Sunteți pe pagina 1din 242

Secţiunea I.

Partea Generală

CAPITOLUL I. OBIECTUL, METODA Şl SISTEMUL


DREPTULUI MUNCII

§1. Obiectul dreptului muncii


Dreptul muncii ocupă unul din locurile centrale printre ramurile dreptului
contemporan din Republica Moldova.
El reglementează relaţiile sociale, care apar în procesul funcţionării
pieţei muncii, organizării şi aplicării muncii mai unite. Luate în ansamblu,
aceste relaţii şi formează elementele principale ale obiectului dreptului muncii
din Republica Moldova.
Se ştie că relaţiile sociale, apărute în procesul producerii bunurilor
materiale sau spirituale, poartă un caracter obiectiv fiind specifice oricărei
munci colective.
Afară de aceasta, munca în comun trebuie privită ca cea mai
caracteristică trăsătură a producerii sociale (obşteşti), ca legătură dintre
oameni, ce conlucrează folosind mijloace şi metode de muncă în comun.
Această conlucrare are întotdeauna trăsăturile unei activităţi organizate.
Prin urmare, munca în comun se prezintă ca un sistem de comportare
organizată a oamenilor, care au perceput necesitatea respectării anumitor reguli
de aplicare a muncii în colectiv.
în dependenţă de poziţia economică a participanţilor la munca în comun
(adică atitudinea lor faţă de mijloacele de producţie) trebuie să deosebim două
categorii de bază:
-munca individuală, de sine stătătoare (munca coproprietarilor);
-munca năimită (munca noncoproprietarilor).
Munca năimită condiţionează posibilitatea exploatării muncitorilor
angajaţi şi necesitatea existenţei pieţei muncii (a forţei de muncă), ca parte
componentă i relaţiilor economice de muncă.
Afară de aceste două categorii există şi o formă mixtă de muncă
colectivă, ce presupune munca în comuna proprietarilor şi nonproprietarilor.
Apariţia şi dezvoltarea de mai departe a formelor de piaţă de organizare
a
4 C A P IT O L UI L O B IE C T U L , M E T OŞlD S
A IS T E M U L D R E P T U L U I M U N C II 5
munciiîn Republica Moldova e condi ţionată de privatizarea larg
ă a întreprinderilor, -aceste relaţii decurgîn condiţiile unui regim de munc ă intern prin subordonarea
instituţiilor, organizaţiilor, ce se ăseau
g în proprietatea statului, instaurarea salariatului condi ţiilor reglementate de munca în comun;
proprietă ţii private. Toate acestea necesit ă noi căi de reglementare juridic ăa -muncitorul Seîncadrează în colectivul de munc ă a unei organiza ţii concrete;
relaţiilor socialeîn sfera organizării şi aplicării muncii. E important a menţiona, -încadrarea salariatului în colectiv este precedat ă de un factor juridic specific
că dreptul muncii nu e menită sreglementeze tehnologia procesului de (contract de munc ă, act de angajare în funcţie);
muncă, ci relaţiile sociale cu privire la organizarea şi aplicarea ei, deoarece -conţinutul relaţiilor de munc ă se reduce la executarea de ătre
c salariat a unui
obiectul dreptuluimuncii nu-l formeaz ă munca, ci forma socială a acesteia.
anumit volum de munc ă în corespundere cu specialitatea, calificarea şi funcţia
Aşadar, care este cercul concret de ţii rela
sociale, ce formează obiectul sa.
dreptului muncii,
Vorbind despre rela ţiile de munc ă, ca obiect al dreptului muncii, trebuie de
c Relaţiile de muncă. Printre relaţiile sociale ce formeaz ă esenţa obiectului avut în vedere că în cazul dat se men ţionează numai aceiea.care se bazeaz ă pe
îl deţin relaţiile de munc
dreptului muncii, locul principal ă, care se formeaz ă atît în
munca năimită. Relaţiile de munc ă bazate pe munc ă individuală (munca
procesul producerii bunurilor materiale şi spirituale, îtc şi în sfera serviciilorşi
proprietarilor) nu se includ în obiectul dreptului muncii. De exemplu, munca
ă munca salaria
deservirii, unde se utilizeaz ţilor. Obiectulşi conţinutul esenţial al
scriitorului, savantului, inventatorului,ădac se află în afara relaţiilor de munc ă, nu
relaţiilor de muncă apare lucrul, adic
ă activitatea legată de realizare nemijlocităa
face parte din sfera dreptului muncii.
capacită ţilor de munc ă a persoanelor (a for ţei de munc ă). Ca urmare ca
Dacă aceeaşi muncă a scriitorului sau a savantului decurge în colectivul
obiect principal al dreptului muncii se prezint ă relaţiile sociale cu privire la
de muncă a unei reviste sau institu ţie ştiinţifică din însărcinarea administra ţiei
organizareaşi aplicarea muncii vii.
obişnuite de muncă reglementate de dreptului muncii.
Ca cetegorie economic ă, relaţiile de munc ă apar ca o parte component ăa
în baza caracteruluiăimit n al serviciului de stat, rela ţiile de munc ă ale
relaţiilor de producţie. Ele reflect ă poziţia diferitelor grupuri sociale, rela ţiile lor
funcţionarilor de stat de asemenea se refer ă la obiectul dreptului muncii. De
în procesul de produc ţie, schimbul reciproc de activitate.
menţionat că serviciulîn cadrul forţelor armate, organelor afacerilor interne, ţelor
for
Fiind elementul rela ţiilor de produc ţie, relaţiile de munc ă se găsesc într-o
de grăniceri, serviciul secret nu se refer ă la obiectul dreptului muncii, dar formeaz ă
interlegătură şi interdependen ţă cu relaţiile de proprietate asupra mijloacelor
obiectul dreptului administrativ. Serviciul în organele date iese din limitele ţiilor rela
şi surselor de produc ţie şi cu relaţiile distribuirii rezultatelor producţiei. Relaţiilor
de muncă a muncii obi şnuite. Ea este legat ă de funcţia de apărare a statului. Prin
de muncă, ca element al rela ţiilor de produc ţie, le sînt tipice şi caracteristicile
urmare, cezum înd cele men ţionate mai sus, conchidemă relaţiile
c de muncă^ca
acestoradin urmă:
obiect al dreptului muncii, se prezint ă ca un element al rela ţiilor de produc ţie,
-caracterul objectiv (adic ă nu depind de con ştiinţa oamenilor);
apărute în procesul folosirii muncii în cooperaţiile obşteşti de muncă, cînd persoana
-se schimbă în corespundere cu modificareaţelor ţie a societăţii.
for de produc
se includeîn colectivul organiza ţiei pentruîndeplinirea unui anumit tip de munc ă
Ca participan ţi (subiecţi) ai relaţiilor de munc
ă apar salariatulşi patronul
prin subordonarea regimului.de munc ă stabilit.
(organizaţia, proprietar particular), care stabilesc de obicei, ţiile lorîn bază
rela
în teoria dreptului muncii unii autori se pronun ţă pentru includerea în sfera
contractuală.
obiectului muncii a rela ţiilor de munc ă ce nu sînt bazate pe folosirea muncii ăimite,
n
ă muncitorii înt
Pentru munca depus ţi conform tarifelor stabilite
s remunera
de exemplu, a rela ţiilor de munc ă a coproprietarilor.
anterior.
O atare extindere a sferei obiectului dreptului muncii în perioada tranzi ţiei la
Relaţiile de munc ă ca obiect al dreptului muncii se caracterizeaz
ă prin
economia de pia ţă se prezintă ca o perspectiv ă.
următoarele trăsături specifice:
în sistemul rela ţiilor sociale ce formeaz ă obiectul dreptului muncii, în afară de
cele legate nemijlocit de munc ă se includşi acele reiaţii, ce sînt strîns legate de
6 C A P IT O L UIL O BIE C T U L, M E TOŞl
D AS IS T E M U L D R E P T U LU I M UN C II 7

acestea din urm ă - apar anterior, concomitent sau reies din acestea. Acestea înt s
Relaţiile de preg ătire profesional ă şi ridicarea calificării cadrelor
relaţiile organiza ţionale de conducere din sfera muncii,ţiile relavizînd angajareaîn
nemijlocit la locul de munc ă. Aceste relaţii apar în legătură cu însuşirea de
cîmpul muncii, preg ătirea profesional ă şi ridicarea calific ării salariaţilor nemijlocitla
către cetă ţeni a specialit ăţii pe parcursul procesului de învăţămînt la instituţiile
locul de munc ă, supravegherea protec ţiei muncii şi respectarea legisla ţiei muncii
specializate sau individual, care, de ă,
regulpreced ă perioada de lucru individual, de
privind solu ţionarea74 litigiilor de munc ă (individuale sau colective).
asemenea şi adîncirea, perfec ţionarea calit ăţilor profesionale a salaria ţilor la
Relaţiite organizaponale de conducere din sfera muncii. De regulă, aceste
cursurile de ridicare a calific ării.
relaţii se formeaz ă în procesul organiz ării munciiîntre patron, pe de o parte, şi
Fiind parte component ă a obiectului dreptului muncii aceste ţii au ca conţinut nu
rela
colectivul de munc ă, sindicate, pe de altă parte. Ele se refer ă în general la stabilirea şi
munca ca atare, ci preg ătirea în anumită specialitate, calificare. Direc ţia lor
utilizarea condi ţiilor de munc ă într-o organiza ţie concretă, ameliorarea formelor
constă în aceea ca prin intermediul preg ătirii profesionaleîn cadrul produc ţiei să
materialeşi culturale de deservire a muncitorilor, folosirea ţional
raă a fondurilor
asigure preg ătirea cetăţenilorîn calitate de muncitori califica ţi.
organizaţiei, salarizarea, alte chestiuniînd viz interesele individuale sau colective ale
Apariţia relaţiilor de pregătire profesional ă sînt legate deîncheierea contractului
salariaţilor.
între cetă ţean şi organizaţie, prin care ărţile p îşi asumă obligaţii bilaterale, legate
Relaţiile organizaţional de conducere, ca rela ţii de muncă, ce constituie obiectul
de procesul de preg ătire profesional ă. Durata acestor rela ţii e stabilită pe o anumit ă
dreptului muncii, joac ă un rol de serviciu: fiind menite ă organizeze
s şi să conducă
perioadă. Odată cu terminarea procesului de studii, persoanele ţinsusexamenede
relaţiile de munc ă în limitele unei coopera ţii de muncă, relaţiile organizaţionale de
calificare, ob ţinînd ulterior o anumit ă specialitate, calificare, conform ăreia
c în baza
conducere aparîn calitate deînsoţitor şi organizator al acestora.
actului patronului, administra ţiei ei sînt angajaţi în muncă individual şi devin
O varietate tipic ă a relaţiilor organiza ţionale de conducere în sfera munciiîn
participanţi cu drepturi depline în relaţiile de munc ă.
prezent apar rela ţiile legate de elaborarea, aprobarea şi executarea contractelor
colective sau individuale de munc ă. Ele activeaz ă în organizaţii indiferent de forma de Relaţiile de supraveghere a protec ţiei muncii şi respectarealegislaţiei.
proprietate, num ărul salariaţilor. Relaţiile date se formeaz ă în procesul supravegherii protec ţiei munciişi respectării
legislaţiei de organele competente ale statului în cadrul organiza ţiilor.
Relaţiile privind angajarea în cîmpul muncii.Aceste relaţii apar în legătură
Supravegherea general ă de stat asupra respect ării legislaţiei muncii oînfăptuieşte
cu adresarea persoanelor la organele competente cu ămintea
rug de a li seăsi g un
procuratura.
serviciu dup ă specialitate. Sistemul de organe de stat cu privire la angajarea în
în procesul supravegherii protec ţiei munciişi respectării legislaţiei aceste
cîmpul muncii din Republica Moldova înt schemate ăs faciliteze realizarea
organe intră în raporturi cu organiza ţiile, administra ţia, particularii.
dreptului constiu ţional al cetăţenilor - dreptul la munc ă, în special,în cazurile îcnd ei
devin şomeri şi în fine pînă reuşesc în căutarea unui loc de lucru sau recalificarea pe Aceste relaţii nu aparîn mod arbitrar, dar în legătură cu protecţia munciişi
o nouă specialitate. Practica demonstreaz ă că în căutarea locului de munc ă, apărarea drepturilor salaria ţilor.
necesită ajutor femeile, tinerii.dup ă absolvirea institu ţiilor de învăţămînt, persoanele Relaţiile respective înt
s atribuite la categoria rela ţiilor concomitente,
concediate din organiza ţii în legătură cu progresul tehnico- ştiinţific, falimentarea, complementare. Aceste rela ţii, însă, pot apărea şi înainte ca organiza ţia să înceapă
perfecţionarea organiz ării munciişi gestiunii. a funcţiona (de exemplu, supravegherea privind protec ţia munciiîn stadiul elabor ării şi
Relaţiile de angajareîn cîmpul muncii, de regul ă, precedă apariţia relaţiilor de aprob ării proiectului, supravegherea în
luicazul ării
reprofil organiza ţ iei).
muncă. Organele de angajare în cîmpul muncii au un rol de mediator între în aceste cazuri rela
ţiile de supraveghere apar anterior apari
ţiei relaţiilor de
organizaţiile ce necesit
ă cadre şi persoanele careşi-au manifestat dorin
ţa de a muncă, purtînd un caracter predecesor.
ă specialitate, calificare, func
se angaja aici pe o anumit ţie.
8 CAPITOLULI Şl SISTEMUL DREPTULUI MUNCII
OBIECTUL, METODA 9

Relaţiile de solu ţionare a litigiilor de munc ă. Ele aparîn legătură cu în munca social
ă, deoarece cu ajutorul unei astfelîmbinări
de se obţine unificarea
soluţionarea în cadrul organelor competente32alitigiilor, ărute
ap în şi diferenţierea condi
ţiilor de munc
ă în dependen
ţ ă de particularit
ăţile
legătură cu condiţiile de munc ă ale salariaţilor. Participanţi ai raporturilor ramurale ale producţiei, accentu
îndu-se mai evident drepturile generale
şi
date apar ărţile p litigioase (patron, administra ţie - salariat; patron, specificeîn organizaţiile concrete.
administraţie - colective desalariaţi) pe de o parte,şi organele de solu ţionare Ca urmare a echilibr ării centralizate la momentul actual avem garan ţii minimale
ă parte.
a litigiului, pe de alt ale dreptului muncii pentru salaria ţi. Aşa, bunăoară, se eviden ţiază
Spre deosebire de alte rela ţii sociale, ce constituie obiectul dreptului prelungirea duratei timpului de munc ă, se introduc sisteme de tarife pentru
muncii din Republica Moldova. Aceste ţii relapoartă un caracter procesual, bugetari, adoptarea celor mai principale acte normative: disciplina şi protecţia
care nu sereferă la partea material ă a litigiului, ci la procedura de solu ţionare muncii salariatului.
a acestuia. Aceasta seînfăptuieşte cu ajutorul organelor supreme ale conducerii de stat,
în conformitate cu legisla ţia în vigoare(Legea Republicii Moldova cu privire precumşi organelor centrale de administrare, organelor sindicale republicane şi
la soluţionarea litigiilor individuale de munc ă din 24 februarie 1993) ' organele ramurale. Adoptarea centralizat ă a actelor normative poate avea un caracter
de soluţionare sînt: comisia din cadrul întreprinderii, instan ţa de judecat
ă, organul directiv, obligatoriu,ît cşi un caracter recomandat. Prin reglementarea juridic ă
ierarhic superior. locală la întreprinderi, organiza ţii, instituţii se introduc: regimul de munc ă; înlesniri
pentru salaria ţi din fondurileîntreprinderilor; concediile; condi ţiile contractului
colectiv de munc ă etc. Ca participan ţi la reglementarea local ă evoluează, pe de o
§2. Metoda dreptului muncii parte, organiza ţia, întreprinzătorul, iar pe de alt ă parte, colectivul de munc ă. Actul
normativ adoptat în acest caz are putere juridic ă de acţiune în interiorul organiza ţiei
Dacă obiectul dreptului muncii ăspunde
r laîntrebarea: ce sau care ramur ăa
respective.
relaţiilor obşteşti echilibreaz
ă domeniul deschis al dreptului muncii, atunci metoda
2. îmbinarea procedeelor de reglementare de tip contractual, recomandat şi
dreptului munciiăspunde
r laîntrebare, cumşi în ce mod se realizeaz ă acest
imperativ. Rezultă că contractul individual (acordul scris)
în acest sens ac ţionează
regulament.
ca factor juridic de baz ă. Prin intermediul lui apar, se modific ă şi încetează
în prezent metoda modern ă a dreptului muncii poate fi caracterizată prin
următoarele trăsături principale: ^ raporturile juridice de muncă, realizîndu-se dreptul constitu
ţional al cetăţenilor la
1.îmbinarea centralizat ă şi locală a reglement ării relaţiilor sociale, care muncă. Forma contractual ă de reglementare este caracteristic
ă într-in şir de cazuri
constituie obiectul acestei ramuri a dreptului. şi pentru alte rela
ţii sociale care fac parte din obiectul dreptului muncii. De exemplu,
2.îmbinarea procedeelor de reglementare de tip contractual recomandat şi ţionale de conducere
relaţiile organiza în ramura muncii primesc o form ă juridică
imperativ".
în contractele colective, contractele de antrepriză la întreprindere,în acordurile
3.Participarea la reglementarea ţiilor ă şi
rela sociale din colectivele de munc cu privire la protec ţia muncii,în care particip ă organizaţia, întreprinzătorul şi
organele sindicale.
colectivufde munc ă. Principala ăsătură
tr a acestui procedeu de tip contractual
4. Metodeleşi apărarea drepturilor muncii şi asigurarea obliga ţiilor. constă în aceea că relaţiile juridice stabiliteîn baza contractului, de regul ă, nu
Să analizăm mai amănunţit fiecare din ăsăturile
tr indicate.
poate fi schimbatără f acordul ambelorărţi.p
1. îmbinarea centralizat
ă şi locală de reglementare a rela
ţiilor sociale din sfera
De exemplu, ără f acordul ambelor ărţi p nu pot fi introduse schimb ări şi
ă trăsătură redă sensul organelor de ocrotire a normelor de drept
muncii. Aceast
completări în conţinutul contractelor colective de munc
ă, contractului
individualde muncă sau acorduluiîn( scris).
10 C A P IT O L UI L O B IE C T U L, M E T OŞlD S
A IS T E M U L D R E P TU L U I M U N C II 11
Procedeul de reglementare a dreptului muncii nu este recomandat, ţinînd ob
extindereîn condiţiile de trecere a economiei ţării la relaţiile de piaţă. §3. Sistemul dreptului muncii
Acest procedeu presupune adoptarea unor norme recomandate, înd viz
subiectele rela ţiilor sociale, care constituie obiectul dreptului muncii. ă Aceast Sistemul dreptului muncii constituie o totalitate de norme juridice cu şi acela
trăsătură caracterizeaz ă reglarea, prin indicarea comportamentului subiec ţilor obiect de reglementare form înd ramura muncii, care, la îndul
r ei, se divizeaz ă în
participanţi ai relaţiilor sociale, dorită de stat. instituţii, iar instituţiile în subinstituţii. Instituţia este caracteristică structurii dreptului
Indiferent de faptul ă c în ramura muncii procedeul contractual şi de muncii. Institu ţiile cuprind norme juridice mai detaliateîtdec ale ramurii, deosebite prin
obiectul de reglementare.
recomandare au ob ţinut un sens largîn ultimii ani, nu completeaz ă caracteristica
La etapa actual ă sistemul dreptului muncii al Republicii Moldova include
metodei dreptului muncii. Faptul const ă în aceea ă c ambele tipuri aplicate în
următoarele institu ţii: plasareaîn cîmpul muncii - include normele juridice ce
practică se combin ă frecvent cu tipul imperativ de reglementare. Astfel de
reglementeaz ă relaţiile vizînd căutarea unui loc de munc ă convenabil de ătre c
combinare este dictat ă de necesitatea de introducere a ordinii stricte în relaţiile
cetăţeni; contractul individual de munc ă - include normele juridice cetfn de angajarea la
de muncă, consolidarea disciplinei de munc ă, tragerea la ăspundere
r a
muncă, transferul la alt ă muncă şi eliberarea de la lucru; preg ătirea profesională şi
persoanelor, care au încălcat regulamentul ordinii interioare a muncii. De aceea
mărimea calific ării cadrelor nemijlocit în producţie; timpul de odihn ă; retribuirea
întreprinzătorul poate ăs aplice măsuri de pedeaps ă disciplinară, de a trage la
muncii; disciplina de munc ă; răspunderea material ă; protecţia muncii; supravegherea şi
răspundere material ă, de a concedia din munc ă, de a daîndrumări obligatorii
controlul securit ăţii munciişi al respectării legislaţiei muncii.
pentru lucrători pe problemele de îndeplinire calificată a funcţiei (profesiei) ce o
Instituţiile dreptului muncii al Republicii Moldova enumerate mai sus au menirea să
are salariatul. O ăsătură
tr specifică a metodei dreptului muncii este participarea
reglementeze detaliat obiectul ău,s relaţiile sociale luateîn parte. Criteriul de
activă la reglementarea rela ţiilor sociale din sfera muncii a colectivelor de munc ă şi
delimitare a institu ţiilor, cît şi a ramurii constituie caracterul ţiei rela sociale. O altă
organelor sindicale.
categorie a dreptuluiînts principiile dreptului, adic ă ideile de baz ă, ce reflect ă
în corespundere cu legisla ţia munciiîn Republica Moldova colectivul de munc ă al
conţinutul şi direcţiile reglement ării juridice a sistemului de drept. Principiile dreptului
organizaţiilor decide necesitatea încheierii contractului colectiv, examineaz ă şi
sînt urmate doar de oşaa totalitate de norme care se caracterizeaz ă prin obiectul
adoptă proiectul lui; indic ă şi reglementeaz ă formeleşi condiţiile de activitate ale
comun de cercetare şi formează o structură organică independent ă a sistemului de
organelor publice, decide alte chestiuni în conformitate cu contractul colectiv. drept.
Articolul 238 din Codul Muncii al Republicii Moldova a ţit consfin
dreptul în prezent asemenea generalit ăţi sînt: sistemul contemporan al dreptului muncii al
sindicatelor de a ap ăra interesele membrilorăisvizînd problemele muncii, altor Republicii Moldovaîi (sînt caracteristice principiile dreptului general); ramurile drept
de
chestiuni social-economice. (le sînt caracteristice principiile ramurarle); institutele de drept (le principiile revine
în legătură cu aceasta ei particip ă în cadrul diferitelor rela ţii sociale, institutelor de drept). în sistemul dreptului grupurile de norme mai detaliate deţin un loc
reglementînd dreptul muncii, de exemplu: stabilirea ţiilor condi de munc ă şi aparte, fiind ărţi p ale unei sau altei institu ţii. Neavînd un obiect dereglementare
remunerării muncii, adoptarea legilor, actelor normative din sfera muncii în cazurile
( distinct nu pot servi ca materie suficient ă pentru distingerea unor principii
prevăzute de legisla ţie). independente specifice dreptului.
Sindicatele exercit ă controale viz înd aplicarea legilsa ţiei muncii (art.239 al Atribuite dreptului muncii, principiile se sistematizeaz ă la nivel de ramur ă sau la
CM.), participă la examinarea litigiilor individuale şi colective de munc ă. nivel de institu ţii aparte din aceast ă ramură. Subinstituţiile nu dispun de un obiect de
reglementare bine conturat, şi de principii de drept specifice.
12 C A P IT O LUI L O B IE C T U L , M E T OŞlD S
A IS T E M U L D R E P T U LU I M U N C II 13
De menţionat, că sistemul dreptului muncii din ţară nu se divizeaz ă între instituţii şi Astfel, sistemulştiinţei dreptului muncii al Republicii Moldova prin obiectul şi
subinstituţii. Din punct de vedere structural sistemul dreptului muncii se ădivizeaz în conţinutul său este mai vast'dec ît sistemul dreptului muncii, ca ramur ă de drept,şi
două părţi: decît sistemul legisla ţiei dreptului muncii.
1.Partea General ă;
2.Partea Special ă.
Normeleîncadrateîn partea general ă a dreptului muncii reglementeaz ă relaţii §4. Delim itarea dreptului m uncii de alte ramuri de drept.
generale de organizare şi aplicare a muncii angaja ţilor, indiferent de ramura de
producţie. Un rol important revine normelor-defini ţii, normelor-principii etc, ce Aspectele pe baz ă ce reglementeaz ă obiectul, metodaşi sistemul dreptului
formează ulterior obiectul dreptului muncii, componen ţa participantjlor la rela ţiile muncii au fost deja caracterizate, de aceeaţionăm inten să facem o delimitare a
sociale, statutul lor, metoda de reglementare ă. juridic ramurii de drept a muncii de alte ramuri de înrudite.
drept
Normele ă p rţii speciale a dreptului muncii concretizeaz ă partea general ă. Ele La ramurileînrudite se refer ă acele ramuri, care au metoda şi obiectul de
reglementeaz ă tipuri de rela ţii sociale aparteşi anumite elemente ale lor, grup îndu-se reglementare asem ănătoare dreptului muncii. Ramurile înrudite ale dreptului muncii
în instituţii şi subinstituţii nominalizate. sînt: dreptul civil, dreptul agrar, dreptul administrativ, dreptulării sociale. Seştie
asigur
E necesar ă diferenţierea dintre sistemul dreptului muncii şi sistemul legislativ al că obiectul dreptului civil reglementeaz ă relaţiile sociale apărute în rela ţiile sociale
muncii, Primul se reflect ă în al doilea ca form ă şi conţinut. Sistemul legisla ţiei muncii patrimonialeşi nepatrimoniale, care au tangen ţe cu relaţiile de munc ă bazate pe
include actele normative, preambulurile, articolele etc. De aceea e logic ţiona
a men
că contractul de muncă. Acestea înt
s rela ţiile de antrepriz ă la domiciliu, comandă
sistemul dreptului muncii apare în legislaţia muncii, iar legislatja muncii prezint ă un literară etc. Relaţiile menţionate au ăsături tr comune: eleînt s legate de rela ţiile de
izvor al dreptului muncii. munc ă, bazate pe oînţelegere prealabil ă cu caracter oneros. între ele exist ă şi
Mai desfăşurat sistemul dreptului muncii este redat în Codul Muncii al Republicii diferenţieri esenţiale. Acestea indic ă apartenen ţa lor la diverse ramuri ale
Moldova. De aceea studierea sistemului dreptului muncii ă,e întîi legatde toate, de dreptului. Careînt s aceste diferen ţieri?
studierea structurii şi conţinutului legisla ţiei codificate. Deînd r cu sistemul dreptului în primul înd,
r ca obiect de ă al relaţiilor de munc
baz ă apare procesul de
muncă, munca vie,în acelaşi timp, ca obiect al rela ţiilor dreptului, apare produsul
muncii şi sistemul legisla ţiei muncii figureaz ă şi sistemulştiinţei dreptului muncii
muncii.
-totalitatea de opinii teoretice, idei, concluzii referitoare la problemele de reglementare
în al doilea înd,
r potrivit distribuirii sociale a muncii, muncitorul se ă săoblig
juridică a relaţiilor socialeîn sfera aplic ării şi organizării muncii.
efectueze un anumit gen de activitate în baza
( unei specialit ăţi, calificări, funcţii), în
Sistemele indicate mai sus prezint ă principalul obiect de studiu pentru ştiinţa
acelaşi timp rela ţiile civile de munc ă exprimă înfăptuirea uneiînsărcinări
dreptujui muncii.. Ştiinţa studiază normele de drept şi actele normative, corela ţiile lor
individuale concrete.
în conformitate cu dezvoltarea economiei, politicii şi a vieţii sociale a societ ăţii. Ea
— în. al treilea înd, r relaţiile de munc ă presupunîncadrarea muncitorului în
cercetează şi preţuieşte sistemul normelor dreptului muncii şi a actelor norma tive din
colectivul de munc ă al unei organiza ţii, unde urmeaz ă să îndeplineasc ă un anumit
punctul de vedere al democra ţiei lor, justi
ţiei sociale, compar ă sistemul dedrept al
volum de produc ţie, să respecte regimul de munc ă, coordonîndu-se ordinii terne in
Republicii Moldova cu sistemele de dreptţărilor ale de peste hotare. în sistemul
de muncă. Efectuarea opera ţiilor de munc ă conform con ţinutului contractului juridic
ştiinţei dreptului muncii la fel se poate distinge partea general ă şi parteaspecială în
civil nu include toate aceste atribu ţii, adică cetă ţeanul nu esteîncadratîn colectivul
dependenţ ă de ce fel de compartimente ale sistemului de drept se ă. studiaz
de muncă al uneiîntreprinderi, institu ţii, organiza ţii, asupra lui nu se va
14 C A P IT O L UI L O B IE C T U L , M E T OŞlD S
A IS T E M U L D R E P T U L U I M U N C II 15

extinde obligativitatea îndeplinirii unei anumite ăsuri m de produc ţie, respectarea Reglementarea rela ţiilor în serviciul de stat prezint ă o diferenţiere foarte im -
regimului de munc ă a organizaţiei subordonarea, ordiniii interne de munc ă. Cu alte portantă între dreptul muncii şi dreptul administrativ. Func ţionarul de stat se pro duce
cuvinte, el execut ă obligaţiunile de munc ă la bunul său placşi risc. ca subiect al rela ţiilor de munc ă şi relaţiilor statale de guvernare. Primul caz se referă
De rînd cu dreptul civilînrudit cu ramura dreptului muncii figureaz ă şi ramura la activitatea saîn cadrul organului de stat, unde lucreaz ă, iar în al doilea - la
dreptului agrar. Dreptul muncii şi dreptul agrar au multe caracteristici comune funcţiile statale de guvernare în afara colectivului organului unde activeaz ă.
-reglementarea rela ţiilor de. munc ă colectivă bazate pe acelea şi principii de Deci, funcţionarii de stat din administra ţia unei institu ţii de stat întreprinderi)
(
organizare social ă a muncii, dreptul la munc ă al salariaţilor. între acestea înt s şi beneficiază de dreptul de a oferi instruc ţiuni obligatorii salaria ţilor în procesul
deosebiri esen ţiale: dreptul muncii reglementeaz ă relaţiile de munc ă bazate pe activită ţii de muncă.
munca angajat ă, dreptul agrar - rela ţiile de munc ă a muncitorilor, cooperativelor, în acest sens respectivul seăafl pe poziţie de subordonare. Dar rela ţiile dintre
proprietari ai uneltelor de munc ă şi mijloacelor de produc ţie, nefiind subiec ţi ai persoanele oficiale cu muncitorii, func ţionarii de stat se formeaz ă în urma organiz ării şi
muncii angajate. Nu putemă snu menţionăm specificul metodelor de reglementare administrării muncii colective, deoarece acesteţiirela apar ca rela ţii intercolectiveşi nu
juridică a relaţiilor de munc ă în dreptul agrar, metodaăruia c se bazeaz ă, în primul poartă un caracter de conducere administrativ ă. Caracterul acestei rela ţii a
rînd, pe democra ţia cooperatist ă. Reglementarea statal ă are un sens suplimentar şi predestinat loculîn calitate de element dificil al rela ţiilor de munc ă şi apartenenţa lui
se aplică la emiterea unor norme de recomandare, care ţin ob
puterea juridic ă numai la obiectul dreptului muncii.
în urma aprob ării de adunările generale (consiliile) sau adun ările împuterniciţilor în încheiere vorbind despre ramurile dreptului, înrudite cu dreptul muncii, trebuie de
din gospodărie. menţionat relaţiile dreptului muncii cu dreptul protec ţiei sociale. Ca ramur ă de drept
Un caracterînrudit cu dreptul muncii îl are şi dreptul administrativ. Acesta se independent dreptul protec ţiei sociale s-a format recent, prin anii '60-70. Pînă
caracterizeaz ă, în primul înd, r prin obiectul de reglementare în dreptul
( muncii atunci majoritatea normelor juridice ce reglementau ţiilerela
asigurării sociale ăceau
f
-relaţiile conducător-organiza ţionale în domeniul rela ţiilor de munc ă, în dreptul parte din ramura dreptului muncii. Astfel, dreptul protec ţiei sociale se leag ă de ramura
administrativ - rela ţiile în domeniul conducerii statale), şi, în al doilea înd, r în dreptului muncii prinădăcinir istorice. Afar ă de aceasta caşi pe multealte ramuri
afinitatea metodelor de reglementare (folosirea în ambele ramuri a metodelor de înrudite ale dreptului metoda de reglementare este ănătoare. asem
prescripţie statală). Dacă principalul obiect al dreptului muncii înt srelaţiile de muncă între salariaţi şi
Activitatea organiza ţională de administrare a statului constituie obiectul patron, atunci dreptul protec ţiei sociale reglementeaz ă relaţiile sociale ce aparîn
dreptului administrativ şi poartă un caracter universal de guvernare. Pentru ea procesul asigur ării materiale a cet ăţenilor, cînd ei în baza unor motive, cauze pierd
este caracteristic faptulă csubiecţii relaţiilor administrative înt s întotdeaunaîn (temporar sau total) capacitatea de munc ă sau ating îvrsta de pensionare. Aceste
subordonare (pe pozi ţii inegale), adic ă unul dispune de puterea de a prescrie şi relaţii sînt strîns legate de cele ale dreptului muncii. Mai mult ît,camărimea at
ordona, iar cel ălalt este dator de a executa. asigurării sociale a cet ăţenilor în acest caz depinde de salariul care pe l-a avut,
Astfel, se formeaz ă relaţiile dintre Pre şedintele Republicii Moldova şi Guvern, aflîndu-seîn relaţii de muncă cu organiza ţiile şi cu stagiul de munc ă.
Guvern şi ministere, procurorul general şi procurorul raional. Spre deosebire de Afară de aceste tangen ţe comuneîntre dreptul munciişi dreptul protec ţiei
acestea rela ţiile organiza ţionale de conducere ce constituie obiectul dreptului sociale exist ă deosebiri esen ţiale, ce le caracterizeaz ă ca ramuri independente ale
muncii, se bazeaz ă pe acţiunile subiec ţilor pe pozi ţie de egalitateşi îşi formează dreptului Republicii Moldova. Aceste diferen ţieri se caracterizeaz ă prin
relaţiile de bază de acord. Astfel, apare caracterul ţiilor rela dintre patronşi colectivulde următoarele:în primul înd, r obiectul de reglementare a dreptului protec ţiei socialeîl
muncă, administra ţia întreprinderii de statşi comitetul sindicalîn activitatea de constituie rela ţiile sociale ap ărute rezultat realiz ării de cetăţeni a drepturilor lor
organizare a rela ţiilor de munc ă şi dirijare a produc ţiei.
17
referitor la asigurarea socială, şi nu la dreptul de a munci. în al doilea înd,
r dreptul
protecţiei sociale presupune plata unor mijloace financiare ăţenilor
cet în formă de
pensiişi indemnizaţii din Fondul Social, peînd c dreptul muncii reglementeaz ă CAPITOLULII. PRINCIPIILE FUNDAMENTALE ALE
plata muncii din fondurile unor întreprinderi concrete. între ramurile indicate -ex DREPTULUI MUNCII
istă diferenţieri. Spre deosebire de dreptul muncii, metodei de reglementare a
dreptului-protec ţiei sociale nu-i înt
s caracteristiceînţelegerile (contractele) de § 1. Conceptul de principii ale dreptului muncii
apariţie a relaţiilor juridiceşi îmbinare a reglement ării relaţiilor centralizate cu Prin principiile dreptului muncii concepem ideile deă,baz călăuzitoare, stipu -
cele locale. late în legislaţia în vigoare, care exprim ă esenţa normelor dreptului muncii şi
Cetăţenii primesc asigurarea material ă în baza normelor dreptului de principalele direc ţii ale politicii statuluiîn domeniul reglement ării juridice a
directivă, sancţionate de organele de stat competente, şi nu pot fi modificateşi ţionarea pieţei de muncă, aplicareaşi organizarea
raporturilor sociale, legate de func
concretizateprin acordul ă prţilor. Excepţie fac cazurile îndc actele cu caracter muncii năimite..
local stabilescameliorarea situa ţiei funcţionarilor, muncitorilorşi reprezentan ţilor Principiile actuale ale dreptului muncii, pe de o parte, reflect ă sistemul stabilit
familiilor lor, cumijloacele organiza ţiei sauîntreprinderii. al relaţiilor sociale ceţin de organizarea muncii, condi ţionat de acţiunea legilor
economice obiective. Pe de ăaltparte, în principiile reglement ării juridice a
relaţiilor legate de munc ă, mai pronun ţat trebuie ă s se contureze caracterul
democraticşi uman alîntregului sistem de drept al Republicii Moldova. îndLu
în
consideraţie această conexiune dialectic ă, putem conchide, ăc studierea
principiilor dreptuluimuncii creeaz ă posibilitatea constat ării şi perceperii mai
profunde a iegit ăţilor fundamentale ale dezvolt ării relaţiilor sociale de munc ă în
condiţiile economiei depiaţă.
Esenţa normelor dreptului muncii este reflectat ă de numeroasele principii,
care se atribuie diferitelor trepteîn sistemul ierarhic al dreptului. în acest context
trebuie deosebite principiile interramurale, ramurale şi principiile instituţiilor sepa-
rate ale dreptului muncii.
în dreptul muncii, ca şi în oarecare alt
ă ramură de drept, principiile interramurale
nu acţionează deplin, ci doar referitor la particularit ăţile reglementate de normele
ramurii respective de drept. De exemplu, principiul interramurai de ocrotire a
patrimoniului se manifest ă prin stabilirea obliga
ţiei muncitorului dea avea atitudine
grijulie faţă de utilaj, materia prim ă, averea, cu care are leg ătură în procesul
relaţiilor de muncă şi răspunderii materiale pentru cauzarea unui prejudiciu
acestei averi,în alte ramuri de drept acest principiu, evident, are particularit ăţile
lui de aplicare.
Principiile ramurale ale dreptului muncii reflect ă particularităţile generale,
specifice normelor acestei, ramuri de drept. Asemenea principii înt marea
s
majoritate, caracteriz îndu-se şi manifestîndu-se în instituţii şi norme separateîn
funcţie de conţinutul şi orientarea lor.
18 C A P IT O L UIIL P R IN C IP IILE F U N D A M E N TA LE A LE D R E P TU LU I M U N C II 19
Principiile dreptului muncii pot fi separate în 4 categorii esen ţiale: - stabilitatea, întrucît principiile de drept ţioneaz ac ă pe o perioad ă
1.Principii exprim înd politica de stat în domeniul reglement ării juridice a pie ţei nedeterminat ă de timp, care reflect ă starea calitativă a sistemului de drept şi
munciişi utilizării efective a for ţei de muncă. conform esen ţei lor nu posedă caracter modificator comparativ cu normele.
2.Principii con ţinînd idei călăuzitoareîn domeniul stabilirii condi ţiilor de munc ă Timp îndelungatîn literatura sovietic ă de specialitate principiile acestei ramuri
a salariaţilor. de drept erau tratate în mod simplificat, determinînd principalele drepturişi obligaţii
3.Principii determin înd reglementarea juridic ă a aplicării muncii angaja ţilor. ale salariatului.
4.Principii reflectînd direcţiile principale ale politicii judiciare în domeniul ocrotirii Evident, principiile de drept nu pot fi limitate la drepturile şi obligaţiile unui
sănătăţii şi apărarea dreptului de munc ă al salariaţilor. singur subiect al dreptului muncii - salariatul. Manifestarea acestora e cu mult mai
Principiile fundamentale ale dreptului muncii şi-au găsit reflectareaîn Constituţia extinsă, deoarece prin reglementarea lor cuprind toate subiectele de drept, inclusiv
Republicii Moldova şi în principalele acte normative ale acestei ramuri. Astfel, în salariaţii, patronii, colectivele de munc ă şi organele lor reprezentative. E impor -
aii. 43 din Constitu ţie este consfin ţit principiul libertăţii muncii: "Munca este liber ă. tant a sublinia ăc principiile au menirea nuît atpentru a declara drepturile şi
Fiecare are dreptul liberă sdispună de capacit ăţile sale de munc ă, să aleagă obligaţiile subiectelor,îtc pentru a asigura realizarea real ă a lor.
genul de munc ă şi profesia." Unşir de principii de baz ă sînt prevăzute de Codul Luînd în considera ţie deficienţele existente din legisla ţie vizînd principiile
Muncii. Darîn condiţiile actuale nu toate principiile fundamentale ale dreptului dreptului muncii, noul Cod al Muncii asupra ăruiac se lucreaz ă în prezent este
muncii au ob ţinut o formă textuală în articolele Constitu ţiei, în alte acte normative necesar să stabilească principiile de baz ă privind reglementarea rela ţiilor de
importante, de şi sînt prezente formul ările legale ale principiilor de drept - afirmare muncă.
a niveluluiînalt al sistematiz ării şi calităţii sistemului normativ în vigoare. Formularea Acestea urmeaz ă să includă: libertatea muncii, asigurarea dreptului
textuală a principiilor dreptului muncii are o importan ţă majoră atîtîn plan teoretic, fiecărei persoane de a dispune de capacitatea sa de ă, muncde a alege profesia
cît şi practic: ea creeaz ă posibilitatea perceperii deătre c toţi cetă ţenii a normelor şi genul de activitate, interzicerea muncii ţate
forşi discriminării în sfera relaţiilor
mai importante,ălăuzitoare
c ale dreptului muncii şi determinarea sensului normelor de muncă, asigurarea dreptului de munc ă în condiţiile ce corespund cerin ţelor
concrete. securită ţii şi igienei, asigurarea dreptului la remunerarea muncii cuăonu plat
Analiza legisla ţiei în vigoare permiteăs stabilim trăsăturile esenţiale ale mai mică decît mărimea minimal ă pentru remunerarea muncii, stabilit ă de
principiilor dreptului muncii:' legislaţie, asigurarea dreptului Ja odihn ă, protecţia împotriva şomajului,
-condiţionarea economico-politic ă, deoarece ele înt s determinate de politica asigurarea dreptului la repararea prejudiciului pricinuit salariatului, contribuirea la
statului, bazat ă pe cunoaşterea şi aplicarea legilor economice obiective; evoluarea profesional ă a lucrătorului în producţie, pregătirea cadrelor,
-comunitatea de con ţinut (exprimă esenţa nu numai a unei, ci a mai multor recunoaşterea dreptului la conflictele individuale şi colective prin utilizarea
grupuri de norme); mijloacelor de solu ţionare a lor, stabilite de legislaţie, inclusiv greva,
-precizia unitar ă de obiect (exprim ă esenţa obiectului ce reglementeaz ă unul recunoaşterea dreptului la asociere, dreptul de a crea uniuni profesionale, alte
din tipurile rela ţiilor sociale); organe reprezentative ale muncitorilor pentru ărarea
ap intereselor lor,
-norrhativitatea de stat, întrucît principiile de drept reprezint ă idei călăuzitoare, participarea uniunilor salaria ţilor şi patronilor la reglementarea ţiilor rela de
fixate în normele de drept, stabilite şi sancţionate de stat, posed înd muncă.
caracter general, obligatoriu şi avînd o importan ţă regulatorie; Evident, o asemenea completare a Codului Muncii printr-un articol privind
-sistematizarea (exprim ă esenţa normelor de drept în corelaţie cu alte norme principiile de baz ă ale dreptului muncii consolideaz ă orientarea lui ideologic ă,
în limita unui sistem de drept); regulatorieşi de apărare necesar ă, îndeosebi,în perioada de tranzi ţie a ţării
la economia de pia ţă.
20 C A P IT O L UIIL susţine,
De asemenea, acest articol este important prin faptul ă creeaz
c ă posibilitatea
nu numai de a determina legal formularea textual ă a principiilor dreptului muncii,
dar şi clasificarea lor conform principalelor ţii
direc ă a muncii.
de reglementare legal
Să examinăm aceste direc ţii.

