb o confec­
ţionează rochiţe la p ăpu şi; C h arlie
C h ap lin pisează nuci şi M a rio n D avies
îşi... pisează soţul; D ou glas F airban k s
ia lecţii de cism ărie; John G ilb e rt sp a­
lă ru fe; A n ita P a g e îşi face injecţii de
talent, iar L o n C h aney îşi pensează
sprâncenele... Fireşte, însă, că n u în ­
totdeauna distracţiile lor sunt atât de
inocente.
Irinele. — R elativ la nobleţă originii
unora dintre vedete, îţi voi povesti u r ­
m ătoarea întâm p lare pentru a cărei
autenticitate garantez: N u voi spune
numele, d a r vei g h ’ci-o... E o vedetă
parizian ă la n sată brusc, an u l trecut;
în tr’un film epocal. E blon dă şi înn altă
şi du pă fin eta trăsătu rilor p are n o ­
bleţă personificată... Succesul ei în film
i- a perm is relatiu n i înalte si rela ţiu n i-
le i-a u adus o. vilă splendidă la Neuilly.
Or, în tr’o zi, fru m oasa blon dă se p lâ n ­
gea unei prietene de servitoarea sa: —
Im âg in ea ză-ţi, dragă, c ă -m i citeşte co­
respondenţa şi-m i începe toate sticlele
de vin... — N ’a i decât s’o dai a fa r ă ! o
sfătu i prietena. — M ’am gândit eu la
asta, răspunse vedeta, oftând, dar... e
imposibil... Servitoarea... e mama...
F. S. — Coşna. — D eşi am publicat
de nenum ărate ori adresa com oatriotu-
lui nostru. B o b Culrwood, iată îţi s a ­
tisfac dorinţa in serân d-o din n o u : B ob
Cu rw ood Production, T e c -A r t Studio,
M elrose Ave, H ollyw ood, Cal. U . S. A.
Fleurry. — T e înşeli am arn ic! S u b
fo rm ă de glum ă, ar fi trebuit să între­
zăreşti un com plim ent. „Cordon b le u e‘‘
este suprem ul m erit a l unei gospodine...
O are n u ţ i-a i a firm a t d -t a calitatea
aceasta?... B a g ă de seam ă că -ţi retrag
im ediat decoraţia!
G eorge B aron . — T rim ite-n e acea fo ­
tografie cu au to g ra f şi însoţită de c â ­
teva râ n d u ri p rin care să recunoşti
faptul, d a r n u acum , ci când se v a a -
nu n ta ap ariţia alm an ah u lu i nostru.
F o to g rafii d e -a le vedetelor nul pose­
d ăm decât pentru redacţie. L e găseşti
însă pe la librării.
Stella. — Chestiunea aceasta este,
în tr’adevăr, foarte delicată... V a tre­
bui, totuşi, să afle sărm an u l copil cru ­
d a lovitură a soartei.
E destul de m are ca să n u i se m ai
poată ascunde adevărul. C u m să p ro ­
cedaţi nul v ’aş putea indica. Depindea
de fire a copilului şi de îm prejurări...
P ro fita ţi de u n m om ent ap ro piat si­
tuaţiei şi spuneţi-o...
H a rry B lack. — E u n u simpatizez
nici un artist de cinema... îm i plac
num ai creaţiile lor, atunci cân d sunt
corecte. Iv a n P etrow ltch a r fi u n actor
şi m ai apreciat dacă ş i-a r m ai varia
m an iera d e -a juca. N u găseşti că ’n
toate film ele e acelaş? A m ajun s s ă -l
cunosc atât de bine încât ştiu din ’n a -
inte ce gest va face şi ce mimică... A sta
nu înseam nă totuş, că n u m erită s ă -l
simpatizezi. E b ăia t bu n şi... cu p a ­
rale multe.
B u jor.— Tu strei protagoniştii de cari
te interesezi prim esc corespondenţa la
Param ount-studios, H ol. Cal. U . S. A.
L u i R ic h a rd D ix, ca să fii m ai sigur,
scrie-i pe ad resa: ,,The S ta n d a rd C a s-
ting D irectory“. 616, T a f t B uild in g, H ol. tea procu ra dela ad m in istraţia
Cal. U . S. A. 2. Minciuni... 3. Se va
începe, cred, zilele acestea...
D u du ia. — N u cunosc adresa acestui n ’a ju cat în film u l acela. U ltim u l film
scriitor. O puteţi căpăta dela „A socia­
ţia Scriitorilor R o m ân i“.
Esther G rin berg. — Ş i dacă v ’aş spu­
ne eu că sunteţi b u n ă pentru cinema,
v ’ar folosi la ceva? D in păcate, n u sunt
nici m an ag er si nici m ăc ar directorul
vre-u n ei agenţii de plasat tinerele ele­
mente... Ş i n u sunt nici... chino-actor,