§ 2. Principiile ce exprimă politicaîn dom eniul reglementării


ţii m unciişi utilizării forţei de munc
juridice a pie ă efectivă
Libertatea muncii. Una din problemele sociale actuale - problemaăţii libert
muncii - ocup ă un loc important în viaţa socială şi concepţiile multor genera ţii de
persoane. Solu ţionarea ei e legat ă de asigurarea utiliz ării forţei de muncă efectivă,
deplină a populaţiei cu munc ă socialmente util ă, liberă de şomaj, de exploatarea
extremă a muncii str ăine. Practica dezvolt ării sociale indic ă că exploatarea muncii
nămite şi şomajul mai întîncă s sateliţi permanen ţi şi inevitabili ai produc ţiei
sociale. Doar metoda social-efectiv ă de produc ţie şi un stat cu adev ărat
democratic înts în stare să garantezeîn mod real utilizarea ţei for de munc ă
deplină şi productiv ă a populaţiei, capabile ăs munceasc ă, să soluţioneze
problemaşomajuluişi în aşa mod să realizezeîn practică principiul alegerii libere
a muncii.
Principiul alegerii libere a muncii presupune, întîi de toate, posibilitatea fiec ărui
cetăţean capabil de a munci,ă sdispună liber de capacitatea sa ţa (forde
muncă), să aleagă genul de activitate şi profesia,în acest mod principiul
reflectă caracteristicile esen ţiale ale normelor de drept, ce reglementeaz ă
antrenareacetăţenilor capabili de a munci în procesul de munc ă în calitate de
muncitori ăn imiţi (lucrător şi funcţionar), antreprenori membri ai cooperativelor,
persoane care practic ă activitatea individual ă de muncă.
Principiul respectiv îşi găseşte exprimare nu numai în articolul 43 al Constitu ţiei
Republicii Moldova, dar şi în alte acte normative ale legisla ţiei muncii, consolid înd
dreptul catăţeanului la munc ă şi asigurarea utiliz ării forţei de munc ă, deoarece
alegerea liber ă a muncii nu are sens ărăf asigurarea utiliz ării forţei de munc ă. în
condiţiile actuale ale trecerii la economia deţă,pia libertatea muncii şi dreptul
la muncă urmează a fi examinate ca categorii obiectiv obligatorii, reciproc
completîndu-se şi determinînd bazele legale ale ţii vieşi activită ţii cetă ţenilor,
capabili de a munci.
Legătură dialectică a principiului libert ăţii muncii şi dreptul cet ăţenilor la
muncă este exprimat ă în articolul 45 al Codului Muncii al Republicii Moldova, care
2 P R IN C IP IIL 2
2 E
P R IN C IP IILE F U N D A M E N TA LE A LE D R EP TU LU I M U N C II 21
FUND AM E
c ă statul garanteaz ă tuturor cet ăţenilor, care locuiesc permanent pe teritoriul NTALE ALE
republicii, - libertatea alegerii genului de activitate, inclusiv a muncilor cu diferit D R E P TU LU
regim, ajutor ără f plată în alegerea activit ăţii de munc ă corespunz ătoare şi I M U N C II
plasareaîn cîmpul muncii de ătre c serviciul pentru utilizareaţei forde munc ă, relaţii. Prin încheierea liber ă a deosebire de contractele de
acordate decătre organiza ţii, instituţii, întreprinderi,în corespundere cu cererile contractului de munc ă, cetă ţeanul, muncă obişnuite apar nu numai în
prezentate dintimp, a lucrului corespunz ător absolven ţilor instituţiilor de care a atins îrsta
v necesar ă (art. 48 ţiilor referitorla
rol de reglator al rela
învăţămînt, ridicareanivelului de calificare în cadrul sistemului serviciului de al din CM.), esteîn drept să se aplicarea muncii, dar şi în rolul
utilizare a for ţei de munc ă sau conformîndreptărilor în alte institu ţii de angajeze la lucru, realiz îndu-şi actelor organiza ţional-juridice. Ele
învăţămînt cu achitarea bursei, compensarea,în corespundere cu legisla ţia, a dreptul ăl muncă. Modificarea asigură independenţa şi libertatea
cheltuielilor materiale în legătură cu trimiterea la munc ă în altă localitate la relaţiilor de munc ă este posibil ă, lucrătorului la manifestarea
propunerea serviciului utiliz ării forţei de muncă, posibilitatea de aîncheia de regulă, numai în baza capacită ţilor lui de munc ă şi
acorduri (contracte) de munc ă urgente pentruparticiparea la munca social ă înţelegerii salariatului cu patronul. creatoare, contribuind la
remunerată, organizat ă cu luarea în considera ţie a vîrstei sau a altor în fine, încetarea rela ţiilor de dezvoltarea spiritului de
particularităţi ale cetăţenilor, apărarea legal ă de concedieri ne întemeiate. muncă ale salariatului cu patronul întreprinzător şi stăpîn al
Caracteristica social-juridic ă, specifică principiului libert ăţii muncii, const ă este posibil ă la iniţierea oricărei producţiei. Prin aceasta principiul
în aceea ă c ea exprimă anumite rela ţii dintre cet ăţeni şi stat referitor la munca din părţi (luîndu-se în libertă ţii contractului se extinde, de
în cadrul cărora asigurarea cu munc ă apare ca obiect de drept şi obligativitate. consideraţie motiveleşi condiţiile asemenea, şi asupra rela ţiilor
Orientarea social ă a principiului libert ăţii muncii nu se reduce la eliberarea prevăzute de lege). administrativ-organiza ţionale din
oamenilor de munc ă, ci de la exploatarea extrem ă a muncii lor.în aceasta const ă Conţinutul actual al principiului sfera muncii.
unul din aspectele obiectului principiului ăţii libert
muncii. Un alt aspect const ă în libertăţii contractului de munc ă se
transformarea treptat ă a munciiîn interes personal şi social,în necesitatea primor - caracterizeaz ă prin colaborarea
dială a fiecărei persoane capabile de a munci. efectivă a părţilor în procesul § 3. Principiile ce
Adevărata justiţie e posibil ă numai acolo, unde ţitooamenii, capabili de a aplicării muncii. Salariatul şi determină stabilirea
munci, au acest drept egal la munca socialmente ă înutilbaza mijloacelor patronul sînt liberi în alegerea condiţiilor de munc ă
socialeşi individuale de produc ţie la pămînt, fabricişi uzine de stat, cooperatiste, metodelor efective pentru Unitatea şi diferenţierea
particulare. ridicarea productivit ăţii muncii, condiţiilor de munc ă. Legislaţiei
în acest fel principiul alegerii libere a muncii presupune asigurarea cuţie o ocupa îmbunătăţirea calităţii producţiei, muncii nu-i înt s caracteristice
efectiviă, exprimă şi acumuleaz ă astfel de norme ale dreptului muncii cum ar utilizarea ra ţională a materiei discriminarea şi privilegierea în
fi: acordarea cet ăţenilor dreptului la munc ă, garantarea acestora plasarea prime, energiei, etc. domeniul muncii a unor sau altor
reală în cîmpul munciişi stabilirea unor stimulen ţi pentru munca cet ăţenilor. Relaţiile de colaborare înts grupuri sociale de cetăţeni: Codul
Principiul libertăţii acordului de munc ă. Acest principiu exprim ă esenţa specifice şi raporturilor de munc ă, Muncii prevede nivelulînalt de
unui mare număr de norme, ce reglementeaz ă angajarea cet ăţenilor în cîmpul bazate pe acorduride arendă şi muncă pentru toţi lucrătorii. De
muncii,transferările şi concedierile. Con ţinutul lui const ă în aceea ăc soarta antrepriză, care au ob ţinut o aceea con ţinutul condi ţiilor de
relaţiilor de muncă dintre salariatşi patron este determinat ă de contractul de extindere de propor ţii în ultimii ani muncă, ca principiu de drept
muncă, încheiatîntre salariatşi patron. Anume el este baza apari ţiei, modificării în diverse ramuri ale economiei (normele de baz ă), sînt obligatorii
şi încetării acestor naţionale. Aceste acorduri, spre pentru toate organiza ţiile, care
utilizează munca cetăţenilor în Principiul unit ăţii şi diferenţierii exprimareaîn acordarea lucr ătorilor aplicarea legisla ţiei muncii în
bază de contract. Ele se extind condiţiilor de munc ă se bazeaz ă dreptului de a participa la dirijarea cazurile prevăzute de lege, se
asupra tuturor ătorilor
lucr nu numai penorme unice pentru organizaţiilor prin Adunările efectuează prin participarea
indiferent de sfera de activitate, toţi lucrătorii, dar se ia în generale ţe)
(conferin ale organului sindical.
caracterul func ţiilor îndeplinite şi consideraţie existenţa obiectivă a colectivului demuncă, uniunilor ării active a
Principiul particip
de sistemul de remunerare a specificului ramurilor industriale, profesionale, alte organe, colectivelor de munc ă la stabilirea
muncii. Exemplu: normele juridice diferenţierii profesionale, de sex, împuternicite de colectiv, ă s condiţiilor de munc ă se manifest ă
menţionate se extind nu numai vîrstă între lucrători, poziţia introducă propuneri privind şi prin acordarea colectivului de
asupra lucrătorilor, func ţionarilor teritorială a întreprinderilor, alte îmbunătăţirea ăţii
activit muncă, ca subiect de dreptal
întreprinderilor, ţiilor,
organiza particularităţi, ce determin ă o organizaţiilor, ţionarea
solu muncii, unui şir de împuterniciri.
instituţiilor de stat, darşi a tratare diferen ţiată a reglement ării problemelorsocial-culturaleşi de Codul Muncii, peîngă l faptul că
lucrătorilor titulari ale organiza ţiilor juridice a condi ţiilor de munc ă. trai. decide problemavizînd necesitatea
obşteşti, membrilor cooperativelor, Aceste deosebiriinevitabil duc la Un exemplu elocvent de încheierii contractului colectiv de
persoanelorangajate.în colhozuri, retragerea de la normele unice, ce participare a ţilor
salaria la muncă cu administraţia,
organizaţii cooperatisteîn baza reglementeaz ă aplicarea muncii, stabilirea condi ţiilor de muncă îl examinează şi soluţionează
contractului de muncă, spre emiterea unor norme speciale constituie participarea lor la problemele ce ţin de
persoanelor, angajate la prin care se adaptează dezbaterea şi adoptarea autoadministrarea colectivului de
întreprinderi particulare, în constatările generale de drept contractului colectivde muncă în muncă în corespundere cu statutul
gospodăriile individuale. condiţiilor specifice de munc ă. cadrul adun ărilor generale. întreprinderii, stabile
şte numărul
Diferenţierea condi ţiilor de Codul Muncii al Republicii (volumul)şi modul de acordare a
muncă în normele dreptului muncii Moldova (art.238) prevedeă c înlesnirilor sociale ătorilor
lucr
se manifest ă în general în 3 stabilirea condi ţiilor de muncă şi întreprinderii, stabile
şte şi
direcţii în dependen ţ ă de: repartizarea beneficiului,
-caracterulşi particularit ăţile
procedurii (diferen ţierea
ramurală);
-difefenţierea de îrstă,
v
calificarea etc. dintre lucr ători
(diferenţierea conform
obiectului);
-amplasarea ă
teritorial a
organizaţiei, unde se aplica
munca comun ă (diferenţierea
teritorială);
Participarea activ ă a lucrătorilor
şi sindicatelor la stabilirea condi ţiilor
de muncă, ca principiu,îşi găseşte
P R IN C IP IIL E F U N D A M E N T A LE A L E D R E P T U L U I M U N C II 25
24 C A P IT O LUIIL
Pe măsura perfec ţionării procesului de producere şi organizării muncii cerin
ţele
coordoneaz ă condiţiile şi formele de activitate a organiza ţiilor obşteşti,
înaintate specialităţii şi calificării lucrătorului cresc permanent, iar principiul
soluţionează alte problemeîn conformitate cu contractul colectiv.
concretizării funcţiei de serviciu ob ţine o arie de aplicare mai ampl ă şi nu se
Participînd la stabilirea condi ţiilor de munc ă şi la dirijarea procesului de
mai limitează doar la obiectul dreptului muncii. Acum el exprim ă esenţa juridică a
producere, sindicatele în persoana organiza ţiilor sindicaleîndeplinesc o func ţie
pregătirii profesionale a cadrelor în toate institu
ţiile de învăţămînt. Trebuie ăs se
dublă: îp primul înd,r reprezintă drepturileşi interesele colectivului în planul
ţină cont şi de faptul ăc esenţa actuală a acestui principiu se bazeaz ă pe
organizării şi aplicării muncii, iarîn al doilea înd,
r contribuie la implicarea nemijlocit ă
normele, carereglementeaz ă procedura de atestare a ătorilor,lucr precumşi
a lucrătorilorîn activitatea de conducereîntreprinderii.
a De asemenea, sindicatele
atestarea locurilorde muncă. Atestareaîn acest caz reprezint ă un instrument
îşi îndeplinesc func ţia lor primordial ă efectuînd supravegherea şi controlul obştesc
juridic de confirmare a func ţiei de serviciu a lucr ătorului cu cerin ţele moderne
asupra protec ţiei munciişi respectării legislaţiei muncii.
vizînd organizareaştiinţifică
Principiul particip ării efective a lucrătorilor la stabilirea condiţiilor de munc ă
a muncii.
prezintă rezultatul dezvolt ării democra ţiei de produc ţie şi un început vizibil al
Principiul concretiz ării funcţiei de serviciu urmeaz ă a fi examinat sub 2 aspecte
colaborării partenerilor.
interdependente: în primul înd,
r ca o concretizare a con ţinutului munciiîncredinţate,
iar în al doilea înd,
r ca o concretizare a locului de aplicare a muncii. Ignorarea unuia
§ 4. Principiile care determ ă in
aplicarea muncii salaria ţilor din cele 2 aspecte rezult ă încălcarea principiului examinat şi, în cele din urm ă,
încredinţarea unui alt lucru angajatului. Din aceste considerente referitor la
Principiul concretiz ării funcţiei de serviciuşi-a găsit reflectareîn normele dreptului
modificarea condi ţiilor esenţiale de munc ă legislaţia în vigoare (art.29 din CM.)
muncii, devenind un principiu primordial al acestei ramuri de drept, deoarece la
reflectă noţiunea de transfer la un alt lucru.
baza organiz ării sociale a muncii se ăaflutilizarea ra ţională a cadrelor de munc ă,
Stabilirea raporturilor juridice de munc ă. Criteriul primordial care define şte
care presupune, printre altele, executareaătre de cfiecare muncitor al acelui volum
succesul activităţii oricărui colectiv de munc ă este permanen ţa relativă a cadrelor.
de muncă, stabilitîn contractul de munc ă în corespundere cu specialitatea,
Cu cît colectivul este mai stabil, cu ît este
c maiînaltă calificareaşi experienţa lui, cu
calificarea, func ţia pe care o onoreaz ă.
atît este maiînaltă productivitateaşi calitatea muncii. De aceea o important ă
Principiul sus-numit este reflectat într-un şir de articole din Codul Muncii, care
direcţie a strategiei juridice la ora actual ă este contribuirea prin diferite mijloace la
prevăd că muncaîn conformitate cu specialitatea, calificarea,ţiafunc constituie
crearea în organiza ţii a unor colective stabile. în legislaţia muncii aceast ă
conţinutul de baz ă a contractului de munc ă, încheiatîntre salariatşi patron (art. 21
strategie estereflectată în principiul stabilit ăţii raporturilor juridice de munc ă, care
din CM.). Conform acestui principiu patronul nu poate cere de ător
la executarea
lucr
exprimă esenţa dublă a normelor ce definescăilec de combatere a fluxului
unor lucrări neprevăzute în contractul de munc ă (art. 27 din CM.). Acest principiu
nejustificat al cadrelor, pe de o parte, şi asigurarea stabilităţii necesare, pe de ă alt
caracterizeaz ă aţît normele, care acord ă lucrătorului posibilitatea de a solicita
parte.
administraţiei asigurarea cu loc de munc ă în conformitate cu specialitatea, calificarea,
Conţinutul actual al principiului stabilit ăţii raporturilor de munc ă se bazeaz ă
funcţia, stipulat ă în contract, îtc şi normele, care prev ăd răspunderea
Icurătonlorpentru executarea calitativ ă a muncii. pe un amplu cadru de norme ale dreptului muncii. Aici e necesar ă includem
s
Utilizarea lucr ătorilor la efectuarea unor ări lucr necorespunz ătoare următoarele categorii de norme:
specialităţii şi calificaţiei lor contravine principiului de organizare ţional
raă a 1.Norme, care prev ăd urmări nefavorabile pentru lucr ătorii, care se concediaz ă
muncii, constituind o încălcare gravă a drepturilor constitu ţionale ale cetăţenilor de la serviciu ără
f temeiuri suficiente, precum şi în legătură cu încălcarea
la muncă. disciplineide muncă sau comiterea altor încălcări (contraven ţii);
ă strict temeiurile de concediere aătorilor
2.Norme, ce reglementeaz lucr din
ţiei.
iniţiativa administra
C A P IT O LUIIL P R IN C IP IILE F U N D A M E N TA LE A L E D R E P TU L U I M U N C II 27
26
ă facilită ţi şi privilegii pentru persoanele cu stagiu
3.Norm e, ce acord înalt de constrîngerii, metod
ă, care, de asemenea, este reflectat
ă în normele dreptului muncii
muncă la unaşi aceeaşi întreprindere, organiza ţie. (art. 139/141,142 din CM .).
ăd participarea nem ijlocit
4.Norm e, care prev ă a sindicatelor, altor organe Retribuirea muncii conform legisla ţiei în vigoare.Acest principiu este stabilit
ţionarea problem elor înd
reprezentative, la solu viz angajareaşi concedierea în art. 43 al Constituflei Republicii Moldova şi reflectă criteriile de baz ă de remunerare
lucrătorilor. a munciiîn condiţiile tranziţiei la economia de pia ţă. Veniturile fiec ărui lucrător sînt
stabiliteîn funcţie de aportul ău s personal,ţinîndu-se cont de rezultatele finale ale
A sigurarea disciplinei de mă. uncM unca com un ă în colectiv necesit ă
întreprinderii, organiza ţiei fiind reglate de impozite şi fără restricţii. Mărimea minim ă
coordonarea comportamentuluiărui fieclucrător în parte cu comportamentul întregului
a salariului presupuneă lucrătorul,
c care aîndeplinit complet norma stabilit ă lunar
colectiv, 'coordonare, care ă corespund
s ă intereselor colectivului. D in aceste
a timpului de munc ă, onorîndu-şi obligaţiile de func ţie, nu poate fi remunerat pentru
considerente organizarea social ă a m uncii presupune o respectare ăstrict a
munca depus ă sub limita minim ă, stabilită de legejîn acelaşi timp salariul minim nu
regulam entului regim ului intern al disciplinei muncii, stabilite în colectiv.
includeîn sine suplimentele, premşiiilealte plăţi (art. 84 din CM ). Noua legisla ţie
Reflectarea principiului asigur ării disciplinei muncii în legislaţia muncii (art.135
a muncii, caracteristica perioadei de tranzi ţie la economia de pia ţă, pune accentul
-147 din C M .) se defineşte prin necesitatea:
pe reglementarea local ă a remuner ării muncii salaria ţilor. Aceasta se refer ă atît la
-menţinerii ordinii de drept în relaţiile de m unc ă, disciplina fiind necesar ă
muncitori, îtc şi la funcţionari. La remunerarea muncitorilor pot fi folosite tarife, alte
patronului, colectivului de măunc şi fiecărui lucrător, în egală măsură,
sistem e de retribuire, dac ă patronul, reprezentan ţii lucrătorilor, consider ă un
pentru realizarea cu succes a obiectivelor de produc ţie;
asemenea sistem eficient. Tipul, sistemul de retribuire a muncii, ărimea msalariilor
-educării autodisciplinei, execut ării conştiincioaseşi creatoare a obliga ţiilor de
tarifare, de func ţie, prem iilor, altor recom pense, precum şi coraportul ă mrimii
m uncă a fiecărui lucrător;
salariului de diferite categorii de salaria ţi ai întreprinderilor, organiza ţiilor, se stabilesc
-creării în colectivul de m unc ă şi în relaţiile patron - m uncitor a unui climat
şi se stipulează în contractele colective, alte acte normative cu caracter local.
m oral-psihologic ănătos,
s bazat pe respectulţăfa de omul m uncii,
Remunerarea muncii administra ţiei, specialiştilor, funcţionarilor, se efectueaz ă,
respectarea onoarei şi dem nităţii lui;
de regulă, în baza salariilor de func ţie, stabilite de patron în conformitate cu func ţia
-mobilizării adm inistra ţiei şi reprezentan ţilor lucrătorilor la com baterea
şi calificarea lucr
ătorului. Este posibil ă şi o altă formă de remunerare. Concretrizarea
m anifestărilor de birocratism şi lipsei de spirit gospod ăresc, încălcărilor salariilor de funcţie şi a formei de retribuire se efectueaz ă prin intermediul contractului
regim uluide muncă. de muncă, încheiatîntre lucrător şi patron.
în conţinutul principiului asigur
ării bunei discipline a muncii un loc central îl deţin Art. 85 din C odul M uncii stipuleaz ă indexarea salariilor lucr ătorilor, care se
norm ele de drept al m uncii, care reglem enteaz ă comportam entul con ştiincios al
efectuează conform m odului stabilit de legisla ţia R epublicii M oldova cu privire la
lucrătorilorîn cadrulîndeplinirii func ţiei de serviciu.
indexarea veniturilor şi depunerilor ăneşti
b ale cetăţenilor.
Acest principiu presupune şi coordonarea patronatului a unui şir de împuterniciri,
Introducerea unor sisteme concrete de remunerare a şimuncii forme de stimulare
menite să menţină disciplina muncii (art. 139,145 din CM.), care ădprev
aplicarea
materială, elaborarea unor directive de premiere conform rezultatelor muncii anuale,
metodelor de convingere şi constrîngere. Metoda convingerii include în sine măsuri
se efectueaz ă în corespundere cu contractele colective.
orientate spre cultivarea responsabilit ăţii pentru rezultatul muncii, precum şi menţiunii
Art. 82 din Codul Muncii al Republicii Moldova interzice diminuareaării remuner
pentru atitudinea conştiincioasă faţă de lucru. Aceast ă metodă este predominant ă,
munciiîn funcţie de sex, îrstă,
v rasă, naţionalitate, religie etc.
definitorie, dar, deocamdată, nu este capabil ă să rezolve problema comportamentului
ătorilor. D e aceea devine necesar
disciplinat al lucr ă completarea ei cu m etoda
28 C A P IT O L UIIL P R IN C IP IILE F U N D A M E N TA LE A L E D R E P TU LU I M U N C II 29

ţiei
§ 5. Principii de reglem entare a garan - supravegherea independent ă a respectării regulilor de securitate a m uncii,
ă al salaria
dreptului la m unc ţilor. efectuată de organele de stat,
împuternicite special, precum
şi de sindicate.
A sigurarea protec ţiei m unciişi sănătăţii lucrătorilor.în Codul M uncii al G arantarea drepturilor la măunc a lucrătorilor.în sistem ul de principii ale
Republicii Moldova acest principiu ţinut a ob o reglementare legal ă în art.148, undese dreptului muncii principiul respectiv ţinedeun loc aparte, dat fiind faptul ă exprim
c ă
formulează în linii generale ăsăturile tr lui caracteristice. U na din cele m aiesenţa unui m are num ăr de norm e, scop alărora c const ă în asigurarea real ă a
im portante aspecte ale acestui principiu este ţia patronatului de a asigura tuturor drepturilor la munc
obliga ă, de care beneficiaz ă lucrătorii conform legislatjei în
condiţii de m unc ă nepericuloase, aplic înd în procesul de munc ă m ijloace tehnice vigoare.
moderne, capabileă sprevină traumatismulîn producţie şi să asigure condi ţii sanitaro- Principiul garantării dreptului la munc ă a lucrătorilor presupune un înalt nivel al
igienice, careăsexcludă apariţia'unor m aladii profesionale laători. lucr procedeelor organizatjonal-juridice de asigurare a acestor drepturi. ţiile Garan
juridice
Măsurile de asigurare a securit ăţii munciişi sănătăţii lucrătorilor în condiţiile trebuie ă
s fie eficiente în orice condiţii. Aceasta se ă,
asigur în primul înd,
r prin
actuale îsnt eficiente numai atunci, îndc normele de drept asigur ă utilizarea extins ă în contribuirea la exercitarea drepturilor la ămunc şi, în al doilea înd,
r prin lichidarea
procesul de produc ţie a utilajului modern, capabil ă previn
s ă traumele de produc ţie, în esen ţialelor obstacole în procesul de realizare a lor.
acest context art. 150 din C M. interzice exploatarea întreprinderilor, secţiilor, halelor Analiza legisla ţiei muncii confirm ă dreptul, ăc eficacitatea ei depinde, în mare
neasigurate cu condi ţii necesare de protec ţie a m uncii. măsură, de faptul ît
c de arm onios, şit,
reu sînt îm binate măsurile de stim ulareşi
Dareaîn exploatare a obiectivelor noi cu destina ţie de producţie sau reconstruite, nu constrîngere în cadrul asigur ării drepturilor la munc ă ale lucrătorilor. E necesar a se
se admite dec ît prin acordul organelor competente, care ăexercit supravegherea ţine cont de faptul ă cmăsurile de stim ulareşi coercitive întotdeauna au avut şi
sanitară şi tehnică de stat a respect ării regulilor de protec
ţie a m uncii.* în plan continuă să aibă un rol primordial. în acelaşi timp, legisla ţia munciiîn vigoare cuprinde
juridic crearea de condi ţii de munc ă nepericuloase pentru ţa viaşi sănătatea un şir de norme cu caracter coercitiv, suficient de eficiente, careăse în aplic
cazurile,
lucrătorilor se asigură prin adoptareaşi respectarea strict ă a regulilor deprotecţie a cînd exercitarea normal ă a drepturilor la munc ă întîmpină opunerea unor organe sau
m uncii, obligatorii pentru patron, şi instrucţiunilor tehnicii securit ăţii, obligatorii persoane cu func ţii de ăr spundere. Astfel, apar de exm plu, norm ele înd viz
pentru lucr ători (art. 152,154 din CM .). răspunderea persoanei oficiale vinovate pentru concedierea sau transferarea ă a ilegal
Analiza actualei legisla ţii cu privire la securitatea muncii permite ă concludem,
s că salariatului (art. 225 din CM.), precum şi pentru încălcarea regulilor cu privire la
principiul asigurării securităţii m unciişi sănătăţii lucrătorilor se caracterizeaz ă prin protec ţia muncii (art. 259 din CM .).
următoarele trăsături:
-are- un caracter general, deoarece norm ele dreptului m uncii presupun
efectuarea unor ăsuri m de protec ţie a munciiîn toate organizaţiile, întreprinderile,
pentru toţi lucrătorii fără excepţii (art. 148 din C M.).
-obligă instalarea unui nivel mai înalt de reglementare juridic
ă a protecţiei munciiîn
sfera de produc ţie în condiţii nocive de munc ă, precumşi în cadrul lucr ărilor
dificileşi în secţiile cu tem peraturiînalte (art. 155-160 din CM .);
-asigurarea sporit ă (preferen ţială) a protec ţiei m uncii femeilor, minorilor şi
persoanelor cu capacitate de măunc redusă (vezi capitoleleXI - XII din C M.);
30
31

CAPITOLUL III. IZVOARELE DREPTULUI MUNCII ţionale sînt:


„ Legile constitu
' Legea fundamental ă, toate legile care modific ă Constituţia Republicii
§ 1. Noţiunea şi tipurile de izvoare ale dreptului muncii Moldova, ă
adoptat la 29 iulie 1994 şi intrat ă în vigoare la 27 august 1994.
Conform articolului 7 Constitu ţia este Legea ei Suprem ă. Nici o lege, act normativ
Prin categoria de izvoare ale dreptului în ştiinţă se concep 2 sensuri. La ele si
juridic, care contravine prevederilor Constitu ţiei nu are putere juridic ă. Constituţia
referă factorii obiectivi, care duc la apari ţia dreptului ca fenomen social. în calită ţi
cuprinde, de asemenea, drepturile şi libertă ţilor fundamentale ale omului, dreptul
de asemenea factori se prezint ă condiţiile materiale, economice, politice şi sociali
la muncă şi protecţia muncii îsnt prevăzute în articolul 43; orice persoan ă are
ale societăţii. Astfel spus,în cazul dat este vorba de izvoare de drept în sera
dreptul la muncă, la libera alegere a muncii, la condi ţii echitabileşi satisfăcătoare
.material.în al doilea înd,
r sensul de izvor al dreptului vizeaz ă şi activitatea organelo
de muncă, precumşi la protecţia împotrivaşomajului. Articolul 43 din Constitu ţie
statului de a-i da dreptului putere de lege, decret, ărîre
hotsau alt documen
prevede instituirea unui salariu minim, concediul de ăodihn remunerat, durata
normativ juridic.Aici avem de a face cu sensul izvorului deîndrept sensul forms săptămînii de munc ă, interzicerea muncii ţate. for Legile constitu ţionale sînt
sau juridic. Trebuie de remarcat ă alc doilea sensîl întîlnim nu numaiîn ştiinţ! adoptate cu cel pu ţin 2/3 din num ărul ţqţaljal deputa ţilof. Legile organiceînt s
dreptului muncii, dar şi în practică, în viaţa de toate zilele. nemijlocit indicateîn textul Constitu ţiei. Cele mai importante legi din domeniul
Din cele expuse prin izvorul de drept ai muncii trebuie ă concepem
s rezultatei* dreptului munciiînts "Legea cu privire la protec ţia muncii" din 2 iulie 199V ,
activită ţii legislative ale organelor de stat competente, împuternicite de a reglement! care include 35 articole şi 5 capitole cum ar fi dispozi ţii generale, garan ţiile în
sfera relaţiilor de munc ă, altor relaţii ce formeaz ă obiectul acestei ramuri de drept exercitarea drepturilor angaja ţilor la protec ţia muncii. Dirijarea protec ţiei muncii,
Izvoarele dreptului muncii în acest fel pot fi identificate cu sensul actului normath asigurarea tehnico-organizatoric ă şi financiară a protecţiei muncii, supravegherea
de drept, ce reglementeaz ă piaţa muncii, rela ţiile de organizareşi angajareÎ şi controlul asupra respectării legislaţiei de protec ţie a munciişi responsabilitatea
lucrătorilor. Izvoarele ca acte normative ce se ărefer la dreptul muncii, formeaz ă pentru încălcarea ei, "Legea cu privire la gospod ăria ţărănească" din
un anumit sistemînduzînd înşine diverse acte normative, dup ă caracterul, putere, 3ianuarie 19922 cuprinde 18 articole, ce reglementeaz ă dreptul membrilor
şi sfera de activitate. gospodăriei ţărăneşti, muncaîn gospodăria ţărănească, evidenţa dărilor de
Un astfel de sistem, este sistemul legisla ţiei muncii, av înd în vedereîn unel< seamă în gospodăria ţărănească, apărarea socială, modul deîncetare a activit ăţii
cazuri totalitatea tuturor actelor normative - izvoare ale dreptului în muncii,
alte gospodăriei ţărăneşti etc, "Legea cu privire la societ ăţile pe acţiuni" din 3
cazuri - numai legile ce se refer ă la muncă. Astfel spus, sensul legisla ţiei munci ianuarie 1992\constituită din 46 articoleşi 9 capitole,"Legea cu privire la
poate fiînţeles în sensulîngustşi larg al cuvîntului. Avînd în vedere că în dreptul faliment" din 13ianuarie 1992\alcătuită din 31 articoleşi 5 capitole: dispozi ţii
muncii activeaz ă mai multe organe, care nu atrag de partea şi sa
colective de generale, intentarea procesului de faliment, declararea falimentului,
muncă, trebuie indicat ă clasificarea izvoarelor dreptului în organe, care adopt ă reorganizareaşi lichidareaîntreprinderii falite, dispozi ţii finale, "Legea cu
acte normative cu diferit ă putere juridic ă. Sistemul de acte normative poate fi privire la coopera ţie" din 16 ianuarie 1992 5, alcătuită din 37 articole şi 9
convenţional divizatîn două grupe: capitole, "Legea cu privire la
limitarea activit ăţii monopoliste şi
1)Legi; dezvoltarea concuren ţei" , constituită din
6

2)Acte normative subordonate legilor. ' Moldova Suverană nr. 169,15.08.1991.


Legile întotdeauna înt
s adoptate de Parlamentul Republicii Moldova, organul2 Monitorul Parlamentului al Republicii Moldova nr. 1,1992/2
ţii deosebim legi constitu
suprem legislativ. Conform noii Constitu ţionale, organice 3 Monitorul Parlamentului al Republicii Moldova nr. 1,1992/6

4 Monitorul Parlamentului al Republicii Moldova nr. 1,1992/10


şi ordinare.
5 Monitorul Parlamentului al Republicii Moldova nr. 1,1992/14

6 Monitorul Parlamentului al Republicii Moldova nr. 2,1992/46


IZ V O A R E L E D R E P T U L U I M U N C II 33
32 C A P IT O LU L III
vicepreşedinţii lui înaintează proiectul de lege sau propunerea legislativ ă spre
17 articoleşi 5 capitole: dispozi ţii generale, activitatea monopolist
ă, prevenireaşi
dezbatere comisiei permanente, sesizate în fond, de competen ţa căreia ţine
ăţii monopoliste, responsabilitatea pentru
limitarea activit încălcarea activit ăţii
proiectul sau propunerea respectiv ă. Dacă comisia permanent ă consideră că
monopoliste, responsabilitatea pentru încălcarea prezentei legi, examinarea
proiectul de lege sau propunerea legislativ ă, remisă ei spre examinare,înt s de
cauzelorşi atacarea hot ărîrilor privind reglementarea antimonopolist ă. Legile
competenţa altei comisii, ea poate solicita Pre şedintelui Parlamentului trimiterea
organice se adopt ă cu cel puţin 1 /2 din num ărul totalal deputa^lor, La legile organice
se referă'restul legilor, care se adopt ă cu cel puţin 1/2 din num ărul celor prezenţi lor comisiei respective. Comisia permanent ă, sesizată în fond, va examina proiectul
la sesiune şedinţa
( se consider ă deliberativă, dacă la ea sînt prezenţi cel de legeşi propunerea legislativ ă timp de 15 zile de activitate, dac ă Preşedintele
puţin 2/3 din deputa ţi). Legea presupune urm ătoarele elemente: Parlamentului sau vicepre şedinţii lui nu vor stabili alt termen. Proiectele de legi
-reguli de conduit ă;' înaintate de deputa ţi, comisiile permanente şi speciale ale Parlamentului, înts
-reguli generaleşi impersonale; transmise de ătre
c Biroul Permanent Guvernului spre avizare.ăDac Guvernul nu
-reguli obligatorii. va prezenta avizulău s în termen de 15 zile, Biroul Permanent va decide includerea
proiectului respectiv pe ordinea deără zi favizul Guvernului. Deputa ţii, fracţiile
Rina emisă de organul care reprezintă voinţa generalăjegea are pozi ţia
cea mai înaltă în ierarhia actelor normative aplicabile pe teritoriul unui înstat. parlamentare sau Guvernul au dreptul ă prezinte
s în scris amendamente
RepublicaMoldova şi alte organe de stat, dec îţ cel legislativ, pot ăs emită argumentate referitoare la proiectele de legi, transmise Biroului Permanent, cu
norme juridicesubordonate regiirfvorbă de regulamente, ordonan ţe, alte acte cel puţin 7 zile pînă la dezbaterea proiectului în plen. Proiectul de lege inclus pe
normative, emisede către organul executiv centralGuvernul, actele normative ordinea de zi aşedinţei Parlamentului se ia în dezbatere, de regul ă, în două
:
ţiei locale.
ale organelor administra lecturi. La examinarea fiec ărui articol deputaţii îşi pot expune punctul de vedere al
Legea în raport cu actele normative ale organelor puterii executiveînvestit este ă fracţiunii parlamentare pe care o reprezint ă sau opinia proprie. Examinarea
cu putere juridică superioară acestora.în consecinţă, actele normative emise de articolelorîncepe cu amendamentele. La propunereaşedintelui Pre Parlamentul
organele puterii execut nu pot ă modifice
s sau ăs abroge o lege, ci urmeaz ăa stabileşte o procedur ă legislativă specială pentru dezbaterea unor proiecte de
se conforma acestor §?Un loc deosebitîn cadrul legilor din domeniul dreptului acte normative cu caracter deosebit. Dezbaterea proiectului de în lege
a treia
munciiîl deţine Codul Muncii al Republicii Moldova cu modific ările şi completările lectură se va efectua la decizia Parlamentului în cazurile proiectelor de legi
efectuate pînă în prezent. Modificarea prezint ă o sistematizare a normelor în constituţionale, proiectelor de legi privind bugetul, finan ţele, economia, precum şi
domeniul muncii, reglement înd relaţiile obşteşti, ce constituie obiectul ramurii- re în cazurile cînd în cadrul dezbaterilor proiectului în a doua lectură au fost propuse
spective,în conformitate cu articolul 102 din Constitu ţie dreptul de iniţiativă amendamente esen ţiale, ce conduc la majorarea considerabil ă a cheltuielilor
legislativă revine deputa ţilor, Guvernuluişi Preşedintelui Republicii Moldova. financiareîn procesul de realizare a legii^3ecreteleşedintelui Pre Republicii
Dreptul de ini ţiativă legislativă revine Preşedintelui ţării şi Guvernului, iar Moldova, de asemenea, prezint ă o sursă a dreptului muncii, obligatorii întregpe
deputaţilor - înaintarea propunerilor legislative. şi nu trebuie ăs contravină constituţiei.
teritoriul republicii
Preşedintele Republicii Moldova stabile şte direcţiile de bază ale politicii in-
Conform articolului 45 al Hot ărîrii cu privire la Parlamentul Republicii Moldova
terne şi externe a statulUi, incluz înd politicaîn domeniul reglement ării de drept a
din 31 martfe 1994 toate proiectele de şi legi
propunerile legislative seînregistrează
pieţei muncii, rela ţiilor sociale de munc ă. De remarcat, ăc nu toate actele
în ordinea prezent ării lor de către Biroul Permanent şi se prezintă Parlamentului
Preşedintelui constituie surse de drept, ci numai decretele cu caracter normativ.
în cadrul primeişedinţe a săptămînii de lucru, aviz îndu-se titlul şi autorul
Decretele ce nu con ţin un caracter normativ, de obicei, poart ă un caracter
proiectului sau propunerii. Ele se distribuie imediat deputa ţilor, dar nu pot fi
personificatşi nu pot servi ca surs ă de dr^gQ) alt ă sursă de drept o constituie
incluse direct pe brdinea de zi dup ă cel puţin 15 zile de activitate. Pre şedintele
Parlamentului sau
34 C A P IT O L U L III A R E L E D R E P T U L U I M U N C II
|7 v0 35
hotărîrile Guvernului Republicii Moldova, emise în coprespundere cu Constitu ţia, tele subordonate legilor şi hotărîrilor Guvernului. Ele, laîndul r lor, nu trebuieăs
aC
legile Republicii Moldova şi decretele Pre
şedintelui. Spre deosebire de decretele contravină legilor Republicii Moldova şi hotărîrilor Guvernului. Dac ă se depisteaz ă
Preşedintelui, hotărîrile Guvernului înt
s acte colegiale. Hotărîrile Guvernului înt
s
aStfel de cazuri, Guvernul în e drept să le anuleze sau modifice. Actele normative
obligatorii peîntreg teritoriul republicii conform articolului 1 al Legii cu privire la
ale Ministerului Muncii, Protec ţiei Socialeşi Familiei îsnt semnate de ministrul
Guvernul Republicii Moldova. Guvernul ţioneaz solu ă toate problemele viz înd respectiv, iar ulterior se publică în "Mesagerul Ministerului Muncii, Protec ţiei Socialeşi
administrarea de stat, acordate prin Constituţia Republicii Moldova şi prin Legea Familiei al Republicii Moldova".
cu privire la Guvernul Republicii Moldova. Actele normative locale se refer ă la categoria surselor dreptului subordonate
Guvernul asigur ă colegialitatea şi răspunderea personal ă a membrilor legii, situate la cel mai jos nivel al ierarhiei juridice. Ele auă olimitat sferă de
Guvernului în procesul elabor ării, adoptării şi realizării hotărîrilor. Şedinţele activitateşi nu trebuie ăs contravină legilor, altor acte subordonate lor.
Guvernului; de regul ă, sînt închise. La decizia Pre şedintelui Republicii Moldova Legislaţia munciiîn vigoare reglementeaz ă în detaliu ordinea elabor ării şi
sau a Prim-ministrului Republicii Moldova ele pot fi deschise. Şedinţele Guvernului se emiterii actelor normative locale. Aceasta seărefer la contractele colective de
desfă şoară nu mai rar dec ît o dată în trimestru. Hot ărîrile Guvernului Republicii muncă care devin coduri specifice în limitele organiza ţiilor concrete.
Moldova îsnt adoptateîn formă de hotărîri şi dispoziţii fiind semnate de Prim-
Contractul colectiv de munc ă prezintă o formă locală de elaborare a dreptului,
ministrul sau de unul dintre prim-viceprim-ministru, viceprim-ministru. ărîrileHot
şi
întocmitîntru stabilirea unui sistem autonom de condi ţii de muncă în organizaţiile
dispoziţiile Guvernului Republicii Moldova, aleşedintelui Pre ţării intră în vigoare
respective.
din momentul adopt ării lor, dacă acestea nu con ţin alte stipula ţii. Hotărîrile cu
Actele organelor supreme judec ătoreşti - Judecătoriei Constitu ţionale şi a Curţii
caracter normativ se public ă în "Monitorul Oficial al Republicii Moldova",în iar caz de
Supreme de Justi ţie, nu pot fi examinate ca surse ale Dreptului muncii, şi, totu
în
necesitate se aduc la cuno ştinţa publicului larg prin intermediul mijloacelor de
unele cazuri, Judec ătoria Constitu ţională şi Curtea Suprem ă de Justiţie decid
informareîn masă.
chestiuni'referitoare la constitu ţionalitatea unui sau altui act normativ în domeniul
în sistemul dreptului muncii ărîrile hot Guvernului ocup ă un loc deosebit
muncii, orientarea practicii judiciare, concepereaă unic şi soluţionarea litigiilor de
incluzînd, în esenţă, întreg cercul de rela ţii sociale ce formeaz ă obiectul muncii.
muncă.
De obicei, hot ărîrile-Guvernuluişe emit în scopul realiz ării legilorşi decretelor
Judecătoriile nominalizate nuînts împuternicite ăs elaboreze acte normative.
Preşedinteluiţârii. Exemplu: Hot ărîrea'Guvernului Republicii Moldova nr.284 din
Instanţele respective explic ă actele normative din punctul de vedere al
21.05.1993 "Cu privire la arenda întreprinderilor'^ Hot ărîrea Guvernului Republicii
Moldova "Cu privire la Consiliul administrativ întreprinderilor
al de stat" din constituţionalit
ă ţii lor, oferind unele indica ţii judecătoriilor privind aplicarea legisla ţiei
20.10.1994. în vigoareîn domeniul muncii. în cazul cînd Judecătoria Constitu ţională sau Curtea
-7 Actele Ministerului Muncii, Protec ţiei Sociale $ Familiei se refer ă la sursele Suprem ă de Justi ţie depisteaz ă în legislaţia în vigoare anumite lacune, atunci în
specifice ale dreptului muncii, învestit cuîmputerniciri de a emite acte, ălmăci
t conformitate cu dreptul laţiativaini ă, ele potînainta propuneri la Parlamentul
legislativ
legile în domeniul muncii, decretele şedintelui
Pre şi hotărîrile Guvernului Republicii Republicii Moldova înd
viz modificarea sau completarea legii respective.
Moldova., Hot ărîrile, instrucţiunile şi explicaţiile Ministerului Muncii, Protec ţiei O altă categorie de surse o constituie statutele profesionale şi disciplinare.
Sociale şi Familiei se emit cu scopul de a asigura ălmăcirea
t corectă şi aplicarea Activitatea unor categorii de ţi
salaria posed ă un anumit specific fiind
legilor în domeniul muncii, actelor organelor ierarhic superioare de conducere, cereglementat ă prin intermediul statutelor profesionale, iar acolo unde seă solicit o
reglementeaz ă relaţiile în domeniul muncii. Actele Ministerului Muncii, Protec ţiei disciplină riguroas ă - prin intermediul statutelor disciplinare.
Socialeşi Familiei ca surse ale dreptului munciiă-putere dup ă se referă la
juridic Regulamentele privind regimul intern de munc ă stabilesc obliga ţiile unită ţii şi
a personalului acesteia, cuprinz înd dispoziţiile referitoare la organizarea activit ăţii
36 CAPITO LU L III S O A R ELE D R E P TU LU I M U N_______________________________________37
C II
în unitate, disciplina muncii, recompensele ce pot fi acordate, modul de aplicare colective de munc ă, regulamentelor privind regimul de munc ă intern, adic ă a
sancţiunilor disciplinare, persoanele care înt în
s drept să le aplice. Practicii judiciar actelor normative locale.în acelaşi timp, sindicatele particip ă şi la elaborareaşi
îi este specific faptulăchotărîrile instanţelor de judecat ă nu au efecte asupr adoptareaactelor normative de un alt nivel, competen ţă.
părţilor din proces, ci pot deveni ca surs ă de dreptşi pentru alte procese c A doua particularitate const ă în existenţa actelor normative de
condiţia că există o raţiune identică. Altfel spus, judec ătorul are capacitatea de semnificaţie locală, elaborate nemijlocitîn cadrul unit ăţii. După cum s-a
institui reguli noi de drept. menţionat la asemenea acte se referă contractele colective de munc ă,
ă a pierdut, odat
Practica judiciar ă cu dezvoltarea activit ăţii normative a statului regulamentele privind regimultern in de munc ă la nivelul unităţii etc.
importanţa ce o'aveaîn perioada form ării dreptului, şaa cum s-aîntîmplatşi c A treia particularitate ă
rezidîn existenţa unor acte normative emise de anumite
obiceiul juridic. organe func ţionale speciale, cum ar fi, de exemplu, Ministerul Muncii, ţiei Protec
Dreptul contemporan din Rom ânia atribuie jurispruden ţei calitatea de surs : Socialeşi Familiei, care,în scopul aplic ării justeşi uniforme a legisla ţiei muncii,
de drept. Potrivit principiului separa ţiei puterilorîn stat şi a celui al legalit ăţii, adopt ă regulamente, ţiuni,
instruc ţ
explica ii cu caracter normativ, obligatorii pentru
puterea judecătorească nu este competent ă să facă legea, să legifereze, ea toţi agenţii, care utilizeaz ă munca salaria ţilor.
este menită să aplicelegea adoptat ă de Parlament. Judec ătorul esteîn drept să în fine, a patra particularitate ă
constîn divizarea actelor normative în generale
adopte normejuridice. speciale,„Aciele normative generale se aplic ă pe întreg teritoriul Republicii ,
în practică pot apărea cazuri pentru aăror c soluţionare, dat fiind specificul lor, Moldova şi se extind asupra.tuturor ţilor,
salaria indiferent de condiţiile şi caracterul
nu sînt suficient de clare prevederile legii. muncii subiectelor încadrateîn muncă. Actele normative speciale au menirea de
întrucît judecătorul este obligatăsdea o soluţie, urmează să se conformeze a ajusta normele juridice generale la condi ţiile de munc ă specifice, la subiectele
principiilor fundamentale ale dreptului ori principiilor generale ale ramurii sau concrete.
instituţiei juridiceîn cauză, precum şi conştiinţei lui juridice. Dar ho ţărîrea Pentru asigurarea eficien ţei actelor normative de munc ă, realizării obiectivului
judecătoreascăar&putere normativ ă numai pentru un caz concret.şiDe constituie lor, este deosebit de important a stabili cadrul lor ţiune de acîn timp, spaţiu şi
o formă riguroasă şi sistematică de cunoaştere a efectului juridic în ansamblu, asupra categoriilor de muncitori, cu alte cuvinte, a defini şi modalităţile
principiile
ştiinţa juridică nu reprezint ă o sursă de drept. de determinare a cadrului temporar,ţial spauman de ac ţiune a actelor normative
de muncă.
Acţiunea actelor normative ale dreptului muncii în timp.Pentru actele
§ 2. Acţiun ea actelor norm ative normative-izvoare ale dreptului muncii o mare importan ţă practică o au două
în tim p, spaţiu şi în raport cu momente principale:
categoriile de salariaţi -intrareaîn vigoare a legii;
-încetarea ac ţiunii legii.
Izvoarele dreptului muncii constituie o totalitate de acte normative care Existenţa actului normativ nu coinicide cu durata ţiunii
ac acesteia, iarîn limbaj
reglemeriteaza rela ţiile sociale de munc ă, adică stabilesc drepturile şi obligaţiile juridic, cu faptul de aînfi vigoare, adic ă de a avea eficien ţă juridică. Uneori data
părţilor în raporturile juridice de munc ă. adoptării şi cea a intrării în vigoare îsnt diferite. La felşi după expirarea termenului
Izvoarele dreptului muncii se caracterizeaz ă printr-unşir de particularităţi. acţiunii, actul normativîncetînd să mai acţioneze şi să producă efecte
Prima particularitate const ă în participarea nemijlocit ă (sau prin intermediul juridice,părăseşte cîmpul dreptului pozitiv,ămînînd r doar un act cu valoare
sindicatelor) a salariaţilor la elaborareaşi aplicarea legisla ţiei muncii, deosebit de istorico-documentar ă.
evident acest lucru se manifest ă în procedura elabor ării şi adoptării contractelor
IZVOARELE DREPTULUI MUhui 39
38 CAPITOLUL III
acest act, ac ţionînd pînă la substituirea, modificarea ori completarea luiătre de c
Vorbind de intrarea în vigoare a actului normativ de munc ă se areîn vedere,
conducătorul (proprietarul) întreprinderii.
în principiu, necesitatea aducerii lui la ştinţa cuno cetă ţenilor (salaria ţilor),
Reglementarea timpului de intrare în vigoare a actelor normative din sfera
persoanelor juridice, altor organisme sociale, tuturor celor ţichema să-l respecte. dreptului muncii are o importan ţă esenţială, deoarece din acest moment ele
Ordinea de publicare şi de intrareîn vigoare a legilor pe teritoriul Republicii Moldova urmează a fi realizate, executate etc.îtAt în dreptul muncii,îtcşi în alte ramuri de
este reglementat ă de Legea Republicii Moldova "Cu privire la ordinea drept, la baza ac ţiunii actelor normative în timp se află două principii:
publicării şi intrării în vigoare a actelor juridice" din 7 iulie 1994, legile, 1.Principiul neretroactivit ăţii;
hotărîrile şi alte acte normative ale Republicii Moldova, în termen deşapte zile 2.Aplicarea imediat ă a noii legi.
după adoptarea lor, fiind publicate în limbile rom ână şi rusă în "Monitorul Oficial al Astfel, noile legi din sfera dreptului muncii, precum şi alte acte normative,
Republicii Moldova". Legea nominalizat ă stabileşte ordinea unic ă de intrareîn apreciate ca izvoare ale dreptului muncii, se extind asupra acelor ţiuni şiacrelaţii
vigoare a actelor normative, inclusiv şi a celor din sfera dreptului muncii: juridice generate de intrarea în vigoare a actelor respective. De notat ă sînt
c
1.La data indicat ă în textul actului normativ; anumite excep ţii de la aceste principii.
2.La data publicării actului normativ în "Monitorul Oficial al Republicii Moldova". Problematica referitoare la excep ţiile principiilor aăcut
f în acest sens ăs fie
Actele colectivelor de munc ă - contractele generale tarifare (ramurale) etc. - formulate mai multe teorii: teoria situa ţiilor juridice abstracte şi concrete, teoria
intră în vigoare din momentul semn ării lor de către părţile contractului sau din situaţiilor juridice obiective şi subiective etc, fiecare dintre ele prezent înd unele
ziua indicată în contracte. Termenul deţiune ac a contractelor nu poate dep ăşi trei inconveniente.
ani. încercînd simplificarea numeroaselor probleme abordatei în acest domeniu,
Actele normative locale nu con ţin restricţii privind acţiunea lor temporar ă. m-am referit concis la opinia doctrinarului francez Boris Stark, opinie care
Totuşi, pentru unele categorii de acte normative legisla ţia muncii reglementeaz ă analizează situaţiile apărute în cazul legilor nominalizate ca "ordinare" şi al legilor
acţiuneaactului normativ al muncii în timp. retroactive. Astfel, legea ordinar ă este legea predestinat ă pentru viitor.
Astfel, conformLegii Republicii Moldova "Cu privire la contractul colectiv Dacă după intrareaîn vigoare a legii noi s-a produs o ăfapt juridică sau s-a
de muncă" din 25 februarie 1993, contractul colectiv intr
1 ă în vigoare din încheiat un act juridic, acestea vor intra sub inciden ţa legii ordinare noi. Dac ă
momentul semn ării părţilor (colectivul de munc ă şi administra ţia) sau din ziua o situaţie juridică s-a realizatîn întregime aplic îndu-se conţinutul legii vechi,
indicată în contractul colectiv. Acest contractîncheie se pe un termen deînă p la noua lege ordinar ă nu se va putea aplica.
3 ani. După expirarea termenului contractului colectiv acesta ţioneaz
ac ă pînă Există, însă, şi un alt caz care provoac ă anumite consecin ţe. Este vorba
atunci, cînd părţile încheie un nou contract sau îl modifică, completeaz ă pe cel de anumite situa ţii juridice, care se deruleaz ă într-o perioad ă mai mult sau mai
vechi. în cazul substituirii proprietarului patrimoniului organiza ţiei, întreprinderii, puţin îndelungată şi îii acest ăstimp r apar legi ordinare noi, care modific ă
instituţiei, contractul colectiv ţioneaz
ac ă timp de trei luni de zile. dispoziţiile legii anterioare.
La celelalte categorii de contracteţioneaz ac ă o regulă generală: acestea intr înd în opinia enun ţată, referitoare la teoriile moderne, constat ăm prezenţa
în vigoare din momentul semn ării lor de către părţi, termenul lor de ac ţiune fiind, unei reguli generale, care poate avea excep ţii.
de asemenea, stabilit deătre c părţi, ori acţionînd pînă la adoptarea noului Potrivit regulii generale, noua lege se ăaplic
imediat situa ţiilor în curs de
contract colectiv. Actele normative locale cu caracter individual (ordinuldesfă şurare, indiferent de dispozi ţiile legilor anterioare, aplicabile în momentul
conducătoruluide organiza ţie) intră în vigoare din momentul semn ării lui sau din formării sau gener ării acestora, dar numai pentru ţiile,
situa care se vor derula
ziua indicată în după intrareaîn vigoare a noilor legi ordinare. Nu putem vorbi în asemenea caz
de o aplicare retroactiv ă a legii noi.
' Monitorul Parlamentului al Republicii Moldova, nr.51993/123.
40 C A P IT O L U L III

Excepţiile acestei reguli Retroactivitatea legii (ceea ce


generale se refer ă la efectele înseamnă extinderea efectelor
contractelor de munc ă (fie legii noi asupra faptelor
individuale sau colective) sub anterioare, "retro" în - urmă),
imperiul unor legi anterioare, se aplică în următoarele cazuri:
efecte ce se producdupă a. Legea penal ă poate fi mai
intrarea în vigoare a noilor legi favorabilă sau mai bl îndă. O
ordinare, care modific ă efectele concepţie umană,
respective.Explicaţia constă în ce permite persoanei, care a
faptul că părţile (administra ţia, comis o infrac ţiune sub efectul
colectivul de munc ă etc.) la unei legi vechi, ă-is
încheierea contractului de fie substituit ă prin o lege nou ă,
muncă au avut în vedere pe acea care stabile şte o
efectele pe care legileîn pedeapsă mai îndă
bl
vigoare le stabileau pentru acel pentru fapta ăyîrşită.
s
contract şi dacă în cursul b. Legile interpretative.
derulării acestui con tract s-ar Retroactivitatea legilor
aplica noua lege, care modific ă interpretative în sensul ăc
acele efecte, arînsemna ă s se prevederile lor se aplic ă din data
atribuie părţilor o altă voinţă, intrării în vigoare a legii pe care
decît cea pe care au manifestat- o ă,
interpreteaz
o. este firească şi logică, deoarece
Constatăm, deci, un caz de scopul const ă în a explica
supravieţuire a legii vechiîn sensul exact al legii
sensul ă c , deşi abrogată, interpretate, sens ce urmeaz ă a-
continuă aplicarea ei înă p cînd i fi atribuit la intrarea ei 11
efectele contractuluiîncheiat se vigoare.
consumă. Prin urmare, în c. Cîrjd actul normativ
asemenea cazuri nu- şi găseşte prevedeîn mod expres aplicarea
aplicare regula generală. în acest unor aspecte interne
caz am avut de a face cu sau stabile şte data intr ării în
ă, ca
retroactivitatea legii atribuit vigoare a lor, anticipat datei
excepţie, de la principiulaplicării adoptării lui. La o
imediate a legii noi. asemenea m ăsură se recurge
O altă excepţie de la foarte prudentşi excepţional
principiul ăţii
neretroactivit pentru a nu leza
legilor este retroactivitatea. desfă şurarea normală a
relaţiilor sociale, de asemenea, IZ V O A R E L E D R E P T U LU I M U N C II 41
nu se va admite o Conceptul prin care se exprim ă
prevedere, care ar leza încetarea ac ţiunii actului
drepturile şi interesele legitime normativ, poart ă denumirea de
ale cetă ţenilor. abrogare. Abrogarea poate fi:
în sfera dreptului muncii se expresă şi tacită (implicită).
aplică cel de al treilea caz de Deosebim dou ă tipuri de
retroactivitate. Un moment abrogare expres ă:
important - retroactivitatea legii 1.Directă, atunci îcnd noul
are loc numai dac ă ea se act normativ prevede în mod
menţionează în mod expresîn expres şi direct abrogarea
textul actului normativ (fie lege, unui act normativ integral sau
regulament etc). anumite articole din actul
Odată ce actele normative normativ vechi.
din sfera dreptului muncii ăintr 2.Indirectă, atunci cînd noul
în vigoare, eleacţionează o act normativ ă
limiteaz
perioadă anumită de timp fie
abrogarea actului normativ
determinată, fie nedeterminat ă.
sau unele prevederi ale lui,
Deci, o problemă nu mai puţin
fără a indica actul sau
importantă este încetarea
articolele respective.
acţiunii actelor normative.
Abrogarea tacită sau
implicită are loc atunci, înd c
noul act normativ nu con ţine
o prevedere expres ă de
abrogare, dar reglementarea
pe care o cuprinde se
îndepărtează şi se
deosebeşte atît de mult de
reglementările din actele
normative vechi, încît
acestea nu se mai pot aplica
şi, deci, se consider ă că
legiuitorul Ie-a abrogat
implicit.
Toate aceste modalit ăţi de
ieşire din vigoare înt
s
specificeşi dreptului muncii.
Acţuinea actelor normative noţiunea de teritoriu. Astfel, prin
ale dreptului munciiîn spaţiu teritoriul Republicii Moldova
este studiat ă ţinînd cont de concepem ămîntul, p apele,
principiul teritorial. Ea este inclusiv şi teritoriul ambasadelor,
condiţionată de competen ţa misiunilor diplomatice, oficiilor
teritorială a organului de stat consulare, aeronavelor şi
emitent, îct şi a organului local transportului maritim. Deci,
emitent. Astfel legile, alte acte observăm că actele normative
normative, ce cuprind din sfera dreptului muncii se
reglementări din sfera dreptului extind şi pe teritoriul
muncii, au acela şi efect pe ambasadelor, misiunilor
întregul teritoriu al Republicii diplomatice etc.
Moldova. Reieşind din. faptul ăc
Legile, alte acte normative principiul teritorial nu este
locale, se aplic ă numaiîn limitele absolut şi că necesitatea
unităţii teritorial-
administrative menţinerii şi dezvoltării unor
date. O trăsătură caracteristic ă relaţii politice, economice, social-
actelor normative locale despre culturale între state au creat în
muncă constă în faptul că ele se decursul istoriei anumite excep ţii
extind pe teritoriul unei anumite din acest principiuşi anume:
organizaţii, de exemplu, excepţiile extrateritoriale, conform
prevederile contractului colectiv cărora în anumite condi ţii pe
de muncă se extind numai pe teritoriul Republicii Moldova
teritoriul, unde acest contract există unele persoaneşi unele
colectiv îşi desfăşoară locuri (reprezentanţe
activitatea de munc ă. diplomatice, ţii,
delega
Un alt moment important ambasade, nave str ăine) asupra
privind ţiunea
ac actelor cărora nu se aplic ă în anumite
normative în spaţiu ţine de limite actele nor-
42 C A P IT O L U L III IZ V O A R E L E D R E P T U L U I M U N C II 43

mative ale statului nostru, putem spune ă şicprevederile legisla


ţiei munciiîn vigoarenu Diferenţierea normelor de drept al muncii ădup categoriile de muncitori
se aplică pi; teritoriile sus-numite şi asupra persoanelor date. presupune nu numai acordarea de drepturi suplimentare, privilegii. în multe cazurio
Conform teoriei, care sus ţine suprema ţia dreptului interna ţional asupra celui astfel de diferen ţiere este stabilit
ă de necesitatea de a spori cerin ţele pentru
intern, şi articolului 5 din Codul Muncii al Republicii Moldova, putem spune, ă c exercitarea obliga ţiilor de munc
ă (exemplu, pentru muncitorii din transport este
dacă prin contractul sau acordul de munc ă internaţional, la care a aderat Republica stabilită o răspundere mai drastică pentru încălcările cu privire la legisla
ţia dreptului
Moldova sînt stabilite alte prevederi, dec ît cele pe care le conţin în legislaţia munciia muncii). Aşa, de exemplu, art.263 din Codul Muncii prevede temeiurile suplimentare
Republicii Moldova, se aplic ă prevederile contractului, acordului interna ţional. pentru încetarea contractului individual de munc ă al unor categorii de salaria ţi în
Totodată, unele acte normative de munc ă ale Republicii Moldova se extind anumite condi ţii (conducători de întreprinderi, adjuncţii acestora, lucrători care
asupra cetăţenilor angaja ţi în acordurile interna ţionale din sfera emigra ţiunii externe dirijează nemijlocit valoriăneşti,
b educatori etc).
de muncă.
Acţiunea actelor normative ale dreptului muncii asupra categoriilor de muncitori.
Legislaţia muncii în vigoare din Republica Moldova, ădup cum se ştie,
caracterizeaz ă principiul unit
ăţii şi diferenţierii, din care reieseăcnormele de drept
din sfera dreptului muncii se divizeaz ă în două mari grupe:
1.Norme generale, care se extind asupra tuturor muncitorilor ţiangaja în muncă.
2.Norme speciale, care se extind asupra diferitelor categorii de muncitori
(femei, minori, persoaneîncadrate în ramuri separate ale economiei
naţionale, lucrători din sfera bugetului, persoane angajate laărilucr grele şi
nocive, lucrători temporarişi sezonieri etc).
Diferenţierea legislaţiei muncii dup ă categoriile de muncitori se exprim ă obiectiv
fie în delimitarea diferitelor capitole din Codul Muncii al Republicii Moldova
(exemplu, capitolul XI - Munca femeilor; Capitolul XII - Munca tineretului), fie sub
formă de capitole generale.
Codul Muncii al Republicii Moldova este izvorul de ă cebazreglementeaz ă
relaţiile sociale din sfera dreptului muncii. Codul Muncii este unicul act normativ ce
cuprinde diferen ţierea tuturor categoriilor de muncitori, stabilind drepturile,
obligaţiile şi înlesnirile acestora.
Conţinutul concret al diferen ţierii după categoriile de muncitori se caracterizeaz ă
prin faptul ăc acestor categorii prin intermediul normelor speciale li se stabilesc:
1 .Modul deosebit de angajare în muncă şi de concediere spre deosebire cel de
general;
2.Particularit ăţile de reglareşi stabilirea timpului de munc ă, odihnă;
3.înlesnirileşi privilegiile la remunerarea muncii;
4. Răspunderea material ă şi disciplinară sporită etc.
45
44 legislaţia muncii. Aceste drepturi şi obligaţii se numesc statutare. Subiectele
dreptului munciiîn dependen ţ ă de funcţia exercitat ă posedă un anumit statut
CAPITOLULIV. SUBIECTELE DREPTULUI MUNCII juridic.
Garantarea drepturilor statutare şi răspunderea pentru îndeplinirea ne
§ 1. Noţiuneaşi clasificarea subiectelor dreptului muncii obligaţiilor asumate, fiind categorii juridice, se exprim ă în formă de norme juridice,
norme permisive (ac ţiunile libere ale subiectelor privind realizarea drepturilor O lor).
Ca subiecte de drept ştiinţa juridică îi recunoaşte pe acei participan ţi ai relaţiilor
altă categorie de norme - aplicarea sanc ţiunilor în cazul ne îndeplinirii sau
sociale, care conform legisla ţiei în vigoare posed ă drepturi subiectiveşi obligaţii
îndeplinirii necorespunz ătoare a obliga ţiilor de serviciu.
corespunzătoare. Statutul juridic al subiectelor dreptului muncii deriveaz ă de la o categorie la
Fiecare ramur ă de drept se caracterizeaz ă printr-un cerc propriu de subiecte, alta şi prin volumulşi conţinutul lor specific. Prin urmare, fiecare categorie de
care, de înd
r cu obiectulşi metoda de reglementare, determin ă specificul ramurii subiecte ale dreptului muncii posed ă un statut juridic specific.
date în sistemul de drept. în condiţiile trecerii la rela ţiile de piaţă dreptului munciiîi Categoriile de subiecte, la îndul
r lor, se clasific ă în subcategorii mai mici,
sînt caracteristice,întîi de toate, subiectele care particip ă nemijlocit la func ţionarea posedînd calită ţi specifice, pozi ţii juridice diverse. Exemplu, ăţenii, cet subiecte
pieţei muncii, aplicarea şi organizarea proceselor de munc ă. ale dreptului muncii, pot ărea ap ca salaria ţi şi patroni. Salaria ţii, la rîndul lor, se
Subiecte ale dreptului muncii înt:s cetă ţenii, capabili de munc ă, salariaţii, clasifică în: lucrători, funcţionari, tineri speciali şti, pensionari-angaja ţi etc.
organizaţiile, colectivele de munc ă, comitetele sindicale, alte organe, ce reprezint ă Organizaţiile apar în calitate de: organiza ţii de stat, organiza ţii cooperatisteşi
drepturile şi interesele salaria ţilor. Subiectele dreptului muncii conform legisla ţiei private.
posedă calită ţi specifice: statutul juridic acord ă posibilitatea la diferite raporturi în dependen ţă de caracterul drepturilor subiective şi obligaţiilor deosebim dou ă
juridice, determin ă situaţia juridică a subiectelor participante la ţiile rela sociale, şi special.
tipuri de statut juridic: general
reglementate de normele dreptului muncii. Statutul juridic general prevede ă fiecare
c categorie de subiecte ale dreptului
Statutul juridic include urm ătoarele elemente: muncii posed ă drepturişi obligaţii corespunz ătoare.
-dreptul la munc ă şi capacitatea de munc ă a subiectului; Statutul juridic special presupune prevederile statutului general cu referire la
-constatarea drepturilor subiective şi obligaţiilor de către legislaţie; categoriile subiectelor speciale.
-garantarea drepturilor şi obligaţiilor;
-răspunderea subiectului pentru obliga ţiile sale de munc ă. Capacitatea de
muncă este recunoscut ă de legislaţie ca calitate esen ţială a § 2. Categoriile de subiecte ale dreptului muncii
subiectului dreptului muncii, concomitentîndeplinirea cu unor condi ţii (atingerea
Cetăţenii ■ subiecte ale dreptului muncii. Cetăţenilor, ca subiecte ale
unei vîrste anumite de ătre c cetă ţean, autogestiunea organiza ţiilor, organizarea
şi răspîndite categorii. Legisla
dreptului muncii, li se atribuie cele mai numeroase ţia
preponderent ă a colectivelor de munc ă) şi pot deveni subiecte ale unor raporturi
muncii deosebe şte trei categorii de cet
ăţeni ca subiecte ale dreptului muncii:
juridice de munc ă concrete, dob îndindu-şi drepturişi asumîndu-şi obligaţii.
1.persoane angajate în cîmpul muncii (salaria
ţii);
Capacitatea de munc ă prezintă aptitudinea cet ăţenilor, organiza ţiilor,
2.funcţionarii;
colectivelor de munc ă, ca prin ac ţiunile lor ă s -şi dobîndească drepturi subiective,
ători, membri ai asocia
3.proprietarii-lucr ţiilor, societăţilor pe acţiuni etc.
să-şi asume obliga ţii, astfel gener înd anumite raporturi juridice de munc ă. Drepturileşi
Ca subiecte ale dreptului munciiăţenii,
cet în mod obligatoriu, trebuieă sposede
obligaţiile subiective, decurg înd ulterior din lege, reprezint ă statutul juridic al
ă de muncă. Capacitatea real
capacitatea real ă de muncă nu apare odat ă cu
subiectelor dreptului muncii. De obicei, înt fixate
s în actele normative privind
46 C A P IT O L UIV
L
S U B IE C TE LE D R E P TU LU I M U N C II
naşterea omului, ci concomitent cu dezvoltarea intelectului, cu primele deprinderi 4/

elementare în - al patrulea an deviat ă al copilului. Dezvoltarea ei ulterioar ă depinde antreprenor concepem exercitarea activit ăţii independente deătre c cetă ţeni
de evoluarea aptitudinilor intelectuale, antrenarea ă afizic
organismului. Legisla ţia cu scopul angaj ării forţei de muncă şi obţinerii venitului.
muncii nu consider ă cetăţenii ca subiecte ale dreptului muncii din momentulţiei apari Activitatea de antreprenoriat poate fi realizat ă sub două forme:
capacită ţii reale de munc ă, ci din momentul apari ţiei capacităţii de muncă ca , 1.de înşişi proprietarii bunurilor;
categorie juridică. Această calitate este recunoscut ă atunci, cînd cetă ţenii participă 2.subiectul, gestionarii bunurilor proprietarului, cu dreptul de administrare.
independent lei diferite raporturi juridice de munc ă, conştientizînd acţiunile săvîrşite. Relaţiile dintre antreprenor şi proprietarul bunurilorînts reglementate de
Capacitatea de munc ă apare la atingereaîrsteiv de 15 ani (v îrsta minimă a conţinutul contractului, ce cuprinde obliga ţii reciproce, condi ţiile de exploatare a
persoanelor angajate în cîmpul muncii). Pentru angajarea în cîmpul muncii a elevilor bunurilor, plata arendei, ăspunderea
r materială a ambelor ăprţi, condiţiile de
din şcolile tehnico-profesionaleînts stabilite condi ţii speciale. Elevii, care au atins modificareşi reziliere a contractului. Proprietarul bunuriloră dup încheierea
vîrsta de 14 ani, au posibilitatea de a se angaja în cîmpul muncii la o munc ă contractului cu gestionarul antreprenorului nu are dreptul de a interveni în activitatea
uşoară, în timpul vacan ţelor de lung ă durată cu acordul ărinţilor,p tutorelui acestuia, cu excep ţia cazurilor, prev ăzute de contract şi de legislaţie.
sau curatorului. Capacitatea de munc ă a cetă ţeanului se caracterizeaz ă prin Competenţa antreprenorului: selec ţionarea cadrelor, organizarea şi
două criterii: criteriul îrstei
v şi criteriul volitiv. Natura juridic ă a criteriului de îrsta
v remunerarea muncii, asigurarea disciplinei muncii.
constă în faptul că odată cu atingerea anumiteiîrste v cetă ţeanul are posibilitatea O altă categorie de subiecte ale dreptului muncii o constituie ăţenii,
cet
de a se angaja în cîmpul muncii.în relaţiile de munc ă, capacitatea de munc ăa care practic ă activitatea colectiv ă de antreprenoriatşi proprietarii - lucr ători.
cetăţeanuluise află la un nivel cu capacitatea de exerci ţiu civilă (persoanele, Vorbind despre capacitatea de munc ă a acestei categorii de subiecte, putem
care au atinsvîrsta de 18 ani),în ce priveşte protecţia muncii, timpul de munc ă menţiona faptul că aceasta,în mare măsură, este asemănătoare cu capacitatea
şi de odihnă, ei beneficiază de anumiteînlesnirişi privilegii. de exerciţiu, reglementat ă de dreptul civil.
ă cum am men
Al doilea criteriu, dup ţionat, este criteriul volitiv. Nu pot fi subiecte O altă categorie juridic ă, caracteristic ă subiectelor dreptului muncii, o constituie
ale dreptului muncii cet ăţenii recunoscu ţi de către instanţa de judecat ă incapabili drepturileşi obligaţiile lor statutare.
de muncă. în urma deprim ărilor puternice ale capacit ăţilor intelectuale, ace şti Aici se refer ă: dreptul la munc ă, realizat concomitent cu încheierea contractelor
cetăţeni nu sînt în stare ă s conştientizeze ac ţiunile săvîrşite. Conţinutul de plasareîn cîmpul muncii la diferite întreprinderi, institu
ţii, organizaţii; dreptul la
capacită ţii de muncă al cetă ţenilor depindeîn mare măsură de posibilit ăţile şi remunerarea muncii; dreptul la odihn ă în conformitate cu legisla ţia, ce
capcită ţile lorde muncă, precumşi de starea ănătăţii.s reglementeaz ă timpul de odihn ă şi plata concediilor; dreptul la munc ă în condiţii
Constituţia Republicii Moldova asigur ă tuturor cetăţenilor dreptul la alegerea favorabile ăs nătăţii; dreptul la preg ătirea profesional ă gratuită; dreptul de a
liberă a profesiei, la condi ţii echitabileşi satisfăcătoare de munc ă, precumşi întemeia şi a adera la sindicate; dreptul la asigurarea material ă în cazul
la protecţia împotriva şomajului. Limitarea capacit ăţii de munc ă e posibilă accidentelorîn cîmpul munciişi pierderea capacit ăţii de muncă; obligaţia
numai în cazurile prev ăzute de lege. Limitarea capacit ăţii de muncă poate fi respectării disciplineide muncă; obligaţia de a executa normele de munc ă.
efectuată partjal şi temporar. Este interzis ă limitarea capacit ăţilor de munc ă Aceste drepturişi obligaţii se referă la toţi salariaţii - subiecte ale dreptului
deplină sau de lung ă durată. muncii. Con ţinutul drepturilorşi obligaţiilor exprimă posibilitatea juridic ă a
Odată cu trecerea la economia de ţă piao mare importan ţă în domeniul cetăţenilor: a ac ţiona, a pretinde, arevendica, a profita de anumite bunuri, a
dreptului muncii o are capacitatea de munc ă a antreprenorilor. Dreptul la satisface interesele şi necesităţile altorsubiecte.
activitatea deantreprenoriat se ofer ă tuturor cet ăţenilor capabili de munc ă. Legislaţia Moldovei,începînd cu anul 1990, contribuie la reglementarea
Prin activitatea de intensivă privind drepturile şi obligaţiile antreprenorilor, func ţionarilor.
S U BIE C T ELE D RE PT U LUI M U NC II 49
4 8________________________________________________C A P IT O L UIV
L ţinutului metodelor de realizare, garan
Conform con ţiile drepturilor salariatului
Fiecare subiect, care practic ă activitatea de antreprenor, dob îndeşte dreptul se divizează în:
de a creaşi conduce antreprenoriatul - ca institu ţie aparte, de aîncheia diferite 1.garanţii juridico-materiale;
contracte cu diverse întreprinderi, de a forma independent programul de producere, 2.garanţii de apărare a dreptului respectiv.
de a stabili preţurile, călăuzindu-se de legisla ţia în vigoare, de a angaja şi concedia Garanţiile în unele cazuri previn încălcarea drepturilor la munc ă de către
lucrători, de a administra (gestiona) veniturile întreprinderii, contractele, statutele subiectele obligate; în alte cazuri determin ă limitele acţiunilor persoanelor obli -
întreprinderii, de a crea sindicate, asocia ţii, de a se adresaîn judecată în scopul gate, în al treilea înd,
r asigură posibilitatea atac ării la timp a ac ţiunilor privind
soluţionării unor litigii. încălcarea drepturilor indicate, în al patrulea înd, r asigură compensarea
Noul proiect al Codului Muncii al Republicii Moldova prevede noi ări; complet prejudiciului material, cauzat prin încălcarea lor, din contul persoanelor vinovate.
a)funcţionarii au dreptul de încheiaa şi rezilia contracte colective de munc ă O trăsătură caracteristic ă garanţiilor juridice de realizare a drepturilor de munc ăa
cu salariaţii; de a încheia contracte colective de munc ă; de a adopta diferite salariatului o constituie participarea în aceste cazuri a colectivelor de munc ă şi
acte normative la nivelul întreprinderii lor, obligatorii pentru salaria ţii sindicatelor, reprezentan ţi legali ai drepturilor şi intereselor salariaţilor.
organizaţiei; de a efectua anumiteînlesniri şi schimbări materiale La garanţiile tipice de realizare a dreptului la munc ă a cetă ţeanului se refer ă
salariaţilor cu atitudineaconştiincioasă faţă de muncă; de a solicita normele, care reglementeaz ă activitatea burselor muncii. Aceste organeă ajut
salariaţilor respectarea regulilorterne in de munc ă şi a celor prev ăzute de persoanele (cet ăţenii) în problemele angaj ării la muncă. Acordă ajutorîn alegerea
contract; în caz de ăsvîrşire a abaterilordisciplinare de ătre c salariat, lucruluiîn conformitate cu specialitatea, calificarea, pe care o ăposed şi propria
funcţionarul esteîn drept să-i aplice sanc ţiuni disciplinare; dorinţă, întemeiată pe informaţia despre necesit ăţile de cadre aîntreprinderilor,
b)funcţionarul este obligat de a respecta legisla ţia muncii, condiţiile contractului aplică, în limitele competen ţei sale, măsuri pentru angajarea cet ăţeanului la lucru.
colectiv de munc ă; contractele de munc ă cu salariaţii; de a asigura condi ţii Garanţiile de apărare a drepturilor cet ăţenilor la munc ă sînt asigurate de
favorabile de munc ă, de a supraveghea respectarea normelor de drept în normele, ce stabilesc interdic ţia refuzului ne întemeiatîn angajarea cet ăţenilor la
cadrul organiza ţiei; de a asigura salaria ţii cu surseşi materiale necesare muncă, posibilităţii transferării la altă muncă, ca regulă, numai cu acordul
muncii respec tive; de a efectua în întregime retribuirea muncii; de a comunica muncitorului, limitării concedierii salaria ţilor din iniţiativa administraţiei (patronului)
informaţii complete vizînd încheierea contractelor colective de munc ă şi a în baza temeiurilor prev ăzute de lege. Func ţia de garantare a ap ărării dreptului la
controlaîndeplinirea lor. muncă este îndeplinită de normele, ce prev ăd posibilitatea salaria ţilor de a se
Drepturileşi obligaţiile patronuluiîn relaţiile de munc ă cu salariatul înt s adresaîn organele de solu ţionare a 42 litigiilor de munc ă, precumşi în alte
îndeplinite, de regul ă, de către conducători (director, pre şedinte etc), care organepentru apărarea şi restabilirea drepturilorîncălcate.
activează în conformitate cu legea, alte acte normative şi documente de constituire, De menţionat că legislaţia în vigoare prevede nu numai garan ţiile de drept ale
precumşi cu contractul de munc ă încheiat. salariaţilor, darşi garanţiile de dreptşi de activitate ale patronilor-
întreprinzători,
De rînd cu capacitatea de munc ă, drepturileşi obligaţiile statutare, un ele - precum şi ale ători.
proprietarilor-lucr Asemenea ţie
situa rezultă din
ment necesar ce determin ă statutul juridic al salaria ţilor este, dup ă cum ştim, necesitateaasigurării echită ţii subiectelor pe pia
ţa de muncă.
garanţia drepturilor lor. Prin garan ţii juridice se concep mijloacele organiza ţional- Printre garan ţiile enumerate un loc important
îl deţin: dreptul egal de acces pe
juridice, determinate de legisla ţia în vigoare, prin intermediul ărora
c se asigur ă piaţă a subiectelor activităţii de antreprenoriat la resursele materiale, financiare,
realizarea drepturilor subiective. Fiind exprimate în normele de drept, garan ţiile de muncă, informativeşi naturale, condi ţii legale ale activit
ăţii lor indiferent de
juridice, fie ăc contribuie la activitatea optimal ă a libertăţii salariaţilor privind tipul şi formele juridice, nepermiterea refuzuluiînregistrare
de pe motive ţionale
ira
înfăptuirea atribu ţiilor (funcţiilor) lor, fie ăc influenţează persoanele obligate
(avertizarea cu sanc ţiuni) în vedereaîndeplinirii cerin ţelor subiectuluiîmputernicit.
5 0________________________ _______________________C A P IT O L UIV
L S UB IE C TE LE DR EP TU LU I M UN CII 51

(inacceptarea discrimin ării), apărarea drepturilorşi intereselor subiectelor activit ăţii


ă prin mai multe sanc
rareori se asigur ţiuni normative, care de fapt revin diferitelor
de antreprenoriat, care îşi desfă şoară activitatea pe teritoriul Republicii Moldova,
ramuri. Exemplu: antreprenorul poart ă răspundere pentru îndeplinirea
ăine în temeiul contractelor interna
altor state str ţionale, neadmiterea descrim înării
necorespunz ătoare a contractelor
încheiate (se includ
şi contractele de muncă),
din partea organelor de stat şi persoanelor cu func ţii de răspundere, alegerea
încălcarea drepturilor de proprietate ale celorlalte subiecte, poluarea mediului
liberă de către antreprenor a sferei de activitate în limitele prev ăzute de legisla ţie
înconjurător, încălcareaa legisla
ţiei antimonopoliste, nerespectarea condiţiilor
şi contractulîncheiat, posibilitatea asigur ării riscului de antreprenor al societ ăţilor
nocive de munc ă, realizarea produc
ţiei consumatorilor ceăuneaz
d ă muncii,
de asigurare.
sănătăţii lor.
Elementul definitiv al con ţinutului statutului juridic al ăţenilor,
cet ca subiecte ai
dreptuluiTnuncii, esteăspunderea
r pentru realizarea oblilga ţiilor lor. Organizaţia ■ subiect al dreptului muncii Organizaţiilor li se atribuie statutul
Interesele dezvolt ării economiei de pia ţă în Moldova necesit ă nu numai de subiect al dreptului muncii din necesitateaăşurării desf activităţii de muncă şi
folosireaefectivă de către cetă ţeni a drepturilorşi obligaţiilor în sfera muncii, dar de antreprenoriat pentru a asigura persoanele fizice cu loc de lucru,
şi sporirea răspunderii pentru obliga ţiile asumate.în practică asemenea salarizîndu-i şi asigurîndu-le condi ţii normale de munc ă. Pentru realizarea acestei
răspundere asubiectelor dreptului muncii se manifest ă prin două forme: activită ţi organizaţiile trebuie ăs posede calitatea de subiect de drept,ţinutul con
a)pozitivă; căreia este determinat de scopurile şi problemele stabilite la crearea lor, fiind
b)negativă. consfinţite în statutele acestora. Organiza ţiile din Republica Moldova se creeaz ă
Răspunderea pozitiv ă este ăr punderea pentruîndeplinirea colectiv ă a în baza diverselor forme de proprietate şi apar, de regul ă, în calitate de ofertan ţi
obligaţiilor prezenteşi viitoare de ătre c subiect. ai lucruluiîn dreptul muncii.
Răspunderea negativ ă - răspunderea pentru îndeplinirea necorespunz ătoare Prin organiza ţie concepem un subiect independent, creat în baza legii stabilite
a obligaţiilor din trecut. pentru întrunirea muncitorilor, producerea bunurilor, executarea unor ări şilucr
Consolidareaîn actele normative a obliga ţiilor salariatuluişi patronilor- oferirea unor servicii în scopul satisfacerii necesit ăţilor publiceşi obţinerii venitului.
întreprinzători presupune responsabilitatea pentru îndeplinirea lor. Aceasta este în dreptul muncii prin termenul "asigur ător cu loc de munc ă" se concepe o
nu numai ăspundere
r moral ă, dar şi juridică, reieşind din cerinţele normelor juridice, organizaţie, care apare pe pia ţa munciiîn calitate de subiect, care ofer ă un loc de
determină conduita subiectelor în prezentşi viitor. muncă şi organizeaz ă munca muncitorului. Ca subiect al dreptului muncii
Răspunderea retrospectiv ă constă în aceea, ă c subiectul dreptului muncii organizaţia cooperatist ă, de regul ă, este o persoan ă juridică, deoarece
-persoana, pentruîncălcarea obliga ţiilor ei, este constr însă să suporte urm ări încheie contracte de munc ă cu salaria ţii. Persoana juridic ă prezintă o
nedorite, prev ăzute de sanc ţiunile normelor de drept. Scopul de ăbaz al acesteia organizaţie, unde lucrează persoane fizice conform condi ţiilor contractului de
este preîntîmpinarea. Aceasta se explic ă prin faptul ăc posibilitatea aplic ării muncă. în conformitatecu legislaţia civilă a Republicii Moldova persoanele
sancţiunii respective serve şte ca mijloc de stimulare pentru subiect (persoan ă) juridice pot ap ărea atît în rolul de organiza ţii comerciale, îtc şi necomerciale.
întru realizarea calitativ
ă a obligaţiilor lui. O atare form ă a răspunderii negative Primele au ca scop final dob îndireaunui venit, celelalte urm ăresc alte scopuri.
sau retrospective are şi o anumită orientare spre viitor, caracteriz îndu-se prin Organizaţiile comerciale se pot crea şi în formă de societăţi, cooperative
trăsături pozitive. de producţie, întreprinderi de stat şi municipale.
Includereaîn statutul juridic, sistemul juridic de drept al subiectelor dreptului Organizaţiile necomerciale pot fi create în stilul unor cooperative, societ ăţi
muncii a diferitelor tipuri de ăspundere
r disciplinară, materială, administrativ ă, se religioase, finan ţate de propriile instituţii, fonduri de binefacere sau în alte forme
explică prin faptul ăc respectarea obliga ţiilor statutare a subiectelor indicate neinterzişe de lege. Ele pot desf ăşura activitatea comercial ă numai cît va fi necesar
nu
52 C A P IT O L UIV
L S U B IE C T E L E D R E P T U L U I M U N C II 53
pentru atingerea scopurilor lor. Legislaţia în vigoare leag ă crearea organiza ţiilor, suportă prejudiciile aduse ănătăţii
s şi capacită ţii de muncă a muncitorilor,
ca subiect al dreptului muncii, cu respectarea procedurii de instituire a lor. cauzateprin încălcarea normelor de protec ţie sanitaro-igienice.
O atare constituire este posibil ă, în primul înd,r prin hotărîrea organului Activitatea organiza ţiei încetează odată cu lichidarea ei. Aceasta se
împuternicit,în al doilea înd,
r prin hotărîrea colectivului de munc ă al întreprinderii produce,în primul înd, r prin decizia proprietarului organiza ţiei sau organului
de stat,în al treilea înd,
r în baza separ ării din statutul organizaţiei a unei sau împuternicitde a o crea,în al doilea înd, r prin hotărîrea instanţei de judecat ă,
a mai multor subdiviziuni cu men ţinerea drepturilor de persoan ă juridică. care pronunţă falimentul acesteia. Faptul survine şi în cazul neîndeplinirii unor
Din ziua înregistrării în organul competent organiza ţia se consider ă condiţii stabilitede lege cum ar fi: activitatea, necorespunderea unor documente cu
instituită, atribuindu-şi dreptul de persoan ă juridică. Refuzul de a fiînregistrat legea, hotărîrea vizînd fondarea organiza ţiei. Acestea înt s considerate
poate fi contestat în instanţa de judecat ă. De menţionat, că odată cu consecinţe negative cecondiţionează lichidarea organiza ţiei.
înregistrarea de stat ob ţine dreptul de subiect al dreptului muncii. Această calitate Pentru lichidarea organiza ţiei se constituie o comisie de lichidare din
este determinat ă de 2 criterii:.operativşi patrimonial. reprezentanţi ai persoanei juridice şi organuluiînregistrării de stat. Muncitorilor
în
acest caz li se asigură respectarea drepturilor şi intereselor, prevăzute de legisla
ţia
Criteriul operativ evidenţiază particularit ăţile conţinutului activit ătji
muncii. Organiza ţia-persoană juridică se consider ă lichidată din momentul
organizaţiei ca subiect al dreptului muncii. Acest criteriu
îi atribuieşi posibilitatea
excluderii ei din registrul de stat, în aşa mod îşi pierdeşi dreptul de subiect al
de a efectuaselectareaşi încadrarea cadrelor, de a organiza munca salaria ţilor,
dreptului muncii.
de a le creacondiţii optime pentru o muncă calitativă.
Organizaţiile cooperatiste (cooperativele) - subiecte ale dreptului muncii.
Criteriul patrimonial caracterizeaz ă posibilitatea organiza ţiei de a se achita Organizaţia cooperatist ă este o uniune liber ă a cetă ţenilor, creat ă pentru
cu salariaţii pentru rezultatele muncii lor, altfel vorbind, pentru asigurarea şi desfă şurarea în comun a unei sau altei activit ăţi. Activitatea respectiv ă se
exercitarea activităţii de producţie organizaţia trebuie să posede un poten ţial desfă şoară în baza propriului patrimoniu, caracterizat ă prin independen ţă,
al patrimoniului. autogestionare, autofinan ţare, cointeresarea material ă a membrilor cooperativei.
Din fondul de salarizare se achit ă cu lucrătorii angajaţi pentru munca depus ă, Ca subiecte ale dreptului muncii cooperativeleţioneaz func ă în două direcţii:
se efectueaz ă premierea lucr ătorilor, care s-au eviden ţiat în procesul muncii, -cooperative de produc ţie;
alte plăţi obligatorii, rezultate din rela ţiile obşteşti, reglementate de dreptul -cooperative de consum.
muncii. Organizaţia independent ă îşi determină structura organelor de Primele asigur ă producerea bunurilor,ît cşi prestarea serviciilor cu plat ă
conducereşi cheltuielile pentru întreţinerea lor. pentruorganizaţii, întreprinderi, institu ţii şi cetăţeni.
în acest cazîn rolul de principal subiect de conducere apare proprietarul, care Celelalte satisfac cerin ţele membrilor lor, altor ăţeni cet în deservirea
îşi exercită atr buţiile prin intermediul organelor împuternicite. comercială şi asigurarea persoanelor cu locuin ţă, vile, terenuri, alte servicii.
în ce priveşte sfera relaţiilor de munc ă, organizaţia este în drept să indice Cooperativelepot fi mixte, av înd o dublă activitate. Calitatea de subiect al
modul, sistemul de salarizare,ărimea m salariului pentru muncitori, alte forme de dreptului muncii aacesteia apare din momentul aprob ării statutului
venit. Poate determina concediile suplimentare, ziua incomplet ă de muncă, alte ei.Coopertiva trebuieăsfie constituită din mai mult de 5 membri. Ea devine
stimulenteşi privilegii, fiind stabilite din situa
ţia economică a ei. în plus, ea este subiect al dreptului muncii dup ă înregistrarea la organele justi ţiei. Membru al
obligată să le asigure angaja ţilor condiţii favorabile de munc ă, asigurarea cooperativei poate deveni orice
persoan ă, care a atins îrsta
v de 16 ani, atît al
socială, protecţia muncii, o atmosfer ă sănătoasă ecologică de producţie. cooperativei de produc ţie, cît şi al celei de consum, unde respectivul îşi poate
desf ă şura activitatea de munc ă prin cumul şi în altă organiza ţie, întreprindere.
Organizaţia
54 CAPITOLUL SUBIECTELE DREPTULUI MUNCII 55
IV