cum m ă denum iţi dv...
S. C. T . I.— A d resa lui B o b Curw ood
m ai sus. 2. L a ura la P lan te nu e ro ­
m âncă. S ’a născut la S ain t Louis, din
părin ţi am ericani. 3. W e rn e r Fuetterer
la B erlin — H alensee, 1, P a u ls b o m e r-
strasse,
Fetita de 15 ani. — A h ! copiii de
azi!... L a cincisprezece ani, subsem na­
tul ab ia de term inasem p artea a doua
a abecedarului, pe când d -t a te ex­
prim i cu fraze literare şi vrei să p ari
o rig in ală încenând scrisoarea... de uncie
se termină... D o roth y Sebastian este de
origin ă am ericană. A şa că ţigan u l de
care e vorba, n ’a făcu t decât să-şi...
dea în petec, a firm â n d odată în plus . am bulant, ca lu ptăto r şi atlet. D u p ă o
slăbiciunea rassei croncăneşti...
M a n o n . — V re i s ă -m i trim iţi un... • şi boxul, se decise să' debuteze în tea­
gândăcel în tr’u n plic?... N u m ulţu­
mesc! Păstrează-1!... D e ce să strici...
colecţia? Şi-apoi, gândăcei cred că am
şi eu destui. S u n t prietenii mei devo-
tati şi dacă n u i-a ş avea, cred că nu
m ’aş înţelege deloc cu anum iţi cores­
pondenţi... Isto rioara cu vipera... e p e ­
riculoasă. F ii m ai puţin curioasă, ca sâ
trăieşti m ai m ult!... A v â n d în vedere
vârsta m ea înain tată, te rog... să nu
m ai înaintezi cu indiscreţiile.
Josefina de Saxa. — A ltă d a tă să-m i
scrii la m aşină şi să nul uiţi a -m i co­
m unica dacă sângele iţi circulă în mod
normal... I a r dacă vrei să nleci în A -
m erica de d rag u l unor ochi albaştri, să
ştii că nul eu sunt acela care trebue
să suporte spezele... Felicitările mele C reaţiile lui cele m ai de seam ă au fost:
pentru pseudonim şi... nu uita să-l „K e a n “, ,,Casa M isterului“ , „M ichel
schimbi!...
I. P . M ircea. — E u te sfătuesc s ă-ţi ,Manolescu, regele escrocilor“... 2. S ă -ţ i
vezi de treab ă! C ontinu ă liceul şi lasă
cin em atografu l pe seam a altora, care
au... stom acul m ai rezistent intem pe­
riilor.
P . A. G a laţi. — Scrieţi p rin , F ilm -
Fuiehrer“ , 217, Friedrichstrasse, B erlin.
Doi ochi albaştri din Cugir. — In fo r -
m aţiunile publicate acolo sunt eronate.
N ils A sth er e căsătorit de m ult cu o
altă actriţă. 2. Nu m ele acelui interpret
din „Păcatele P ă rin ţilo r“ m i-a scăpat
şi mie... A veţi cel m ai bu n prilej să f a ­
ceţi exerciţii de lim ba rom ână, cores­
pon dân d la ru brica mea.
Felicia. — Citeşte, m ai sus. răspunsul
publicat sub pseudonim ul F.' S. — Coş­
na. M i-e im posibil să repet, ch iar în
rezum at, ceeace am scris în n u m ăru l
acela despre com patriotul nostru. P ă ­
cat că l- a i scăpat! (Totuşi, ţi l - a i p u ­
noa­
stră)...
T im o n -B u z ău . — Nu. G a r r y Cooper
al lui D o u gla s F a irb a n k s n ’a fost încă
prezentat la noi.
Florenţa. — R o lu l că p ita n u lu i-a v ia -
tor din „Jeaninne‘‘ a fost interpretat
de G a r r y Cooper. R e fe rito r la desle-
gările concursurilor n u v ă pot d a nici
un am ănunt, căci deaceea... sunt con­
cursuri. N u vă supăraţi, nu?...
R. K am erlin g. — 1. A d re s a ţi-v ă la
A gen ţia H achette. 2. C h arlie C h ap lin
locueşte la B everly H ills C al. U . S. A.
T rad u cerea în englezeşte o poate face
orice biurou... de tradus.
Senorita. — Victor M c. L a g le n con­
tează p rin tre cei m ai apreciaţi p ro ta­
gonişti ai film u lu i am erican. S ’a n ăs­
cut la 11 Decem brie 1888, la Clerm ont
în A n glia . T a t ă l său era preot şi m a -
m ă -s a — fireşte — ...preoteasă. La
vârsta de 14 ani, m icul V ictor n u visa
altceva decât să călătorească în lume,
ceeace-1 şi determ in ă ca du pă satisfa­
cerea serviciului m ilitar în tr’o colonie
african ă, să se an gajeze în tr’u n circ
carieră de câţiva ani. în care practică