Ca subiect al dreptului muncii cooperativa are dreptul de angajare. organizaţiilor sînt legate cu particularit ăţile subiectelor dreptului civil - persoanele
Cooperativele activeaz ă în gospodăria sătească, în construcţii, transport, industrie, juridice.
comerţ, în sfera serviciilor cu plat ă, în alte ramuri de produc ţie. Statutul juridic al Şi într-un caz,şi în altul, pot ăs posede patrimoniul,ă spoarte ăspundere r
cooperativei, ca subiect al dreptului muncii, mai frecvent se realizeaz ă la apariţia materială în mod independent, particip ă în cadrul unor rela ţii cu alte subiecte ale
relaţiilor de munc ă şi organizatorice de conducere, ca urmare a ării forţei de
aplic dreptului, pot fi reclamante ori deferite în judecată. Nu întîmplător subiecte ale
muncă. în acest caz men ţionăm că conducerea cooperativei se efectueaz ă în dreptului muncii, de regul ă, sînt toate organiza ţiile, careîn conformitate cu legisla ţia se
baza autoadministr ării, partrcipării active a membrilor ei la rezolvarea chestiunilor cu confirmă ca persoane juridice.
privire la activitatea cooperativei. Ca subiecte ale dreptului muncii pot şi fiîntreprinderile din cadrul asocia ţiilor,
Organul de conducere a cooperativei este Adunarea general ă a membrilor ei, întreprinderile de firm ă în cadrul unei firme, filialele unor întreprinderiărăf statutde
pentru care se alege un pre şedinte, iarîn cooperativele mai marişi- un consiliude persoană juridică.
conducere. Membrii cooperativei particip ă la adunare cu dreptul de vot. Administraţia întreprinderii- subiect al dreptului muncii. Ca întreprindere
Principalaîmputernicire a cooperativei const ă în dreptul ei de a- şi forma inde - unitară este recunoscut ă o organizaţie comercial ă, care nu are drept de proprietate
pendent propriul colectiv, asigur înd cooperarea, protejarea şi remunerarea muncii, în asupra patrimoniului confirmat ei. Patrimoniul întreprinderi unei unitare este
acest-caz toate veniturile le repartizeaz ă Adunarea general ă a membrilor indivizibilşi nu poate fi divizat în cote conform diferitelor criterii, nici chiar între
cooperativei. Pentru cooperativ ă, ca subiect al dreptului muncii, este specific faptul că muncitori.în cadrul uneiîntreprinderi unitare pot fi create numai întreprinderi destat
selectarea cadrelor este facultativ ă. Aceastaînseamnă că pentru activitateasa şi municipale.
urmează să-şi încadreze, în primul înd, r membrii ei. Numai în cazul lipsei Fiind subiecte ale dreptului muncii, aceste întreprinderi îşi realizează
specialiştilor necesari, urmeaz ă să invite alte persoane, încheind cu ei contracte de împuternicirile prin intermediul organelor lor. Un astfel de organ este consiliul
muncă. întreprinderii, care este confirmat de proprietar sau de organul împuternicit al
Lichidarea cooperativei o decide adunarea membrilor ei. De asemenea, prin proprietarului. No ţiunea de "administra ţie", ca categorie a dreptului muncii, este
hotărîrea acesteia poateăso reorganizeze. Deînd r cu cooperativele, ca subiecte ale concisă, incluzînd în sine totalitatea persoanelor cu func ţii de răspundereşi a
dreptului muncii, pot activa şi alte organiza ţii obşteşti: de partid, tineret, organelor, care exercit ă funcţiile de organizareşi de gestionare a muncii colectivului de
organizaţii ale femeilor. Ca subiecte ale dreptului muncii, ele se manifest ă prin muncă al întreprinderii. Ea include:
angajareaîn muncă a cetă ţenilor prin retribuirea muncii. Pentru toate organiza ţiile, ca -preşedintele administra ţiei întreprinderii;
subiecte ale dreptului muncii, este specific ă tendinţa de a avea statut juridic. -locţiitorii şi ajutorii lui;
Tendinţa respectivă fiind legată de: -specialişti principali;
a)completarea colectivului de munc ă; -şefii secţiilor, direcţiilor;
b)pregătirea profesional ă a cadrelor; -maiştrii superiori;
c)organizareaştiinţifică şi asigurarea muncii; -maiştrii şi persoane,în subordonareaărora c sînt subalterni.
d)asigurarea disciplinei de munc ă; Rolul administra ţiei, ca subiect al dreptului muncii, const ă în aceea, ă c ea
e)asigurareaşi organizarea unui sistem efectiv pentru stimularea muncii, în poate să se prezinte ca organ reprezentativîntreprinderii al şi, de asemenea, ca
dependenţă de toate acestea organiza ţiile au o calitate special
ă de subiect subiect independent în drept. Exemplu,în raporturile juridice de munc ă cu salariaţi
de drept. concreţi se manifest ă ca organ reprezentativ şi nu ca subiect de drept, iar în
Particularităţi e ce determin ă dreptul de subiect al dreptului muncii al
S U B IE C T E L E D R E P T U L U I M U N C II 57
56 C A P IT O L UIV
L
Ca subiect al dreptului muncii "colectivul de munc ă" constituie o asocia ţie de
relaţiile organizaţionale de conducereîncheierea
( unui contract, determinarea
cetăţeni, care particip ă prirt munca lor la activitatea întreprinderiiîn baza unui
condiţiilor de munc ă, introducerea unui sistem de remunare a muncii) ea activeaz ă
contract de munc ă încheiat cu ea. Deînd r cu muncitorii, care exercit ă funcţii
ca subiect de drept independent.
obişnuite, în componen ţa colectivului de munc ă intră şi administra ţia, adică
Funcţiile administra ţiei pot fiîndeplinite de un organ aparte şi de organe
persoanele cu func ţii de ă r spundere, obliga ţia principal ă a cărora este
colegiale, cum înt:
s cîrmuirea, consiliul, care pot exercita ţiile funcadministra ţiei.
dirijarea procesului de munc ă, coordonarea problemelor privind activitatea de
Conducătorul întreprinderii exercit ă atribuţiile de bază. El are un rol important în
producţie. Persoanele cu func ţii de răspundere se includ în colectivul de munc ă,
componenţa administra ţiei ca subiect al dreptului muncii. Pe de o parte, respectivul
întrucît ele încheie cu organiza ţiile contracte de munc ă. în cadrul colectivului
este un lucr ător angajat, iar pe de ăaltparte, activeaz ă în numele
de muncă activează organele acestuia, precum şi organele ob şteşti, create de
întreprinderii,reprezentîndu-i intereseleîn cadrul rela ţiilor de munc ă, publice
el.
etc. Atribuţiile preşedintelui îsnt concretizateîntr-un contract,încheiat la
Astfel colectivul de munc ă nu este o simpl ă grupare de oameni dup ă anumite
momentul angaj ării lui. în acest contract înt ţiile şi
s stipulate drepturile, obliga
indicii, dar o asocia ţie întreagă de munc ă, care dispune de unitate
răspunderea conduc ătorului întreprinderii respectiveîn faţa proprietarului,
organizaţională, organe unice de conducere, activ înd în cadrul unei organiza ţii
patrimoniuluişi colectivului de munc ă, condiţiile de retribuire a muncii, termenul
concreteşi utilizînd munca angaja ţilor.
contractului, condi ţiile concedierii din func ţie. Raportul juridic de munc ă cu
conducătorul se stabile şte pe un termenindicat în contract.înainte de termen Fiind subiect al dreptului muncii, colectivul de ămunc activează la nivelul
poate fi concediatîn modul prev ăzut de legesau contract. Alte persoane din organizaţiei, în general, precum şi la nivelul sec ţiilor, atelierelor, altor subdiviziuni
administraţie - vicepre şedinţii, şefii de secţii, maiştrii, maiştrii superiori înt s structurale. O form ă tipică de organizare a activit ăţii colectivelor de munc ă
desemnaţi şi eliberaţi din funcţie de către preşedinteleîntreprinderii. Brigadierii este Adunarea general ă (conferinţa).
se aleg la adun ările colectivului de brigad ă (prin vot se c ret sau deschis), fiind Colectivul de munc ă, ca subiect al dreptului muncii, fiind o forma ţiune
confirmaţi de preşedinte. Hot ărîrile vicepreşedintelui, şefilor de secţii sînt structurală complexă, pe de o parte, include particularit ăţile statutului juridic al
obligatorii pentru ţitomuncitorii.în anumite cazuri specifice potstabilitefi şi alte organelorşi organizaţiilor care-l constituie, iar, pe deă alt parte, apare ca o
moduri de desemnare, eliberare din ţie funca acestora. uniune social- juridică nouă, cu statut juridic propriu. De aici rezult ă concluzia,
de modul deangajare a salaria ţilor, de activitatea organelor, care formeaz ă
Colectivulde munc ă alorganiza ţiei-subiect aldreptului munci. Trăsătura
structura colectivuluide muncă, de interac ţiunea lor, depinde eficacitatea
caracteristic ă a legislaţiei Republicii Moldova const ă în faptul că ea în ultimii ani
colectivuluiîn genere.
nu prevede participarea activ ă a colectivelor demuncă la viaţa politică,
Astăzi Codul Muncii al Republicii Moldova nu eviden ţiază drepturile concrete
economică şi socială. Plus la acestea, ţiunea no de "colectiv de munc ă"
ale colectivului de munc ă, ca subiect al dreptului muncii. Cu toate acestea, putem
dispare treptat din lexicul leguitorului şi practicii judiciare. Ea nu figureaz ă în
Constituţia RepubliciiMoldova, în alte'acte normative importante. în Codul conchide ă c , indiferent de forma organiza ţional-juridică, colectivul de munc ă de-
Muncii este exclus capitolul "Colectivul de muncă". în locul respectivei noţiuni în cide necesitateaîncheierii contractului colectiv de munc ă cu administra ţia,
legislaţie este utilizat un termennedefinit - "salariaţi". De aceast ă noţiune este examinează şi confirmă procesul acestuia; examineaz ă şi decide chestiunile privind
legată trecerea la economia de piaţă, consolidarea statutului juridic al patronului autogestionarea colectivului de munc ă în conformitate cu statutul întreprinderii,
şi întreprinzătorului pe pia ţa munciişi în sfera socială. O asemenea ignorare a determină lista şi ordinea acord ării privilegiilor muncitorilor din fondul colectivului
noţiunilor în practica creativo-legislativ
ă este neju'stificată atît în plan semantic, de muncă, determină şi reglementeaz ă formele activit ăţii organelor ob şteşti la
cît şi juridic. Fără a afecta aspectul politic al problemeiîn cauză trebuie să avem întreprindere, decide alte chestiuni în conformitate cu contractul colectiv de munc ă.
în vedere faptulăc colectivul de munc ă a fost şi rămîne un subiect al dreptului Adunarea general ă, ca organ suprem al colectivului de munc ă, dispune,în
muncii. principiu, de acela şi cerc deîmputerniciri, caşi colectivul de munc ă. în practică,
58 C A P IT O LUIV
L S U B IE C T E LE D R E P T U LU I M U N C II 59
însă, sfera activit ăţii adunării generale, de obicei, se limiteaz ă la înfăptuirea în cadrul organiza ţiei cărora legea nu le interzice desf ăşurarea grevelor.în scopul
competenţei ei exclusive. Aici se refer ă: decizia chestiunilor vizînd răscumpărarea asigurării materiale a grevei, colectivul de munc ă este în drept să creeze fonduri
patrimoniuluiîntreprinderii; decizia de încheiaa contractul colectiv de munc ă cu speciale din contul cotiza ţiilor benevole ale angaja
ţilor, cetă ţenilor, precumşi fonduri
administraţia întreprinderii, examinarea proiectului acestuia şi împuternicirea speciale de solu ţionare.
organului sindical sau altor organe de a-l semna în numele colectivului de munc ă, Colectivul de munc ă prezintă un subiect independent de drept, învestit cu
alegerea şi rechemarea membrilor din cadrul consiliului întreprinderii, audierea împuternicirea privind autogestiunea, realizat ă în cadrul organiza ţiei concrete.Ca
dărilor de seam ă privind activitatea acestora, ărîrea hot cu privire la declararea subiect autogestionar, colectivul de munc ă participă în cadrul rela ţiilor
grevei. organizaţionale şi de conducereîn comun cu patronul, administra ţia, persoanelecu
Adunarea general ă a colectivului de munc ă este convocat ă în măsura funcţii de răspundere.
necesită ţilor, dar nu mai rar de dou ă ori pe an. Chestiunile viz înd drepturile colectivului de munc ă se includ în contractul
Adunarea se consider ă deliberativă, dacă la ea particip ă 50 la sută plus 1 din ă, ca subiect colectiv de drept, const
colectiv. Astfel, specificul colectivului de munc ă în
ţa - nu mai pu
numărul total al colectivului, iar conferin ţin de 2/3 din delega ţii aleşi. Se realizarea împuternicirilor pe baze democratice. Colectivul de ămunc controlează
consideră aleşi acei delega ţi, pentru care au votat majoritatea membrilor activitatea administra ţiei.
colectivului de munc ă prezenţi la adunare (marea majoritate a delega ţilor Sindicatele ■ subiecte ale dreptului muncii. în Republica Moldova organele
conferinţei). sindicale se prezint ă ca organiza ţii publice benevoleşi independente, care
De rînd cu împuternicirile colectivului de munc ă, ca subiect al dreptului muncii, întrunesc lucr ători cu interese comune conform genului de activitate ît în at
sferade
trebuie de subliniat dreptul acestuia de a participa la ţionarea
solu litigiilor colective de producţie, cît şi în cea social ă.
muncă, aplicînd metodele prev ăzute de legisla ţia Republicii Moldova, inclusiv Sarcina primordial ă a tuturor organelor sindicale, Federa ţiei Sindicatelor
dreptul la grev ă (art.45 din Constitu ţia Republicii Moldova). Independente din Moldova, const ă în apărarea drepturilorşi intereselor legale ale
Actualmenteîn Moldova esteîn vigoare Legea privind solu ţionarea litigiilor muncitorilor, stabilirea echit ăţii socialeşi economiei eficiente. Organele sindicale sînt
colective de munc ă din 24.02.1993,care reglementeaz ă detaliat dreptul prezentate ca subiecte specifice de drept. Statutul lor juridic, ţitconsfin de
colectivului de munc ă la grevă. legislaţie, reglementeaz ă capacitatea de utilizare, de exerciţiu, stabileşte drepturile,
Greva prezint ă o măsură excepţională de soluţionare a litigiului colectiv de libertă ţile, obligaţiile, cît şi garanţiile şi modul de realizare a lor. Peîngă
l acestea,în
muncă. Hotărîrea despre declan şarea grevei se ia la adunarea ătorilor lucr limitele statutului juridic general al organelor sindicale, ţia rezultă, pe de o
legisla
organizaţiei, filialei, reprezentan ţei, dacă cvorumul nu este mai mic de 2/3 din parte, din existen ţa principiului pluralismului în organizareaşi activitatea organelor
numărul membrilor acestui colectiv. ărîrea Hot se consider ă adoptată, dacă pentru ea sindicale, iar pe de ăaltparte, reglementeaz ă statutele organelor sindicale de
au votat nu mai pu ţin de jumătate din membrii prezen ţi la adunare. La aceea şi diferite niveluri,în special, ale organelor sindicale întreprinderilor,
ale organizaţiilor şi
adunare se alege organul, care va conduce greva (comitetul sindical, comitetul de ale organiza ţiilor ramurale. Trecerea la economia deţă,piaprivatizarea
grevă, colectivul de munc ă). Nimeni nu poate fi constr îns de a participa sau de a întreprinderilor contureaz ă funcţia principală a organizaţiilor sindicale din Moldova -
refuza să participe la grevă. Despreînceperea grevei colectivul de munc ă trebuie să apărarea intereselor oamenilor muncii. O metod ă optimă de realizare a func ţiei de
avizeze adunareaîn scris, dar nu maiîrziu t cu 10 zileînainte de declan şarea apărare a intereselor lucr ătorilor devine organizarea parteneriatului juridic formă
-o
grevei. civilizată de interac ţiune între patron, sindicateşi structurile guvernamentale.
De drepte! la grev ă beneficiază acele colective de munc ă, care respect ă Diapazonul activit ăţii de parteneriat a organelor sindicale este diferit,
în dependenţă
procedura stabilită de lege privind solu ţionarea conflictelor de munc ă şi activează
60
61
de situaţia concretă - de la contradic ţii sociale cu patronulînă p la colaborarea
constructivă cu el. Pe îngă l funcţia principală de apărare, organele sindicale CAPITOLULV. STATUTUL JURIDIC AL SINDICATELOR
exercită şi alte funcţii, parte a cărora rezultă nemijlocit din statutele acestora, iar ÎN DREPTUL MUNCII
celelaltefiind dictate de stat.
Legislaţia din Moldova, lu înd în consideraţie caracterul atribu ţiilor exercitate § 1. Noţiune de sindicate. Sarcinile şi funcţiile lor.
de sindicate, accentueaz ă în mod deosebit dezvoltarea statutului lor juridic, ca Reglementarea ă
juridica activit ă ţii sindicatelor
subiecte ale dreptului muncii, deoarece anume aceast ă ramură de drept Sindicatele constituie o form ă organizatoric ă de unire în masă a
reglementeaz ă sfera muncii salariate. salariaţilor conform intereselor lor profesionale. în calitate de fenomen social, ele
E important a men ţiona că statutul juridic al sindicatelor, ca subiecte ale dreptului reprezintă un sistem complex de rela ţii cu caracter internşi extern. Aceste
muncii, se stabile şte mai mult pentru organe şi nu pentru organiza ţii. uniuni sînt cele mai numeroase dintre organiza ţiile obşteşti. în cadrul sistemului
Organele respective, comitetele sindicale ale întreprinderilor (organiza ţiilor) sînt politic al societ ăţii, uniunile sindicale se disting prin sarcinile şi funcţiile
recunoscute ca reprezentan ţi legali ai drepturilor şi intereselor salariaţilor în acele specifice, determinate de statutele lor ărarea - ap drepturilorşi intereselor
relaţii sociale, unde comitetul sindical apare ca subiect al dreptului muncii,angajaţilor. .
reprezentînd interesele colectivului salaria ţilor şi funcţionarilor, membri ai Dreptul salaria ţilor de a întemeia şi a adera la sindicate este reflectat în
sindicatelor.în aceste cazuricomitetul sindical, fieăcîşi realizează drepturile Constituţia Republicii Moldova (art.42). Consfin ţirea dreptului la existen ţă de către
proprii (de exemplu, efectuarea supravegherii protec ţiei muncii), fie-c ă Legea fundamental ă denotă rolul şi importanţa sindicatelor pentru societate.
acţionează în numele colectivului de munc ă (de exemplu, elaborareaşi Apărarea drepturilorşi intereselor salaria ţilor e deosebit de actual ă în etapa
examinarea contractului de munc ă colectiv). contemporan ă. Cu participarea sindicatelor se reglementeaz ă relaţiile de diferite
Art.238 din Codul Muncii consfin ţeşte dreptul general al comitetelor sindicale tipuri de norme sociale: moral ă, etică, drept, tradiţii etc. Aceste norme se clasific ă
de a reprezenta interesele salaria ţilor şi sferele lor de exercitare: produc ţie, muncă, în trei categorii: norme ce nu pot fi reglementate; normele ţinute
conîn actele
trai şi cultură. Anumeîmputernicirile din domeniile respective beneficiaz ă de organelor sindicale; normele con ţinute în alte acte normative.
superioritate comparativ cu toate celelalte. Activitatea sindicatelor e reglementat ă, ca regulă, de normele elaborate de
Urmează a ţine cont de faptulăc reprezentarea intereselor salaria ţilor şi organele de conducere ale sindicatelor. Aceste norme au un caracter juridic. Din
funcţionarilor este concomitent un drept şi o obligaţie a organelor sindicale. ţiilor sociale, la care particip
totalitatea rela ă şi sindicatele, îsnt supuse reglement ării
juridice doar acelea care se impun prin necesit ăţi economice, sociale, politice, de
ordin obiectiv. Normele de drept contribuie la realizareaţiilor funcsindicatelor.
Relaţiile sociale, cu participarea sindicatelor, se reglementeaz ă de normele
juridice în măsura necesit ăţii de asigurareşi garantare a reprezent ării şi
apărării drepturilorşi intereselor salaria ţilor. Reglementarea juridic ă se află în
dependenţă de anumiţi factori: condi ţiile politice, situa
ţia economică, nivelul de
evoluţie a înseşi relaţiilor sociale. Deci, reglementarea juridic ă a relaţiilor
sociale, cu participarea sindicatelor, se face prin mijloace şi procedee specifice
numai sindicatelor, prinintermediul dreptuluişi interferenţa mijloacelor şi
procedeelor juridice şi nejuridice.
Aria şi conţinutul drepturilor sindicatelorînts determinate mai întîi de toate de
scopul creării lor, sarcinile trasate, func
ţiile exercitateşi de situaţia lor în sistemul
62_____________________________________________________CAPITOLUL V STATUTUL JURIDIC AL SINDICATELOR ÎN DREPTUL MUNCII
63
politic. De aceea, statutul juridic al sindicatelor în reglementarea muncii se termen ca pluralismul sindical, adic ă existenţa nu a unui singur sindicat, ci a
determină de stat, cu participarea sindicatelor. Ca urmare, ele contribuie la formarea mai multora, diferite dup ă natura lor.
normelor legislative de activitate şi funcţionare a organelor sindicale. Statutul - ju Al cincilea principiu este considerat legalitatea ăriicre
şi activită ţii sindicatelor,
ridic al sindicatelor este în strînsă legătură cu atribuţiile statutare ale lor. în procesul care reiese din legisla ţia cu privire la sindicate şi Legea cu privire la asocia ţiile
de elaborare a legisla ţiei cu privire la sindicate se ţine seama, cu prioritate, de obşteşti, adoptată la 17.05.1996. '
volumulşi conţinutul competen ţei lor statutare. Statul poate acorda sindicatelor Legislaţia cu privire la sindicate se bazeaz ă pe normele stipulate în Constituţie
doar acele drepturi careă scontribuie la realizarea sarcinilor cuprinse în statutul şi în Codul Muncii, adoptate de organul legislativ şi Guvern.în prezent este remis
lor. Legislaţia dată, fiind aprobat ă, devine obligatorie. Totodat ă statul nu se implic ă spre examinareîn Parlamentul Republicii Moldova proiectul Legii cu privire la
în afacerile interne ale sindicatelor. Ele activeaz ă în conformitate cu propriile sindicate, care are ca scop: stabilirea bazelor de drept pentru crearea sindicatelor,
statute şi nu se supunînregistrării în organele de stat. Dac ă sindicatele decid drepturileşi garanţiile activităţii lor. în sistemul legisla ţiei cu privire la sindicate se
asupra necesit ăţii obţinerii unui statut de persoan ă juridică, atunci ele, ca oricare include şi Legea cu privire la ţiile
organiza ob şteşti din 17.05.1996. Particularit ăţile
alte organiza ţii, se înregistrează la Ministerul Justi ţiei şi se includîn registrul cu privire la crearea, activitatea, reorganizarea şi (sau) lichidarea sindicatelor înts
corespunzător. reglementate de acte normative speciale. ă
Deocamdat Republica Moldova nu a
Astfel se asigur ă independen ţa sindicatelor fa ţă de organele puterii execu- : adoptat legea despre sindicate.
tive, de organele administr ării locale, de patronat, de asocia ţiile, uniunile lor, de Scopul sindicatelor este de a reglementaţiile relasalariaţilor: cu patronii,
partidele politiceşi alte organiza ţii obşteşti, nefiindu-le subordonate sau supuse asociaţiile şi reprezentan ţii lor; cu organele de stat, ale administr ării locale; cu alte
controlului din partea lor. subiecte (de exemplu, în relaţiile patrimoniale, de impozitare).
Independenţa sindicatelor este principiul de ăbaz al activităţii lor garantat prin: ' Baza ă
juridic a activităţii sindicatelor o formeaz ă atît legislaţia cu privire la
-interdicţia de a se amesteca în activitatea sindicatelor, interdic ţie care vizeazăI sindicate; îct şi legislaţia munciiîn ansamblu, ăci c anume ea e folosit ă pentru
apărarea drepturilor şi intereselor salariaţilor.
organele de stat şi persoanele cu func ţii de răspundere;
Legislaţia cu privire la sindicate evolueaz ă, se modific ă în dependen ţ ă de
-independenţa materială; !
dezvoltarea rela ţiilor sociale, la care ele particip ă, în dependen ţă de situaţia so-
-dreptul de a- şi elabora de sine ătător
st propriile statute, dreptul de a le adopta, ;
cial-politică din ţară, extinzîndu-se astfel drepturile ei.
de a-şi determina structura, de a alege organele de conducere;
Actualmente legisla ţia cu privire la sindicate se perfec ţionează în concordan ţă
-interzicerea controlului asupra activit ăţii sindicatelor, care poateă sparvină
cu convenţiile şi recomandările Organiza ţiei Internaţionale a Muncii, alărei c
de la organele justi ţiei ce înregistrează sindicateleîn calitate de persoane
membru esjeşi Republica Moldova din iulie 1992 (de exemplu, Conven ţia nr.87
juridice.
despre afilierea liber ă la diferite asocia ţii şi apărarea drepturilor la organiza ţie, din
Al doilea principiu este autoadministrarea. El se manifest ă prin dreptul de a
1948 etc).
elabora şi aproba propriile statute şi de a reglementa activitatea interioar ă a
Astfel, tendin ţele de bază ale dezvolt ării legislaţiei cu privire la sindicateînt: s
sindicatelor.
-legătura indisolubil ă cu relaţiile sociale de munc ă;
Al treilea principiuîl constituie caracterul benevol de aderare la sindicate ce
-renunţarea la atribu ţii nespecifice sindicatelor, în calitatea lor de organiza ţie
este reflectatîn Legea despre organiza ţiile obşteşti.
obştească;
Al patrulea principiu este egalitatea între eleşi în faţa legii. Aceastaînseamnă
că toate sindicateleşi organele lor de acela şi nivel au drepturi egale, indiferent de 1
Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 6,1997/54
numărul de membri sau alte criterii. Astfel, în legislaţie şi-a găsit reflecatre un
64 C A P IT O L UVL S T A T U T U L JU R ID IC A L S IN D IC AÎN
T EDL R
O ERP T U L M U N C II 65
- conservarea, fortificareaşi lărgirea împuternicirilor careăspermită sindicatelor în statutul subiectelor de drept, inclusiv al sindicatelor, îngă
pedrepturi
l se
să apere drepturile salariaţilor. includ şi obligaţii juridice. Drepturile şi obligaţiile sindicatelorîn domeniul muncii au
în obiectul dreptului munciiînts incluse rela ţiile sindicatelor cu patronul, cu următoarele particularit ăţi:
uniunile patronilorşi reprezentan ţii lor, cu organele de stat ale administr
ării locale. -obligaţiile juridice ale sindicatelor nu întsstabilite de stat, ele reies din func
ţia lor
Una din atribuţiile sindicatelor stabilite în dreptul muncii este participarea lor la de apărare. Astfel, drepturile acordate înt sconcomitentşi obligaţii. Această
reglementarea raporturilor de munc ă (la negocierea condi ţiilor de munc
ă); controlul categorie juridic ă divizată în drept-obilga ţie indică interacţiunea dintre drepturi
asupra respect ării legislaţiei muncii şi protecţiei muncii;D8A şi obligaţii;
muncă.
soluţionarea litigiilor de -aceste obliga ţii nu sînt faţă de stat, ci fa ţă de'salariaţi ale căror interese
sindicatele le reprezint ă;
ă a statutului juridic al
§ 2. Caracteristica general -obligaţiile juridice ale sindicatelor presupun inevitabilitateaării realiz
drepturilor;
sindicatelorîn sfera muncii - onorarea obliga ţiilor se asigur ă prin mijloace de influen ţă morală, obştească.
Drepturile sindicatelor în sfera muncii formeaz ă un capitol aparteîn statutul Sindicatele nu înt s responsabileîn faţa statului pentru realizarea drepturilor-
lor juridic, care nu este altceva îtdec o totalitate de drepturi şi obligaţii în toate obligaţiilor sale. Excep ţie este ăr spunderea patrimonial ă pentru greva declarat ă
domeniile. ilegală de către instanţa judiciară. (Dar aici ăspunderea
r ă poartă un caracter
juridic
Pe lîngă drepturi în ramura muncii, sindicatele posed ă drepturi largişi în civil).
domeniul de activitate a altor ramuri,ăoară: bun drepturile persoanei juridice, dreptul de Pot fi traşi la răspundere juridic ă (disciplinar ă) lucrătorii sindicali ce ocup ă
proprietate,în domeniul ecologiei, al privatiz ării. funcţii remunerateîn aceste organe, vinovate de faptul ă nu c se aplic ă drepturile
Statutul sindicatelorîn ramura muncii, ca document legislativ, reprezint ă sindicatelor. ă Rspunderea juridic ă, în acest caz, survine la decizia organelor
ăţilor juridice ale organiza
totalitatea posibilit ţiei date şi organelor ei din sfera indicată sindicale,în calitatea lor de patron.
şi constituie un izvor de drepturi subiective şi obligaţiuni ale organelor sindicale în Drepturile-obliga ţiunile sindicatelor,în calitate de categorie specific ă, conţin
raporturile juridice. concomitent posibilit ăţi juridiceşi datorii. Actele normative con ţin doar drepturi,
Conţinutul acestui statut juridic în domeniul muncii se caracterizeaz ă prin care obţin caracter de obliga ţii în etapa realiz ării.
volumul atribuţiilor acordate. Statutul are un caracter de stabilitate şi continuitate, Caracterul indisolubil al drepturilor şi obligaţiilor sindicatelor are importan ţă
care e generat de însăşi natura rela ţiilor dintre patronşi salariat. practică: dacă realizarea drepturilor depinde de ţa voinsubiectului, atunci obligaţiile
Cea mai stabil ă parte a statutuluiînt s drepturile sindicatelor în reprezentarea juridice trebuie onorate întotdeauna.
intereselor salaria ţilor, în participarea la reglementarea ţiilor rela de munc ă, în
controlul asupra respect ării legislaţiei munciişi a protecţiei muncii.
Dezvoltarea statutului se datoreaz ă modificării formelor de realizare a § 3. Clasificarea drepturilor sindicatelor
drepturilor acordate sindicatelor, includerii drepturilor anterior necunoscute în statut,
Clasificarea drepturilor sindicatelor se faceă dup următoarele criterii: roiul
excluderii unor drepturi ce nu corespund ţelor cerin timpului. Modific ările radicaleîn
drepturilor sindicatelor în sfera munciiîn sistemul drepturilor generale; criteriul
statutul sindicatelor înts generate de tranzi ţia la noi rela ţii economice, de
comunită ţii; criteriul independen
ţei; formele de realizare; dup
ă conţinut (probleme
introducerea de noi principii economice, de ţia apari
diferitelor tipuri de proprietate
soluţionate); dup ă cercul persoanelor aleăror
c drepturi potăs le reprezinteşi să le
etc.
apere sindicatele, conform competen ţei sale.
66 C A P IT O L UVL S T A T U T U L JU R ID IC A L S IN D IC A T E L O R IN D R E P T U L M U N C II 67
Clasificarea după rolul drepturilor sindicatelor în sfera munciiîn sistemul -după soluţionarea problemelor de pe pozi ţii de egalitate;
drepturilor generale permite ă stabilim
s sursa, actul normativ, care a elucidat acest -de a lua hot ărîri independent.
drept (legea). De exemplu, ca drept legitimat este ăzut prev participarea sindicatelor la
Clasificarea dup ă criteriul comunit ăţii contribuie la determinarea drepturilor stabilirea condi ţiilor de munc ă în cazurile prev ăzute de legiuitor.
generale tuturor sindicatelor şi delimitarea lor de drepturile acordate unor anumite Pe poziţii de egalitate (paritate) se încheie contractele colective, acordurile
organe sindicale. Astfel, putem corela unitatea reglement ării relaţiilor de muncă, între sindicatele.deramură, Federaţia sindicală şi organele puterii executive.
ă şi sindicatele, cu principiul diferen
la care particip ţierii. De sine stătător sindicatele se pronun ţă întru protejarea salaria ţilor în
Cînd drepturile sindicatelor poartă un caracter general, eleînts acceptate de cazul soluţionării litigiilor de munc ă. Există două forme de realizare deătre c
către toate sindicatele şi organele lor, create în conformitate cu statutul. De sindicate adrepturilor sale (forme de activitate): a) careînt s ăzute de
nuprev
exemplu, deşi nu există norme expres asupra drepturilor de diferit nivel din sistemul normele de drept, darînts prevăzute în statutele sindicatelor şi b) care îsnt
organelor sindicale (comiteteleăşeneşti,
or raionale, ramurale etc), ele pot ă s prevăzute şi reglementate de legisla ţie.
aplice normele generale, acordate sindicatelor. •Clasificarea drepturilor sindicatelor conform formelor de realizare ăzute
(prev
învestirea organelor sindicale cu diferite drepturi le ă posibilitatea
ofer folosirii de lege) permite a separa ţiunile ac sindicatelorîn dependen ţ ă de puterea lor
şi a unor drepturi speciale concrete. O importan ţă distinctă o au drepturile juridică: exprimarea opiniei (de exemplu, în procesul de elaborare a legisla ţiei);
concrete acordate organelor sindicale primare, careţioneaz funcă în coordonarea actului (ac ţiunea patronului, a reprezentantului ău)s(de exemplu,
întreprinderi, comitete sindicale. Importan ţa drepturilor comitetului sindical e introducerea ăspunderii
r ţilor - art.1282 din Codul Muncii
materiale colective a salaria
explicabilă sub aspectul rolului lui: el func ţionează anume acolo unde se al Republicii Moldova); acordul, permiterea unor ţiuniacconcrete ale patronului
realizează raporturilejuridice de munc ă. (administraţiei) (de exemplu, art.54 din CM. cu privire la ziua deă munc
Existenţa drepturilor comune şi drepturilor speciale pentru unele organe nenormată); condamnarea anumitor ţiuni ac ale patronului (administra ţiei) (de
sindicale asigur ă unicitatea activit ăţii lor, precumşi o diferenţiere necesar ăa exemplu, cererea de a luaăsurile m prevăzute de legisla ţie faţă de conducătorul,
sindicatelor. din a cărui vină sînt încălcate sau nu seîndeplinesc condi ţiile contractului colectiv
Tuturor sindicatelorşi organelor lor le apar ţine dreptul de a reprezenta interesele de muncă - art.11 alLegii cu privire la contractul colectiv de muncă din
angajaţilor (fiecăruia - dup ă nivelul şi competen ţa sa). Sindicatele înts 25.02.1993]}
chematesă reprezinte interesele salaria ţilor, să le exprimeşi să le apereîn Cînd legislaţia nu prevede o form ă distinctă a activităţii sindicatelor, dar se
relaţiile cu organele de stat, cu patronii, cu asocia ţiile şi împuterniciţii lor, să referă numai la participarea lor în rezolvarea unor sau altor probleme, aceasta
influenţeze modelarea intereselor salaria ţilor etc. înseamnă că sindicatele au dreptulă-şi s expună părerea şi această părere în
Dar nuîntotdeaunaşi nu toate sindicatele reu şesc realizarea acestor sarcini, mod obligatoriu trebuie examinat ă. Opinia lor poate fi luat ă în considera ţie la
în ultimii ani lor le este tot mai dificil ă obţină
s o echitate social ă în adoptarea hot ărîrii.
soluţionarea problemelor în interesul salaria ţilor, mai cu seam ă în problemele Consultareaînseamnă obligaţia de a afla ăprerea sindicatului, însă hotărîrea
de utilizare aforţei de muncă, salarizare, protec ţie a muncii. se ia în corespundere cu legisla ţia. în aceste cazuri actul parvine de la organul
- Clasificarea drepturilor sindicatelorădup gradul de independen ţă permite să care ia decizia (patronul, administra ţia), dar el trebuie ăs conţină menţiunea
le divizăm în drepturi: despre consultarea sindicatului, confirmat ă prin semn ătura conduc ătorului
- după participarea la adoptarea ărîrilorhot de către patroni (administra ţie), organului
organele-de statşi locale referitor la problemele ţin ce de dirijarea muncii (reglarea
raporturilor juridice de munc ă);
1. Monitorul Parlamentului al Republicii Moldova, nr. 5,1993/123
68 C A P IT O L UVL S T A T U T U L JU R ID IC A L S IN D IC AÎN
T EDL R
O ERP T U L M U N C II 69

corespunzător al sindicatului.ără F consultaţia dată, dacă aceasta este prev ăzut în esenţă această clasificare a drepturilor sindicatelor se divizeaz ă reieşind
de lege, actul nu are putere juridic ă. Părerea sindicatelor are prioritate în faţa
din raporturile juridice, parte ărora a c ele sînt. Reglementarea juridic ă a relaţiilor
voinţei patronului (administra ţiei).
de muncă se înfăptuieşte în baza coordon ării legislaţiei în vigoare cu cea local ă,
Acţiunile întreprinse ără
f acordul sindicatelor, dac ă aceasta este direct prev ăzut
prin creşterea rolului acordurilor, contractelor colective şi ale celor individuale de
de legislaţie, nu pot fi considerate creatoare de efecte juridice.
muncă. La toate nivelurile, sindicatelor înt le satribuiteîmputerniciri destul de largi
Cerinţa sindicatelor e obligatorie pentru executare. Spre exemplu, ă dac
pentru ca ele ăs poată exprimaşi apăra interesele salaria ţilor (art.238 din Codul
sindicatul cere pedepsirea persoanei vinovateîncălcarea de sau ignorarea
Muncii al Republicii Moldova).
contractului volitiv, aceast ă cerinţă trebuieîndeplinită. Persoana fa ţă de care
în legislaţie nu e soluţionată problema despre urm ările ce pot surveni în cazul
a fost înaintată o astfel de cerin ţă are dreptul s-o conteste în organul sindical
adoptării unor acte normative de munc ă sau aplicarea lorără f participarea
ierarhicsuperior.
sindicatelor, înd c este prev ăzut de legisla ţie, fapt ce lezeaz ă nemijlocit drepturile
Astfel, expunereaărerii p sindicatului pe marginea unei sau altei probleme
şi interesele salaria ţilor. De exemplu, repercusiunile judiciare, ca urmare a
poartă sau caracter consultativ, sau de paritate (social - de parteneriat), sau
neparticipării sindicatelor la luarea hot ărîrilor despre instituirea sau aplicarea
obligatoriu.
condiţiilor de munc ă, trebuie determinate în dependen ţ ă de faptulîncalcă oare
în Constituţiile anterioare ale U.R.S.S. şi R.S.S.M. era prev ăzut dreptul de
aceste hotărîri drepturileşi interesele salaria ţilor şi dacă sînt ele realizateîn viaţă.
iniţiativă legislativă al sindicatelor. Sindicatele elaborau şi propuneau organelor
Aşadar, dacă se încalcă normele referitor la condi ţiile de munc ă, hotărîrea
legislative proiecte de legi sociale, multe dintre care au fost adoptate.
în actuala Constitu ţie sindicatele nu au ţiativă ini legislativă. Dreptul de adoptată trebuie să fie anulată. Dar dacă totuşi hotărîrea a fost luat ă spre
iniţiativă înseamnă nu numai posibilitatea de a propune adoptarea unor sau execu ţie şi nu afecteaz ă drepturile şi interesele salariaţilor, ea urmeaz ă să fie
altor legi,elaborareaşi prezentarea proiectelor de lege, şi darobligaţia de a examinată de către organul sindical corespunz ător, indiferent de faptul dac ăa
reacţiona la astfel de-propuneri - sau a le lua spre examinare, sau a fost le de acumadoptată. Acordul sindicatului atribuie acesteiărîri hotlegalitate.
respinge. Dacă hot ă rîrea ce a fost ă
luat fără participarea sindicatelor încalcă drepturile
Dreptul la iniţiativă legislativă în faţa organelor puterii executive, patronilor şi interesele salaria ţilor (salariatului), ea trebuie declarat ă nulă şi de aceea nu
(administraţiei) s-a păstrat. Sindicatele trebuieă-ls utilizeze integral la toate provoac ă consecin ţ e judiciare.
nivelurile, indiferent de greut ăţile apărute în procesul examin ării propunerilor lor în totalitatea lorîmputernicirile organelor sindicale ca organiza ţie obştească
în diferite instan ţe. în interesele salaria ţilor ele tind ăs manifeste ini ţiativă în cu drept de control asupra respect ării legislaţiei muncii nu au suferit schimb ări.
procesul de determinare a drepturilor în problemele sociale, folosind Ele sînt în drept ă
s efectueze controlul ştesc
ob (art.239 din CM.).
împuternicirile deconsultaţie - a efectua expertiza şi a face observa ţii pe în competen ţa tehnică şi juridică a inspectării muncii au survenit schimb ări
marginea proiectelor, a lua parte de înd
r cu grupurile de lucru pentru elaborarea radicale. Odat ă cu formarea organelor de stat specializate pentru supraveghere
lor etc. . După conţinut, drepturile sindicatelor se clasific ă în dependen ţă de şi control-asupra respect ării legislaţiei munciişi protecţiei muncii, func ţiile de stat
problemelela a căror soluţionare particip ă ele: contractul de munc ă; asigurarea ce le deţineau sindicatele au fost transpuse acestui organ de stat. La ţionarea
solu
utilizării forţei de muncă; timpul de munc ă; timpul de odihn ă; salarizareaşi •litigiilor de munc ă sindicatele înt s de partea salaria ţilor ca reprezentan ţii lor legali.
normarea muncii;garanţii şi compensa ţii; disciplina muncii; protec ţia muncii; La examinarea litigiilor individuale de munc ă, sindicatele pot fi reprezentan ţi
controlul asuprarespectării legislaţiei munciişi a legislaţiei despre protec ţia şi apărători ai drepturilor ţilor,
salaria participă în calitate de ţi
exper şi martori, î
s nt
muncii; solu ţionarealitigiilor de munc ă. în drept de aînainta plîngeriîn interesele salaria ţilor.
Printre aceste drepturi un rol deosebit îl ocjpă dreptul la grevă.
7 0________________________________________________C A P IT O L UVL ă (conferinţ ă) sau conform hot
Adunarea general ărîrii altui organ sindical care
în cazul litigiilor colective de muncă sindicatele înts în drept să se prezinteîn l-al
calitate de parte a contractului colectiv de munc ă, să înainteze cerin ţe patronului
lor (administra ţiei), să participe la formarea şi activitatea comisiei de conciliere, la
formarea Arbitrajului de munc ă.
După cercul de persoane în a căror apărare vin sindicatele, drepturile lor se
divizează în dreptul la ap ărare a membrilor sindicatelor şi dreptul la ap ărare a
salariaţilor, indiferent de faptulînts sau nu îsnt ei membri ai sindicatelor.
în conformitate cu statutul şi legislaţia în vigoare, sindicatele reprezint ă şi
apără interesele membrilor organiza ţiei sale. Astfel acţionează cînd e necesar ăs [
apere dreptul la munc ă al unui salariat concret. Sindicatele înt în
s dreptşi obli-1
gate să apere drepturileşi interesele atunciînd c salariatul e membru al sindicatului, 1
dar legea nu interzice sindicatelor ă apere
s şi interesele celor care nuînts membri 1
ai sindicatelor la ămintea
rug lor sau din ţiativă
ini proprie.

§ 4. Garantarea drepturilor sindicatelor

Particularităţile sindicatelor ca subiecte ale dreptului, legate de natura lor


obştească şi de problemele care stau în faţa lor, necesit ă o atitudine
deosebită întru asigurarea realiz ării de către ele a drepturilor şi îndeplinirea
obligaţiilor.
Stimulentele care îndeamnă sindicatele ăs aplice drepturile saleînts concen-;
trate,în special,în interiorul sistemului sindical. Ele influenţează asupra membrilor
organelor sindicale, lucr ătorilor remunera ţi ai organelor sale.
în acest scop se aplic ă măsurile de influen ţă obştească în baza actelor -in
terne ale sindicatelor. Astfel, întsstimulaţi cei care folosesc eficient drepturile
sindicatelorşi contribuie la realizarea lor din plin - ei pot fi premia ţi, decoraţi cu
diplome de onoare. De asemenea sindicatele înt îns drept să aplice sanc ţiuni
disciplinare,în corespundere cu legisla ţia muncii, faţă de lucrătorii remunera ţi de
organele lor.
Ca mijloc de asigurare a. realiz ării drepturilor sindicatelor serveşte şi influenţa
organelor sindicale ierarhic superioare. Membrii organelor sindicaleţi elibera şi
neeliberaţi de la munca de baz ă pot fiînlăturaţi din componen ţa organelor sindicale
conform hot ărîrii alegătorilor din îndurile
r membrilor sindicatelor, adoptat ă la
ÎN LO
S TA TU TU L JU RID IC A L SIND IC A TE D RRE P TU L M U N CII 71

ales. Adică rechemarea de la munca sindical ă se înfăptuieşte în aceeaşi ordine


ca şi alegerea- (delegarea) în organul sindical.
La realizarea drepturilor sindicatelor exercit ă influenţă nivelul de con ştiinţă
juridică a muncitorilor,înţelegerea de ătre c ei a problemelor şi rolului acestei
organizaţii, necesitatea sus ţinerii eiîn activitatea sa.
Sindicatele înt s în drept să folosească metode de autoap ărare în caz de
încălcări ale drepturilor lor deătre c patroni (administra ţie), de persoane cu func ţii
de răspundere ale organelor de stat, de organele autoadministra ţiei locale.
La aceste mijloace se atribuie, de exemplu, posibilitatea ăriiridic
unei probleme
sau cerinţa de reziliere a contractelor de munc ă (acordului), sauînlăturarea din
funcţie a conduc ătorului organiza ţiei (întreprinderii), careîncalcă drepturile
sindicatelor, adic ă aplicarea fa ţ ă de ei a anumitor ăsuri m de influen ţă juridică.
Garanţiile juridice, fiind un element al sistemului general deţii, mijloaceşi
condi
posibilită ţi de asigurare a drepturilor sindicatelor, au o importan ţă relativ de sine
stătătoare. Ele au menireaă sasigure realizarea drepturilor sindicatelor şi
îndeplinirea obliga ţiilor corespunz ătoare şi ocupă în legătură cu aceasta un loc
importantîn reglementarea rela ţiilor obşteşti. Prin garan ţiile juridice se determin ă
voinţa statală şi constrîngerea statal ă ca mjloc de influen ţă asupra subiectelor
relaţiilor obşteşti în scopul respect ării de către ei a normelor de drept.
Garanţiile juridice înt s astfel de mijloace statale de drept, care ocrotesc
drepturile sindicatelor de încălcări din partea patronilor (administra ţiei), organelor
puterii executive, organelor autoadministr ării locale, oferă sindicatelor posibilitatea
de a-şi exercitaîmputernicirile saleără f piedici.
Garanţiile de asigurare a dreptului sindicatelor, ca posibilitate ării a aplic
mijloacelor prev ăzute în legislaţie, se refer ă la cele statutare, deoarece ele se
găsesc la acela şi nivel cu statutul organiza ţiei date. Garan ţiile statutare asigur ă
trecerea de la principiul de drept al sindicatelor la principiul unui organ sindical
determinatîn raporturi juridice poten ţiale, iar faţ ă de drepturile sale subiective
într-un raport juridic concret, ceea şiceînseamnă garantarea real ă a exercitării
drepturilor sindicatelor.
Garanţiile juridiceîn genere îsnt îndreptate spre asigurarea oric ărei împuterniciri
a sindicatelor. Printre eleînts garanţiile:
- de influenţă generală, care asigur ă realizarea tuturor drepturilor sindicatelor
şi a drepturilor specializate dup ă particularităţile subiectuluişi conţinutului;
72________________________________________________CAPITOLULV I ÎN DREPTUL MUNCII
STATUTUL JURIDIC AL SINDICATELOR 73
înseşi
-îndreptate spre asigurarea folosirii drepturilor de sindicate; | din cadrul organiza ţiei, instituţiei, întreprinderii, precum şi activiştii sindicali îsnt
-la ocrotirea lor deîncălcările din partea patronilor (administra ţiei), supuşi sancţiunilor disciplinare dup ă consultarea organului asocia ţiei sindicale
organele!puterii executive, organelor autoadministra ţiei locale. 1 date.
Prin ocrotirea drepturilor sindicatelorînţelegem
sub preîntîmpinareaîncălcării Transferul acestor salaria ţi la o altă funcţie din iniţiativa administra ţiei nu
lor pe caleaînlăturării cauzelor care au generat aceste
încălcări, luarea de m ăsuri poate avea ioc ărăf consimţămîntul prealabil al organului sindical, din care fac
preventive, care oblig ă subiectul laîndeplinirea obliga
ţiilor, înlăturarea barajelor
parte şi ei.
întru realizarea drepturilor.
Concedierea din ţiativaini administra ţiei a salaria ţilor care fac parte din
Apărarea const ă în luarea de m ăsuri de constr îngere întru realizarea ei, comitetul sindical şi nu-s scuti ţi de lucrul de baz ă poate avea loc numai cu
restabilirea dreptuluiîncălcat, pedepsirea persoanei careîncălcat a dreptul dat.
acordul prealabil al organului sindical din care ei fac parte, dar înd şi
respect
Legislaţia stabileşte garanţii juridice speciale de realizare, ocrotire, utilizare şi
condiţiile generale deconcediere. Concedierea şedinţilor pre şi membrilor
restabilireîn cazulîncălcării drepturilor sindicatelor.
organelor sindicale ale organizaţiilor, instituţiilor, întreprinderilor, precum şi
în sistemul garanţiilor juridice ale drepturilor sindicatelor înt incluse
s garan ţiile:
activiştilor sindicali se face dup ă consultarea prealabil ă a asociaţiei sindicale
a) patrimoniale; b) personale;îndatorirea
c) organelor de stat, administra ţiei să ]
respective.
contribuie la asigurarea problemelor sociale de ă, munc
cînd aceasta este prev ăzut}
Tragerea la ăspunderea
r disciplinară, transferul la un alt lucru sau concedierea
de legeşi alte normative; d) supravegherea şi controlul asupra respect ării legislaţiei
cu privire la drepturile sindicatelor;ăspunderea
e) r ă.
juridic din iniţiativa administra ţiei a persoanelor delegate de sindicate în domeniul
Garanţiile patrimoniale ale activit ăţii sindicatelorîn legislaţie sînt formulateîn • respectării protecţiei muncii, precum şi a reprezentan ţilor sindicatelor, comisiilor
principiu ca'drepturi ale lor: dreptul de proprietate asupraşiaverii surselor băneşti, ; mixte de protec ţie a muncii, ce se formeaz ă în instituţii sau organiza ţii, se permite
necesare pentruîndeplinirea sarcinilor statutare; de a avea în posesieşi de a numai dup ă consultarea prealabil ă a organului sindical al organiza ţiei
folosi averea transmis ă sindicatelorîntru administrarea gospod ărească; dreptul sindicale
de a fi persoan ă juridică. în afară de aceasta, sindicatele se folosesc şi de alte primare.
drepturi patrimoniale. Membrii organiza ţiei sindicale, ce nuînt s scutiţi de munca de baz ă, persoanele
Garanţiile personale înt s garanţii suplimentare de munc ă pentru delegate de sindicate în domeniul protec ţiei muncii, precum şi a reprezentan ţilor
persoanelecare sînt aleseîn organele sindicale, care au nemijlocit de a face cu comisiilor mixte de ţie
protec a muncii, ce se formează în organiza ţ ii şi instituţii,
administraţia, cu asociaţiile lor, cu organele puterii executive, cu organele se eliberează de lucrul de baz ă cînd îndeplinesc obliga ţii în interesul colectivului
autoadministr ării locale. Aceste garan ţii suplimentare li se acord ă atunci cînd: de muncă, precum şi în timpul studiilor de ă
scurt durat ă, legate de activitatea
sînt transferaţi la un alt lucru; li se aplic ă sancţiuni disciplinare;înt
s concediaţi din sindicală.
iniţiativa administra ţiei, în afară de aceasta, sindicatelor li se acord ă timp liber Membrii organelor sindicale, care seă în afl exerciţiul funcţiunii la munca
pentru îndeplinirea obliga ţiilor obşteşti. Ele se potîntoarce la locul de munc ă de bază, sînt eliberaţi pentru a participa ca delega ţi la congrese, conferin ţe,
anterior, dup ă ce Ie-a expirat mandatul împuternicirile).
( organizatede sindicate,şi pentru a participa la lucrul organelor eligibile.
Salariaţii ce fac parte din organele sindicale, nefiindţiscuti de munca de baz ă, Condiţiile de scutire de la munca de baz ă a persoanelor sus-men ţionate pentru
nu pot fi supu şi sancţiunilor disciplinareără f acordul datîn prealabil de ca ele să-şi îndeplineasc ă scopurile enumerate mai sus întsarătate în contractul
organulsindical, ai ăcrui membri ei înt. s Conducătorii organelor sindicale elective colectiv de munc ă.
din cadrul subdiviziunilor organiza ţiei, instituţiei, întreprinderii, conduc
ătorii Salariaţii din sindicate, ceînts scutiţi de lucrul din cadrul organiza ţilor, instituţiilor,
organelor sindicale ' întreprinderilor din cauza alegeriiînlorfuncţii eligibileîn organele sindicale, dup ă
expirarea mandatului, li se acord ă funcţia (locul de munc ă) anterioară, iar dacă
ea e ocupată - o funcţie (loc de munc
ă) analogică în cadrul altei organiza
ţii, instituţii,
întreprinderişi numai cu acordul lor.
74 C A P IT O L UVL S T A T U T U L JU R ID IC A L S IN D IC AÎN
T EDL R
O ERP T U L M U N C II 75

Timpul de munc ă al lucrătorilor sindicali concedia ţi, ce au fost ale şi în organele Supravegherea de stat asupra respect ării drepturilor sindicatelor este efectuat
ă
sindicale, se atribuie vechimii în muncă generale, ne întrerupteşi speciale. de către procuratur ă, deoarece ei îi revine funcţia de supraveghere general ă asupra
Lucrătorii sindicali, ce au fost concedia ţi în urma alegerii lor în organul sindical respectării ordinii de drept şi a legalităţii.
primar, se bucur ă de acelea şi drepturi şi înlesniri ca şi ceilalţi salariaţi ai Controlul social asupra respect ării drepturilor sindicatelor se realizează de
organizaţiei în conformitate cu contractul colectiv de munc ă. către înseşi sindicateleşi inspecţia în problemele de protec ţie a muncii, o
Concedierea salariatului dinţiativa ini administra ţiei nu se permite dup ă subdiviziune a sindicatelor. Conform art.259 din CM., pentru încălcarea legisla
ţiei
expirarea împuternicirilor ce i-au fost acordate. Excep ţie fac cazurile înd c sindicale, adică pentruîmpiedicarea activit ăţii sindicatelor, persoanele cu func ţii
organizaţiile au fost lichidate sau salariatulăvîrşit a s acţiuni în urma cărora, con- de conducere poart ă răspundere: disciplinar ă (respectarea legisla ţiei muncii,
form legislaţiei, e prevăzută concedierea.
ţiei despre sindicate); administrativ
inclusiv legisla ă (deoareceîncălcarea legisla ţiei
Obligativitatea organelor de stat,întreprinderilor,
a ţiilor şi organizaţiilor
institu
despre sindicate poate constitui o contraven ţie administrativ ă); penală (pentru
de a ajuta sindicatele în activitatea lor este direct prev ăzută de legislaţie.
împiedicarea activit ăţii legale a sindicatelor).
Contribuţia la activitatea sindicatelor se exprim ă de asemeneaşi prin:
Organele sindicale au dreptul de a cere tragerea ăspundere
la r ă
disciplinar
-ajutorarea organelor sindicale de a efectua diferite ăsurimculturaleşi edu-
pînă la destituirea din func ţie a persoanelor cu func ţii de conducere, ce
cative;
încalcă legislaţia despre sindicate şi nu respectă obligaţiile prevăzute în contractul
-acordarea gratuit ă organelor sindicale respective ale întreprinderilor,
colectivde muncă.
instituţiilor şi organizaţiilor a încăperilor necesare cu utilaj, iluminare pentru
desfă şurarea activit ăţii a însuşi organului sindical, precum şi pentru Răspunderea sindicatelor. Asemenea altor asocia ţii obşteşti, sindicatele,în
petrecerea adunărilor cu salaria ţii, punerea la dispozi ţie a mijloacelor de cazul încălcării legislaţiei, poartă răspundere în bază Legii cu privire la
transport, mijloacelor de telecomunica ţie (art. 241 din CM.). asociaţiile obşteşti.
-acordarea gratuit ă, spre folosin ţa comitetului sindical al întreprinderilor, Una din garan ţiile juridice ale legalit ăţii activită ţii sindicatelorşi persoanelor ce
instituţiilor, organiza ţiilor, a clădirilor, încăperilor, grădinilor şi parcurilor intră în componen ţa organelor sindicale constituie posibilitatea ăspunderii
r lor
destinate: pentru ăşurarea
desf muncii cultural-educative; pentru pentru neîndeplinirea obliga ţiilor lor conform contractului colective de munc ă, pentru
antrenamenteşi competiţii ale salariaţilor întreprinderii, institu ţiei, organizaţiei organizareaşi declanşarea unei greve, recunoscut ă ilegală de instanţa de judecat ă,
şi membrilor familiilor lor, precum şi a taberelor de fortificare a copiilor, ce se cînd astfel de ăspundere
r este prev ăzută de lege, precumşi posibilitatea tragerii
află la balanţa întreprinderii, institu ţiei şi organizaţiei (art.242 din CM.). la răspundere patrimonial ă a organizaţiei sindicale care a declarat şi nu a sistat
-transferarea cotiza ţiilor de membru al sindicatelor din salariulătorilor lucr greva care ulterior a fost recunoscut ă ilegală. în cazul acesta organiza ţia sindicală
conform contractului colectiv de munc ă, acorduluiîncheiat pe baza cererilor este obligată să recupereze paguba ce a fost pricinuit ă, ca urmare a grevei ilegale,
scriseale salariaţilor. din mijloacele proprii în mărimea determinat ă de judecat ă, conform Leg/7
Patronul are dreptul deîmpiedica a sau reţine virarea mijloacelor indicate. Republicii Moldova cu privire la ordinea deţionare solu a conflictelor
Modul de implicare a organelor de stat şi patronilorîn activitatea sindicatelor colective de munc ă, adoptată la 24.02.1993.^
este prevăzut în art.236,241 din CM.; alte moduri vor fi ăzute prev în Legea cu Salariaţii din cadrul organiza ţiilor care au declan şat greva nelegitim ă pot fi
privire la sindicate, care va fi adoptat ă ţinîndu-se seama de toate condi ţiile traşi la răspundere disciplinar ă pentru neexecutarea obliga ţiilor lor de munc ă.
economice noiîn care-şi desfă şoară activitateaîntreprinderileşi organizaţiile, Pentru declan şarea grevei nelegitime, salaria ţii, de asemenea,înt s traşi la
fapt ce va spori posibilit ăţile reglement ării interacţiunii dintre acesteîntreprinderi,
organizaţii şi comitetul sindical prin intermediul contractelor colective.
1 Monitorul Parlamentului al Republicii Moldova, nr. 4,1993/91.
76 C A P IT O L UVL S T A T U T U L JU R ID IC A L S IN D IC A T E L O R IN D R E P T U L M U N C II 77
răspundere disciplinar ă din simplul motivăcnu au respectat legisla ţia. Aceşti în prezent sindicatele nu se ocup ă nemijlocit de problemele lor de ă. baz Ele
salariaţi pot fi elibera
ţi de la locul de munc
ă ce-î deţin în conformitate cu legisla
ţia sînt interesate numai de problemele tehnice, economice ţin dece respectarea
munciişi statutul sindical. intereselorşi drepturilor salaria ţilor de laîntreprinderile date.
Toţi salariaţii care lucreaz ă, în conformitate cu contractul colectiv de munc ă,
în cadrul organiza ţiilor formeaz ă un colectiv de munc ă. El cuprinde nu numai
§ 5. Raportul drepturilor sindicale ale salariaţii ce auîncheiat un contract pe un termen nedeterminat,şi dar pe cei care
activită ţii organelor publice în organizaţii lucrează în baza unor contracte pe un termen determinat. Totodat ă, din colectivul
în practica de toate zilele, în legislaţia munciiîntîlnim organiza ţii fondate de munc ă mai fac parte şi salaria ţii din afara statelor (cu ţia
condi că au încheiat
ă). Toţi aceştia sînt în drept de a participa la adun ările generale,
de salariaţi (conform terminologiei Codului Muncii - de colectivele deă),munc un contract de munc
să fie reprezentan ţi în organele formate de colectivele de munc ă pe parcursul
diverse comiteteşi comisii. O larg ă răspîndire au căpătat comitetul de grev ă şi
acţiunii contractului individual de munc ă al lor. Aşadar, colectivul de munc ă este o
consiliul colectivelor de munc ă, organe alese la Adun ările generale de ătre c
asociaţie a tuturor salaria ţilor organiza ţiei. El este compus din colectivele
salariaţi, de regulă, în scopul bine determinat - ducerea tratativelor de reglementare
subdiviziunilor organiza ţiei, filialei, sec ţiei etc. Colectivele de munc ă pot fi clasificate
a conflictelor colective de munc ă, organizareaşi declararea grevei în cazulîn
conform urm ătoarelor indicii:
care în organizaţie nu exist ă comitet sindical sau salaria ţii au hotărît să
-după felul muncii ob şteşti: colectivele de munc ă ale organiza ţiilor de produc ţie;
încredinţeze lupta pentru drepturile lor de munc ă altui organ. Deci, ambele,
ale organiza ţiilor din sfera de deservire (comer ţ, comunicaţii, deservire
conform legii, auaceleaşi împuterniciri pentruăcse formeaz ă ca o alternativ ă
socială); colectivele de munc ă ale organiza ţiilor din domeniul ocrotirii
a sindicatelorîn scopul rezolv ării conflictelor colective de munc ă. însă
sănătăţii, ştiinţei, culturii,învăţămîntului;
problemele, func ţiile şi activitatea sindicatelor e cu mult mai ă.larg Ele cuprind
-după felul de proprietate: colective de munc ă de statşi ale organiza ţiilor
întregul spectru de drepturi şi interese ale salaria ţilor în sfera social ă de muncă.
private.
în mod corespunz ător şi dreptul sindicatelor este constant şi mai larg dec ît
-după formele juridice de organizare ale institu ţiei: colective unitare, colective
dreptul grevi ştilor sau al comitetelor de grev ă.
ale întreprinderilor de stat, ale societ ăţilor pe acţiuni, ale organiza ţiilor cooperatiste
Comitetul colectivului de munc ă pe timpuri se prezenta ca o form ă de participare
etc.
a salariaţilor, colectivelor de munc ă la conducereaîntreprinderilor,în special la
în sfera muncii colectivul are de asemenea unele drepturi: prin participarea
rezolvarea problemelor de produc ţie. Salariaţii aveau dreptul la conducerea
reprezentanţilor săi în cadrul organelor colegiale de conducere, dirijeaz ă procesul
întreprinderilor, organiza ţiilor prin Adunarea general ă a colectivelor de munc ă,
de muncă prin luarea anumitor decizii în sfera planificării procesului de produc ţie,
comitetelor colectivului de munc ă şi alte organe,însărcinate de colectiv. Ce-i drept, determinării structurii organiza ţiei, soluţionării problemelor de ordin economic etc;
în utlimul timp acest comitet practic şi-a pierdut importan ţa sa. în condiţiile cînd este prev ăzut în statut, colectivul ia parte la alegerea şefului.
economice noi, mai ales la organiza ţiile private, salariaţii sau colectivele de munc ă Alegerea organelor de conducere colegiale ale organiza ţiei private, bazate pe
în majoritatea cazurilor n-au dreptul ă participe
s la conducerea organiza ţiei cu calitatea de membru, are loc la adun ările sau conferin ţele membrilor ăis (de
care auînchieat raporturi juridice de munc ă. în unele organiza ţii (în societă ţi pe acţionari, ai cooperativei etc). Dac ă contingentul de membri al organiza ţiei coin-
acţiuni, cooperative etc.) colectivul particip ă la conducere prin intermediul cide cu cel al membrilor colectivului de munc ă, atunci colectivul însuşi ia parte la
reprezentanţilor lor, ce fac parte din organele colegiale ale organiza ţiei cooperatiste formarea administra ţiei organizaţiei.
respective. Colectivele de munc ă au dreptul la ac ţiuni independente: ele îşi aleg sauîşi
formează organele sale, precum şi îşi aleg membrii comisiilor de solu ţionare a
78 79
conflictelor de munc ă; îşi manifestă iniţiativa în privinţa contractului colect îv de
muncă prin intermediul reprezentan ţilor lor;îşi aleg reprezentan ţii lor şi îi învestesc ÎN
CAPITOLULVI. RAPORTURILE JURIDICE
pentru ducerea tratativelor şi semnarea contractului colectiv de munc ă în numele DREPTUL MUNCII
lor; încheie contractul colectiv de munc ă cu administra ţia, introduc modific ări şi
completări în aceeaşi ordineîn care au semnat contractul colectiv de munc ă; § 1. Noţiunea şi sistemul raporturilor juridice
controlează respectarea contractului colectiv de munc ă; aprobă ordinea interioar ă
Sub acţiunea normelor juridice ale dreptului munciiţiile relasociale, form îndu-
de muncă a organizaţiei, prezentat ă de administra ţie; la obţinerea succeselorîn
se în procesul de aplicare şi organizare a muncii, îmbracă forma de drept, devenind
muncă propun salaria ţi pentru recompens ă suplimentară şi încurajare moral ă,
astfel raporturi juridice.
iar la încălcarea disciplinei de munc ă - sancţiuni obşteşti; fixează cu ajutorul
E de menţionat că relaţiile sociale în sfera muncii nuîntotdeauna
contractului colectiv de munc ă condiţiile de lucruîn organizaţie, inclusivşi cele
funcţionează în formă de raporturi juridice. în unele cazuri aceste rela ţii sînt
suplimentare,în corespundere cu legisla ţia de protecţie socială; la întreprinderile
reglementate deobiceiuri, de normele organiza ţiilor corporative, de normele
de stat sau la cele municipale colectivul de munc ă determină împreună cu
morale etc. însă relaţiile sociale cu privire la folosirea muncii de salariat
fondatorul condi ţiile contractului.
întotdeauna necesit ă o formă de reglementare juridic ă.
Din constatările anterioare referitor la drepturile colectivelor de munc ă poate
Raporturile juridice de munc ă sînt în corelaţie cu statul, cu activitatea de
fi trasă concluzia că, de exemplu,în conducerea organiza ţiei ele nu se suprapun
creareşi aplicare a normelor juridice.
cu drepturile sindicale. Pentru a purta negocieri colective şi a semna contractul
Deci raporturile juridice apar deoarece cu ajutorul normelor dreptului muncii
colectiv de munc ă drepturile sindicatelor deriv ă din dreptul colectivelor de munc ă
se întrevede corela ţia dintre participan ţii relaţiilor sociale de folosireşi
(art.238 din CM.). Leg ătura dintre drepturile sindicale şi drepturile colectivelor de
organizarea munciişi stat..
muncă este firească, deoarece sindicatele activeaz ă în interiorul colectivelor de
Caracterul juridic, conţinutul relaţiilor socialeîn sfera muncii cap ătă putere ca
muncă şi sînt chemate ăs prezinte şi să apere intereseleşi drepturile
urmare a acţiunii de reglementare a actelor normative de şi stat,
nu sub influen ţa
colectivului.
actelor individuale ale participan ţilor lor (care de sine ătător
st nu sînt capabili ă s
atribuie acestor rela ţii putere juridic ă).
lată de ce la analiza con ţinutului raporturilor juridice e necesar ă ţinem
s
seama de prezenţa în ele a corela ţiei triple: interferen ţa dintre drepturile
subiective, obligaţiile reciproce dintre ărţile p relaţiilor sociale şi legăturile
ărei părţi cu statul.
juridice ale fiec
Acest fel de raporturi garanteaz ă participanţilor la relaţiile juridice posibilitatea
nu numai de a ăvîrşi
s diferite acţiuni, dar şi de a cere reciproc o conduit ă
corespunzătoare, adică de a-şi realiza drepturileşi obligaţiile, apelînd în caz de
necesitate la aparatul de constr îngere a statului.
Luînd în considerare ăc relaţiile juridiceîn sfera muncii înt s rezultatul ac ţiunii
dreptului muncii asupra rela ţiilor sociale care constituie obiectul acestei ramuri de
drept, iar participantul potenţial la relaţiile juridice e statul, conţinutul lor totdeauna
ÎN DR
R A PO RT U RILE JU RIDIC E EP TU L M U N CII 81
80 C A P ITO LUVLI
realizării raporturilor juridice de muncă necesită reglementările juridice ale
presupune exprimarea voin ţei statului. Totuşi odată cu voinţa statuluiîn conţinutul relaţiilor de supraveghere a protec ţiei muncii, de solu ţionare a conflictelor de
relaţiilor juridice se exprim ă şi voinţa părţilor, care realîşi realizează drepturile muncă.
şi obligaţiile sale, reglementate de legisla ţia muncii. Realizîndu-şi dreptul la munc ă, cetă ţenii nu vor avea de-a face întregul cu
Obiectul principal al muncii, dup ă cum s-a spus, înt s relaţiile de munc ă ale sistem al raporturilor juridice.
salariaţilor angajaţi. în afară de aceasta, dreptul muncii reglementeaz ă şi alte De regulă, cetă ţenii intră în raporturi juridice de munc ă ca urmare aîncheierii
relaţii sociale, care înt s într-o legătură strînsă cu cele de munc ă, formînd contractelor de munc ă (acordurilor) cu organiza ţiile, ocolind organele de utilizare a
împreună unicul obiect al acestei ramuri de dept. în urma influen ţei dreptului forţei de muncă. Nu toate muncile necesit ă o pregătire profesional ă prealabilă "
muncii asuprarelaţiilor sociale, ce formeaz ă obiectul acestei ramuri, se constituie şi nu întotdeauna apar conflictele de munc ă între salariatşi patron (administra ţie)
sistemul rela ţiilor juridice. la salariaţii aflaţi în raporturi juridice de munc ă cu organiza ţia.
în prezent sistemul rela ţiilor juridiceîn sfera muncii cuprinde: Prin urmare, e necesar a aminti, în primul înd,
r că alte raporturi juridice ce nu
-raporturile juridice de munc ă; sînt legate de raporturile de munc ă sînt secundare. Ele au fost,întsşi vor exista
-raporturile juridice func ţional-organizatorice dintre colectivul de munc ă (sau şi în viitor.în al doilea înd,
r nu e obligatoriu ca salaria ţii ce se află în raporturi
organul sindical) şi patron (sau administra ţia organizaţiei); juridice de munc ă să fie participan ţi nemijlociţi la complexul raporturilor juridice.
-raporturi juridice de plasare în cîmpul muncii; Toate celelalte raporturi juridice asem ănătoare cu cele de munc ă pot fi clasificate
-raporturi juridice de preg ătire profesional ă şi de reciclare a cadrelor în în trei categorii: premerg ătoare; concomitente şi care rezult ă din cele de munc ă.
producţie; Premergătoare sînt acele raporturi juridice care apar şi se dezvoltă pînă
-raporturi juridice de supraveghere a protec ţiei muncii; la apariţia raporturilor de muncă şi dispar, de obicei, odat
ă cu apariţia ultimelor.
-raporturi juridice de solu ţionare a conflictelor de munc ă. La cele premerg ătoare se refer ă, spre exemplu, raporturile juridice de deplasare
Toate aceste raporturi juridice constituie un sistem ă datorit
caracterului lor în cîmpul muncii, de preg ătire profesional
ă a cadrelor.
legat de rela ţiile de munc ă. Ultima se manifest ă în unele cazuri, de exemplu, în
Raporturile juridice concomitente apar şi se dezvolt
ă odată cu cele de
raporturi juridice de munc ă,' în alte cazuri - prin unii factori ce ă la muncaîn
arat
muncă. Acestea îsnt raporturi juridice de supraveghere a protecţiei muncii, de
viitor sauîn trecut. Rela ţiile juridice care la moment înts analizate, spre deosebire
soluţionare a conflictelor de munc ă (cu excepţia conflictelor de desfacere a
de cele civile (ce rezult ă din contractul de antrepriz ă, contracte de comand ă, de
ă cu salariaţii).
contractului de munc
autor etc), îsnt în legătură cu munca vie (lucrul în producere), dar nu cu munca
materializat ă (produsul, rezultatul muncii). Raporturile juridice care rezult ă din cele de munc ă apar ca urmare a
E de menţionat faptul ăc locul centralîn sistemul de raporturi juridice în sfera încetării relaţiilor de munc ă şi au ca scop asigurarea material ă a salariatului
munciiîl ocupă raporturile juridice de munc ă: ele determin ă toate celelalte raporturi concediat, restabilirea luiîn cîmpul de munc ă.
juridice, care înt s justificateşi sînt raţionale în măsura necesar ă intereselor de Tuturor raporturilor juridice din sfera munciiîntle specifice
s ătoarele
urm
dezvoltare a rela ţiilor de munc ă. Deci, anume dezvoltarea raportului juridic de caracteristici:
muncă condiţionează reglementarea juridic ă a raportului juridic de plasare în a)ele aparîn calitate de form ă juridică de exprimare a rela
ţiilor sociale, ce se
cîmpul muncii, de preg ătire a cadrelor nemijlocit în producţie. în legătură cu revelează în procesul de producere a bunurilor materiale şi spiritualeşi în
existenţa raporturilor juridice de munc ă sînt necesare raporturile juridice de alte sfere de aplicare a muncii;
organizare administrativ ă şi de stabilireşi aplicare a condi ţiilor de munc ă. Garanţiile b)ele exprimă voinţa statuluişi a părţilor raportului juridic;
protecţiei muncii, a ănătăţii
s şi a drepturilor de munc ă ale angajaţilor în timpul c)ele realizeaz ă normeleşi principiile dreptului muncii;
82______________
R A P O R T U RILE JU R IDIC E IN D R E P T U L M U N CII 83

d) ele servesc ca mijloc de consolidare şi dezvoltare a rela ţiilor sociale de După conţinutul lor raporturile juridice de munc ă nu se reduc la existen ţa între
muncă. părţi a unui anumit drept şi a unei obliga ţii corespunz ătoare. Complexitatea de
Reglementarea juridic ă a relaţiilor de munc ă şi a altor relaţii sociale ce înt
s în drepturişi obligaţii corespunz ătoare lor este nemijlocit legată de prestarea muncii.
legătură cu ele constituie unul din instrumentele deă baz cu ajutorul ăruia
c statul ă a raporturilor juridice de munc
O particularitate specific ă constă în caracterul
înfăptuieşte reformaîn sfera muncii. Acord îndu-le o forma juridic ă relaţiilor sociale, personal al drepturilor şi obligaţiilor lucrătorilor incluseîn acestea. Anume datorit ă
ă şi consolideaz
• dreptul muncii dezvolt ă acele caracteristicişi direcţii, care asigur ă caracterului personal al raporturilor juridice de ămunc legislaţia muncii
creşterea productivităţii, bunăstării materialeşi protecţiei sociale a salaria ţilor. interziceînlocuirea unui lucr ător cu altul ără f acordul administra ţiei. Principiul
libertă ţii contractului de munc ă în condiţiile economiei de pia ţă presupune
individualizarea raporturilor juridice de munc ă referitor la personalitatea
ă
§ 2. Raporturile juridice de munc concretă a lucrătorului.
Prin raport juridicde muncă înţelegem forma juridic ă de exprimare a Existenţa subiectelor colective ale dreptului muncii (colectivelor deă)munc şi
relaţiilor sociale de munc ă, care se constituie pe pia ţa muncii între salariatşi intensificarea principiilor colectiviste nu duce spre schimbarea ţinutului
con per -
patron, potrivitcăruia o parte (muncitorul sau func ţionarul), fiind inclusă în cadrul sonal al raportului juridic de munc ă. El, caşi mai înainte, poartă caracter bilateral,
colectivului demuncă aUntreprinderii, este obligat ă să exercite o anumit ă muncă, mediind relaţiile dintreîntreprindereşi personalitatea lucr ătoruluiîn ceea ce prive şte
subordonîndu-se regulamentului de ordine interioar ă a muncii stabilite, iar ăalt aplicarea muncii lui.
parte - patronul,să-l asigure pe muncitor cu lucru în corespundere cu Conform celor spuse, putem eviden ţia raportul juridic individual
şi raportul
specialitatea, calificarea pe care o are sau postul pe care-l ocup ă şi să-i creeze juridic colectiv.în colectivul de muncă ambele raporturi juridice nu se contopesc
condiţii favorabile pentruănătatea
s şi dezvoltarea personalit ăţii. în pofida caracterului colectiv al muncii, formei de organizare a antreprizei
Ca urmare a influen ţei dreptului muncii,între părţile relaţiilor sociale de colective. Aici există două tipuri de raporturi juridice absolut de sineătătoare:
st
muncă se stabilesc leg ături sub form ă de drepturi subiectiveşi obligaţii 1)raportul juridic de munc ă al fiecărui membru al colectivului de munc ă cu
corespunzătoare lor. Drepturileşi obligaţiile indicate se refer ă la cele mai întreprinderea (patronul);
importante laturi ale activită ţii de muncă a lucrătorilor, precumşi la activitatea 2)raporturile juridice organizatorice de conducere ale altei ăţi unit
structurale
organizatoric ă a patronului.Spre deosebire de alte raporturi juridice cele de cu administra ţia.
muncă au următoarele ă pe baza contractului de munc
Primul tip de raporturi juridice se formeaz ă, al
particularităţi: ă, de amendă şi pe baza rela
doilea - pe baza contractului colectiv, de antrepriz ţiilor
a)ele mediază includerea cet ăţenilor în colectivul de munc ă; drept rezultat, organizatorice de conducere ale colectivului de ămunc(sau comitetului sindical)
ultimii, conform statutului juridic, devinători lucr aiîntreprinderii concrete; şi ale administra
ţiei întreprinderii.
b)obiectul lor constituie exercitarea de ătrec lucrători a unui anumit fel de O altă trăsătură distinctă a raporturilor juridice de munc ă constă în faptul
muncă, în dependen ţ ă de specialitate, calificare şi de post;
că ea, în condiţiile pieţei braţelor de munc ă, se bazeaz ă pe principii cu
c)comportarea subiectelor lor se stabile şte prin regulamentul de ordine
caracteroneros. Drepturile şi obligaţiile părţilor, legate de recompensa pentru
interioară a muncii dinîntreprinderea data, ăruia c ele îsnt obligate a se
muncă în formă de salariu este un element necesar al raportului juridic deă,munc
subordona.
stipulîndu-se la încheierea contractului de munc ă. în plan economic caracterul
Particularităţile numite ale raporturilor juridice de munc ă permit a le delimita
oneros alraporturilor juridice de munc ă, mărimea recompensei pentru munca
de raporturile juridice similare, care de asemenea înt legate
s de exercitarea muncii
ă măsura exploat
lucrătorului angajat reflect ării lui de către patron - proprietarul
(bunăoară de raporturile juridice civile, care rezult ă din contractele de antrepriză,
întreprinderii.
de comandă laterală etc).
84 C A P IT O L UVLI
R A P O R T U R IL E JU R ID IC E IN D R E P T U L M U N C II 85
O trăsătură distinctă a raportului juridic de munc ă o mai constituieşi caracterul( Unitatea componentelor materiale şi volitive serve şte drept temei pentru
lui de extindere. Ac ţiunea lui nuîncetează după înfăptuirea unei anumite opera ţii a examina con ţinutul raporturilor juridice de munc ă de pe pozi ţiile comport ării
de lucru sauînsărcinări de muncă, deoarece lucr ătorul intră în raporturile juridice juridicea participan ţilor.
indicate pentruîndeplinirea unui anumit fel de munc ă, dar el este obligat îndeplini
a
Conţinutul volitiv (juridic) al raporturilor juridice de munc ă îl formează drepturile
toate felurile de lucrări, referitoare la specialitatea (calificarea, postul) sa. Raportul
şi obligaţiile de munc ă ale participan ţilor - ale lucr ătorilorşi patronilor. Orice drept
juridic de munc ă nu încetează după terminarea zilei de munc ă, în perioada zilelor
subiectiv ca element al con ţinutului volitiv al raporturilor juridice constituie unitatea
de odihnă săptămînală, zilelor de ăsrbătoare, concediilor. Faptulă clucrătorul e
posibilită ţilor:
lipsă la lucruîncă nu înseamnă că el nu are o leg ătură juridică (un raport juridic)
-comportării însăşi persoaneiîmputernicite;
cu întreprinderea.
-de a cere o anumit ă comportare de la subalterni;
Caracterul de continuitate a raporturilor juridice de ămunc este determinat de
-de a recurge la for ţa de constr îngere de ă c tre statîn caz de ne îndeplinire
specificul con ţinutului de drepturileşi obligaţiile părţilor, dar nu de durata
sau îndeplinire neadecvat ă a cerinţelor înaintate persoanelor obligate.
acţiunii lor. De aceea trebuie considerate continue raporturile juridice, bazate pe
Prin urmare, dreptul subiectiv ă răspuns
d laîntrebarea : de ce posibilit ăţi
orice fel de contract de munc ă încheiat pe o durat ă nedeterminat ă, pe o
dispune persoana împuternicită şi faţă de cine ? Drepturile subiective ale ătorilor lucr
periodă determinată, pe durata alegerii prin concurs, pe perioada bolii, lipsei
care intră în conţinutul raporturilor juridice de munc ă constituie realizarea şi
din cauzadeplasării, sarcinii femeii lucr ătoare.
concretizarea drepturilor fundamentale statutare, care formeaz ă conţinutul
Să arializăm în continuare con ţinutul raporturilor juridice de munc ă. Raporturile
statutului juridic al lucr ătorilor - cet ăţenilor apţi de muncă, adică dreptul la
juridice constituie un produs specific al interac ţiunii a două fenomene sociale: ale
muncă, la odihnă, la condiţiile de munc ă sănătoase şi fără pericol etc.
dreptului munciişi relaţiilor de munc ă. Ele formeaz ă o unitate real ă (materială) şi
volitivă cu conţinutul indisolubil. Drepturile de munc ă subiective ale lucr ătorilor sînt orientate spre asigurarea:
Stabilitatea raporturilor juridice de munc ă înseamnă reglementarea activit ăţii -reală cu lucru conform ăţii,
specialit ării, postului;
calific
reale a lucrătorului, pe de o parte, şi a organiza ţiei (în numele ă c reia activeaz ă -cu condiţii normale de munc ă şi de retribuire corespunz ătoare a muncii;
administraţia) - pe de alt ă parte. Aceast ă activitate se refer ă la diferite aspecte -onoarei de munc ă a lucr ă torului.
ale relaţiilor de munc ă: Această calificare a drepturilor de munc ă a lucrătorilor reflect ă existenţa în
-exercitarea de ătrec lucrător a unei anumite func ţii; raporturile juridice de ă
munc a trei elemente: organizatoric, material, personal,
-retribuirea rezultatelor muncii lor de ătrec administra ţie; care în ansambluşi formează conţinutul lor. Drepturile subiective ale ătorilor lucr
-crearea condi ţiilor normale de munc ă etc. se caracterizeaz ă prin concretizarea, revendicarea şi libertatea ă în
relativ
Activitatea real ă constituie con ţinutul material al raportului juridic, care e comportare a subiectelor în caz de realizare a lor.
indisolubil legatşi subordonat con ţinutului volitiv, adică drepturilorşi obligaţiilor Astfel, laînfăptuirea drepturilor sale de a avea ocupa ţie reală potrivit unei
subiective ale participan ţilor la raporturile juridice indicate. anumite funcţii de munc ă , lucră torul mobilizeaz ă voin ţa sa şi capacităţile
Acţiunile reale constituind un component necesar al raporturilor lor juridice, creatoare pentru a organizaţional ra munca la locul de lucru, a manifesta ţiativă,
ini
cu ajutorul normelor juridice ele ătă cap o determinare calitativ ă şi o orientare spre îndreptate spre aplicarea metodelor de ă
munc progresive, spre folosirea ă
productiv
un anumit scop. Anume în aceastaşi constă specificul mecanismului influen ţei a utilajului.
reglative a normelor dreptului muncii asupra comport ării reale a participan ţilor la în scopul sporirii eficien ţei producţiei şi îmbunătăţirii calită ţii ei, el are
raportul juridic de munc ă. dreptul de a se ocupa nemijlocit întreprindere la cu activitatea de munc ă şi de
raţionalizare; de a valorifica organizarea ştiinţifică a muncii şi realizările
progresului tehnico- ştiinţific. Legislaţia muncii nu contureaz ă cu stricteţe limitele
comportării permise
86 C A P IT O L UVLI securitatea muncii.
a lucrătorilor privind realizarea drepturilor subiective. Aceste limite de fapt nu au J
hotare, doar dacă lucrătorul nu face abuz de drepturile sale
şi nu vineîn contradicţie 1
cu legeaşi cu normele morale. '*|
O astfel de calitate posedă dreptul la asigurarea condiţiilor normale de munc ă,]
necesare pentruîndeplinirea normelor de produc ţie (art. 114 din CM.), dreptul la 1
asigurarea unor condi ţii de muncă sănătoase şi în afara pericolului (art. 148 dini
CM.)etc. I
întrucît îndeplinirea real ă a muncii presupune caracterul ei oneros,ţinutul con J
raportului juridic de munc ă include de asemenea dreptul ătorului lucr de a cereI
retribuirea corespunz ătoare a muncii (art.82 din CM.), precum şi partea sa din 1
venitulîntreprinderii. Propriet ăţi de revendicare posed ă şi acele drepturi subiective 1
ale lucrătorilor care îsnt adresate nu ătrec cealaltă parte - patronul, darătre c stat 1
cu care salaria ţii, ca participan
ţi la asemenea raporturi juridice, seă afl într-o legătură
1
juridică în conformitate cu statutul lor juridic. j
Asemenea drepturi poart ă un caracter de protec ţie şi apar în cazurile ]
neîndeplinirii sauîndeplinirii necorespunz ătoare a obliga ţiilor lucrătorilor respectivi.I
La asemenea drepturi se refer ă, spre exemplu, dreptul de a refuza transferul la o '
altă muncă (excepţie făcînd transferarea temporar ă în legătură cu necesităţile «
întreprinderii, la lichidarea anumitor ări), lucr dreptul la concediere dinţiativă ini
proprie (art. 36 din CM.), dreptul la contestare în caz de tragere ne întemeiată la ;
răspundere disciplinar ă (art. 143 din CM.), dreptul la repararea prejudiciului ! ca
urmare a pricinuirii unei traume (schilodire) (art.167 din CM.).
O altă însuşire a comport ării lucrătorilor în limitele rela ţiilor de munc ă sînt
obligaţiile de munc ă ale salariaţilor.
Totalitatea ac ţiunilor obligatorii ale salaria
ţilor legate de participarea prin munca
proprie pentru aîndeplini scopurile unei ori altei organiza ţii cu care ei (salaria ţii)
se ă
afl în ţii
rela de muncă. •

"<
Volumulşi caracterul obliga ţiilor de munc ă depind de mai mul ţi factori, ce se
concretizeaz ă la aplicarea unui anumit tip (de lucru de specialitate, califica ţie,
funcţie) şi de personalitatea lucr ătorului. Cele mai generale şi principale obliga ţii
în profesarea munciiînts formulateîn art. 135 din CMşi presupun ăc salariaţii
sînt obligaţi: de a lucra cinstit, de a respecta disciplina muncii,îndeplinide a la
timp şi corect dispoziţiile administra ţiei, de a ridica productivitatea muncii, de a
ameiioia-c^mcia produc ţiei, de a respecta disciplina tehnică şi cerinţele privind
R A P O R T U R ILE JU R IDÎNICDER E P TU L M U N C II 87
O sferă mai concret ă de obligaţii pentru diferite categorii de muncitori a
fost stabilită de către indicatorul tarifar-calificativ, precum şi de relaţiile tehnice,
instrucţiuni confirmateîn ordinea stabilit ă. Astfel, drepturile subiective de munc ă şi
obligaţiile aparţin fiecărui lucrător, ca parte a rela ţiilor juridice de munc ă. Aceste
drepturişi obligaţii indică limiteleşi conţinutul comport ării lucrătorului,în care el e
în drept a ac ţiona, a cereşi a folosi unşir de înlesniri, a satisface interesele şi
necesită ţile altui subiect al raportului juridic de munc ă - al patronului. Statul
formează posibilităţi reale pentru satisfacerea de ătrec lucrători a drepturilorşi
obligaţiilor lor.
Odată cu drepturileşi obligaţiile subiective ale salariatului în conţinutul
raporturilor juridice de munc ă intră şi drepturileşi obligaţiile subiective ale patronului
(organizaţiei), pentru care e caracteristic faptul ă aceste
c drepturişi obligaţii ale
părţilor raportului juridic de munc ă sînt în concodan ţ ă una faţă de alta; cu alte
cuvinte, drepturile unui subiect corespund cu obliga ţiile altui subiectşi invers. De
exemplu, dreptul lucr ătorului de a ocupa un loc de lucru corespunde ţiei obliga
patronului de a-i oferi lucrătorului locul de munc ă cu tot utilajulşi instrumentele de
lucru şi a-i crea condi ţii normale pentru munc ă, de a-l asigura la timp cu
documenteleşi materialele tehnice necesare, cu aprovizionarea la timp cu energie
electrică, gaz, de a-i garanta securitatea şi condiţiile normale de lucru (art. 114
din CM.).
Codul Muncii nu a prev ăzit enumerarea drepturilor patronului în relaţiile juridice
ale dreptului muncii, cu toate ă în
c condiţiile relaţiilor de piaţă această enumerare
e necesară. De aceea,în proiectul Codului Muncii asupra ăruia
c se lucreaz ă în
prezent va fi inclus un articol cu astfel de prevederi. în primul înd,
r în el se dă
definiţia de patron. Ca patron apare persoana juridic ă (organizaţia) sau persoana
fizică ce a încheiat un contract de munc ă cu lucrătorul. în al doilea înd,r se stabile şte
că patronul are dreptul: deîncheia
a şi a desface contractele de munc ă cu lucrătorii;
de a adopta acte normative în limitele competen ţei sale obligatorii pentru salaria ţi;
de a impune respectarea regulilor interne ale procesului deă munc şi respectarea
cerinţelor ce reies din contractul de munc ă.
Raporturile juridice de munc ă în timpul de fa ţă reunesc practic cele mai
importante rela ţii de muncă dintre lucrători, pe de o parte, şi patron (organiza ţie),
pe de altă parte. Cu toate acestea, la baza aplic ării muncii st ă activitatea de
muncă - în aspect tehnic (unirea ţei for lucrătoare cu obiectele şi sursele muncii)şi
88 C A P IT O L UVLI R A P O R T U R ILE JU R ID IC E IN D R E P TU L M U N C II 89
în aspect social (diversele ături leg ale salariatului cu administra ţia în procesul Legislaţia în vigoare a prev ăzut că drept premise pentru întreruperea
cooperării muncii). Unele drepturi şi obligaţii ale părţilor raportului juridic de munc ă raporturilor juridice de munc ă (încetarea lor) servesc: acordul ărţilor
p sau iniţiativa
unei singure ărţi.
p
cuprind raporturi elementare cu caracter diferit, dar toate ele nu potînexista
Untr-unşir de cazuriîncetarea raportului juridic de munc ă poate avea loc la
afara unui raport complex al dreptului muncii.
voinţa organului, nefiind parte a raportului juridic de ă: muncchemarea sau
Raporturile juridice de munc ă, deşi sînt de lungă durată, au totuşi începutşi
angajarea salariatului în seviciul militar (art. 33 din CM.). Deoarece raportul - ju
sfîrşit, ele pot fi modificate în procesul desf ăşurărilor.
ridic de munc ă poartă un caracter personal, ţiunea ac luiîncetează şi în urma
Circumstanţele prevăzute de legisla ţie la apariţia, modificareaşi suspendarea
decesului lucr ătorului.
raporturilor juridice de munc ă se numesc fapte juridice.
De regulă, baza apari ţiei raporturilor juridice de munc ă ce reies din contractul
de muncă presupune manifestarea voin ţei de ambele ărţi p (acordul): cet ăţeanul
§ 3. Raporturile juridice organiza ţionale de conducere
-de a seîncadra în muncă în organizaţia dată, iar patronul - de a-l angaja. în
unele cazuri apari ţia raporturilor juridice de munc ă este însoţită de fapta juridic ă Printre relaţiile sociale ce fac parte din dreptul muncii înt şis astfel de relaţii
complexă, ce cuprinde peîngă l contractul de munc ă un act juridic- unde în calitate de ţi
participan (subiecte) ai raporturilor juridice apar colectivele
administrativ al organelor de plasare în cîmpul muncii (concedierea organizaţiilor, precumşi organele sindicale - reprezentan ţii legali ai drepturilor şi
cetăţeanului -îndreptareade angajareîn muncă). intereselor colectivelor de ă
munc şi, în particular, ai ătorilor,
lucr contribuind la
rezolvarea problemelor organiz ării muncii, la conducerea activit ăţii colectivelor
în caz de angajare la lucru în bază de concurs - fapt ă juridică pentru apari ţia
de muncă, la stabilirea condi ţiilor de munc ă şi aplicarea legisla ţiei muncii. Pe
raporturilor de munc ă - apare actulîn legătură cu alegereaîn funcţie, care, de
lîngă colectivele de munc ă aceste raporturi cuprind rela ţiile dintre organele de
obicei, survine ca urmare a acorduluiăţeanului cet de a-şi înainta candidatura.
stat şi cele sindicale, precum şi patroni la cele mai diverse niveluri: de la organele
Apariţia raportului juridic de munc ă cu salariatul odat ă cu intrarea la postul de
supreme ale conducerii statale, asocia ţii ale patronilorşi sindicale îpnă la
conducere, adesea e legat cu actul juridic -administrativ ce ar confirma acest
administraţie şi comitete sindicale ale organiza ţiilor locale. Asemenea raporturi
lucru de către organele ierarhic superioare.
în ştiinţa dreptului muncii au fost calificate drept raporturi juridice organiza ţionale
La baza apari ţiei raporturilor juridice de munc ă stau două particularităţi: prima
de conducere.
stabileşte ordineaîncadrării lucrătorilor în colectivul de munc ă al organiza ţiei
Scopul unor asemenea raporturi este elaborarea şi adoptarea actelor
date; a doua determin ă funcţia de munc ă (specialitatea, calificarea, postul) şi (hotărîrilor) pentru perfec ţionarea organiz ării muncii, stabiliriişi aplicării
stabileşte salariul lucr ătorului. condiţiilor de muncă legiferate.
Temeiurile contractualeînts caracteristice de asemenea şi pentru modificarea în ele se realizeaz ă statutul juridic al colectivelor de munc ă ca subiecte ale
raporturilor juridice de munc ă. dreptului muncii, precum şi al sindicatelorşi al patronilor.
Deci, potrivit legislaţiei, transferarea temporar ă sau permanent ă a unui lucrător O deosebită importanţă, în condiţiile economiei de pia ţă, au relaţiile ce se
la o altă muncă e posibilă numai cu acordul lucr ătorului şi al patronului. creează între colectivele de munc ă şi administraţia organizaţiilor, precumşi între
Transferareala o altă muncă la voinţa uneia dintre ărţi p a raportului juridic de comitetul sindical şi administraţia pentru stabilirea condi ţiilor de munc ă şi aplicarea
muncă e posibil ă numai în cazurile prev ăzute de lege. De exemplu, legislaţiei muncii. Aceste raporturi au menirea de a ameliora ţiuneaac reglatoare
administraţia e în drept de a-ltransfera temporar pe un lucr ător la o altă muncă în asupra normelor dreptului în relaţiile sociale, ce apar în procesul organiz ării muncii
legătură cu anumite necesit ăţi ale organiza ţiei (art. 30,31 din CM.). şi la dirijarea procesului de producere.
9 0________________________________________________C A P IT O L UVLI R AP O RT UR ILE JUR ID IC E IN DR EP TU L M U NC II 91
Manifestîndu-se sub dou ă forme subiective: administraţia - colectivul de munc
ă
ţiei cu privire la introducerea
coordonarea cu comitetul sindical a deciziei administra
şi administraţia-comitetul sindical al organiza
ţiei, raporturile juridice organiza
ţionale
ă sau reexaminarea normelor existente.,
unor norme noi de munc
de conducere exprim ă sau acţiunea democra ţiei de produc ţie nemijlocite sau
a celei reprezentative.
ă prioritateaîmputernicirilor de conducere
Toate aceste raporturi juridice exprim
în cîmpul muncii
§ 4. Raporturile juridice de plasare
ale patronului.
Dacă/aporturile juridice de munc ă intermediaz ă aplicarea muncii lucr
ătorilor, Fiind proclamatîn ari. 43 al Constitu ţiei Republicii Moldova, dreptul la munc ă
ţionale de conducereînts îndreptate asupra organiz
apoi raporturile organiza ării formează elementul necesar al unui statut de drept alărui oriccetă ţean. Realizarea
şi conducerii cu munca colectiv ă. Aceasta este una dintre deosebirile principale j acestui drept este asigurat de un complex de garan ţii juridice generale şi speciale.
care servesc ca baz ă pentru a le califica drept.raporturi juridice de munc
ă relativ ; Una din diversele garan ţii ale dreptului cet ăţenilor la munc ă este sistemul
independenteîn sistemul raporturilor juridice din dreptul muncii. de plasareîn cîmpul muncii ce se realizeaz ă de către oficiile de utilizare a ţei for
Cele mai importante obliga ţii în raporturile organiza
ţionale de conducereînts de muncă. în prezent aceste oficiiînts centrele de plasare în cîmpul muncii a
puse pe seama administra ţiei organiza ţiei. populaţiei în raioaneşi oraşe. Activitatea oficiilor este dirijat ă de Departamentul
în ce priveşte colectivul de munc ă şi comitetul sindical, apoi formele de republican de utilizare a for ţei de munc ă, care este o subdiviziune a
participare a lorîn aceste raporturiînt s diferiteşi depind de tipul colectivului
şi ] Ministerului Muncii, Protec ţiei Socialeşi Familiei.
comitetului sindical, precum şi de drepturile care dispun în rezolvarea unei sau ] Raporturile juridice cu privire la plasarea în cîmpul muncii apar în legătură cu
altei chestiuni. căutarea de ă c tre cetă ţean a unui loc de lucru convenabil. Aceast fapt genereaz ă
cîteva tipuri de raporturi îns str legate între ele şi, în acelaşi timp, relativ
j independente: a) între organul de plasare în cîmpul munciişi cetă ţean; b)între
Dacă la aceste raporturi iau parte administra ţia întreprinderii de stat
şi comitetul i organul de plasare în cîmpul munciişi organizaţia ce are nevoie de cadre; între
sindical, atunci administra ţia joacă rolul de organ al conducerii de stat, iar comitetul ; cetăţean şi organizaţia unde el a fost angajat deătre c oficiul de plasare în
sindical - de reprezentant al comitetului de munc ă. De aceea drepturile comitetului cîmpulmuncii.
sindical sînt privite ca drepturi reprezentative ale colectivului deă,munc care ş între organul de plasare şi cetă ţean raporturile juridice apar în baza unui singur
înfăptuiesc democra ţia în producere. fapt juridic - adresarea cet ăţeanului cu o cerere de ajutor pentru angajarea la
Raporturile organizatorice de conducere apar, deă,regul în legătură cu muncă, fapt determinat nu numai de drepturile şi obligaţiile stabilite, darşi de
necesitatea dezbaterilor şi adoptării unui act cu privire la organizarea muncii, acţiunile practice ale organului respectiv în angajarea cet ăţeanuluiîn cîmpul muncii,
conducerea produc ţiei, stabilirea actelor normative locale sau aplicarea legisla ţieiI în caz dacă organul de plasare în cîmpul muncii nu în e stare să-l anagajeze la un
m u n c ii. loc de lucru potrivit, cet ăţeanul e în drept să ceară punerea lui la eviden ţă,
Iniţiativa de emitere a acestei decizii îi aparţine prioritar administra ţiei şi deci trimitereala cursuri de calificare ori recalificare sau plata unei indemniza ţii de
\ de ea e legat ă stabilirea rela ţiilor între administra ţie şi comitetul sindical. însă şomaj în conformitate cu legisla ţia. Serviciul e obligată ssatisfacă cererea
uneori aceast ă iniţiativă poate veni de la colectivul de munc ă şi comitetul sindical. cetăţeanului conform legii:ă-is acorde ajutorîn căutarea locului de munc ă
Astfel, în corespundere cu Legea despre contractul colectiv de munc ă din 25 sau în însuşirea unei specialit ăţi, iar dacă aceasta e imposibil,ă-is stabileasc ă
februarie 1993,iniţiator al tratativelor colective privitor la discutarea, încheiereaşi şi să-i plătească indemnizaţia.
modificarea contractului colectiv de munc ă poate fi orice parte.
Drept fapt juridic ce provoac ă încetarea raporturilor organiza ţionale de
conducere serve şte anularea actului adoptat anterior prin unul nou, de exemplu,
92 C A P IT O LUVLI R A P O R T U R ILE JU R IDÎNICDER E P T U L M U N C II 93
O reglementare detaliat ă în prezent a survenit în relaţiile dintre organele de 1
plasareşi organizaţiile cu locuri vacante. Aceast ă legislaţie urmăreşte scopul de § 5. Raporturile Juridice ărute ap în procesul de preg ătire
f profesional ă a cadrelor nemijlocit în producţie
a reduce la maximum fluctua ţia cadrelorşi totodată de a reduce timpul pierdut în I
Interesele dezvolt ării şi înzestrării tehnice aîntreprinderilor necesit ă o îngrijire
căutarea unui loc de munc ă potrivit pentru cetăţeni. I
permanentă din partea administra ţiei pentru preg ătirea profesional ă a cadrelor.
Administraţia e obligată să aducă la cunoştinţa organelor de munc ă informaţia
Procesul de instruire a cadrelor genereaz ă următoarele rela ţii: de
I despre existen ţa locurilor de munc ă vacante (func ţia, specialitatea, calificarea), ucenicie; de ridicare a calific ării cadrelor; de dirijareînvăţămîntului.
a
I
Relaţiile de ucenicie apar în urmaîncheierii unui contract special între cetă ţean
Actul de repartizare la munc ă, eliberat de organul de plasare în cîmpul muncii, 1 şi patron, prin care ultimul se oblig ă să organizezeînvăţămîntul individual, de
are putere juridică. Uneori el doar recomand ă a angaja cet ăţenii la lucru, iar alteori * brigadă, cursuri pentru ob ţinerea unei noi specialit ăţi, iar cetăţeanul să
el obligă administraţia organizaţiei a încheia un contract de munc ă cu persoana însuşească specialitateaîn termenele stabilite ca ulterior ă profeseze
s în această
care doreşte să fie angajată. organizaţie. Contractul poate încheiat fi atît cu un începător în scopul ob ţinerii
Pretenţiile cetăţeanului pentru angajarea la lucru nu pot fi concrete în ce priveşte unei specialit ăţi, cît şi cu o persoan ă ce munceşte (de exemplu,în legătură cu
locul viitor de munc ă, deoarece organul de plasare şi asumă o astfel de obliga
nu- ţie. reorganizarea ulterioar ă a întreprinderii).
Misiunea lui este de aăuta c un lucru careăscorespundă cetă ţeanului conform Trebuie men ţionat că între relaţiile de ucenicieşi cele de munc ă există multe
specialităţii şi calificării pe care o are. Termenul de angajare nu este stabilit deafinită ţi: ele decurgîn procesul muncii; în cadrul colectivului organiza ţiei; subiectele
lege; el dureaz ă, de regulă, pînă cînd cetă ţeanul este angajat la lucru ori acestor relaţii coincid;şi asupra muncitorilor, şi asupra ucenicilor în aceeaşi măsură
încadratîn pregătirea profesional ă. Termenul pentru plata indemniza ţiei de şomer se răsfrîng normele disciplinei de munc ă internă şi răspunderea pentru încălcarea
e stabilită de legeşi nu poate dep ăşi nouă luni de zile. Dup ă expirarea acestei lor. însă după conţinutulşi scopul final ele se deosebesc. Dac ă relaţiile de muncă
perioade oridupă angajareaşomeruluiîn cîmpul muncii plata indemniza ţiei se se formează în procesul prest ării muncii, atunci acele de ucenicie în -cadrul
întrerupe. Dac ă cetăţeanul nu găseşte un loc de lucru corespunz ător, el are învăţămîntului profesional. Aceast ă deosebire const ă în faptul că ucenicia include
dreptul de a ăpăta
c o profesie nou ă ca urmare a recalific ării. nu numaiînvăţămîntul teoretic, darşi obţinerea specialit ăţii în procesul muncii
Reieşind din principiul libert ăţii muncii, rela
ţiile cu organul de plasare în cîmpul pentru a acumula deprinderi practice. De ă, regul
relaţiile de ucenicie le precedeaz ă
munciiîn orice moment potîntreruptefi ţiativa cetăţeanului. El eîn drept să ^
din ini pe cele de munc ă. Excepţie fac cazurile înd c o persoan ă, aflîndu-seîn exerciţiul
refuze serviciile angaj ării la lucru, at
ît pînă a primi repartizarea,îtcşi după, deoarece " funcţiunii, prinînţelegerea cu administra ţia, trece direct laînsuşirea unei specialit ăţi.
ea nu provoac ă careva urmări pentru cel ce se angajeaz ă. Refuzul administra ţiei Raporturile de preg ătire profesional ă a cadrelor se pot forma şi în legătură cu
de a angaja la lucru aceste persoane duce înaintarea
la unei îngeri
pl organelor•. ridicarea calificării. Acestea se aseam ănă mult cu rela ţiile de ucenicie. Ambele se
judiciare. | bazează pe realizarea deătre c cetă ţeni a dreptului la instruirea profesional ă şi
încetează cînd cetă ţeanul care se angajeaz
Procesul de angajare ă intră în I poartă un caracter de urgen ţă; însă relaţiile de ridicare a calific
ării, spre deosebire
exerciţiul funcţiunii. de cele de ucenicie, nuînts relativ independente şi de aceea au un caracter de
îndreptarea organului de plasare în cîmpul muncii urmeaz ă a fi interpretat
ă relaţii de munc ă. Apariţia relaţiilor de ridicare a calificării este legat ă de
nu numai ca un act juridic eliberat persoanei ă presteze
s ă, ci şi ca o
o munc contractulrespectiv, încheiat între muncitorişi organizaţia cu care el intr ă în
dorinţă a cetă ţeanului de aîncheia un contract de munc ă cu administra ţia unei raporturi juridicede muncă.
organizaţii concrete, cu alte cuvinte, aceast
ă îndreptare asigur
ă persoanei un loc i
de muncă cu dreptul de aîncheia un contract de munc ă.
________________ ._____________CAPITO LUVI
L î RAPORTURILE JURIDICE IN DREPTUL MUNCII
94 95
Raporturile de dirijare a instruirii apar în legătură cu încheierea unui contract reprezentan ţi ai administra ţiei. După scopul urm ărit, raporturile de
deosebit, prin care persoanele ce instruiesc (de obicei, muncitoriiţicalifica de la ., supravegherea protecţiei muncii totdeauna îndeplinesc func ţiile de garana ţie,
întreprinderea dat ă) iau asupra lor obliga ţia de aîndrumaşi a pregăti ucenicif deoarece scopullor de bază este să asigure o activitate de munc ă normală
pentru o munc ă independent ă într-o anumit ă specialitate sau de a contribuiî la lucrătorilor din punctulde vedere al stabilirii unoi condi ţii de muncă nepericuloase
ridicarea calificării unor muncitori. Aceste rela ţii formează o categorie deosebit ăa pentru viaţă şi sănătate. Prin urmare, aceste rela ţii joacă un rol important
relaţiilor de munc ă, iar contractul de conducere a instruirii - o categorie deosebit ăa pentru raporturile juridice munc de ă. '
contractelor de munc ă. în afară de exercitarea func ţiei de muncă în baza , Raporturile juridice de supraveghere a protec ţiei muncii presupun un caracter
contractului, rela ţiile de dirijare a instruirii presupun asumarea unei ţii obliga
de | continuu. Ap ărute în faza proiect ării şi introduceriiîn funcţiune a obiectelor de
muncă suplimentare at ît în privinţa instruirii practice şi teoretice a ucenicilor, precum î producţie, ele continu ă pe parcursulîntregii perioade de activitate a organiza ţiei.
şi a lucrătorilor organiza ţiei cu care se afl ă în raporturi juridice de munc ă. Conţinutul acestor rela ţii se exprimă prin cumularea drepturilor şi obligaţiilor
Astfel, raporturile de dirijare a instruirii se limiteaz ă la asumarea unor drepturi părţilor în vederea asigur ării unor condi ţii nepericuloase de munc ă pe tot parcursul
şi obligaţii suplimentare prev ăzute de contractul de munc ă negociat la angajare. îndeplinirii funcţiilor lor.
Ele sînt întotdeauna limitate de timpul efectu ării instruirii sau ridicării calificării. Un factor important ce asigur ă activitatea eficient ă a organelor de supraveghere
Actul deîndreptare la lucru (instruirea profesional ă în multe determin ă conţinutul a protecţiei muncii esteîmputernicirea lor de a trage ăspundere la r persoanele cu
raporturilor juridice dintre ăţeancet şi patronîn procesul angaj ării) reflectă nu numai funcţii de răspundere dinînduriler administra ţiei pentruîncălcarea obliga ţiilor de
dispoziţia de a angaja cet ăţeanul, dar indic ă şi profesia, specialitatea, calificarea a garanta protec ţia muncii.
ît pentru cetăţean, cît şi pentruîntreprindere înt
lui. Astfel, at s strict stabilite drepturile Odată cu raportul de supraveghere a protec ţiei munciiîn organizaţie apareşi
şi obligaţiile ce determin ă conţinutul raporturilor juridice de angajare în procesul raportul de supraveghere a legisla ţiei muncii. Aceste raporturiînts rezultatul
muncii. exercitării funcţiilor de supraveghere deătre c organele de stat, organele
încetarea rela ţiilor juridice de angajare, cum s-a mai spus, de obicei ţine procuraturii, precum şi ale sindicatelor. Scopul acestor raporturi - prevenirea şi
de încheierea contractelor de munc ă sau ucenicie. Dar nu este exclus ă sancţionareaîncălcărilor legislaţiei muncii din partea organelor administra ţiei,
suspendarealor mai cur înd sau din ini ţiativa celui ce se angajeaz ă, sau, în asigurarea legalit ăţii în relaţiile de munc ă. Conţinutul lor cuprinde drepturile şi
cazuri particulare,din iniţiativa administra ţiei (de exemplu, dac ă se constat ă obligaţiile părţilor, restabilirea drepturilor şi intereselor legitime ale muncitorilor şi
pregătirea profesional ă insuficientă sau dacă sănătatea angajatului nu-i colectivelor de munc ă în urma acţiunilor ilegale ale administra ţiei, precumşi
permitre să presteze muncaoferită în întreprindere, iar acordarea unui alt loc de tragerea la ăspundere
r a persoanelor cu func ţii de răspundere vinovate.
muncă este imposibil ă sau elnu-l accept ă). Printre organele ce efectueaz ă supravegherea asupra respect ării legislaţiei
1 muncii un rol important îl ocupă inspectoratele de stat pentru protec ţia muncii
§ 6. Raporturile de supraveghere asupra protecţiei create prin Hot ărîrea Guvernului nr. 321 din 01.06.1993. în raporturile de
munciişi respectării legislaţiei muncii supraveghere ele ac ţionează prin inspectorii ce înfăptuiesc controlul respect ării
de către administra ţie a legislaţiei muncii. Realiz îndu-şi dreptul de control,
în orice organiza ţie modernă supravegherea efectiv ă asupra ocrotirii muncii inspectorii frecventeaz ă întreprinderi, culeg materiale despre activitatea
este un element necesar al activit ăţii ei. administraţiei cu privire la stabilirea condi ţiilor de munc ă, iau cunoştinţă de
Subiectele poten ţiale ce efectueaz ă supravegherea protec ţiei muncii îsnt activitatea de aplicare a legisla ţiei. Patronul, ca parte a raportului de munc ă, e
organele specializate de stat şi sindicale, iar subiectele obligatorii - organiza
ţiile, obligat să nu împiedice controlul şi să prezinte toate documentele şi explicaţiile
precumşi unită ţile lor structuraleşi persoanele cu funcţii de răspundere, necesare. Eficacitatea ţiunilor ac subiectelor raporturilor de control asupra
97