tru... A b ia du pă răsboi, avu p rileju l
să -şi încerce norocul în studio. F ilm u l
care l- a consacrat ecranului a fost „Au
service de la G lo ire “ în care a ju cat
alătu ri de D olores del Rio... Ia t ă deci,
pe scurt, b io g ra fia acestui „star“. C red
că eşti satisfăcută pe deplin.
Paqu ita. — V re i să m ă întrebi ceva,
dar... n ’ai ce! A sta e bună!... A ba da,
ai găsit: ad resa lui G e n ic a Missirio...
Ş tiu că locuia, cândva, în S qu are J u d -
lin 3, Paris... Ţ i-a ş scrie m ai mult,
dar... n ’am ce!...
Nino. — Iv a n M osjoukine a debutat
în cin em atograf im ediat du pă răsboiu,
în film e ruseşti de pu ţin ă im portanţă,
care nici n ’au fost prezentate la noi.
S tro g o ff ', „C asan ova“ , „Lea L y o n “ şi
pun eu un diagnostic?... C in e t e -a m in ­
ţit că sunt medic?...
H ygia. — U ltim a m isivă prim ită de
la d -t a , m ă pune pe gânduri... S u nt si­
gu r totuş, că acele iradaţiu n i complexe
cu ioni pozitivi şi negativi sunt exage­
rări fem inine din secolul XX... d
am dreptate?... Fiindcă ţii aşali
îţi prom it procurarea fotografii
te. T rim ite -m i adresa la redai
vei prim i-o prin poştă. 2. N’au
încă film u l „Le roi de Paris“,!
n u -m i pot da părerea. Cu cronia
nem atografică n'am nici o
fiecare ru brică păstrând indepeii
p ărerilor respective...
A lin a S. — T e înşeli dacă-ţi
pui că există vreuna din corespot
tele mele, care să se bucure
m ultă trecere de cât alta. T<
sunt prietine, dela acelea care
scriu de acum doi ani, până lai
care m i-a adresat azi, primele ii
D a c ă unora le răspund pe un
sentim ental, e ca să le fao... pi
In fond, îmi respect rubrica
matul... D ezaprob însă, intenţii
care le ai. A tâ t timp cat eşti c
rită, fii cinstită. N u -ţi mai place
divorţează, dar nu-1 înşela nici
cu gândul!... Num ai o femee im
en tă poate face altfel... Nu te
ci ju decă bine şi-m i vei da drtpi
2. P o la N e g ri se pare că şi-
cariera cinematografică.
Picu D ra gu . — Greta Garbo i'i
şi nici nu este căsătorită. Şi
nici ghicitor în stele ca să spm
va fi, sau cu cine!
Nick. — O lg a Tschechowa
la 6 A prilie 1897, la AlexandriopeL
e căsătorită. Locueşte la Berlin, r
stockstrasse, 20. De preferat lim bai
m an ă sau rusă.
M onique. — O fată şi un bătrâni
v u ră -o d a tă u n duel... Era fniw
m ititica şi iscălea candid:
scriind m ereu — că-i fără „tasa"
bătrân u lu i Joseph de Saxa... OM
1 a supărat, pe confesoru-i preferat
tunci, bătrân u l spadasin, hidos, li
m ă hain, s ’a repezit spre ea „eroi
i - a în fip t în piept stylo-ul... (Sic!
a fost... unchiu-meu!..
J.di!
A a p ăru t
C u r io z ită ţi
din China şi Jap
CUPRINSUL:
La B ergen ; La Tokio; Oi
sfânt; N a ra ; Cum trăesc şi
m or ja p o n e zii; Spitalele; Laii
ham a; Kam akura; Cum mi*
ja p o n e zii; Fem eea japoneză;
japon eză; Caracterul Nipon;Ci
P ek in g ; Bucătăria chineză; Tem pi
D alai La in ei; Nankin; Şhai
raşul bogăţiei şi al mizeriei;
cina ch ineză; Mizeria Şlianga
Pa rticu la rită iţle Chinei,
PREŢUI 21LE
 l.LillU D u m it a

i li/wn Gith
J, Brtjitlf Helm
t. /tag Oudrii
i Ulm Harveg
i. Pok Negri
1.Illma Swuiisaii
I. Im Crawford
J.Clara Bow
¡0. Oloria S u x m to n

II. Atom Shearer

li. .Vanei; Carroll
II filma Bankţi
II. Dotoret Costello
li. Billie Dove
IS, Bibi Daniels
fi. UI Dagouer
IJ. Hary Pickford
19Horma Talmady
$,Collten SIourr
it Aiuiti Slay Woiiy
& l)itu ¡‘ario
B. Creta Oarbo
li /,ya Mura
!& llarcella Albani
jt. Junetle liayiior

Soul concurs al R ea lită ţii Ilu s tra te : „ P E CARE-O P R E F E R A Ţ I? ” . (C i t i ţ i am ănunte în c o rp u l r e v is te i).

N A O J A de K O S A R iN E , „M iss Rusia“ a fost premiată a 3-a la concursul de trumuseţe din Galveston.
A te lie re le „