96
respectării legislaţiei de munc ă de către adminsitra ţie e obligatorieşi e legată, de CAPITOLUL VII. Ă
CONTRACTUL COLECTIV DE MUNC
obicei, deîntocmireaşi semnarea actului de control în care se comunic ă despre
activitatea administra ţiei în domeniul respect ării legislaţiei muncii. Atunci înd c § 1. Noţiune de contract colectiv de munc
ă
inspectorul depisteaz ă încălcarea legisla ţiei de către administra ţie, el e obligat ăs
Contractul colectiv de munc ă este cpnveji ţiadintre patron întreprindere)
( şi
dispună înlăturarea lor. Totodat ă, el rezolvă chestiunea de tragere la ăspundere
r a
salariaţi j)rin care se reglementeaz ă condiţiile de munc ă, salarizareaş|alte drepturi
administraţiei. şKJblfgaţii ce decurg din raporturile sociale de munc ă. .
§ 7. Relaţiile juridice de examinare a litigiilor de munc ă Rolul şflmportanţa contractului colectiv
.1 în reglementarea muncii se modific ă în
La examinareaîn organele competente a litigiilor individuale şi colective
dependenţă de schimbarea condi ţiilor social-economice ale societ ăţii. Afirmareaşi
D8D
de I muncă, între părţile implicateşi organele numite se formeaz ă raporturi
dezvoltarea "pie ţei muncii"în Moldovaşi a noilor rela ţii în cooperarea muncii au
juridice ce 1poartă un caracter procesual. Conform aii. 210 din CM., litigiile determinat schimbarea con ţinutului şi esenţei contractului colectiv de munc ă. El
individuale deI muncă, apărute între salariatşi patron relativ la aplicarea legisla ţiei şi
devine modalitatea principal ă de reglementare a rela ţiilor muncii de parteneriat
a altor acteI normative cu privire la munc ă, a contractului colectiv de munc ă, se
nemijlocitîn întreprinderi.
aplanează de î către comisiile pentru soluţionarea litigiilor de munc ă şi de
Contractul colectiv de munc ă capătă tot mai pronun ţat trăsăturile unui act
74
către judecătorii. 1Legislaţia cu privire la contractele colective de munc ă
normativ cu caracter local^av înd menirea de a fi un oarecare cod al muncii pentru
prevede examinarea lor 1 în următoarea ordine: comisia de conciliere format ă de
angajaţi şi administra ţie în întreprinderea concret ă. Dispoziţiile normative devin
către muncitori pentru ' fiecare litigiu aparte. Un factor juridic care genereaz ă apariţia
cfominahTeTh compara ţie cu cele obligatorii, fiind parte din opera doctrinei juridice de
relaţiilor cu privire laexaminarea litigiului de munc ă serveşte adresarea unei cereri muncă, ce acţionează în cadrul acesteiîntreprinderi, indiferent de forma de
despre ocrotireadrepturilor din partea interesat ă. Această cerere determin ă organul ce
proprietate (privat sau de stat), de num ărul salariaţilor şi apartenenţa interramurala.
soluţionează litigiile de munc ă să întreprindă acţiuni procesuale pentru în condiţiile trecerii spre economia de ţă piaconţinutul juridic al contractului
examinarea circumstan ţelor ce au dus la apari ţia litigiuluişi soluţionarea lui. De
colectiv de munc ă nu este omogen. El are la ăbaz două aspecte: a) ideea
exemplu,dacă muncitorul a adresat la judecat ă o cerere de a declara ilegal ă
autonomiei (su veranităţii dirijate)ce ţinedeorgahîzâfeaînsferamuncii,efectuat ă de
concedierea.sa şi de fi a restabilit în funcţie, atunci instan ţa de judecat ă este
şejilfiLiproprietarul sau antreprenorul); b) participarea.sindicatului altui sau a
obligată să ia cererea la eviden ţă, să adune documentele necesare, ă invite
s
apărător aljnţereşeiorpjqf esionaleşi sociale ale angaja ţilor în reglementarea
martorişi să examineze litigiul ca atare. Con ţinutulşi caracterul raporturilor
ători — administraţie de ordin social, economic, profesional
relaţiilor dintre lucr şi
procesuale deexaminare a litigiilor de munc ă diferă în dependen ţ ă 2862 de
de muncă. _
caracterul litigiului - indi
vidual sau colectiv, precum şi de tipul organului
"Trebuie men ţionat că contractul colectiv de munc ă în calitate de act normativ,
care îl examineaz ă.
prin intermediulăruia
c se realizeaz ă combinarea ideilor sus-men ţionate, nu poatefi
Raporturile juridice ce apar ca urmare a examin ării litigiilor de munc ă se raportă la
privit drept un simplu contract civil, deoareceăreşte urm alte scopurişi are o altă
cele de durat ă şi soluţionarea lor depinde de timpulării afl litigiuluiîn procesul
sferă socială de aplicare ce este mult mai ă. largDacă simplul contract cjyjistabile şle.
organelor jurisdic ţionale competente, incluz înd şi procedura de executare.
obligaţi]_exclusiv pentru ărţi,
p contractul colectiv în sferă ăcţiunilor sale seăsfrînge
r
Un factor juridic ce duce la suspendarea raporturilor de ţionare
solu a litigiilorde
nu numai asupra participan ţilor, cişi asupra acelor lucr ători ai întreprinderii caren-
muncă este, de regulă, intrareaîn vigoare a hot
ărîrii organului ce a solu
ţionat litigiul au contribuit nemijlocit la elaborarea şi aprobarea contractului colectiv de munc ă.
(de exemplu, hotărîrea judecă ţii de a examina litigiul individual), atingerea unui
acord între părţile unui litigiu colectiv de munc
ă în comisia de conciliere sau
ă.
Arbitrajul de munc
98
. C A P IT O L U L V II CONTRACTUL COLECTIV DE ĂMUNC
_________________________ g9

Ideea de a aplica contractul colectiv de munc ă în calitate de acord în folos muncă sînt incluse în Partea general ă a dreptului munciişi sînt expresia
părţilor este preluat ă din dreptul privat şi de asemenea nu rezolv ă problemaî juridică a condiţiilor de munc ă, a reglement ării raporturilor dintre întreprindereşi
esenţă, deoarece el ignoreaz ă scopul social de parteneriat al acestui contract; lucrători indiferent de proprietate ă
(privat sau de stat) sau ţa la vreun
apartenen
ce presupune satisfacerea reciproc ă, nu şi interesele persoanelor ce nu întspă departament.
ale contractului. Necesit ă o mare aten ţie şi explicarea naturii juridice a contractul Contractul colectiv de munc ă are la bază următoarele cerin ţe:
colectiv de munc ă, deoarece sindicatul şi orice alt organ ce încheie contractul din* a) respectarea legisla ţiei; b) împuternicirea legal ă a reprezentaniilor
partea salaria ţilor, în raport cu ceiărora
c le este adresat, nu dispune de autoritate; părţilor; c) egalitatea ărţilor;
p d) libertatea şi
alegerii dezbaterii condi ţiilor
a puterii publice. N-are asemenea putere nici administra ţia (proprietarul, contractului; e)libera consim ţire a obliga ţiilor ce decurg din contract; f)
antreprenorul)în raporturile sale cu lucr ătorii. împuternicirile sale se limiteaz ă Ift* realitatea asigurării îndeplinirii obligaţiilor asumate; g) controlul sistematic şi
administrarea propriet ăţii întreprinderii, nuşi a colectivului de munc ă. Ca urmare^ inevitabilitateaăspunderii
r contractuale a ărţilor.p
există temei de a declara acest contract drept contract de gen special. şind?
Reie Ca instituţie a dreptului muncii şi ca act normativ de drept contractul colectiv
din legislaţia în vigoare, contractul colectiv de munc ă este un act normativ, ce de muncă are locul ăsu în dreptul muncii. Condi ţiile contractului colectiv de
reglementeaz ă raporturile sociale de munc ă, încheiat deîntreprindereşi salariaţi. muncă sînt obligatorii pentru întreprinderileîn care esteîncheiat. Este interzis a
Fiind o varietate de reglementare a ţiilor rela de parteneriat în relaţiile sociale include în contractul colectiv de munc ă condiţii ce agraveaz ă situaţia lucrătorilor
de muncă la nivelul unit ăţii, contractul colectiv exprim ă interesele a dou ă grupuri în raportcu legislaţia, contractele colective şi acordurile de parteneriat social.
sociale: salaria ţi şi patroni, de aceea acest fel de contracte e numit bipartit. Prin Concep ţia contemporan ă de contract colectiv presupune ărgirea
l şi
Legea Republicii Moldova din 10.11.1995 ' s-au ăf cut modificări şi completări dezvoltareaformelor de parteneriat, reglementareaţiilor rela sociale de munc ă.
în Legea privind contractul individual de munc ă, unde au fost eviden ţiate Aceast ă reglementare este ă,
admis deoarece ea nu contrazice interesele
următoarele tipuri de contracte colective: contracte colective deă munc ce se societă ţii şi statului.
încheie la nivel de unităţi, grupuri de unit ăţi din unaşi aceeaşi ramură sau din
ramuri diferite, asociateîn baza principiului de produc ţie pe teritoriul
municipiilor*şi raioanelor; la nivelul ramurilor economiei ţionale,
na precumşi la §2. Părţile contractului colectiv de munc ă şi ordineaîncheierii lui
nivel republi
can. De obicei, laîncheierea contractului colectiv de munc ă participă două părţi:
Aceste forme de parteneriat social pot exprima interesele nu doar ă, acidou
a 1)salariaţii prin reprezentan ţii săi legali;
ţilor, patronilor, structurilor de stat (guvern, ministere).
trei grupuri sociale: salaria 2)întreprinderea reprezentat ă de conduc ătorul ei (patronul) sau de ăalt
Ultima formă a obţinut denumirea detripartitism. Fiind o instituţie a dreptului muncii, persoana împuternicit ă în conformitate cu statutul (alt act local)
contractul colectiv de munc ă cuprinde o gam ă largă a normelor de drept de ordin întreprinderii.
naţional, localşi ramural, bunăoară, normele din Codul Muncii al Republicii Moldova, Lucrătorii, fiind parte a contractului colectiv de munc ă, apar nuîn calitate de
Legea privind contractul colectiv de munc ă din 25 februarie 1993 2, normele
persoană separată, ci în calitate de subiect independent al colectivului de ămunc
ramuraleşi republicane, numeroase dispozi ţii locale aflateîn contractele colective al întreprinderiiîn totalitatea sa sau al subunit ăţii structurale separate cu drepturile
de muncă, încheiate laîntreprinderi. Normele din institu ţia contractului colectiv de persoanei juridice. în acelaşi timp Jucrătorii şi colectivele de munc ă nu participă
nemijlocit Iajncheierea contractului colectiv de ă, ci în numele lor ac
munc ţionează
1.Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr. 70,1995/804. reprezentan ţi - organele sindicale sau alte organe împuternicite.
2.Monitorul Parlamentului al Republicii Moldova, nr. 5,1993/123. Deci, este important a separa partea contractului colectiv deă munc - lucrătorii
(colectivul de munc ă) şTparticipanţii la procesulîncheierii contractului colectiv de
1_00___________________________________________________CAPITOLUL VII "
CONTRACTUL COLECTIV DE MUNCĂ 101
muncă. Din partea lucr ătorilor pot fi organele sindicaleşi organele de ini ţiativa I
cedent.în cazul divergen ţelor între părţi, în timpul negocierilor se întocmeşte un
obştească, constituiteîn baza hotărîrii Adunării generale (Conferin ţei) a lucrătorilor
proces-verbal. Negocierile colective în numele părţilor ie efectueaz ă un organ
întreprinderii.
împuternicit de ărţi, p format dintr-un num ăr egal de reprezentan ţi ai acestora.
Deoareceîn condiţiile pluralismuluiîn organizaţii sînt posibile situa ţii în care
Organul examineaz ă procesul-verbal al divergen ţelor şi recomandă o variantă
cîteva organe reprezentative concomitent vor pretinde încheierea
la contractului
de soluţionare a litigiului. Administra ţia este obligat ă să ducă negocierile
colectiv de munc ă, soluţionarea problemei organului împuternicit trebuieăsată l în
asupra problemelor sociale de munc ă, propuse spre examinare de
seama lucr ătorilor. Adunarea general ă (Conferinţa) în aceste cazuri are dreptul
reprezentan ţii lucrătorilor.
de a încredinţa încheierea contractului în numele ei unui organ reprezentativ unic,
Dreptul de a lua decizia despre necesitatea încheieriicontractului colectiv de,
care se formeaz ă pentru ducerea tratativelor, elaborarea proiectului şi încheierea
ă. Dacă un asemenea organ unic nu este constituit,muncă cu administra ţia îl au: a) reprezentan ţii salariaţilor; b) Adunarea general ă
contractului colectiv de munc
(Conferin ţa) a lucră torilor organiza ţiei.
reprezentan ţii lucrătorilor au dreptul de a duce tratative de sine ătătorst şi de a
în perioada negocieriiqr pentru persoanele ce au participat la eleţialegisla
încheia un contract colectiv de munc ă special sau o anex ă la contractul
prevede unşir de garanţii şi compensaţi^
colectiv ,de muncă unic.
"Reprezentan ţii părţilor, precum şi specialiştii antrenaţi pentru a activaîn
Altă parte a contractului colectiv de munc ă este întreprinderea.
comisii,sînt eliberaţi de la serviciul de baz ă cu menţinerea salariului mediupe.un
Cum s-a men ţionat mai sus, reprezentantul întreprinderii, de regul ă, este
termen î
dejj năla trei luni în decursul anului. Salarizarea exper ţilor şi
conducătorul ei (patronul). Dar reprezentant împuternicit poate şifi alt funcţionar
ţi de părţi se efectueaz.aj.decomun acord, de ătre
ţiei (subordinii structurale cu intermediarilor invita c
cu funcţie de ă r spundere din partea administra
organele executive ale
autoadministr ării locale şi administra ţ ie (asocia ţ iile sale)
drepturile persoanei juridice), ce are împuterniciriîn conformitate cu statutul
(art.7 din Legea privind cbnFâdul^lectivdTmunc ă de la 25.02.1993).
întreprinderii sau cu alte acte locale. împuternicirile legale ale func
ţionarilor indica ţi
După cum s-a indicat, în scopul ducerii negocierilor colective concrete şi
oficial trebuie ăs fie confirmateîn forma legal ă prin ordinul special al administra ţiei.
ă, părţile, în baza egalit ăţii,
J^onform legisla ţiei în vigoare, este prev ăzută procedura obligatorie de pregătirii proiectului contractului colectiv de munc
creeaz ă un organ din reprezentan ţii cu împuternicirile necesare. Acest organ ă
poart
elaborareşi încheiere a contractelor colective de munca. Etapa primordial ă a
ă, în caz dacă negocierile colective decurg la
acestei proceduriînt Ini al tratativelor colective de denumirea de_Corrnsia republican
s negocierile colective. ţiator
nivel republican.
elaborare,încheiereşi schimbare a contractului colectiv de munc ă poate fi fiecare*
şedintelui Republicii Moldova nr.145, din 31.05.1996,
dintre păr^ Pentru_aceasta ea trebuie ă anun
s ţe în scris cealalt ă parte despre "TShToTrrTDecretului Pre
a fost aprobat ă componen ţa comisiei.
începutujjratativelor, care, îarThdul sau," e obligat
ă să le susţină. Dacă în organizaţie
Modul de organizare a activit ăţii comisiei se reglementeaz ă de Regulamentul
-activează mai multe sindicate sau alte organe reprezentative împuternicite de
aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.567 din 01.08.1994 \ precum şi prin
lucrători, atunci fiecare dintre ele are dreptul de a duce tratative din partea
înţelegerea mutual ă dintre Guvern, Federa ţia Generală a Sindicatelor din
membrilor sindicatului pe care i-a asociat sauătorilor lucr pe care-i reprezint ă.
Moldovaşi Patronat.
Este interzis ducerea tratativelor din parteaătorilor lucr de persoane ce reprezint ă
Părţile participante la negocieri au deplin ă libertateîn alegereaşi dezbaterea
administraţia.
condiţiilor din contractul colectiv de munc ă. Administra ţia şi reprezentan ţii săi
Despreînceperea negocierii asupra contractului colectiv de ămunc nou orice ,
sînt obligaţi să pună la dispoziţia celeilalte ărţi p iTiformaţ îa dFcăre dispun,
parte are dreptul ăs facă o declaraţie în scris cujrei luni înă p la expirarea .
necesară
contractului cbJecWdemunc ă anterior sauîn termenul indicat în contractul pre- i

1 Monitorul Parlamentului al Republicii Moldova, nr. 1,1994/1.


102 C A P IT O L U L V II C O N T R A C T U L C O L E C T IV D EĂM U N C 103
pentru negocieri.în acelaşi timp participan ţii la tratative, alte persoane cooptate întreprinderii date sau unit ăţii lor de produc ţie. Dispoziţiile normative au aplicare
pentru tratative n-au dreptul ă divulge
s informa ţia obţinută, dacă ea este secret la examinarea problemelor de drept înt ce divizate
s în trei grupuri:
de stat sau comercial. Persoanele ce divulg ă această informaţie vor fi trase la -cînd legislaţia prevede direct modul de solu ţionare a contractelor colective;
răspundere conform legisla ţiei în vigoare. -cînd este evident ă prezenţa lacunelorîn legislaţie, dar soluţionarea lor pe
Problemele privind ordinea, termenele elabor ării proiectului contractului colectiv calea contractelor colective nu contravine principiilor generale deşi drept
de muncă şi a încheierii lui, componen ţa comisiei de preg ătire a proiectului, locul legislaţiei
petreceriişi ordinea de zi a negocierilor coordonate ărţi de pcapătă forma definitivă în vigoare;
în ordinul de organizare şi hotărîrea comitetului sindical sau a altui organ - cînd dispoziţiile generale ale legisla ţiei sînt adaptate la specificul acestei
reprezentativîmputernicit de salaria ţi. întreprinderi (subdiviziune structural ă).
Cînd din partea salaria ţilor acţionează concomitent îteva c sindicate, alte organe Odată cu trecerea la economia de ţă, pianumărul dispoziţiilor normative ale
reprezentativeîmputernicite de lucr ători, ele formeaz ă un organ reprezentativ contractului colectiv de munc ă creşte brusc. Este un fapt firesc, deoarece accentui
unic pentru ducerea tratativelor, elaborarea proiectului comun şi a concluziilor reglementării juridice a rela ţiilor sociale de munc ă în procesul reformelor este pus
contractului colectiv unitar. Proiectul contractului colectiv unitar este supus pe stabilirea garan ţiilor obligatorii generale pentru ători lucr (salariul minim, durata
dezbaterilor obligatorii deătre c lucrători şi se definitiveaz ă ţinîndu-se cont de concediului, durata maxim ă a săptămînii de lucru, remunerarea muncii
obiecţiile, propunerileşi completările lor. Proiectul definitivat se aprob ă de Adunarea suplimentare etc). Contractul colectiv de munc ă reglementeaz ă o sferă mai largă
generală (Conferinţa) a colectivului de munc ă şi se semneaz ă de către toţi de probleme concrete, legate de specificul muncii şi relaţiilor profesionaleîntr-o
participanţii organului reprezentativ unificat. anumită -întreprindereşi în subdiviziunile sale structurale.
Momentulîncheierii contractului colectiv îl constituie finisarea negocierilor prin Legea Republicii Modova privind contractul colectiv deă munc a stabilit clar
semnarea lui deătre c părţi. corelaţia dintre prevederile normative ale contractului colectiv şi legislaţie. Legea
Legea Republicii Moldova privind contractul colectiv deămunc din 25.02.1993a spune că în contractul colectiv, în dependen ţ ă de posibilit ăţile economice ale
prevăzut procedura deînregistrare a contractului colectiv de munc ă prin organizaţiei, se pot stabili condi ţii de muncă social-economice mai avantajoase în
înştiinţarea, organelor teritoriale de munc ă şi ale protecţiei sociale. compara ţie cu normele şi prevederile stipulate în legislaţie. Aceasta se ă
refer la
Puterea juridică a contractului colectiv de munc ă nu depinde deînregistrarea concedii suplimentare, sporuri la pensie, şirea ie înainte de termen la pensie,
lui, ci de actul semn ării contractului colectiv de munc ă de părţi. compensarea cheltuielilor de transport, alimentarea ăgratuit
sau parţial plătită a
salariaţilor la locul de munc ă şi a copiilor lorîn şcoli şi instituţii preşcolare, alte
facilităţi şi compensări suplimentare. Peîngă l condiţiile numite, cele mai des întîlnite
§ 3. Conţinutulşi structura contractului colectiv de munc ă prevederi normative ale contractului colectiv înt normele
s care stabilesc lista
lucrătorilor cu ziua de munc ă nenormată şi durata concediilor suplimentare pentru ei,
Condiţiile (dispoziţiile) ce sînt stabilite de ătre c părţi şi au menirea de a
interdicţia de a atrage la munca suplimentar ă persoanele careîşi fac instruireade
reglementa raporturile sociale de munc ă în organizaţia respectiv ă determină
producţie, ordinea de salarizare, plata diferen ţei dintre categoriile salaria ţilor
conţinutul contractului colectiv de munc ă.
care presteaz ă munci necorespunz ătoare categoriilor ce ie-au fost acordate,
Structuralaceste condi ţii (dispoziţii) pot fiîmpărţite în trei categorii: a) nor-
ordinea de plat ă a avansuluiîn afara graficului,înlesnirileşi avantajeleîn caz de
mative; b) obliga ţionale; c) informa ţionale.
eliberarea foilor gratuite în casele de odihn ă, repartizarea fondului locativ etc.
Condiţiile normative (dispozitive) ale contractului colectiv înt norme
s de drept
După natura juridic ă normele pe care le con ţine contractul colectiv de munc ă
locale stabilite deărţi
p în limitele competen ţei lor, ce seăsfrîng
r ătorilor
asupra lucr
sînt norme-acorduri. Ele exprim ă voinţa reciprocă a părţilor şi voinţa statului
(legiuitorului), care a acordat ărţilor
p dreptul de crea ţie normativă locală.
CONTRACTUL COLECTIV DE ĂMUNC 1Q 5
104 C A P IT O L U L V II
Spre deosebire de prevederile normative ale contractului colectiv, ţiilecondi
I favorabile pentru salaria ţi. Aplicarea real ă a condiţiilor contractului colectiv duce
contractuale nu presupun prezen ţa unor reguli cu caracter general, destinate ârfun la evitarea confruntărilor^ şi li stabilirea unui climatănătos s în organizaţie, fapt
aplicări repetate. Eleîntotdeauna înt s concreteşi se referă ia obligaţii reciproce a 1 ce ameliorează dezxojţarea progresiv ă a procesului de produc ţie. Şi chiar dacă,
în urma acţiunii contractului colectiv de munc ă, exploatarea muncii salariate
căror executare;ştingjjceşte obligaţii. ~*
nu poate fi exclus ă definitiv, totu şi protejarea salaria ţilor de o exploatare
1
excesivă este posibil ă şi necesară.
rl Art.9 al Legii Republicii Moldova privind contractul colectiv de ă munc
prevede j
Conform art.6 al Legii privind contractul colectiv de ă,munc el se încheie pe o
că în contractul colectiv se pot include obliga ţii reciproce ale patronilor şi salariaţilor 1
perioadă determinată, care nu poate fi mai mic ă de un ancilendaristic. La expirarea
referitoare la forma, sistemul şi natura salariz ăriL.recompenseTj âneşti, indemniza ţii, 1
terr^ejTuluipxey ăzuUexontract4) ărţile pot decide prelungirea ţiunii ac acestuiaîn
sporuri, mecanismul de regf âre a salariului reie şind din măfoTarea preţurilor, nivelul 1
condiţiile în care a fostîncheiat sauîn alte condi ţii ce vor fi convenite.
Inflaţiei, realizarea indicilor specifica ţi în contractul colectiv, utilizareaţei forde 1
în practică deseori aparîntrebările: rămîne oareîn vigoare contractul colectiv
muncă, recalificarea,, condi ţiile de concediere a salaria ţilor, durata timpului de 1
de muncă în cazul reorganiz ării sau lichidării organizaţiei, schimbării proprietarului, ■
muncă şi de odihnă, concedii, ameliorarea condi ţiilor şi securită ţii muncii, inclusiv
patrimoniului organiza ţiei, desfacerii contractului de munc ă cu conduc ătorul
"; a femeilorşi tineretului, asigurarea medical ă şi socială benevolă şi
organizaţiei. Legislaţia nu dă răspuns expres la aceste întrebări, totul depinde de
obligatorie, respectarea
: intereselor salariaţilor la privatizarea organiza ţiei, localurilor
circumstanţele concrete. Astfel, dac ă este vorba despre modificarea componen ţei,
de serviciu,l securitatea ecologic ă şi protecţia sănătăţii salariatuluiîn procesul
structurii, constituirea unui nou organ de conducere al organiza ţiei, contractul
de producţie, '■ facilită ţi pentru salaria ţii care cumuleaz ă lucrul cuînvăţătura,
colectiv de munc ă îşi păstrează puterea juridic ă. în întregime ămîne
r în vigoareşi
controlul asupra aplic ării contractului coectiv, ordinea de introducere în el a
la desfacerea contractului individual de munc ă cu conducătorul organiza ţiei. în
modificărilor şi completărilor, responsabilitateaărţilor, p asigurarea condi ţiilor
caz de reorganizare întreprinderii
a contractul colectiv de munc ă îşi păstrează
normale de lucru ale salariaţilor, refuzul la greve în condiţiile incluseîn contractul
puterea juridic ă pentru perioada reorganiz ării, dar ulterior el poate fi revizuit la
colectiv datîn cazde executare a lor la termen şi în întregime.
iniţiativa uneia dintreărţi,
p dacă organizaţia urmează să fie lichidată în ordineaşi
Prevederile rontrac ţuluLcolecţiy se stabilesc deătre c părţi şi se fundamenteaz ă condiţiile de lichidare.în caz de schimbare a proprietarului contractul colectiv de
pe legislaţia în vigoare, pe acte departeneriat social de un nivel superior în acea i muncă rămîne în vigoare pentru o perioad ă de 3 luni.în acest ăr stimp părţile sînt
parte,în care ele con ţin norme generale în problemele reglement ării muncii, în drept să înceapă negocierile cu privire la semnarea unui nou contract colectiv
relaţiilor social-economice şi profesionale caracteristice şi pentru salaria ţii de muncă sau să convină menţinerea, modificarea sau completarea prevederilor
organizaţiei date. Selectarea nemijlocit ă şi includerea acestor prevederi în con- ' contractului colectiv de munc ă în vigoare.
tract trebuie ăs fie optimală pentru a nu supra încarcă conţinutul lui. în procesul aplic
ării contractului, laînţelegerea reciproc ă a părţilor, el poate fi
mpdjfîclffş^ stabilite^Totodat ă, în cazurile de revizuire a
contractului colectiv de munc ă, trebuie să fie soluţionată problema referitoare la
şi controlul asupra aplic
§ 4. Realizarea contractului colectiv ării lui posibilitatea men ţinerii facilităţilorjentru salaria ţi şi realizarea altor condi ţii
ă se înţelege aplicareaîn practică ?
Prjnjrealizarea contractului colectiv de munc prevăzute de .contractul precedent.
a acelor prevederi care constituie ţinutul
con lui. Din punct de vedere juridic^ în cazul lichid
ării organizaţiei legislaţia garanteaz ă apărarea primordial ăa
ă a contractului colectiv de munc
realizarea practic ă e chemată să creeze un climat intereselor salaria ţilor, legate de realizarea contractului colectiv de ă.munc
ţiilor de parteneriat social
prielnic pentru stabilirea rela între patronşi salariat, Revendicările salariaţilor referitoare la contractul dat întssatisfăcute din patrimoniul
minimalizarea primejdiei conflictului social, asigurarea unei infrastructuri sociale
CAPITOLULVI! vina căruia se încalcă sau nu se respect ă condiţiile contractului colectiv de
106
muncă. Una din cele mai răspîndite forme de sanc ţionare a conduc
ătorilor
organizaţiei lichidate înă p la achitarea cu bugetul,ăncile b şi alţi creditori,în I
întreprinderilor de stat
şi altor
conformitate cu legisla ţia în vigoare. M ărimea mijloacelor destinate satisfacerii I
intereselorşi revendicărilor salariaţilor organizaţiei în legătură cu contractul colectivI
de muncă se stabileşte şi se repartizeaz ă subdiviziunilor de comun acord ţcu
reprezentanţii salariaţilor care au semnat contractul colectiv de munc ă şi anexele lui. |
Eficienţa aplicării contractului colectiv de munc ă în mare măsură depinde de
|
faptul cum este organizat controlul asupra ării realiz
prevederilor lui. Legea J
Republicii Moldova privind contractul colectiv de ămunc stabileşte efectuareaI
controlului,în primul înd,r nemijlocit deătrec părţi sau de către reprezentan ţii |
organelorîmputernicite de ele şi, în al doilea înd,
r de către organele respective )
ale puterii executive din domeniul muncii.

:
Formele controlului pot fi diverse şi prevăd atît verificarea execut ării unor
obligaţii concrete aparte aleărţilor,
p cît şi conţinutul contractului colectiv de
muncă. ;. în fiecare an (de obicei, laîrşitul
sf anului calendaristic) sau în termenele
prevăzute de contractul colectiv de munc ă, părţile care au semnat contractul
trebuie să ; prezinte darea de seam ă la Adunarea general ă (Conferinţa) a
salariaţilor» organizaţiei. în cadrdul efectu ării controluluişi pregătirii dărilor de
seamă părţile sînt obligate ăs prezinte toat ă informaţia necesară de care
dispun.
Un mijloc important pentru garantarea ării aplicreale a contractului colectiv,în
afară de control, pentruărţi p mai este stabilit ă răspundereaîn caz deîncălcare
sau executare insuficientă a obligaţiilor ce le revin.însă, cu părere de ăr u, Legea
cu privire la contractul colectiv de munc ă nu prevede ăspunderea
r ăprţilor ca *
urmare aîncălcării condiţiilor contractului colectiv. De aceea Legea necesit ă
completări cu privire la ăspunderea
r ă faţă de persoana oficial
juridic ă care-l
reprezintă în contractul colectiv de munc ă pe patron. Aceast ă răspundere trebuie
să se exprime sub form ă de amendă, deci va avea un caracter juridico-
administrativ.
E neGesar a introduce tragerea ăspundere
la r ă
a persoanelor care reprezint
patronulşi care se eschiveaz ă de la participarea la negocierile cu privire la
elaborarea, modificarea, completarea şi încheierea contractului colectiv sau care
au încălcat termenul pentru începerea negocierilor. La cererea
reprezentanţilor salariaţilor patronul e obligată ssancţioneze conducătorul, din
CONTRACTUL COLECTIV DE MUNCA 107
persoane oficiale dinîndulr administra ţiei, vinovate de contraven ţiile amintite este
răspunderea disciplinar ă. Măsurile de pedeaps ă disciplinară pot fi diverse (inclusiv
concedierea) în dependen ţ ă de caracterulşi gravitatea încălcării şi de
personalitatea contravenientului.ăsurile M disciplinare se aplic ă de către
conducătorul organiza ţiei ierarhic superioare şi de alte persoane oficiale.
Pentru încălcările penale ale prevederilor contractului colectiv de ămunc de
către persoanele care reprezint ă patronul legislaţia Republicii Moldova (art. 137,140
din Codul Penal) prevede ăspunderea
r ă. Aceste sanc
penal ţiuni se aplic
ă în urma
neexecutării îndatoririlor sale de func ţie.
Odată cu răspunderea persoanelor care reprezint ă patronul, o mare importan ţă
practică şi teoretică prezintă problema referitoare laăspunderea r altei ărţi
p
-salariaţilor organiza
ţiei (colectivului de munc ă).
De regulă, legislaţia în vigoare nu prevede vreo ăspundere
r cu caracter juridic
pentru colectivul de munc ă şi îndeosebi pentru salaria ţi, cînd aceştia nu-şi re-
spectă obligaţiile din contract.

§ 5. Contractul colectiv republican



Scopul încheierii contractului colectiv republican este stabilirea principiilor
generale de reglementare a rela ţiilor sociale de munc ă la nivel de subiect repub lican
al Republicii Moldova. Contractul ramural stabile şte normele de salarizare, precum
şi garanţie sociale, facilit
ăţile pentru salaria ţii ramurii.
în dependen ţă de numărul părţilor participante ia negocierile pentru încheierea
conflictelor, ele poTfi bilaterale şi trilaterale. Num ărul participan ţilor îl stabilesc
înseşi părţile. ' .
Caracterul participanţilor concreţi ai contractelor este determinat de nivelul
relaţiilor reglementate.
La nivel republican participanţi ai contractului colectiv de munc ă pot fi Guvernul
Republicii Moldova, Federa ţia Generală a Sindicatelor din Republica Moldova şi
Patronatîn persoana reprezentantului Federa ţiei (Confedera ţiei) patronatelor.
La nivelul ramurilor contractele colective de munc ă se încheieîntre patronulde
ramură, sindicatul de ramur ă şi organul administra ţiei publice centrale de
specialitate.
' Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr. 42,1996.
C A P IT O L U L V II trebuie examinat ă ca aproximativ ă. Contractul poate con ţine prevederi
108
referitoarela alte domenii ale munciişi social-economice, care nu contravin
ăţii participan
La nivelul grupurilor de unit ţi ai contractului colectiv de
legislaţiei.
muncă.
O serie de no ţiuni expuseîn conţinutul contractului colectiv republican
pot fi: patroni, sindicate sauţi alreprezentan
ţi a[saIarîaţîlor şi organul
pot fi incluseîn calitate de prevederi informa
ţionale ale contractelor colective
administraţiei;
semnate
publice al municipiului sau raionului.

j
La nivelul unit ăţii, după cum s-a indicat, contractul colectiv de munc ă se
încheie între rjatronşi salariaţi.' Salariaţii sînt reprezenta ţi de către sindicate.în
unităţile în care nu sinTorganizate sindicate sau în care, deşi sînt organizate, nu
toţi salariaţii sînt membri ai lor sau ai aceluia şi sindicat, reprezentan ţii
sindicatelor înts aleşi dintre membrii acestora prin vot secret.
La înregistrarea contractului bilateral organul din domeniul muncii ăconstat
condiţiile contractului care contravin legisla ţiei muncii în vigoare şi anunţă
părţile
despre ele.
Aceeaşi este ordineaşi în cazul modific ării sau complet ării contractului.
Cjn|njM contractului const ă din prevederi de caracter contractual^
obligatoriu, determinate deărţile p înseşi în limitele competen ţei lor. Fiind o form ă
juridică aparteneriatului social în problemele muncii şi social-economice, contractul
colectiv de munc ă nu poate contrazice legisla ţia.
Ârt.9 al Legii privind contractul colectiv de munc ă de la 25.02.93 stipuleaz ă
că contractul poate prevedea clauze cu privire la salarizare,ţiile şi protecţia
condi
muncii, regimul de munc ă şi odihnă, mecanismul de reglementare a salariz ării
reieşind din majorarea pre ţurilor, nivelul infla
ţiei, sporuri la salariu cu caracter
compensator, aăror c mărime minimal ă e prevăzută de legislaţie, recalificarea
salariaţilor, garantarea securit ăţii ecologiceşi protecţia sănătăţii.
Salariaţilor la locul de munc ă li se stabilesc m ăsuri pentru protec ţia socială a
lor şi a membrilor familiilor lor; respectarea intereselor salaria ţilor ia privatizarea
întreprinderilor de stat şi municipale; facilit
ăţi pentru organiza ţii care creeaz ă locuri
suplimentare de munc ă cu utilizarea muncii invalizilor, tineretului (inclusiv
adolescenţilor); în dezvoltarea parteneriatului social şi colaborării trilaterale; ordinea
introducerii modificărilor şi completărilor de comun acord, anexelor la el; prevenirea
conflictelor de munc ă şi grevelor;întărirea disciplinei de munc ă. Lista enumerat ă
mai sus a prevederilor care formeaz ă conţinutul contractului colectiv republican
CONTRACTUL COLECTIV DE MUNCA 109
în organizaţii. Contractul, cum s-a mai men ţionat, intră în vigoare din momentul
semnării lui de către părţi, fie din ziua stabilit
ă. La înţelegerea reciproc ă, în ordinea
stabilită în contract, ă
prţtlepot să includă modificări şi completări în conţinutul lui.
Dacă însă ordinea ar ătată în contract nu e stabilit ă, atunci modific ările şi
completările se includîn ordinea analogic ă celei deîncheiere a contractului, adic ă
cu respectarea procedurii negocierilor colective prealabile. ţa Eficien
contractului
colectiv republican depinde nunumajde■con ţinutul| lor, cişi de controlul asupra
executărjOul
Controlul asupraîndeplinirii contractului colectiv de munc ă (nivelul republi -
can) şi examinarea litigiilor ăruteap pe parcursul realiz ării lui sînt efectuate de
către Comisia republican ă pentru negocieri colective.
Ţinînd cont delaptui ăc încheierea contractului colectiv de munc ă republican
reprezintă o formă juridică de realizare a rela ţiilor de parteneriat social.^i ărţile
care l-au 'semnat urmeaz ă să poarte nu numaiăspunderea
r morală, dar şi
răspunderea juridica pentru neexecutarea sau executarea insuficient ă a
contractului. O astfel deăspundere
r este stabilită faţă de persoanele care
reprezintă în contract patronul.
Contractul colectiv de munc ă republican este luat drept baz ă pentru elaborarea
negocierilorşi încheierea celorlalte contracte de munc ă.

ţional)
§ 6. Negocieri colective (aspect interna
în ultimii zece ani pe plan politic
în lume au avut loc schimb ări evidente careau
generat modific ări radicaleîn legislaţia şi practica multor state. Un exemplu
elocvent este tendin ţa de stabilire a unei economii deţă piaîn ţările Europei Centrale
şi de Est. Dar evolu ţia nu s-a limitat numai la Europa, ci a cuprinsşi multe alteţări
din Africa, America Latin ă şi Asia, care de asemenea au ales calea pluralismului
politic şi sindical. Pentru Organiza ţia Internaţională a Muncii (OIM), precum şi
pentru normele interna ţionale de munc ă toate acestea au avut consecin ţe într-
un triplu sens.în primul înd,r ştere rapidă a numărului de state-
a avut loc o cre
membre - de la 150 în 1983 pînă la 170în ianuarie 1994.în al doilea înd, r s-a
mărit numărul convenţiilor ratificate.Şi, în al treilea înd,
r unele probleme care se
referă la îndeplinirea regulamentelor actelor referitoare la drepturile omului (inclusiv
no C A P IT O L U L V II Statutul' Organizaţiei Internaţionale a Muncii stabile şte concepţia
Convenţiile nr.87şi 98 care pe parcursul multor ani au constituit obiectul l
organizaţiilor reprezentative. Astfel, faptulă c legislaţia recunoa
şte
comentariilor din partea organelor de control ale OIM) au fost ţionate
solu sau se organizaţiile sindicale drept
află pe calea soluţionării.
Art.4 al Conven ţiei nr.98 (adoptat ă în 1949 - Conven ţia privind dreptul la
organizareşi la introducerea negocierilor colective) prevede ă "acolo
c unde este
necesar,în conformitate cu condi ţiile statului, se iau ăsuri
m deîncurajareşi de
contribuire la o dezvoltare intensiv ă, precumşi folosirea procedurii introducerii
negocierilor pe baz ă benevolă între patron sau organiza ţia patronului, pe de o
parte,şi organizaţia muncitorilor, pe de ăaltparte, cu scopul reglement ării condiţiilor
de muncă pe caleaîncheierii contractelor colective". Aceast ă teză conţine două
elemente importante:
-acţiunile organelor puterii de statîn vederea sprijinirii negocierilor colective;
-subînţelegerea autonom ă a părţilor.
într-un plan mai general Comitetul îşi exprimă îngrijorareaîn legătură cu două
tendinţe care au loc,în special,în statele industrial dezvoltate, care exercit
ăo
influenţă negativă asupra drepturilor colective
şi, respectiv, asupra negocierilor 1
colective.

i
în primul înd,
r în anumite state nu demult aărut ap tendinţa ca în legislaţia pe >
problemele cu privire împrumut
la să se dea prioritate drepturilor indivduale
înaintea j
celor colective.în ai doilea înd,
r cu toate ăc aceasta deseori este dictat ă de mo- j
tive obiective, schimb ările structurale sunt folosite pentru ăbirea
sl rolului\
sindicatelor, dac ă autorită ţile nu iau măsurile necesare.în special, aceast ă prob-\
Iernă poate apărea într-un sector de stat unde privatizarea duce la ămarea destr 1
grupurilor ce poart ă negocierileşi, respectiv, la dizolvarea negocierilor colective. ]
în unele state legisla ţia prevede ăc numai sindicatele careînts înregistrate ]
pot fi recunoscute în calitate de partener la negocieri. Darădac şi condiţiile]
înregistrării sînt deosebit de dure, atunci evolu ţia procesului negocierilor colective]
se poate reduce la zero.

]
Recunoaşterea unui sau a mai multor organe sindicale
în calitate de partener)'
ţia problemei despre reprezentativitatea lor.
la negocierile colective duce la apari
în timpul discuţiilor asupra Conven
ţiei nr.98 Conferin
ţa Internaţională a Muncii
* atras atenţia asupra acestei probleme. în continuare punctul 5 al art.3 din
C O N T R A C T U L C O L E C T IV D E M U N C A m
mai reprezentative ţă fa de celelalte organiza ţii nu constituie un motiv pentru critic ă,
însă această diferenţiere nu trebuie ăs ducă la faptul ă c organizaţiile cele mai
reprezentative ăs fie totodată şi cele mai privilegiate.
Sînt state unde legisla ţia prevede ăc muncitorii pot fi reprezenta ţi nu numai deun
organ sindical, dar de mai multe, chiară dac negocierile au loc la nivel de
întreprindere. Reprezentativitatea poate fi stabilit ă după numărul de membri ai
organului sindical sau pe calea alegerii secrete, ca de exempiu în Alger, Grecia,
Costa Rica, Pakistan, Venezuela.
Dispoziţiile care reglementeaz ă problema recunoa şterii organelor sindicale
sînt strîns legateşi de obligaţiunea ior de a purta negocieri, care în legislaţia
multor state devin obliga ţiuni ale părţilor de a negociaîn mod conştiincios, de a
respecta aceste cerin ţe, iar consecin ţele sînt apreciate de organele juridice
speciale.în unele state legisla ţia prevede sanc ţiuni împotriva întreprinzătorilor
care refuză să recunoască organele sindicale reprezentative şi o astfel de atitudine
uneori este considerat ă ca practică de muncă necinstită. Astfel de dispozi ţii conţin
legislaţiile din Spania, Canada, Japonia, Guineea Ecuadorial ă.
Un şir de state prev ăd formarea de organe bazate pe egalitate (la nivel de
întreprindere, ramur ă, chiar la nivel na ţional sau interna ţional), în limitele ă c rora
trebuie încheiate sau de obicei se încheie coniractele colective.îndC condiţiile
stabilite de legisla ţie pentru participarea în aceste organeînt s de aşa natură, încît
eie exclud prezen ţa sindicatelor ca fiind cele mai reprezentative în ramura sa,
atunci are loc o.încălcare a principiilor prev ăzute în Convenţie. Comitetul con -
sideră că în situaţia dată criteriile care înts stabilite de lege trebuieă sdea posibilitate
acestor organiza ţii să participe la negocierile colective. Legisla ţia altor state prevede
formarea institu ţiilor specializate, permanente (bun ăoară în Irlanda - Comisia pe
relaţiile de munc ă, Spania - Comisia ţional na ă consultativ ă pe contractele
colective-), al ărorc scop este acordarea de sprijin negocierilor colective prin
intermediul examin ării problemelor generale, stabilirea regulilor de conduit ă şi
acordarea de consult ări părţilor pentru a ie ajuta în soluţionarea problemelor con -
crete cu care eie se pot confrunta. Sarcina deă baz ţii, cu toate ăc nu
a acestor institu
întotdeauna ea este unic ă - sprijinirea negocierilor colective.
Pentru facilitarea desf ăşurării negocierilor colectiveînts stabilite diferite
proceduri şi reguli practice: intermedierea, concilierea obligatorie, ţată for
şi
benevolă, interzicerea anumitor ţiuni ac care pot crea piedici la programarea
negocierilor colective etc.
C O N T R A C T U L C O LE C T IV D E ĂM U N C 113
C A P IT O L U L V II
112 înseamnă că organele puterii de stat nu pot crea un mecanism încurajare
de a
ă la Convenţia din 1981 cu privire la
Recomandarea nr.163 care este o anex părţilor în timpul desf ăşurării negocierilor colective, înd
lu cunoştinţă de
negocierile colective enumera şir în
un de mijloace concrete, care pot fi utilizate politica guvernuluiîn domeniul social-economic şi al apărării intereselor
timpul negocierilor colective. colective.
Principiul negocierilor benevole ale contractelor colective şi autonomia ăprţilor ^ la ă prevad
Organele puterii de stat pot de asemenea s ă procedura care ar permite
negociere constituie al doilea element important al art.4 din Conven ţia nr.98. în anumite cazuriăs atenţioneze părţile asupra intereselor societăţii. însă la
Mecanismul existent trebuie ă fie
s astfelîncît să amelioreze procesul negocierilor ; întotdeauna se va da metodei de
examinarea viitoarelor contracte prioritate
dintre părţi, să dea posibilitateăs se ajungă la o înţelegere liberşi independent. convingere,şi nu celei de constrîngere.
Dar şi în această situaţie apare unşir de dificult ăţi ca: excluderea anumitor Arbitrajul for ţat. Altă problemă des întîlnită ţine de legisla ţia care prevede
probleme din sfera negocierilor, încheierea contractelor colective cu condi ţia şi reglementeaz ă arbitrajul forţat în momentul şecului
e negocierilor colective.
încuviinţării prealabile deătrec organele administrative sau bugetare; respectarea, Problema real ă apare în practică în acele situa ţii cînd are loc arbitrajul for ţat
criteriilor stabilite de lege,în specialîn ceea ce prive şte: salariul, stabilirea la iniţiativa unui organ al puterii de stat ţiativă
din ini proprie sau la ămintea
rug
unilaterală a condiţiilor de munc ă. unei părţi.
Dreptul la negocierile colective trebuie ă fies acordatşi federaţiilor şi în ceea ce prive şte arbitrajul impus de organul puterii laămintea rug uneia
confederaţiilor, orice limitare
în acest sens duce la suspendarea dezvolt ării relaţiilor ; dintre părţi, atunci Comitetul ă
consider că în general aceasta contravine
de muncă, şi în special nu permite organiza ţiilor care nu au mijloace suficiente ă s principiuluinegocierilor benevole a contractelor colectiveăzut prevîn Convenţia
primească ajutor de la organiza ţiile de alt rang, care, în principiu, dispun de un nr.98 şi astfelvine în contradicţie cu principiul autonomiei ărţilor
p la negocieri.
personal cu mult mai preg ătit, de fondurişi experienţ ă în vederea desf ăşurării , Iar în cazul arbitrajului impus de organul puterii de stat din propria ţiativă,
ini
negocierilor colective. Comitetul consider ă că este greu aîmbina aceast ă intervenţie cu principiul
în unele state caracterul şi cercul problemelor ce constituie obiectul negocierilor'caracterului benevol al negocierilor stabilit de art.4 al Conven ţiei nr.98.însă trebuie
sînt reglementate de lege care ori accept ă dezbaterea problemelor concrete pentru recunoscut faptulăcîn procesul negocierilor se.stabile şte o anumit ă perioadă,
a asigura ajungerea la solu ţionarea chestiunilor importante înseşi de părţile care cînd după îndelungateşi zadarnice dezbateri, amestecul puterii de stat poate fi
îşi ating scopurile lor, ori interzic discutarea problemelor concrete peămotiv recunoscut c binevenit, dacă este evident ăc membrii negocierilor nu pot ă iasă
s
acestea lezeaz ă interesele generale sau de politic ă generală. însă sînt state care din această situaţie fără vreo iniţiativă din partea acestei puteri.
stabilesc cercul de probleme ce trebuie reglementate de organele legislative. După părerea Comitetului, ar fi de dorit ca ărţile,
p pentru purtarea negocierilor
Comitetul consider ă, însă, că aceste măsuri adoptate de organele de stat, într-o' colective pe parcursul unei perioade de timp îndelungate, ăs accepte ajutorul
ordine unilateral ă pentru a limita cercul de probleme concrete, deseori esteunei părţi independente (intermediar, organ de conciliereşietc.) a unor proceduri
incompatibil cu Conven ţia, iar discutarea tripartit ă cu scopul elabor ării principiilor stabilite cu un anumit scop: de a facilita procesul de negocieri.
negocierilor colective pe baz ă benevolă sînt considerate drept mijloace favorabile Introducerea negocierilor în sfera serviciului public are ărîri hot deosebite care
de ieşire din situaţia dată.
în diferite state se află la diferite niveluri.în conformitate cu tradi ţiile juridiceşi
în unele state legisla
ţia prevede ăc contractele colective trebuie ă fie
s aprobate\
chiar social-culturale, statutul func ţionarilor publici este incompatibil cu concep ţia
de un organ administrativ competent în domeniul munciiînă p la intrarea lorîn
negocierilor colective şi chiar cu dreptul la organiza ţie. Cu toate ăc în multe state
vigoare. legislaţia garanteaz ă funcţionarilor publici dreptul la introducerea negocierilor
Lăsarea în seama organelor puterii de stat aprobarea contractelor colective
colective, dar înts state unde eiînt s privaţi în mod deschis de acest drept.
de muncă vine în contradicţie cu principiul negocierilor colective, dar aceasta nu
N4 C A P IT O L U L V II CONTRACTUL COLECTIV DE ĂMUNC 115

în timp ce principiul autonomiei ărţilor


p participante la negocierile colectiv »' Totodată' el mai prezint ă şi o reglementare de norme juridice obligatorii. Prin
rămîne în vigoare, raporturile func ţionarilor publici, asupraărora c se ăr sfrîno, intermediul acestui contract în Franţa se reglementeaz ă nu numai drepturile şi
acţiunile Conven ţiei, necesită o modalitate anumit ă în aplicarea lor. Astfel^ obligaţiile părţilor, dar şi armonizarea unor interese proprii ale patronului,
dispoziţiile legislative care permit Parlamentului sau organului bugetar competent promovarea unor rela ţii de muncă echitabile.
să stabilească limitele maximale şi minimale la negocierile privind salariul sau ă^ s în Belgiacontractul colectiv de munc ă trebuie să cuprindă toate prevederile
stabilească "pachetul bugetar" general, în limitele ăc ruia părţile pot să ducă, legate de executarea raportului de munc ă, precumşi garanţiile socialeîn beneficiul
negocieri despre rezervele financiare şi normative (de exemplu, reducerea timpului I salariaţilor.
de muncă sau alte măsuri, schimbări în sporuri la salariu în dependenţă de nivelul în Marea Britanieclauzele obligatoriiînt: s retribuirea muncii, programul de
\ muncă, nivelul de profesionalism al efectivelor de salaria ţi, recalificarea
plăţii muncii etc); sau dispozi ţiile care dau dreptul organelor financiare ă participe
s profesional ă. în toate ţările din Europa negocierile colectiveîncheie se ca o
la negocierile colective împreună cu patronul nemijlocitînts compatibile cu tranzacţie socială, obligatorie pentruărţi, p ceea ceînseamnă că pe durata de
Convenţia dacă ele deţin un loc deosebit în procesul negocierilor colective. în., aplicare a contractului colectiv nici una dintre ărţi nu
p poate ăs declanşeze un
orice caz este important ca lucr ătorii şi organizaţiile unde eiîşi desfă şoară ( conflict colectiv de munc ă în scopul modific ării clauzelor contractuale.
activitatea ăs aibă posibilitate ăs participe efectivşi în deplină măsură la elaborarea 5
: Cît priveşte durata reducerii timpului de munc ă sub 8 ore pe zi, ea se stabile
şte
acestui sistem general al negocierilor, ce presupune, în special, ăc ei trebuie ăs prin negocieri dintre patroni, salaria ţi şi sindicate.
aibă acces la toat ă informaţia de ordin financiar, bugetar şi de altă natură care le-' în legislaţia Portugalieicontractul de delegare-deta şare pentru personalul
ar permite ăs aprecieze situa ţia. !
societă ţilor comercialeşi al regiilor se stabilesc prin negocieri.
Deci, în legislaţia altor ţări străine de asemenea exist ă noţiunea de Codul Muncii alSpanieise referă la funcţiile şi direcţiile care sînt trasate prin
contractcolectiv. negocierile colective:
Doctrina juridic ă franceză este expus ă în articolul 101 din Codul Muncii, con-'; -forma de stabilire a rela ţiilor profesionale;
form căruia contractul colectiv este o specie a Conven ţiei, sfera de efecte juridice* -garanţiile de protejare a salaria ţilor împotriva arbitrajului patronal.
a acesteia fiind mai extins ă decît cea a contractului individual de munc ă. T
Precizăm că în lume exist ă diferite moduri de reprezentare a salaria ţilor:
Convenţia poate crea, transmite sau atinge drepturi,înd pe contractul
c poate' a)de către sindicateîn( toateţările anglo-saxone);
numai să creeze sau chiarăstransmită astfel de drepturi şi obligaţii. Problema cu* b)de către reprezentan ţii aleşi din rîndul unui organism omogen (Consiuliului
privire la natura juridică a contractului colectiv este tratat ă de asemenea diferit: întreprinderii Betrisbasrat ătuit alc numai din salaria ţi în Germania);
bunăoară, în Italia contractul colectiv este considerat ca un contract de drept c)sistemul mixt (reprezentarea sindicatelor în Franţa).
comun, iarîn legislaţia Belgiei contractul colectiv este numit contract post- în ultimii ani at
ît în plan politic, îtc şi în cel procesual civil au avut loc schimb
ări:
corporativ. Efectele juridice ale acestui contract post-corporativ se ădivizeaz î la Conferinţa Sindicatelor s-a ajuns la concluzia ă sistemul
c mixt presupune o
două grupe: efecte juridice comutative şi efecte juridice limitative. reprezentare pur calificativ-cantitativ ă, deoarece la baz ă stă modelul sindicatelor
Efectele comutative leagă apariţia unor raporturi juridice fapt ce duc: la din Franţa. Multeţări din America Latin ă, Africa s-auîntors spre sindicatele mixte.
folosirea de ătre
c patron a unor avantaje. Deci Organiza ţia Internaţională a Muncii prin Conven ţia nr.98 prevede o nou ă
Efectele limitative duc la aplicarea aspectelor de ordin intelectual şi ţin de reglementare a ărţilor
p contractelor, a drepturilor, precum şi mijloacelor de realizare.
determinarea treptelor profesionale. Art.4 al Conven ţiei nr.98 prevede:în" conformitate cu condi ţiile contractului
în Franţa se mai aplic ă şi caracterul dualist al contractului colectiv:ăadic declanşat se aplică măsuri de introducere a negocierilor peăbaz benevolă, în
contractul dat este un contract generator de drepturi între grupele ce-l semneaz ă.
116 CAPITOLUL VII
CONTRACTUL COLECTIV DE MUNCĂ
scopul reglement ărilor condiţiilor de munc ă pe cale aîncheierii contractelor ___________________________________________________________________11/
colective de munc ă". a sindicatelor înts stabilite de lege: "participă la negocieri numai sindicatele pentru
Această prevedere a articolului con ţine două elemente importante: care a votat majoritatea ţilor".
salaria
-acţiunile organelor puterii de stat în vederea sprijinirii negocierilor colective; în legislaţia muncii aArgentineicu privire la contractul colective se spune:
-înţelegerea autonom ă a părţilor. "fiecare parte va putea fi asistat ă la negocieri de consilieri tehnici, profesori
în legislaţia muncii aOlandeise prevede ăc numai sindicatele înregistrate universitari, care au dreptul la un vot consultativ".
pot fi recunoscute în calitate de partener la negocieri. Articolul 250 al Codului Muncii Filipine
din prevede: "orice parte care dore şte
în punctul 5 al Conven ţiei muncii dinIslandase menţionează că muncitorii încheierea unui contract colectiv va în
notifica
scris celeilalte ărţi
p ă
aceast intenţie.
pot fi reprezenta ţi nu numai de ătrec un organ sindical, dar de mai multe organe Cealaltă parte în timp de celîrziut 10 zile poate încheia aceast ă convenţie", pe
reprezentative, chiar dac ă negocierile au avut loc la nivel întreprindere.
de cînd în Argentinaacest termen este de 15 zile.
Reprezentativitatea poate fi stabilit ă după numărul de membri ai organului sindical în legislaţia franceză se respect ă următoarele reguli cu privire la
sau pe calea alegerii secrete (de exemplu, în Grecia, Costa Rica, Pakistan). încheiereacontractului colectiv de munc ă:
în legislaţia muncii aCanadei, Japoniei se prevăd sancţiuni specialeîmpotriva -negocierea se declan şează la cererea patronului, care are obliga ţia de a
întreprinzătorilor care refuz ă să recunoască organele sindicale reprezentative. în prezenta cererea înainte cu 15 zile;
ţări ca, de exemplu, Belgia, Italia înt sorganizate astfel de institu
ţii specializate -să reimită organizaţiilor mixte ale sindicatelor un raport cu privire la
-permanente care au drept scop sprijinirea negocierilor colective prin stabilirea funcţionarea regulilor autonome.
regulilor deîncheiere a contractelor colective de munc ă. în majoritateaţărilor europene contractul colectiv de munc ă se încheieîn formă
Principiul negocierilor benevole ale contractelor esteăzut prevîn art.4 din scrisă, pe cînd convenţia verbală nu are nici o valoare. Prevedrile legisla ţiei ger-
Convenţia nr.98. mane arată că acordul colectiv este valabil numai ădac este în formă scrisă,
Din prevederile articolului dat rezult ă că dreptul la negocierile colective trebuie semnat de ambeleărţi. p Avantajul formei scrise const ă în publicitatea conven ţiei
să fie acordatşi federaţiilor şi confederaţiilor. colective.
în unele state ca, de exemplu, în Scoţia se prevede ăc contractele colective în Franţa, Germaniaacordurile colectiveînt s examinate deătre c judecător,
de muncă trebuie să fie aprobate deătre c un organ administrativ competent în care supravegheaz ă dacă au fost respectate toate principiile.
domeniul munciiînă p la intrarea lorîn vigoare a contractului colectivîn dependenţă în Olandala încheierea contractului colectiv pe o durat ă de timp se prevede
de încuviinţarea administrativ ă şi judecătorească, mai este necesar ca proiectul dreptul la denun ţare, cu menţiunea să fie respectate condi ţiile denunţării fixateşi
contractului colectivăsfie semnat de ătre c Ministerul Muncii. Cit prive şte arbitrajul să fie un termen preaviz care nu poate fi mai mic de 3 luni. Autoriiţării denun
forţat impus de ătre c organele puterii de stat, se consider ă că aceste acţiuni trebuie să o notifice celorlal ţi semnatari ai conven ţiei colective.
contravin principiului negocierilor colective.ăDup părerea părţilor, aceştia la rîndul
lor trebuie ăs accepte toate posibilit ăţile unui ajutor intermediar, pentru facilitarea
îndeplinirii acestor dispozi ţii ale contractului colectiv de munc ă.
în ţările Europei Occidentale recunoaşterea rolului sindicatelor se face pe
bază voluntară, dar din momentul ce un patron a aderat la o asocia ţie patronală,
el îşi schimbă obligaţia de a negocia cu sindicatele: în SUA criteriile de funcţionare
118 I
1 Monitorul Parlamentului al Republicii Moldova, nr. 1,1992/18.
Secţiunea a ll-a. Partea Specială 1 ţ
2 Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr. 3,1994/25.
CAPITOLUL VIII.REGLEMENTAREA JURIDIC Ă A UTILIZĂRII I 3 Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr. 70,1995/804.
FORŢEI DE MUNC Ă Şl PLASĂRII ÎN CÎMPUL MUNCII 1

§ 1. Noţiunea, formele utilizării forţei de muncă f


şi politica de statîn acest domeniu I
Odată cu primii paşi în stabilirea rela ţiilor de piaţă au apărut astfel de probleme
I ca: reducereaîn masă a numărului de salaria ţi, reducerea personalului 1
întreprinderilor, institu
ţiilor, organiza
ţiilor, fapt ce a necesitat o urgent ă reglementare
I de drept a procesului "de eliberare" aţei forde muncă, crearea unui sistem de f
organe de conducere, alăror c scop de baz ă ar fi ducerea eviden ţei muncitorilorşi I
funcţionarilor concedia ţi şi acordarea ajutorului pentru plasareaînlorcîmpul muncii.
1
Dezvoltarea procesului "de eliberare" a dus la ţia aparigrupurilor mari de§
populaţie ce nu presteaz ă munca o perioad ă îndelungată de timp.în ianuarief
1991 s-a recunoscut ca fapt existen ţa unei astfel de categorii de oameni şomerii,
- §
Legea Republicii Moldova "Privind utilizarea ţeifor
de muncă" nr.878■'
adoptată la 22.01.92' şi intrată în vigoare la 01.07.92, urmat ă de completări şi k
modificări prin Legea nr. 119 din 26.05.94 2
şi Legea nr. 640 din 10.11.1995I \
luînd în consideraţie practica mondial ă în reglementarea utiliz ării forţei de muncă
f
a populaţiei şi a convenţiilor internaţionale, a stabilit "bazele juridice, economice
|
şi organizatorice ale sistemului de garan ţii socialeîn scopul realiz ării politicii deI
stat privind utilizarea ţeifor de muncă".

§
Legea cu privire la utilizarea ţei
for de muncă accentuează dreptul exclusiv al |
ă, ce şi-a găsit susţinere în 1
cetăţenilor de a dispune de capacitatea lor de munc
Constituţia Republicii Moldova din 29.07.94, intrat ă în vigoare la 27.08.94.

v
Constrîngerea administrativ
ă la muncă sub orice form
ă nu se admite, except
înd ş
cazurile prevăzute de legisla
ţia în vigoare: a) ne
încadrarea benevolă în muncă a
f cetăţenilor nu poate servi drept bază pentru tragerea lor laăspundere
r J
119
administrativ ă sau penală. De exemplu: munca persoanelor ce au ăvîrşit
s o
infracţiune şi sînt condamnate la corectarea prin munc ă; b) utilizarea for
ţei de
muncă prevede orice fel de activitate a ăţenilor,
cet ţiei în
ce nu contravine legisla
vigoare, contribuie la satisfacerea cerin ţelor individualeşi sociale şi, de regulă,
aduce venit provenit din munc ă; c) art. 2 al Legii cu privire la utilizareaţeiforde
muncă stabileşte categoriile de persoane plasate în cîmpul muncii (care înt s nişte
forme de utilizare a forţei de muncă). Ele cuprind:
-persoanele încadrate în întreprinderi, institu ţii, organizaţii, asociaţii etc,
şi forma de gospod
indiferent de tipul de proprietate ărire, cu contract de munc ă
pe durată determinată sau nedeterminat ă;
-persoanele care se angajeaz ă de sine stătător, inclusiv cele care exercit ă o
activitate economica pe baz ă de liberă antrepriză;
-membrii unităţilor economice cooperatiste, fermierii şi membrii familiilor lor,
care
participă în producţie;
-persoanele careîşi satisfac serviciul militar sau de alternativ
ă;
-persoanele careîşi desfă şoară activitatea profesional ă în firme şi companii
străine cu sediulîn Moldova, precumşi cetăţenii angajaţi temporar peste hotarele
republicii;
-persoanele aiese, numite sau confirmate într-o funcţie salarizată;
-persoanele care execut ă lucrări gratuit: îngrijirea bolnavilor, invalizilor şi
cetăţenilor de îvrstă înaintată, educaţia copiilor, întreţinerea gospod ăriei
individuale,studierea la secţiile de zi, activitatea ob
ştească.
Anume de no ţiunile enumerate mai sus este legat ă noţiunea de neutilizare a
forţei de muncă a cetăţenilor. Asupra lor pot fi extinse facilit
ăţi prevăzute de legisla
ţie
şi recunsocuţi dreptşomeri în ordinea cuvenit ă.
ţei de muncă este o activitate bazat
Utilizarea for ă pe încheierea contractelor
de muncă (contractual ă), inclusiv serviciul de stat
în baza actelor de numire,
confirmare şi alegerea în funcţie bazată pe participareaîn cooperativele de
producţie (asociaţii). Este însă necesar a subliniaăc aspectul juridic al no
ţiunii de
ţei de muncă pote fi interpretat numai
utilizare a for în sensul art. 2 din Legea cu
ţei de muncă şi are nu numai caracter social, dar
privire la utilizarea for şi eco-
nomic, prin aceasta stabilind importan ţa socială a grupurilor de popula ţie
examinate.
C A P IT O L U L V III
120 R E G LE M E N T A R E A JU RĂID
A IC ĂR II F O ŢRE I D E M U NĂC...
U T IL IZ 121

Categoria opus ă populaţiei ocupate în cîmpul muncii o constituie şi pe alte căi a cetă ţenilor care nu-
şi pot realiza dreptulău
s la muncă în
populaţia neocupată. în componen ţa acestei categorii intr ă trei grupuri de conformitatecu capacităţile sale;
populaţie, conform Hotăririi Guvernului Republicii Moldova nr.690 din -coordonarea activit ăţii organelor de stat, a uniunilor profesionale şi
23.10.92' ce a aprobatRegulamentul cu privire la modul înregistrare de a uniunilor(asociaţiilor), întreprinderilor la elaborarea, realizarea şi controlul
şomerilorşi de acordare a ajutorului de şomaj. îndeplinirii măsurilor de asigurare cu front de lucru aăţenilor;
cet
-cetăţenii care nu au atinsîrsta v de 15 ani, pensionarii care nu presteaz ă -colaborarea interna ţională în hotărîrea problemelor privind utilizareaţei
forde
munca (excep ţie - invalizii de gradul al lll-lea); muncă. .
-cetăţenii apţi de muncă, care n-au atinsîrsta v pensionar ă, neocupaţi în nici o
activitate social-util ă şi nici nu dorescăs muncească; şomerului
§ 2. Statutul juridic al
-cetăţenii apţi de muncă, care n-au atinsîrsta v pensionar ă, doresc, dar n-au
posibilitatea de a presta o munc ă social-utilă. în a treia grup ă trebuie ărei persoaneîn societate stabile
Statutul juridic al oric şte drepturileşi obligaţiile
evidenţiată ' acea parte a popula ţiei care caut ă loc de lucruîn organele de ei. Dar fiecare cet ăţean, avînd drepturişi obligaţii stipulateîn Constituţie, mai
stat ale utilizării, forţei de muncă. Mai întîi de toate eişi formează acea posedă şi unele drepturişi obligaţii specifice unei anumite categorii. şadar,
A
categorie de oameni care completeaz ă "armata" deşomeri. pentru caracterizarea situa ţiei juridice a reprezentantului unei sau altei categorii a
Constituţia Republicii Moldova (art.43) reflect ă politica statuluiîn*domeniul populaţiei e necesar a stabili:
utilizării forţei de muncă productivă şi deplină. Şi anume aici se stipuleaz ă că -însăşi noţiunea acestei categorii;
orice persoan ă are dreptul la munc ă, la libera alegere a muncii, la condiţii echitabile. -condiţiile necesareşi suficiente pentru atribuirea ăţenilor
cet la această categore;
şi satisfăcătoare de munc ă,, precumşi la protecţie împotrivaşomajului. Art.43, -drepturileşi obligaţiile specifice anume acestei categorii deăţeni; cet
§1, şi art.47,§2, stabilesc: "Cet ăţenii au dreptul la asigurare în caz deşomaj". -garanţiile de respectare a acestor drepturi şi răspunderea pentru încălcarea lor.
Această politică a statului eîndreptată spre: Cele menţionate mai sus se atribuie categorieişomeri de şi alcătuieşte statutul
-respectarea muncii benevole, asigurarea posibilit ăţilor egale tuturor cet ăţenilor, legal alşomerului.
în realizarea dreptului la munc ă; Stabilind noţiunea de utilizare a for ţei de muncă a cetă ţenilor, legislatorul ne
-susţinerea iniţiativei de munc ă şi antreprenoriat a cet ăţenilor, efectuat ă în dă noţiunea legal ă strictă de şomer - cetăţenii apţi de muncă, în vîrsta aptă
limitele legii; de muncă, care, din motive ce nu depind de ei, nu au loc deă munc
-stimularea patronilor ce creeaz ă noi locuri de munc ă; corespunzător, un alt venit legalşi sînt înregistraţi la oficiile for ţei de munc ă,
-coordonarea activit ăţii în domeniul utiliz ării forţei de munc ă cu activitatea unde îşi au domiciliul,ca persoaneîn căutare de lucruşi care dau dovad ă că
în alte domenii ale economiei, politicii sociale; doresc să se încadrezeîn muncă.
-prevederea particularit ăţilor naţionaleşi istoriceîn asigurarea utiliz ării forţei* Condiţiile recunoaşterii cetă ţenilor caşomeri sînt:
de muncă la locul de trai a popoarelor mici şi minorităţilor naţionale; -capacitatea de munc ă;
' -vîrsta aptă de muncă reieşind din defini ţie;
-asigurarea protec ţiei socialeîn domeniul utiliz ării forţei de muncă, inclusiv? -lipsa locului de lucru şi a salariului;
petrecerea unor manifest ări care ar contribui la asigurarea cu front de lucru ! a -înregistrarea la serviciile de plasare în cîmpul muncii cu scopul de ăuta a c un
cetăţenilor ce se afl ă în căutarea unui loc de lucru, şi susţinerea prin loc mai potrivit de lucru;
indemnizaţii1: -disponibilitatea de începe
a lucrul.

' Monitorul Parlamentului al Republicii Moldova nr. 10,1992.


C A P IT O L U L V III R E G L E M E N T A R E A JU RĂID
A IC ĂR II F O ŢRE I D E M U NĂ...
U T IL IZ C m
122
Nu pot fi recunoscu ţi dreptşomeri cetăţenii incapabili de munc ă care sînt
Spre.deosebire de legisla ţia Federaţiei Ruse, bun ăoară, unde pentru a-i M
condamnaţi la muncă corecţională fără privaţiune de libertate. Dup ă intrarea
recunoaşte statutul deşomer cetăţeanul trebuie ăs locuiască nu mai puţin de 6I
în vigoare a sentin ţei, persoana cu statut de şomer îşi pierde acest statut.
luni pe teritoriul Federa ţiei Ruse,în Republica Moldova un astfel de cenzmde
Nu vor fi recunoscu ţi drept şomeri cetăţenii înregistraţi ca antreprenori,
domiciliu nu este stabilit. Astfel, art.5 al Legii de mai sus stipuleaz ă: "Ac;iuneaI
fermieri,persoanele ce se ocup ă cu munca individual ă chiar dacă ei o perioad ă
prezentei legi se extinde asupra tuturorăţenilorcet Republicii Moldova, persoanelor 1
îndelungată de timp nu mai desf ăşoară această activitateşi nu au nici un venit.
fără cetă ţenie şi cetă ţenilor străini cu excep ţia cazurilor prev ăzute în acordurileI
interstatale". 1 Doar ă
odat cu anularea licen ţ ei li se acord ă posibilitatea €di a pretinde la statutul de
Capacitatea de munc ă a cetă ţenilor se stabile şte în baza a dou ă criterii: vîrsta j şomer. Trebuieaccentuat ăc pentru recunoa şterea cetăţeanului dreptşomer
şi starea sănătăţii. De regulă, nu se admite angajarea la lucru a persoanelor ce 1 sînt necesare concomitent mai multe premise: lipsa locului de lucru, lipsa
nu auîmplinit vîrsta de 15 ani, deci, conform legilor în vigoare, limita minim ă aI salariului (venitului din munc ă) şi înregistrarea la oficiul for ţei de muncă, unde
vîrstei de munc ă este de 15 ani, limita deîrsta v maximă în legislaţia RepubliciiI îşi are domiciliul.
Moldova nu este prev ăzută. Conform st ării sănătăţii, nu pot fi recunoscute ca 1 însă nu împiedică recunoaşterea caşomer a cetăţeanului dacă el primeşte
apte de munc ă doar persoanele ce au gradul I şi al ll-lea de invaliditate, deoarece, 1 de ia fostul loc de lucru salariul mediu în conformitate cu art.45 3
din Codul Muncii
conform art.24 al Leg/7cu privire la asigurarea cu pensiide statîn Republica1 şi nu-s lipsiţi de statutul deşomer cetăţenii remunera ţi, angajaţi de direcţia
Moldova din 27.12.1990 \ ei au pierdut complet capcitatea de munc ă. '/ organelor deîncadrare a ăţenilor
cet în munca obştească, fapt prevăzut în art. 13
A se aveaîn vedere ă c legislatorul a inclus unele restric ţii cu privire la ? ai Legii cuprivire la utilizarea for ţei de munc ă. în scopul ajutor ării anumitor
recunoaşterea cetăţenilor dreptşomeri (primirea pensiei în orice temeiuri). S-a categorii ale ţiei
popula ă
f ră ocupa ţie şi a antren ă rii lor în procesul muncii,
introdus excep ţie pentru cetăţenii ce beneficiaz ă de pensii de invaliditate de gradul organele autoadministr ării locale, de comun acord cu oficiile ţei
forde munc ă,
ai lll-lea. Ei îsnt recunoscu ţi parţial apţi de muncă. (Suma indemniza ţiei de şomer organizează lucrări publice temporare, remunerate întreprinderile, de ţiile,
institu
se stabileşte în dependen ţ ă de mărimea pensiei.) organiza ţiile ce se ă
afl în proprietatea acestora, iar la alte ăţi
unit
economice -
Următoarea condi ţie de recunoa ştere a statutului de şomer este lips ă locului în baza contractelor.
de muncă şi a salariului.în acest caz prin Ioc de munc ă se înţelege lucrul cu ziua Pentru ca cet ăţeanul neocupat ăs fie recunoscut drept şomer, el trebuie
deplină de muncă, cu ziua redus ă de muncă, tipurile de activitate care, contorm • să exteriorizeze dorin ţa sa de a lucra. Desigur, el poate ă caute
s de lucru de
legislaţiei, îi atribuie pe cet ăţeni la categoria de ocupa ţi. în afară de aceasta este sine stătător, adresindu-se patronilor sau prin intermediul ţiilor
organiza
necesar ca locul de lucruăi sfie corespunz ător. nestatale sauîn organizaţiile care contribuie la utilizareaţei forde muncă. Dar
Locul de munc ă se consider ă corespunzător atunci cînd acesta esteîn ; numai Serviciul de stat pentru plasarea în cîmpul muncii poate ăsînregistreze
concordanţă cu pregătirea profesional ă, starea sănătăţii cetă ţeanuluişi e situat oficial aceast ă dorinţă a cetă ţeanului de a presta o munc ă.
Cetăţeanul este considerat deătre c stat dreptşomer numai din momentul
în raza de acţiune ă oficiului for ţei de muncă al unită ţii administrativ-teritoriale
înregistrării la oficiile for ţei de muncă în modul stabilit.
date. O situaţie aparte o au membrii familiilor de fermieri şi persoanele care au
în acelaşi timp cetăţeanul trebuie ăs fie de acord cu lucrul corespunz ător
format întreprinderi individuale. Ei pot fi considera ţi lucrători numai atunciînd c
propus. Conform legisla ţiei, după cum s-a men ţionat, se consider ă corespunzător
sînt înregistraţi în listele corespunz ătoare ca membri ai gospod ăriilor de fermieri
acel loc de munc ă care corespunde preg ătirii profesionale a lucr ătorului, locului
sau ai întreprinderilor individuale, sau ădac cu acestea înt s încheiate contracte
precedent de munc ă, stării sănătăţii cetă ţeanului, se afl ă la distanţă accesibilă
de muncă. de la locul de trai ţinînd
( seama de dezvoltareaţelei re de transport public din
1 Sfatul Tării nr. 21 ■ 22 din 14.02.91, art. 24
localitateadată), cu un salariu nu mai mic dec ît salariul mediu al cet ăţeanului
calculat pentruultimele trei luni la locul vechi de lucru în limitele
( salariului mediu
pe republică).
CAPITOLUL VIII Ă A UTILIZĂRII FORŢEI DE MUNC
REGLEMENTAREA JURIDIC Ă... 125
124
Orişice lucru care necesit ă sau nu necesit ă (în corespundere cuîrsta v După cum s-a mai spus, cet ăţeanul cu statut de şomer se bucur ă de
şi alte particularităţi ale cetăţeanului) o preg ătire prealabil ă, ce satisface cerin ţele toate drepturile omului. Dar statul a stabilit drepturi şi garanţii suplimentare anume
pentruaceastă categorie. Ele pot împărţite
fi în două grupe:
legislaţiei muncii, inclusiv lucrul cu caracter temporar, este considerat
1)Drepturiîn domeniul ap ărării de şomaj: la primirea indemniza ţiei din partea
corespunzător pentru persoaneie care înt s în căutarea lucrului, precum şi
statului pînă la plasareaîn cîmpul muncii; la primirea ajutorului şomaj de în
pentru cei cu profesie (specialitate), dar ă să-şi ridice calificarea sauă s
refuz
vedereaorganizării unei activit ăţi proprii; la angajare, fie chiar şi temporară,
obţină o profesie(specialitate)înrudită după terminarea primei perioade de
dar garantat ă, din partea statului;
şomaj (9 luni).
2)Drepturiîn vederea primirii sus ţinerii materialeîn perioadaşomajului: la
Totodată cerinţele muncii, corespunderea condi ţiilor de munc ă normelor de
primirea ajutorului deşomaj; la sus ţinerea material ă în perioada
protecţie a muncii, precum şi acordul lucr ătorului la schimbarea locului de în trai
incapacităţii vremelnice de lucru; la perfectarea documentelor de pensionare
legătură cu angajarea la lucrul propus urmeaz ă să fie respecfate.-
înainte de termen; la ajutor material.
0 condiţie necesară pentru a-l considera pe ăţean cet şomer este dorin ţa în afară de garanţiile generale de plasare în cîmpul muncii, statul a stabilit un
lui de a încape lucrul.însă legislaţia în vigoare nu prevede criterii concrete în şir de garanţii suplimentareşi ia anumite m ăsuri în vederea asigur ării cu lucru a
afară de unul: refuzul nejustificat a ă dou
oferte de a se angaja la un loc de şomerilor.
muncă corespunzător sau a dou ă recomandări ale oficiului for ţei de muncă de a Cetăţenii şomeri au dreptul la însuşirea gratuită a unei profesii.
urma uncurs de calificare sau recalificare legisla ţia îl interpreteaz ă drept lipsă de Serviciul de stat pentru utilizareaţei forde muncă poate trimite cet ăţeanul
dorinţă a persoanei de a se încadraîn procesul de munc ă. şomer la învăţătură. Instruirea profesional ă a şomerilor se efectueaz ă de
Dar unul şi acelaşi lucru (unulşi acelaşi loc de învăţătură) nu poate fi către oficiile de munc ă din contul mijloacelor fondului şomaj de al Fondului
propus cetăţeanului de dou ă ori. Ca lips ă a posibilit ăţii pentru începerea social al Republicii Moldova, prev ăzut pentru aceste scopuri (punctul 29 al
lucrului de asemeneaînts considerateşi cazurile de incapacitate temporar ă Regulamentului),în acest cazîntre Serviciul de stat pentru utilizareaţeiforde
de muncă a cetăţeanului, necesitateaîngrijirii temporare a bolnavului, muncă şi instituţia de învăţămînt se încheie un contract corespunz ător.
participarea celor ce învaţă la sesiunile de sus ţinere a examenelor şi altele. Cetăţeanul şomer are dreptul de a cere îndreptare laînvăţătură în
Legislaţia (punctele 7,8 ale Regulamentului) prevede necesitatea confirm ării cazurilecînd:
documentare a unuişir de condi ţii necesare pentru recunoa şterea -este imposibil a aiege un lucru corespunz ător din cauza ăc cetăţeanul nu are
cetăţeanului ca şomer. El trebuie ăs prezinte la oficiile ţei for de munc ă pregătirea profesional ă necesară;
paşaportul, carnetul de munc ă sau alte documente ce le pot înlocui, precumşi -e necesară recalificarea;
documentele ce confirm ă calificarea lui profesional ă, iar unele categorii de -cînd cetă ţeanul a pierdut capacitatea de a profesa ca urmare a moderniz ării
cetăţeni trebuie ăs prezinteşi documente suplimentare. proceselor de produc ţie.
Cetăţeanul este consideratşomer din ziua prezent ării documentelor Prioritateaîn vederea recicl ării ori însuşirii unei noi profesii (specialit ăţi) o au
necesare.Dacă lui i s-a refuzat statutul de şomer, el are dreptulăsrevină la cetăţenii şomeri la expirarea termenului de ăplat a indemniza ţiei, precumşi acei
oficiul forţei de muncă după două săptămîni. în acest caz propunerea locului repartizaţi la lucrul public remunera ţi în perioada som ării, soţiile (soţii) militarilor
şi cetăţenii eliberaţi din rîndurile armatei.
de muncă (ori învăţătură) care a fost oferit la prima adresare nu poate fi
Şomerii care beneficiaz ă de ajutor deşomaj şi sînt antrenaţi în cursurile de
interpretată ca repretat ă, deoarece dou ă săptămîni se dauîn primul înd r pentru
instruire profesional ă primescîn continuare acest ajutor (art. 12 din Legea privind
ca cetă ţeanul sâ-şi determ ine atitudinea sa ţă fa de căutarea lucrului, fapt
utilizarea forţei de muncă). •
foarte important mai ales în localită ţile mici unde, de obicei,înts două-trei
întreprinderişi puţine locuri de lucru.
Ă A UTILIZĂRII FORŢEI DE MUNC
REGLEMENTAREA JURIDIC Ă... 127
126 CAPITOLUL VIII
Şomerilor ce dorescăsdesfă şoare activitatea de munc ă individuală, de
Dacă şomerul consimte ăs plece la lucruîn altă localitate, lui i se
către Serviciul de stat pentru utilizareaţelor for de munc ă, li se acord ă un şir
compenseaz ă cheltuielile suportate: costul deplas ării (şi pentru membrii familiei)
întreg deservicii, sus ţinere material ă în conformitate cu contractele încheiate
care l-auînsoţit, transportul bagajului conform normelor stabilite.
între ei.
Din contul mijloacelor alocate de serviciul de stat pentru utilizarea ţei defor
îndeosebi trebuie men ţionată posibilitatea, garantat ă de către stat, de
muncă sînt create noi locuri de munc ă pentru şomeri. în acest caz o aten ţie
participare aşomerilor la lucr ările publice pl ătite, care îsnt organizate deătre c
deosebită se acordă angajării în cîmpul muncii a tineretului, persoanelor
organele municipale întreprinderi,
la ţii şi organizaţii ce se află în proprietatea
institu
singuraticeşi părinţilor cu mulţi copii, copii invalizi, persoanelor ce se apropie
lor şi pe contract în- alte unităţi. Se organizeaz ă lucrări publice la propunerea şi
de vîrsta pension ării, invalizilor, persoanelor care nu au de lucru un timp
cu participarea oficiilor locale de plasare în cîmpul muncii (an>.13 din Lege).
îndelungat,persoanelor eliberate de pedeapsa penal ă sau din locurile de privaţiune
Aceste lucrări publice, de obicei, nu necesit ă o pregătire profesional ă şi au un
de libertate,cetăţenilor elibera ţi din rîndurile armateişi membrilor familiilor lor,
caracter social-util. Deoarece ele înt sorganizate din contul mijloacelor sociale,
refugiaţilor.
municipale, de stat, se poate afirma ă ele
c prezintă unicul mod deîncadrare (cu
Organele administra ţiei publice locale stabilesc pentru întreprinderi,
toate că este temporar ă) în cîmpul muncii aşomerilor, care poate fi garantat de
instituţii şi organizaţii numărul minimal de locuri de munc ă pentru categoriile de
către statîn condiţiile relaţiilor de piaţ ă, una din formele efective de asigurare
lucrători enumerate mai sus. De aceea, conform Regulamentului cu privire la a drepturilor constitu ţionale ale cet ăţenilorîmpotrivaşomajului.
utilizarea forţei de munc ă în condiţiile disponibiliz ării în masă a Cu persoanele care doresc ă participe
s ările publice, precum
la lucr şi la oricare
angajaţilor, confirmatprin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.173 alt lucru, seîncheie contract de munc ă. El nu este vremelnic, dar poate fi desf ăcut
din 10.03.1995 este \ necesar ca organele administra ţiei publice locale: cînd cetă ţeanului i se propune un loc de lucru permanent.
-lunar, împreună cu oficiile for ţei de munc ă, să analizeze pia ţa munciişi Prioritate laîncheierea unor astfel de contracte o auăţenii cet care nu primesc
influenţa exercitată asupra acesteia ca urmare a disponibiliz ării în masă a
indemnizaţii de şomer.
angajaţilor pe teritoriul subordonat;
Platamuncii la lucr ările publice se efectueaz ă pentru lucrulîndeplinit de fapt,
-în baza analizei pie ţei muncii, de comun acord cu partenerii sociali (patronatul dar nu poate fi mai mic ă de mărimea stabilit ă de legislaţie. Asupra cetăţenilor
şi sindicatele), ăs elaboreze m ăsuri de plasareîn cîmpul muncii a ocupaţi la lucrările publice se ăsfrînge r ţia muncii cu privire la
legisla
angajaţilor disponibiliza ţi, să organizeze lucr ări publice remunerate etc; asigurareasocială, precumşi dreptul de a primi indemniza ţia ca şomer. Timpul
-să acţioneze în calitate de mijlocitor în unită ţile economice la rezolvarea participării la lucrările obşteşti se includeîn vechimea general ă de muncă.
situaţiilor de conflict dintre patronat şi sindicateîn perioada disponibiliz ării în La planificarea lucr ărilor publice este necesar a acorda o ţie deosebită
aten
masă a angajaţilor; faptului că aceste lucr ări sînt social-utile, adic
ă efectuateîn interesul societ
ăţii, şi
-să coordonezeîndeplinirea programului de calificare şi recalificare a nu celui ce ofer ă lucrul, chiar dac ă acesta este statul. Este inadmisibil a folosi
lucrătorilor disponibiliza ţi; pentru lucrări publice locurile de lucru neprestigioase vacante întreprinderi,
de la
- să elaboreze propuneri de reprofilare sau privatizare ăţilor a uniteconomice; deoarece faptulăc lucrul este neprestigios trebuie ă fie
s compensat prin majorarea
în caz de lichidare a unit ăţilor economiceîn urma falimentului, obliga ţiunile retribuirii.
patronatului fa ţă de angajaţi se îndeplinescîn conformitate cu legisla ţia în vigoare. Nefiind în stare ă s acorde cet ăţenilor posibilitatea de şia- asigura
O posibilitate de perspectiv ă în vederea asigur ării populaţiei cu locuri de lucru existenţa prin mijloacele ob ţinute din munca proprie, statulîşi asumă o parte din
este dezvoltareaîntreprinderilor mici şi a activităţii de muncă individuală. cheltuielile legate de întreţinerea şomerilor. Toate cheltuielile legate de
susţinerea material ă a şomerilor sînt efectuate din fondul de şomaj al Fondului
1 Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 21,1995/165. social al Republicii Moldova ce activeaz ă pe lîngă Ministerul Munci, Protec ţiei
Socialeşi Familiei.
128 C A P IT O L U L V III R E G L E M E N T A R E A JU R ID IC A AĂR
.U IIT IL
FOIZŢRE I D E M U NĂ...
C
ă a susţinerii materiale aşomerilor este indemniza ţia de
^. " — ni..,.—,,.. ,1-,— 12"
Forma de baz
90 procente din salariul minim pe republic ă, indexat, absolven ţilor şcolilor
şomer. Şomerii dobîndesc dreptul la ajutor de şomaj din momentul certific ării
profesional-tehnice sau cursurilor de ucenicie, persoanelor eliberate din locurile
documentare,însă nu mai devreme de termenul stabilit de legisla ţie şi anume
de detenţiune şi din instituţiile de reabilitare social ă;
la expirarea:
100 procente din salariul minim pe republic ă, indexat, absolven ţilor
-a trei luni calendaristice de la data concedierii - pentru persoanele disponibilizate
instituţiilor de învăţămînt superior şi colegiilor, persoanelor care şi-au
din unită ţile economice;
satisfăcut serviciulmilitar sau de alternativ ă, femeilor neangajate care au copii
-a 60 de zile dup ă absolvire - pentru absolven ţii instituţiilor de învăţămînt.
în vîrstă de pînă la 3 ani;
Perioadaîn cauză începe de la data eliber ării diplomei (atestatului);
în rezervă - pentru persoanele care
-a 30 de zile de la data trecerii şi-au satisfăcut femeile neangajate,ărora c Ie-a expirat termenul concediului de maternitate
serviciul militar sau de alternativă; sau concediului pentru îngrijirea copiluluiînă
p la vîrsta de 3 ani, dac ă ele s-au
-a 10 zile de la data înregistrării la oficiul forţei de muncă - pentru celelalte înregistrat la oficiul for ţei de muncă în termen de 30 zile de la data expir ării
categorii de şomeri. Persoanelor eliberate de la munc ă în legătură cu concediului respectiv.
reducereastatelor de personal ale întreprinderilor, institu ţiilor şi organizaţiilor Persoanele enumerate beneficiaz ă de dreptul la ajutor de şomaj dacă ele s-
sau în legătură cu lichidarea lorşi în modul stabilit recunsocute şomeri; ca au înregistrat la oficiul ţei
for de munc ă în termen de 90 de zile de la data absolvirii
indemnizaţiile deşomerîn mărime de un salariu mediu li seătesc pl din prima zi instituţiei de învăţămînt, treceriiîn rezervă sau concedierii.
după expirarea termenului. Conform Regulamentului cu privireînregistrarea la şomerilorşi de acordare a
Prima grupă o alcătuiescşomerii a căror indemniza ţie este stabilit ă în ajutorului deşomaj, confirmat prin Hot ărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.690
dependenţă de salariul mediu primit în ultimele trei luni salarizate, în dependen ţă din 23.10.1992 (cu complet ările şi modificările efectuate prin Hotărîrea Guvernului
' de vechimeaîn muncă. Conform articolului 18 al Legii privind utilizarea ţei for Republicii Moldova nr.708 din 22.09.1994) ', şomerii obţin dreptul la ajutor de
de muncă, ajutorul deşomaj se stabile şte în următoarele propor ţii: şomaj din momentul certific ării documentare,însă nu mai devreme de termenul
50 procente din salariul mediu lunar avut în ultimele 3 luni salarizate - celorlalte stabilit de legisla ţie, şi anume - la expirarea termenului:
categorii deşomeri care au o vechime în muncă de pînă la 10 ani; a trei luni calendaristice de la data concedierii - pentru persoanele disponibilizate
55 procente din salariul mediu lunar avut în ultimele 3 luni salarizate - celorlalte din unită ţile economice;
categorii deşomeri care au o vechime în muncă de la 10 la 15 ani; a 60 'de zile dup ă absolvire - pentru absolven ţii instituţiilor de învăţămînt.
60 procente din salariul mediu lunar avut în ultimele 3 luni salarizate - celorlalte Perioadaîn cauză începe de la data eliber ării diplomei (atestatului);
categorii deşomeri care au o vechime în muncă de cel puţin 15 ani. a 30 de zile de la data trecerii în rezervă - pentru persoanele care şi-au satisfăcut
Mărimea ajutorului deşomaj acordatşomerilor enumera ţi nu poate fi mai serviciul militar sau de alternativ ă;
mică decît salariul minim pe republic ă, indexat,şi mai mare dec ît salariul a 10 zile de la data înregistrării la oficiul for ţei de muncă - pentru celelalte
mediuîn economia na ţională. categorii deşomeri.
Persoanele enumerate trebuie ă aibă
s vechimeîn muncă de cel puţin 6 Şomerilor careîntreţin 1-2 copiiîn vîrstă de pînă la 14 ani ajutorul de şomaj li
luni din ultimele 12 luni premerg ătoare dateiînregistrării la oficiul for ţei de se măreşte cu 10 procente, iar celor care întreţin 3 şi mai mulţi copii de aceea şi
muncă. vîrstă - cu 20 procente.
A doua grup ă o alcătuiesc şomerii a ă c ror indemniza ţie este stabilit ă în Ajutorul deşomaj se plăteşte de la data dob îndirii dreptului la ajutor pe o
dependenţ ă de salariul minim pe republic ă, şi anume:
75 procente din salariul minim pe republic ă, indexat, absolven ţilor liceelor 1
Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr. 8,1994.
şi şcolilor de cultură generală, persoanelor care pentru prima ădat sînt în
căutareaunui loc de munc ă;
T30 ________________________________________________CAPITOLUL VIII | Ă A UTILIZĂRII FORŢEI DE MUNC
REGLEMENTAREA JURIDIC Ă...
perioadă de cel mult 9 luni calendaristice, iar pentru persoanele care pentru prima 1 Organele autoadministr ării locale,în termen de 5 zile, examineaz ă cererile
dată solicită un loc de munc ă - de cel mult 6 luni calendaristice. şomerilorşi iau deciziile respective.
Ajutorul material poate fi:
m bănesc • în formă de indemniza ţie şi în formă de dotaţii pentru folosirea
Legislaţia muncii prevede sus ţinerea şomerilor în timpul incapacit ăţii lor i locuinţei, serviciilor comunale, transportului în comun, procurarea
temporare de lucru şi a concediului de maternitate. Persoanelor ceămas au r tară f medicamentelor etc;
lucru şi respectiv ărăf salariuşi recunoscute drept şomeri li se pl ăteşte termenul 1 în expresie material ă - prin asigurarea cu combustibil (lemne şi cărbune),
incapacităţii de muncă în mărimea indemniza ţiei stabilite. Plata se face din contul I îmbrăcăminte, alimenta ţie gratuită în cantine speciale sau cu bonuri alimentare în
mijloacelor fondului serviciului de stat pentru ă, muncdar nu mai mult de 30 de :
: cantinele publice.
zile. Femeilorşomere li se pl ăteşte concediul de maternitate, însă numai acelora ?■ Mărimea concret ă, termeneleşi periodicitatea acord ării ajutorului material
care au ămas
r ăf ră lucru în legătură cu lichidareaîntreprinderii, institu ţiei sau '■ pentruşomeri se stabilesc deătre c organele autoadministr ării locale.
organizaţiei - în decurs de 9 luni, ce au precedat ziua recunoa şterii oficiale a Persoanele al ăror c contract de munc ă a fost reziliat din cauza reorganiz ării
şomajului. \ proceselor de produc ţie şi de muncă, inclusiv lichid ării, reorganiz ării sau reprofilării
Plata concediului de maternitate se efectueaz ă în mărime egală cu nivelul*. întreprinderii, institu ţiei, organiza ţiei, reducerii num ărului sau a statelor de per -
minim al plăţii muncii din Fondul social al Republicii Moldova. Persoanelor•*ce se sonalşi care în modul stabilit au ob ţinut statut deşomeri au dreptul la pensionare
apropie de îrsta
v pension ării legislaţia prevede posibilitatea acord ării anticipate a . anticipată cu un anînainte de termenul prev ăzut de art.14 din Legea cu privire la
pensiei pentru îrstă.
v Condiţiile necesare pentru realizarea acestui drept înt \ s asigurarea cu pensii de stat în Republica Moldova, dac ă au vechimeîn muncă
următoarele: cet ăţeanul trebuie ăs confirme vechimea în muncă necesară pentru necesară pensionării pentru limit ă de vîrstă pe baze generale.
pensie (inclusiv pentru pensia în condiţii avantajoase)şi pînă la pensionare ăs Cetăţenii cărora li s-a stabilit statutul deşoneri sînt obligaţi:
rămînă nu mai mult de un anţă fa de vîrsta pension ării în condiţii generale. să acorde concurs oficiului ţei for de muncă în vederea plas ării lor cît mai
Numai dacă sînt satisfăcute ambele condi ţii oficiul forţei de muncă are dreptul rapideîn cîmpul muncii;
să hotărască: să propună şomerului perfectarea actelor de pensionare înainte de ' să se prezinte la oficiul ţei for de muncă cel puţin o dată în 15 zile şomerii (
termen ori nu. i care nu beneficiaz ă de ajutor deşomaj - cel pu ţin o dată în lună), iar la iniţiativa
Ca urmare,şomerii beneficiaz ă de dreptul la pensionare anticipat ă cu un an | oficiului forţei de munc ă - şi mai frecvent, pentru examinarea unor eventuale
înainte de termenul stabilit de legisla ţie (bărbaţii la 59 ani, femeile la 54 ani), ă dac I variante deplasareîn cîmpul muncii;
au vechimeaîn muncă necesară pentru pensionare. 1 în cazul în care seîncadrează de sine stătător în muncă, să comuniceîn
Persoanelor care, la expirarea termenului legal de primirea a ajutorului \ scris oficiului forţei de muncă despre aceastaîn termen de 3 zile.
de
şomaj, nu au avut posibilitatea de aîncadra se în muncă, li se menţine dreptul la Persoaneleîndreptă ţite să primească ajutorul deşomaj sînt obligate:
\ să contribuie activ la plasarea în sacîmpul muncii;
ajutor materialşi alt ajutor social (ajutor material). | să se prezinte la oficiul ţei
for de muncă cel puţin o dată în 15 zile, iar la
Ajutor material poate fi acord nu numai în numerar, darşi ca plată pentru \ iniţiativa acestui organ şi - mai frecvent, pentru examinarea unor eventuale
locuinţă, serviciile instituţiilor curativeşi ale alimenta ţiei p jblice. variante deplasare în cîmpul muncii;
Pentru stabilirea ajutorului material,ăţeanul
cet depune la oficiul ţei
for de muncă o să informeze,în termen de 3 zile de la data angaj ării, oficiul for
ţei de muncă
cerere respectiv ă. Oficiile de resort duc eviden ţa permanent ă a solicitanţilor, . despre plasareaîn cîmpul muncii. De asemenea e stabilit ă pedeapsa pentru
întocmesc listele de eviden ţă a lor şi le prezintă, împreună cu cererile acestora, încălcarea legislaţ iei privind utilizarea ţei
for de munc ă .
ării locale.
organelor autoadministr
/
C A P IT O L U L V III R E G L E M E N T A R E A JU R ID IC A AĂR
U IIT IL
FOIZŢRE I D E M U NĂ...
C ,
13
132
în cazulîn careşomerilor li se refuză nejustificat acordarea ajutoruluişomaj de
Unită ţile economice înt
s obligate ăs participe la realizarea politicii de stat cu
sau li se am înă termenul achit ării lui, sau, dac ă nu sînt de acord cu m ărimea
ţei de muncă în baza art.10 din Lege. Ele urmeaz
privire la utilizarea for ă să:
stabilită a acestui ajutor, au dreptul ă conteste
s acţiunile salariaţilor de la oficiile
ţiile prevăzute în contractele (acordurile) ce reglementeaz
- respecte condi ă relaţiile forţei de muncă în Departamentul pentru utilizareaţeiforde munc ă pe îl ngă
de muncă în :onformitate cu legisla ţia în vigoare; Ministerul Muncii, Protecţiei Socialeşi Familiei, precum şi în instanţele judiciare.
-creeze condi ţiile pentru calificarea şi recalificarea lucr
ătorilor; Responsabilitatea pentru achitarea în termenşi în cuantumurile stabilite de
-facă defalcări financiare obligatorii în fondul deşomaj;
legislaţie a ajutorului deşomaj o poart ă şeful oficiului for ţei de muncă.
-creeze locuri de munc ă specializate pentru invalizi potrivit prevederilor din art.9;
Garanţii eficiente de respectare a drepturilor şomerilor sînt formarea unor
-informezeîn mod obligatoriu oficiile ţei for de muncă privind locurile libere de
organe speciale de stat, stabilirea izvoarelor şi metodelor de finan ţare a
muncă (posturile vacante) în termen de trei zile lucrătoare de la dataînd
c au
manifestărilor care asigură politica dusă de statîn problemeleşomerilor. Serviciul
devenit vacante.
Modul reglement ării şi stimulării materiale a unităţilor economiceîn vederea de stat pentru utilizarea ţei
for de muncă este o subdiviziune structural ă specială
asigurării garanţiilor suplimentare pentru categoriile social-vulnerabile ale ţieipopula
; a organelor de stat, menită sasigure coordonarea şi soluţionarea problemelor de
neangajateîl determină Guvernul. I utilizareâ forţei de muncă şi protecţiei socialeîn caz deşomaj peîntreg teritoriul
în cazul nerespect ării de către unită ţile economice a acestor prevederi, se 1 republicii.
aplică sancţiuni economice: 1
Organele Serviciului de stat pentru utilizarea ţei for
de munc ă constau din
- în mărimea unui salariu mediu anual al ătorilorlucr unităţii respective, pentruJ
Departamentul pentru utilizareaţeifoide muncă şi oficiile forţei de muncă din
fiecare loc de munc ă nevalorificat;
cadrul Ministerului Muncii, Protec ţiei Socialeşi Familiei.
- în mărimea unui salariu mediu lunar al ătorilor
lucr unităţii pentru fiecare loc
Pentru finanţarea măsurilor privind utilizarea ţei for de munc ă în cadrul
de muncă neînregistrat la oficiul for
ţei de muncă.
Fonduluisocial al Republicii Moldova se creeaz ă fondul deşomaj.
Suma sancţiunilor economice se vireaz
ă în fondul deşomaj prin perceperea ; Fondul deşomaj se constituie din defalc ările obligatorii ale unit
ăţilor economice
în mod incontestabil din contul ăţilor
unit economice deătre
c organele Serviciului (inclusiv cele bugetare), din cotele benevole de asigurare ăţenilor ale cet
de stat pentru utilizarea ţei for de muncă. pentru caz deşomaj, dona ţiile benevole ale persoanelor juridice şi fizice,
în caz de neacord cu decizia organului Serviciului de stat pentru utilizarea forţei alocaţiile cu destinaţie specială de la buget etc.
de muncă privind perceperea incontestabil ă a sumei sanc ţiunilor economice, Mijloacele ăbneşti ale fondului nu înt s impozabileşi nici supuse taxelor
unitatea economic ă este în drept să apeleze la instan ţa judecătorească. în cazul vamaleşi de timbru.
refuzului de a-i angaja în serviciu pe absolven ţii instituţiilor deînvăţămînt de stat Modul de formareşi repartizare a mijloacelor fondului este stabilit în
incluşi anteriorîn ofertă, întreprinderile, institu ţiile şi organizaţiile, indiferent del şomaj, aprobat deîrmuirea
Regulamentul fondului de c Fondului social al Republicii
tipul de proprietateşi forma de gospod ărire, efectueaz ă defalcări specialeîn fondul\ Moldova.
de şomajîn mărimea salariului mediu anual al ătorului lucr ă. :
de categoria respectiv Izvoare suplimentare ale fondului înt scotizaţiile benevole aleîntreprinderilor,
Conducătorul unităţilor economice poart ă răspunderea economic ă, în { organizaţiilor, organiza
ţiilor nestatale, ale cet
ăţenilor etc.
conformitate cu legisla ţia în vigoare, pentru utilizarea neiegal â a forţei de muncă : Mijloacele fondului seîndreaptă, în primul înd, r pentru finanţarea
din afara Republicii Moldova. întreprinderilorcare acordă ajutor şomerilor pentru ăsirea g locului de lucru,
Controlul asupra respect ării legislaţiei privind utilizarea for ţei de muncă este pentruînvăţămînt, perfecţionare, ridicarea calific ării, pentru punerea la dispozi
ţie
; exercitat de ătre
c Serviciul de stat pentru utilizareaţeiforde muncă, organele a măsurilor apărării sociale, precumşi pentru întreţinerea biroului asigur ării
de stat speciale, organele autoadministr ării localeşi sindicate. muncii pentruşomeri.
134 CAPITOLUL VIII
ĂRII FORŢEI DE MUNC
REGLEMENTAREA JURIDICA A UTILIZ Ă...
Prevăzînd garanţiile respectării drepturilorşomerilor, legisla ţia Serviciul de stat pentru utilizareaţeiforde munc ă exercită
stipulează, de asemenea, şi răspunderea pentru nerespectarea următoarele funcţii: - evidenţa cetă ţenilor care au apelat la
obligaţiilor stabilite pentruşomeri. Răspunderea juridic ă specială a ţi în cîmpul
Serviciu pentru a fi plasa
şomerului se prevede în formă de suspendare ajutorului
a deşomaj.
Ajutorul deşomaj se suspend ă (ari. 19 din Lege):
pe un termen de înă p la 5 luni,în cazul încălcării obligaţiilor
prevăzute de articolul 4 din prezenta Lege;
pe perioadaîn care şomerul s-aîncadratîn muncă cu contract
de muncă pe o durată mai mică de,6 luni;
pe perioada arest ării preventive conform legislaţiei în vigoare.
Aceste sanc ţiuni se aplic ă conform hot ărîrii organelor de
ţei de muncă. Despre aceasta
utilizare a for şomerul seînştiinţează
în scris.
Hotărîrea cu privire la suspendareaăţii pl ori micşorării mărimii
ajutorului deşomaj poate fi contestat ă de şomer în organul ierarhic
superior.

în timpul muncii
§ 3. Bazele juridice de plasare
Angajarea prevede un complex de mijloace organiza ţionale,
economiceşi juridice de asigurare a cet ăţenilor cu munc ă în baza
contractelor de munc ă. Fiind o înţelegereîntre două părţi: oferta de
muncă şi lucrătorul, contractul de munc ă constă în manifestarea
voinţei libere. Aceast ă voinţă poate fi realizat ă prin contractul
direct între participan ţi, dar poate fi realizată şi prin intermediul
organizaţiilor nestatale.
Sistemul organelor statale, care asigur ă realizarea drepturilor
cetăţenilor laangajare, prezint ă nişte organe generale şi speciale.
Organele generaleînt s organele muncii care asigur ă elaborareaşi
în domeniul muncii, a rela
realizarea unei politici unice statale ţiilor de
muncă etc, cum ar fi, bun ăoară, Ministerul Muncii,
Protecţiei Sociale
şi Familiei al Republicii Moldova ş.a.
Organe statele specialeînts organele de plasare în cîmpul
muncii:Departamentul privind utilizareaţei forde muncă a populaţiei
şi oficiile de plasare
în cîmpul muncii.
muncii, acordarea de ajutor în alegerea unui loc de munc ă eliberează în ordinea stabilit ă de organele puterii executive.
corespunzător şi plasareaîn cîmpul muncii; Spre deosebire de organele de stat de plasare în cîmpul muncii,
-înregistrarea cet ăţenilor cu statut de şomer, eviden ţa acestora, care acordă toate serviciile gratis, organiza ţiile nestatale exist ă
acordarea ajutorului de şomaj; datorită serviciilor pl ătite.
-asigurarea operativ ă cu informaţie veridică despre posibilit ăţile Statul nu poart ă nici un fel de obligaţii faţă de şomerul care s-a
de plasareîn cîmpul muncii a cet ăţenilor vizaţi; adresat uneiorganizaţii nestataleşi aceasta n-a avut posibilitate ă-ls
-organizarea orient ării şi reintegrării profesionale, calific
ării şi angajeze. Cet ăţenii independentşi liber hotărăsc cui să se adreseze
recalificării şomerilorşi a persoanelor ne încadrateîn muncă. după ajutor în privinţa angajării - la organizaţiile de stat ori la
Funcţionarii Serviciului de stat pentru utilizareaţei for de organele nestatale.
muncă au drept deacces liberîn orice unitate economic ă pentru a Cercul de servicii de angajare a diferitelor categorii de ători
lucr
e
obţine informaţia deplină în problemele plas ării în cîmpul munciişi diferit. Darunele persoane, careînts recunoscute caşomeri, pot
protecţiei sociale. spera la o orientareprofesional ă, învăţarea unei noi profesii
Serviciul de stat pentru utilizareaţeiforde munc ă este (specialităţi) şi obţinerea califica ţiei pe contul fondului asigur ării în
mediator i jajareatemporară a cetă ţenilor peste hotarele republicii. cîmpul muncii, primirea compens ărilor din acest fond în legătură cu
Alte organiza ţii pot presta servicii
de angajareîn ţări străine numai cheltuielile suportate legate de plecarea la lucru în altă localitate, la
în cazulîn care acestea au licen ţe corespunz ătoare, eliberateîn posibilitateaîncheierii contractelor de munc ă rapide, participarea la
modul stabilit de Guvern. lucrările obşteşti.
De plasarea în cîmpui muncii a cet ăţenilor se ocup ă şi în procesul angaj ării la lucru prin organele asigur ării apar cîteva
organizaţiile comercialenestatale. Licen ţele pentru activitatea lor se feluri de relaţii juridice. Cele mai complicate ţii relajuridice aparîn
cazul repartiz ării lucrătorului
136 C A P IT O L U L V III R E G L E M E N T A R E A JU R ID IC A AĂR
U IIT IL
FOIZŢRE I D E M U NĂ...
C 137
şomer care pentru angajare aţinut ob în prealabil instruirea necesar
ă sau în timpul lichid ării întreprinderii, organiza ţiei se prevede angajarea
ă. De regul
reinstruirea anterioar ă, aici are locîncheierea unui contract cu 3-4 obligatorie:a femeilor gravide, a femeilor care au copii înă la
p 14 ani sau copii
ă relaţiile.
părţi, care reglementeaz invalizi pînă la 16 ani. E interzis refuzul de angajare pe motiv de graviditate sau din
cauza copiilor.
§ 4. Unele aspecte ale angaj ării pentru unele categorii deăţeni cet Trebuie men ţionat programul centrelor de orientare profesional ă. în legătură
în condiţiile crizei economice care continu ă au loc multe concedieri legate de cu acest program absolvenţii înregistra ţi ca şomeri î
s nt repartiza ţi la
reducerea statelor de personal sau lichidarea întreprinderi. unor Concedierea organizaţii prestigioase pentru aăpăta c aptitudini profesionale şi pentru a se
lucrătorilor din iniţiativa administra ţiei necesit ă garanţii cu privire la plasarea în adapta la regimul de munc ă pe un termen numitîn contract. Mulţi, după expirarea
cîmpul muncii. acestei perioade, sînt angajaţi la lucru. Finan ţarea acestui program se face din
Legislaţia prevede ăc odată cu avertizarea salaria ţilor despre concediere în mijloacele fondurilorrezervate de Fondul social.
legătură cu reducere personalului oficiul urmeaz ă să propună lucrătorului alt lucru, Particularit ăţi specifice are angajarea invalizilor de gradul I şi al ll-leaşi
ţinîndu-se cont de calificarea şi starea sănătăţii lui. Dacă pentru a presta aceea şi persoanele care au pierdut complet capacitatea de lucru. Pentru angajarea lor se
muncă salariatul are nevioe de recalificare, el are dreptul ă o refuze.
s creează locuri de munc ă speciale,întreprinderi speciale, unde condi ţiile de munc ă
Dacă salariatul este supus concedierii, administra ţia e obligat ă cu două corespund cerin ţelor. Pentru eiînt s micşorate normele de lucru, orele de lucru, se
luni pînă la concediere ăs preîntîmpine lucr ătorul şi să aducă la cunoştinţă măreşte concediul. Pentru compensarea pierderilor întreprinderii se fac unele
oficiul de utilizare a ţei for de munc ă despre concediere, men ţionînd profesia înlesniri (de exemplu, impozite şorate). mic
lucrătorului,mărimea salariului. Unele garan ţii ale angaj ării sînt prevăzute pentru cet ăţenii elibera ţi din
Deţinerea acestei informa ţii permite Serviciului de plasare în cîmpul muncii ăs rîndurilearmatei. Administra ţia întreprinderii de la care ei au fost chema ţi la datorie,
înceapă pregătirea pentru a angaja concedia ţii, incluzînd, la necesitate, recalificarea organelelocale ale puterii de statînts obligateîn timp de 3 luniăs le propună de
ior profesional ă, luarea măsurilor de a creaîn localitatea dat ă alte locuri de munc ă lucru, luînd în considera ţie profesia, specialitatea.
etc. Cetă ţenilor care au fost elibera ţi de serviciul militarîn legătură cu starea
Pentru a ameliora concedierile în masă sînt luate măsuri prevăzute în sănătăţii timp de 3 luni li seăstreaz p ă locul de munc ă.
programele elaborate întreprinderi,
la în ramuri, anumite teritorii. O mare Legislaţia prevede garan ţii pentru angajarea persoanelor eliberate ţionat condi
însemnătate pentru alc ătuirea acestor programe o au consulta ţiile şi convorbirile de pedeapsa penal ă, eliberaţi din locurile de priva ţiune de libertate. Angajarea lor
în limitele competen ţei comitetelor de coordonare. se puneîn sarcina administra ţiei raioanelorşi oraşelor. în aceste scopuri se
Garanţii specifice înt s prevăzute pentru lucr ătorii de stat concedia ţi în formează comisii, care dau îndreptări la lucru. Aceste îndreptări nu auînsă caracter
legătură cu reducerea personalului, lichid ării aparatului organelor reorganizate ale obligatoriuşi întreprinderea.îl poate refuza ar ătînd motivele.
statului.Se prevede posibilitatea ridic ării calificării ori trecerea unor cursuri timp Cetă ţenii Republicii Moldova au dreptul la activit ăţi profesionaleîn timpul afl ării
de 3-9luni cu păstrarea salariului pe contul mijloacelor luate din bugetul Fondului după hotareîn conformitate cu conven ţiile internaţionale. Doar angajarea în limitele
Social. acestei conven ţii garanteaz ă apărarea legal ă a lucrătorilor.
Recalificarea poate fi efectuat ă şi înainte de concedierea lucr ătorilor din aparatul în majoritateaţărilor legisla ţia prevede mijloacele de ărare ap a pieţei de
de stat. Termenul posibil de recalificare ără întreruperea
f de la lucrul statal e de 9 luni. muncă de emigran ţi.
Cum s-a men ţionat mai sus, o grij ă deosebită organele competente o au pentru Cetă ţenii străini, care lucreaz ă ilegal, sînt expulzaţi din ţară; sînt pedepsite
angajarea categoriilor de ăţenicet salb asigura ţi, pentru care înts prevăzute garanţii atît persoanele care au permis angajarea lor ă, cît şi persoanele care au
ilegal
adăugătoare de asigurare. contribuit la aceasta.
138 139

Ă
CAPITOLULIX. CONTRACTUL INDIVIDUAL DE MUNC antreprenoriat),în alte cazuri e determinat ă de voinţa patronului (administra ţiei)
-cealaltă parte a contractului de munc ă, şi, în al treilea caz, realizarea dreptului la
§ 1. Noţiunea şi conţinutul contractului individual de munc
ă muncă este condiţionată de nişte fapte juridice suplimentare: alegerea sau numirea
Definiţia legala a no ţiunii contractului individual de munc ă o găsim în art.16 în funcţie.
din Codul Muncii al Republicii Modlova. La momentul actual, ca form ă principală de realizare a dreptului ăţenilor cet la
Conform acestei defini ţii, contractul individual de munc ă reprezintă o muncă, trebuie considerat contractul de munc ă, deoarece anume el corespunde
înţelegereîntre salariatşi patron (administra ţie) în baza căreia salariatulîşi asumă cerinţelor (necesit ăţilor) relaţiilor de munc ă de piaţă care sînt bazate pe munca
obligaţia de a-şi exercita func ţia de munc ă (conform specialit ăţii, calificaţiei şi năimită.
funcţiei), subordonîndu-se ordinii (regimului) interioare a muncii, iar administra ţia se Reprezentînd un temei de apari ţie şi existenţă în timp a raporturilor de munc ă,
obligă a asigura condi ţiile necesare de munc ă, prevăzute de legeşi alte acte contractul de munc ă îndeplineşte funcţia de reglator specific al acestor raporturi.
normative cu privire la munc ă şi a achita la timp salariatului plata pentru munc ă. El este chemat ăs individualizeze raporturile de munc ă în dependen ţ ă (funcţie)
Dar această definiţie, precumşi alte definiţii ale unei sau altei categorii ţiuni), (no de personalitatea anumitui salariat şi patron. Prin intermediul contractului de munc ă
nu poate fi considerat ă exhaustivă, care ar reflecta adecvat ţinutul con şi are loc încadrarea cet ăţeanului-muncitorîn colectivul de munc ă al întreprinderii,
însemnătatea contractului de munc ă. Din aceste considerente, ştiinţa dreptului instituţiei, organiza ţiei. Din momentulîncheierii contractului de munc ă, cetă ţeanul
muncii examineaz ă noţiunea contractului de munc ă sub trei aspecte str îns legate devine salariat al organiza ţiei respectiveşi asupra lui pe deplin seăsfrînge
r legislaţia
între ele:în primul înd,
r ca formă de realizare a dreptului cet ăţeanului la munc ă; în munciişi actele normative cu caracter iocal, adoptate în cadrul organiza ţiei date.
al doilea înd,
r ca temei de apari ţie şi acţiune (existen ţ ă) în timp a raporturilor Importanţa juridică a contractului de munc ă, după cum s-a men ţionat anterior,
juridice de munc ă; în al treilea înd,
r ca un institut al dreptului muncii, care întruneşte nu se limiteaz ă doar la stabilirea raportului de munc ă concret, el serve şte totodată
norme ce reglementeaz ă angajarea cet ăţenilor în cîmpul muncii, transferarea şi ca temei pentru existen ţa şi dezvoltarea rela ţiilor de munc ă, schimbarea deătre c
concedierea lor. părţi a condiţiilor contractuale, care semnific ă, de obicei, transferul sau permutarea
Să examinăm fiecare dintre aceste aspecte în parte. salariatului, adic ă modificarea raporturilor juridice de munc ă, pe cînd desfacerea
Constituirea pie ţei muncii se bazeaz ă pe dorinţa cetă ţenilor de a- şi găsi o contractuluiînseamnă încetarea raporturilor de munc ă.
muncă convenabil ă pentru sineşi la voinţa exprimată a patronilor (administra ţiei), Conţinutul contractului de munc ă în condiţiile pieţei de muncă este determinat
care au posibilitatea de a pune la dispozi ţie o astfel de munc ă. Prin aceasta cet ăţenii de înţelegerea comun ă a părţilor - salariatului (muncitorului) şi patronului
îşi realizează dreptul lor constitu ţional la munc ă (art.43 din Constitu ţie), drept (administraţiei).
care la momentul actual se realizeaz ă sub următoarele forme: Conţinutul contractului include locul de munc ă cu indicarea subdiviziunii
-încheierea contractului de munc ă; structuraleîn cadrul căreia salariatul este angajat; denumirea profesiei şi funcţiei
-intrarea-primireaîn rîndurile membrilor organiza ţiei cooperatiste sau societ ăţii lucrătorului cu indicarea specialit ăţii, calificării, adică funcţiile sale de munc ă,
pe acţiuni; drepturileşi obligaţiile lucrătorului, inclusiv m ăsurile de asigurare a securit ăţii muncii,
-angajareaîntr-o funcţie de stat; mărimea salariului tarifar şi de funcţie, majorările şi suplimentele, sporurile la salariu,
- activitatea individuală şi particulară de antreprenoriat, de munc ă. regimul timpului de munc ă, durata concediului anualătit, pl condiţiile de ridicare a
Realizarea de fapt a dreptului la munc ă în unele cazuri e pe deplin determinat ă calificării, facilităţi de deservire social ă, asigurarea social ă, asigurarea medical ă.
de dorinţa cetă ţenilor (de exemplu, în cazul activit ăţii individualeşi particulare de Contractul de munc ă poate conţine şi condiţii privind stabilirea termenului de
încercare, de cumulare a profesiilor, ţiilor, func despre nedivulgareaăstrarea) (p
140 CAPITOLULIX ă motivînd că ea nu este esen
contractului de munc ţială.
secretului de serviciu, comercial şi alte condiţii, care nu agraveaz ă situaţi
lucrătoruluiîn comparaţie cu legileşi alte acte normative.
Luînd în considera ţie multitudineaşi caracterul neordinar ale condi ţiil '
contractului de munc ă, ştiinţa dreptului muncii delimiteaz ă două feluri de condi ţii
necesare (obligatorii) şi facultative (secundare). Necesare (obligatorii sau constj'
tutive) sînt condiţiile care,în mod obligatoriu, trebuieă sexisteîn orice contract kd
muncă. Fără stipularea acestor condi ţii contractul nu are nici o putere juridic^
Condiţiile facultative,însă, nu sînt obligatorii, ele pot sau nu pot fi incluse î
contractul de munc ă, ia dorinţa părţilor.
La condiţiile necesare (esen ţiale) se refer ă locul de munc ă, genul de luc
(funcţia de muncă), timpul de munc ă, salarizarea. La cele facultative se referi
toate celelalte condi ţii, bunăoară, condiţiile referitoare la termenul de
încercare,' regimul timpului de munc ă, nedivulgarea ăstrarea)
(p secretului
comercial etc.
Trebuie men ţionat că atît condiţiile esenţiale, cît şi cele facultative au o
importanţă juridică: ele sînt obligatorii pentruărţi; p influenţează într-o măsură
mal mică sau mai mare asupra soartei contractului de ămunc şi asupra
raporturilor demuncă apărute pe baza lui, iar neexecutarea lor duce la anumite
consecinţe juridice.
Dar laîncheierea contractului de munc ă, asupra condi ţiilor esenţiale, părţile
-,
în mod obligatoriu trebuieă sajungă la o înţelegere. Dac ă înţelegerea n-a avui
loc, nu poat ă fi vorba despreîncheierea contractului de munc ă. !

Condiţiile facultative nu presupun o astfelînţelegere


de ă. Părţile pot să
strict
i le includă în conţinutul contractului. Dar dac ă la insistenţa uneia dintre ărţi p
se, ajunge laînţelegerea asupra unei sau altei condi ţii facultative, atunci astfel
de, condiţie trebuie considerat ă ca esenţială, care influen ţează soarta
contractului.Astfel, de exemplu, dac ă patronul (administra ţia) înaintează o
condiţie privindstabilirea teremenului de încercare a salariatului (angajatului),
atunci ea devine o; condiţie esenţială a contractului de munc ă şi el nu poate fi
consideratîncheiat, dac ă părţile n-au ajuns la un acord comun în privinţa
condiţiei date. Sau, de exemplu, la angajarea în cîmpul muncii cet ăţeanul
insistă ca în contract ăs fie inclusă condiţia referitoare la regimul special al
timpului de munc ă şi administraţia este de acord cu aceasta, atunci condi ţia
dată care este facultativ ă, indusă în contractul de munc ă, devine esen ţială şi nu
poate fi (la voinţa administra ţiei) unilateral modificată sau eliminat ă din conţinutul
CONTRACTUL INDIVIDUAL DE MUNCA 141

Să examinăm factorii ce caracterizeaz ă condiţiile necesare contractului de


muncă.
Locul de munc ă. Fiind o condi ţie necesară a oricărui contract de munc ă,
este determinat de locul ăriiafl întreprinderii în( limitele hotarelor determinate) ca
parte a contractului. Aceasta înseamnă că lucrătorul poate fi folosit la munc ă în
orice subdiviziune structurală a întreprinderii. Dac ă subdiviziunile structurale ale
întreprinderii înt
s situateîn diferite localit
ăţi şi raioane administrative, atunci locui
de muncă la încheierea contractului se determin ă în funcţie de locul afl ării
subdiviziunilor structurale.
în unele cazuri pentru unele categorii de muncitori, conform actelor normative
speciale, noţiunea locul de munc ă se îngustează pînă la noţiunea "locului de
muncă", unde persoana nemijlocit îşi exercită sarcinile sale de muncă. De exemplu,
locul de munc ă al conducătorilor de locomotive, al ajutorilor lor, şoferilor
al este
determinatîn contractul de munc ă în raport cu tipul, genul mijloacelor de trans-
port. Deoarece locul de munc ă este o condi ţie contractuală necesară, ea poate fi
modificată doar laînţelegerea părţilor.
Genul de munc ă (funcţia de munc ă) a salariatului este determinatîndluîn
consideraţie specialitatea, calificarea şi funcţiile care sînt examinate laîncheierea
contractului. Asemeni locului de lucru, genul de lucru ămîner de regulă neschimbat
pe toată durata acţiunii contractului de munc ă. în conformitate cu art.27 din Codul
Muncii, patronul (administra ţia) nu are dreptulăsceară de la lucrător prestarea
muncii neprev ăzute în contract.în stabilirea locului şi genului muncii, determinate
de lege,îşi găseşte exprimarea principiile stabilit ăţii raporturilor juridice de muncă.
Abaterea de la dispozi ţiile generale e posibil ă ca o măsură temporară în cazurile
expres prev ăzute de lege, de exemplu, în cazul necesit ăţii de produc ţie sau
staţionării (art. 30 din Codul Muncii).
Legislaţia în vigoare nu prevede transferarea la ăo munc alt ă permanent ă
fără acordul salariatului, deoarece aceastaînsemna ar îngerea la munc
constr ă,
care, după cum este cunoscut, este interzis ă. înţelegerea atins ă la încheierea
contractului de munc ă privind funcţia de muncă predetermin ă complexul drepturilor
şi obligaţiilor muncitorului, deoarece legisla
ţia leagă de ea durata timpului de munc ă,
concediilor, m ărimea salariilor, diferitelor major
ări şi avantaje. Obligaţiile de munc ă
ca parte component ă a funcţiei de muncă sînt concretizateîn dependen ţ ă de
142 CAPITOLUL IX
lucrul convenitşi anumeîn termenul stabilit
în contract, iar administra
ţia este
obligată anume în termenul dat ă-l
s asigure pe salariat cu lucru conform
ţiei în indicatorul tarifar-calificativ unic, unde
specificul produc înt stabilite
s ţele
cerin
funcţiei, g
faţă de cunoştinţele şi măiestria lucrătorilor de diferite specialit
ăţi şi grade deî
calificare. Deci, funcţia de munc ă a salariatului poate fi clasificată, bunăoară, | 1 Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr. 61,1995/3.
astfel: strungar de categoria.a V-a, şofer de clasa a ll-a etc.

i
Genul de munc ă a funcţionarilor publici de stat are particularit
ăţile sale specifice
^
şi se determin ă de caracterul func ţiei de stat, pe care o vor ocupa în conformitate
j
cu Legea Republicii Moldova Despre serviciul public din 04.05.1995 '.în
scopul asigur ării tehnice a activităţii organelor de stat, în statele de personal pot fi
incluse func ţii care nu se refer ă la funcţiile de statşi, deci, faţă de ele vor fi aplicate
reguli speciale deălmăcire
t a conţinutului func ţiei lor de munc ă. Astfel, vorbind\
despre genul de munc ă a! funcţionarilor publici, se va ţine cont de principiul con
form căruia asupra lor seăfrînger legislaţia muncii Republicii Moldova cu
paticularităţile prevăzute de Legea cu privire la serviciul public.

?
Timpulînceperii activit ăţii de muncă. Această condiţie necesară a
contractului de munc ă are o importan ţă esenţială pentru realizarea raportului ju- ,
ridic de munc ă, deoarece anume de ea este legat ă realizareaîn fapt (reală) a
dreptului cet ăţeanului la muncă. Din acest moment asupra lucr ătorului se ăsfrînge
r
legislaţia despre salarizarea muncii. De obicei, persoana ă înintr
exerciţiul funcţiunii
imediat dup ă încheierea contractului de munc ă. Dar părţile vor conveni despre•'
amînarea momentului dat, de exemplu, în legătură cu necesitatea de a aduce la
-locul nou de trai familia, bunurile etc. Practic,începutul activităţii de muncă se
consideră data, indicat ă în ordinul de angajare la munc ă sau momentul admiterii *.
nemijlocite la locul de munc ă, dacă în ordin lipse şte data.
Ar fi greşit dacă vom considera ăc pînă la survenirea momentului începerii |
activită ţii de muncă, contractul de munc ă nu acţionează, iar între părţi nu există,
I drepturişi obligaţii reciproce. La drept vorbind, contractulătă capputere juridică,
3 este consideratîncheiat din momentul atingerii înţelegerii în privinţa tuturor 1
condiţiilor necesare, inclusiv şi în privinţa începerii activit
ăţii de muncă. Din cele 1
expuse reiese ăc chiar din momentul încheierii contractului de munc ă apar drepturi |
şi obligaţii reciproceîntre părţi, şi anume: lucr ătorul esteîn drept să ceară anume
CONTRACTUL INDIVIDUAL DE MUNCA 143 1 C 1
4 O
specialităţii sau calificării sale şi, evident, ăc pînă la survenirea termenului dat, N
administraţia în nici un caz nu are dreptul ă sangajeze la acest loc de lucru oă alt T
R
persoană. A
C
Unii autori nu refer ă momentulînceperii lucrului la condi ţiile obligatorii ale T
contractului de munc ă. Ei motiveaz ă acest fapt prin trimiterea la art. 21 din Codul U
L
Muncii, care stabile şte că admiterea de fapt la locul de munc ă se consider ă ca I
încheiere a contractului de munc ă, indiferent dacă ordinul de angajare a fost sau nu N
D
emis în forma corespunz ătoare. însă în cazul dat, admiterea de fapt la lucru I
trebuie examinat ă ca o modalitate de manifestare a ţei voinpărţilor privind V
I
începutul prest ării muncii, deoarece legislatorul nu în arevedere aici o admitere D
U
spontană la muncă. Astfel, înţelegerea privind momentul începerii activit
ăţii de A
muncă este o condi ţie obligatorie a contractului de munc
ă. Fără de ea contractul de L
D
muncă nu poate fi considerat legal, deoarece este lipsit de o concretizare E
necesară.
M
Retribuirea muncii salariatului. Trecerea la economia de ţă piaa schimbatatît U
N
relaţiile de munc ă, cît şi modul de reglementare a retribuirii muncii. C
Reglementarea centralizat ă prin stabilirea unor salarii tarifare şi de funcţie unice, A
cedează iocui reglement ării locale şi individual-contractuale a retribuirii muncii. în Astfel, salariul minimal, tarifar, § 2. Modul general de
conformitate cu art.88 din.Codul Muncii, munca salaria ţilor este retribuit
ă pe unitatede încheiere a contractelor
plăţile de stimulare etc. garantate
ă
individuale de munc
timp, în acord sau dup ă alte sisteme de retribuire. servesc nuidrept orientare,şi nu
Pentru stimularea muncii salaria ţilor pot fi aplicate diverse sisteme de- pre sînt o obligaţiune la negocierea Legislaţia muncii prevede
miere şi compensare. contractului de munc ă. v cerinţe unice faţ ă de modul de
Sistemele de retribuire a muncii şi cuantumurile concrete ale salariilor tarifare şi Condiţiile contractului de încheiere contractelor de munc ă
salariilor de func ţie, precumşi alte formeşi condiţii de retribuireşi stimulare a muncă vor fi recunoscute nule (art. 21-25 din CM., precum şi
muncii se stabilesc prin negocieri colective sau individuale între persoanele juridice
sau numai în cazul cî ele agraveaz ă art.17 şi 18, care prevă garanţii la
fizice, care înt s patroni şi salariaţi sau reprezentan ţii acestora în funcţie de situaţia salariaţilor (art.6 din angajareşi în respectarea
posibilită ţile financiare ale patronului şi se fixează în contractele colective de munc ă CM.). termenului contractului de munc ă).
(acordurile tarifare), iar în cazul în care aceste contracte lipsesc —în contractele Prin urmare, putem conchide La angajareaşi la încheierea
individuale de munc ă. că la încheierea contractului de contractului patronulîne drept să
La încheierea contractului de munc ă în condiţiile economiei de pia ţă, salariatul nu muncă, cond"" cu privire la ceară de la'angajat prezentarea
poate fi lipsit de dreptul de a negocia personal cu patronul problemele ţin dece retribuirea muncii trebuieă sfie carnetului de munc ă şi a
retribuirea muncii. Aceasta ar fiîncălcare o a dreptuluiău s de a alege munca pe examinată drept condi ţie obligatori documentului de identitate. Dac|
care doreşte s-o presteze. * şi dacă părţile nu ajung la o persoana se anagajeaz ă la lucru
înţelegere, contractul de munc
ă pentruîntîia dată, atunci ea este
nu poate fiînche' obligată s prezinte certificatul
despre ultima ocupa ţie, de la locul de confirmării lui sînt acţiuni diferite timp: primulîl precede pe al doilea. reglementeaz ă munca la
domiciliu, iar ce. demobilizaţi din care nu corespund în Deci raporturile de munc ă pot întreprindere. Răspunderea pentru
rîndurile Forţelor Armate - livretul apărea şi apar practic pînă la încălcarea modului corespunz ător de
militar. Patronul în e drept săi solicite angajarea oficial ă la muncă, adică încheiere a contractului de muncă în
de la cetăţean prezentarea diplomei pînă la emiterea de ătre c toate cazurile o ă
poart
sau a altui document, ce confirmi} conducătorul organiza ţiei (patronului) conducătorul organiza ţiei.
obţinerea studiilor corespunz ătoare sau a ordinului (dispoziţiei) respectiv.în Art. 19 din CM. interzice lucrul
a pregătirii speciale. E interzisă cazurile de conflict organele în comun, la unaşi aceeaşi
solicitarea?de la angaja ţi a competente pot ăs folosească, spre întreprindere,instituţie, organiza ţie,
documentelor ce nuînt s prevăzute de exemplu, mărturiile altorpersoane, în organele puterii de stat şi
legislaţie sau de alte acte. normative. îndeplinirea de facto a obliga ţiilor organele de autoadministrare locală
Contractul de munc ă se încheieîn de muncă etc. a persoanelor care se ăaflîn relaţii
formă scrisă, se perfecteaz ă în z Astfel, perfectarea ulterioar ă a de rudenie sau afinitate ţi, (so
exemplareşi se semneaz ă de către contractului de munc ă deja încheiat părinţi, fraţi, surori, feciori, fiice,
părţi. Un exemplar e transmis nu afectează importanţa legală a lui precum şi fraţi, surori, ă p rinţi şi
lucrătorului, celălalt se păstrează la ca bază pentru apari ţia relaţiilor de copii ai soţilor), dacă serviciul lor
patron. Angajarea la lucru se muncă şi realizarea dreptului este legat de o subordonare direct ă
confirmă printr-un ordin' (dispozi ţie) cetăţenilor la munc ă. Salariaţii nu sau se află sub controlul direct al
al conducătorului organiza ţiei şi se poartă răspundere pentru neglijen ţa altuia. Excep ţii de la aceast ă regulă
administraţiei privitor laîndeplinirea pot fi stabilite de ătre c Guvern
aduce la cuno ştinţă lucrătorului care
formalită ţilor necesare de angajare pentru unelecategorii de salaria ţi
urmează să-l semneze. Contractul de
a lor la lucru. Legisla ţia interzice (spre exemplu, medici, profesorii
muncă se consider ă încheiat dac ă'
refuzul neîntemeiat de plasareîn localită ţilor rurale, colaboratorii
angajatul aînceput lucrul cu
cîmpul muncii din motive ce nu ţin de ştiinţifici). Limitarea strict ă este
consimţămîntul persoanei ce l-a
calită ţile profesionale ale stabilită în legislaţie pentru
angajat.în cazufadmiterii de facto a
lucrătorului. persoanele ce se angajeaz ă la
angajatului la locul de munc ă, patronul
La refuzul de a angaja lucr ătorul serviciul de stat. Astfel,în
este obligat ăs încheiecontractulîn
în cîmpul muncii patronul este conformitate cuart.11 al Legii despre
formă scrisă nu mai îrziu
t de 3 zile din
obligat să comuncie motivul refuzului. serviciul public din 04.05.1995,
momentulînceperii activit ăţii de
Refuzul de angajare poate fi atacat în cetăţeanul nu poate fi angajat la
muncă. Lucrătorul invitat la lucru prin
instanţa judiciară. Administraţia munca de stat în următoarele
tansfer din altă organizaţie de comun
organizaţiei (patronul), la condiţii: a) recunoa şterea drept
■-. acord cu patronul de asemenea
încheierea contractului de munc ă, incapabil sau limitat în capacitatea
urmează să încheie contractul de
este obligată de a-i aduce la de exerciţiu prin hotărîrea judecă ţii
muncă.
cunoştinţă lucrătorului con ţinutul intrate în vigoare; b) privarea lui de
Din cele expuse mai sus, putem
contractului colectiv de munc ă şi alte dreptul dea ocupa anumite func ţii de
deduce ăc momentul încheierii
acte normative locale, ce stat în decursul unei. perioade
contractuluide muncă şi momentul
determinate de timp prin hotărîrea de serviciu confirmat ă de avizul
judecăţii intrate în.vigoare; c) instituţiei medicale; d)refuzul de a
prezenţa unei afec ţiuni ce ar trece procedura de perfectare a
împiedica exercitatea obligaţiunilor ţiile ce conţin un
accesului la informa
146 CA PITOLULIX Js CON TR AC TUL INDIVID UAL DE MU NC A 147
secret de stat sau un alt secret ocrotit de lege,ă îndeplinirea dac obligaţiilor d§ în perioada deîncercare salaria ţii beneficiază în întregime de drepturile
serviciu la func ţia ce o pretinde cet ăţeanul este legat ă de utilizarea acesto ţf stipulate în legislaţia muncii.
informaţii; legături de rudenie apropiate sau afinit ăţii; prezenţa cetă ţeniei străin; Perioada deîncercare nu se stabile şte cînd sînt angajate la lucru:
cu excepţia cazurilor înd c accesul la serviciul de stat e reglementat pe ă baz -persoane care n-au împlinit vîrsta de 18 ani;
reciprocitateîn acorduri interstatale. Persoanele angajate la serviciu încălcar;
cu şti după absolvirea institu
-tineri speciali ţiilor deînvăţămînt superiorşi mediu de
regulilor stabilite înts supuse transferului (cu acordul lor) la ă munc
alt ă sau specilitateşi tineri muncitori dup ă absolvireaşcolilor profesional-tehnice;
concedierii. -invalizi repartizaţi la lucruîn conformitate cu recomand ările expertizei medico-
Salariaţii care presteaz ă munci greleşi munciîn condiţii de lucru ă v tămătoare sociale.
sau primejdioase (inclusiv munci subterane), precum şi munci legate de circula ţia' Perioada deîncercare nu se stabile şte de asemeneaîn caz de angajare la
transportului, trec în mod obligatoriu examenele medicale înainte de angajarea la lucru într-o altă localitate şi de transferare la lucru într-o altă întreprindere,
lucru şi ulterior periodic - (persoanele în vîrstă de pînă la 21 de ani - anual), instituţie, organizaţie (art.23 din C.M.) :
pentru a se stabili dac ă sînt apte pentru a- şi exercita func ţiunile şi în scop profilactic. Patronul este obligată saprecieze rezultatele perioadei încercare de şi să
Lucrătorii întreprinderii industriei alimentare, alimenta ţiei publice şi respecte termenele stabilite de legisla ţie.
comerţului, ai castelurilor de ap ă, ai instituţiilor profilactice curative şi ai Dacă termenul de verificare a expirat, iar patronul şi-a
nuexprimat atitudinea
instituţiilor pentrucopii trec examenele medicale sus-ar ătate în scopul ocrotirii faţă de rezultatele ei şi lucrătorul continu ă să lucreze, se consider ă că ultimul
sănătăţii populaţiei, prevenirii apari ţiei şi răspîndirii bolilor. a trecut verificarea,şi anularea contractului de munc ă se face doar conform
Lista factorilor de producţie nocivişi a lucrătorilor obligaţi să efectueze examene regulilorgenerale.
medicale preliminare şi periodice, precum şi modul de efectuare a lor este stabilit ă Dacă în procesul verific ării, lucrătorul a demonstrat incapacitate de munc ă şi
de către Ministerul ăSnătăţii. lipsă de profesionalism, patronul este în drept să-l concedieze ără f acordul
După împrejurări, conform hot ărîrii organelor de autoadministrare local ă, în comitetului sindical şi fără plata indemniza ţiei de concediere. Acest mod de
anumiteîntreprinderi, institu ţii şi organizaţii pot fi adoptate decizii suplimentare , concediere lucr ătorul are dreptulă-l s ataceîn instanţa de judecat ă, dacă nu este
referitor la efectuarea examenelor medicale. j de acord cu nota negativ ă a verificării. în relaţiile funcţionarilor de stat litigiile cu
Toate persoanele sub 18 ani întsangajate la lucru numai dup ă examenul privire la acest tip de concedieri înt scercetate de organul ierarhic superior sau de
medical preliminar şi apoi pînă la vîrsta de 18 ani ei urmeaz ă să-l efectuezeîn * judecată.
mod obligatoriuîn fiecare an. Controlul medical obligatoriu este stabilit şi pentru în prezent ocuparea posturilor vacante în aparatul de stat are loc în bază de
persoanele ce se angajeaz ă la muncă în organizaţiile alimenta ţiei publice, concurs, destinatăsasigure dreptul egal al cet ăţenilor de a pretinde o funcţie în
comerţului, industriei alimentare etc. serviciul public.în acest caz func ţionarii publici pot participa la concurs indiferent
Dacă patronul areîndoieliîn privinţa calită ţilor profesionaleşi a posibilităţilor de luncţia ce o deţin în momentul desf ăşurării cursului.
angajatului de a presta munca, atunci, conform acordului între părţi, el poate; în conformitate cu legisla ţia muncii concursul poate fi efectuat sub 2 forme:
stabili o anumit ă perioadă de încercare (verificare) pentru angajarea la lucru. a) concursul documentelor; b) concursul încercare.
-
Condiţia despre perioada de încercare trebuie men ţionată în contractul de munc ă Pentru desf ăşurarea concursului se instituie Consiliul în problemele serviciilor
şi ordinul de angajare. Termenulîncercare de nu poate dep ăşi trei luni (pentru. de stat pe îngă
l Preşedintele Republicii Moldova, format din: comisia de concurs
funcţionarii de sfat înă
p la 6 luni)şi el nu include perioada incapacit ăţii temporare, (cînd e vorba despre concursul documentelor) şi comisia de concurs de statînd (c
de muncă şi alte perioade înd c lucrătorul a lipsit de la munc ă din motiveîntemeiate. e vorba despre concurs-examinare). Comisia de concurs apreciaz ă
aptitudinile
CAPITOLULIX CONTRACTUL INDIVIDUAL DE MUNCA 149
148
în scopul perfec ţionării modelului carnetului de munc ă şi modului de
participanţilor prin intermediul documentelor: diplomei de studii, caracteriz ări despre I
completarea lui Guvernul Republicii Moldova, prin Hotărîrea Cu privire la carnetul
efectuarea serviciului de stat şi altor activit
ăţi de muncă, precumşi în baza I
de muncă, nr.867din 28 noiembrie 1994\ a aprobat un model nou al carnetului
rezultatelor ob ţinute la testare, altor documente care trebuie prezentate conform 1
de muncă, stabilit pentru to ţi lucrătorii: atît cei care posedă carnete de munc ă
deciziei organelor ce se ocup ă de problemele serviciului de stat. 1
vechi, cît şi pentru cei nou-angaja ţi.
Comisia ae concurs a statului pentru ocuparea posturilor vacante în funcţiile 1
superioare de stat desf ăşoară concursul-examenîncercare),
( care include un şir 1
de verificări ce se termin ă cu un examen de calificare. Anume acest examen 1 ă
§ 3. Unele forme de contracte de munc
joacă un rol decisiv pentru a ocupa o func ţie superioar ă de stat. |
După cum s-a mai men ţionat, defini ţia contract de munc ă reflectă
Rezultatele concursului se aduc la cuno ştinţa fiecărui participantîn formă scrisă. 1
formele legale ale contractului de munc ă. Astfel, legisla ţia muncii prevedeşi
în decurs de o lun ă din ziua cînd a luat sfîrşit concursul. Decizia comisiei de I
trăsăturile, care stau la baza clasific ării contractelor de munc ă, bunăoară: durata
concurs de stat constituie baza pentru numirea în funcţia corespunz ătoare a f
contractului,conţinutul specific al contractului, forma contractului.
serviciului dt stat sau pentru refuz. |
După cum s-a mai men ţionat, persoana care angajeaz ă la lucru poate refuza t în dependen ţ ă de durata ac ţiunii contractului ele se împart în contracte:
încheiate pe un termen nedeterminat; pe un termen determinat, dar nu mai mare
angajareaîn lipsa calităţilor profesionale sau în baza altor cerinţe, prevăzute de -
de 5 ani; pe un termen de efectuare a uneiărilucr determinate; pe un termen de
legislaţia în vigoare, informa ţia despre activitatea de munc ă a persoanei-candidat ;
efectuare a obliga ţiilor lucrătorului absent ăruia,
c în conformitate ce legisla ţia, i se
la angajare se afl ă în carnetul de munc ă - documentul de baz ă, ce caracterizeaz ă
păstrează locul de munc ă; pe termenul efectu ării lucrărilor sezoniere.
activitatea salariatului.
O modalitate tipic ă de încheiere a contractelorînts celeîncheiate pe un termen
Toţi salariaţii care presteaz ă munca laîntreprindere, institu ţie, organizaţie
nedeterminat, fiindc ă acestea presupun o munc ă stabilă, nelimitată de vreun anumit
mai .mult de cinci zile trebuieă sintre în posesia carnetului de munc
ă.
termen.
ă se înregistrează toate datele cu privire la munc
In carnetul de munc ă, precum Contractele de munc ă pe un anumit termen se încheieîn cazurile îcnd relaţiile
şi menţiunile şi distincţiile pentru succesele
în muncă la întreprindere, institu
ţie, contractuale nu se pot stabili pe o perioad ă indefinită în legătură cu caracterul
organizaţie. Sancţiunile nu seînscriuîn carnetul de munc ă. acestei munci.
Notele cu privire la motivele de concediere seîn fac carnetul de munc ă în Dintre contractele încheiate pe o anumit ă perioadă de timp cele maiăspîndite
r
deplină corespundere cu formul ările legislaţiei în vigoare, indic
îndu-se articolul, sînt contractele ce se încheie cu lucr ătorii temporarişi cele încheiate pe timpul
punctul corespunz ător din lege. efectuării lucrărilor sezoniere. Temporari se consider ă lucrătorii angajaţi la lucru
Cînd contractul individual de munc ă este desfăcut din iniţiativa salariatului
în ] pe o perioad ă nu mai mare de 2 luni, iar pentru substituirea salaria ţilor absenţi
legătură cu boala, invaliditatea, plecarea la pensieîrstă,
de v înscrierea la o institu
ţie \ temporar cu ăpstrarea locului de munc ă sau funcţiei - pînă la 4 luni. Laîncheierea
de învăţămînt superior sau mediu de specialitate ori la aspirantur
ă, precumşi din contractelor cu lucr ătorii temporari,în dispoziţia de angajare se face o men ţiune
alte motive,în legătură cu care legisla
ţia prevede acordarea unor anumite facilit
ăţi obligatorie precumăclucrătorul dat este angajat sau se indic ă concret termenul
şi avantaje, notaîn carnetul de munc
ă se face indic
îndu-se anume aceste mo
- de efectuare a muncii. în timpul efectu ării lucrărilor sezoniere contractul încheie
se
tive. pe sezon. Sezoniere se consider ă lucrările careîn virtutea condi ţiilor naturale
în caz de concediere carnetul de munc
ă se elibereaz
ă salariatuluiîn ziua şi
concedierii.
' Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr. 12,1995/163.
l_50___________________________________________________CAPITOLUL IX M CONTRACTUL INDIVIDUAL DE MUNCĂ 151
climaterice se efectueaz ă într-o perioad ă anumită a anului, dar nu mai mult de 6 *
ajutor tehnicîn activitatea de crea ţie, ajutorîn educarea copiilor şi altor feluri de
luni. Persoanele angajate temporar şi la sezon trebuieăsfie avertizate despre JE
serviciu. Aceste contracte nu încheie se dacă munca are un caracter de scurt ă
aceastaîn timpulîncheierii contractului de munc ă, în caz contrar contractul sa S
durată - pînă la 10 zile pe parcursul unei luni. Nu mai îrziut de 7 zile după încheierea
consideră ca încheiat pe o perioad ă nedeterminat ă de timp. Pentru angaja ţii m
contractului ăprţile trebuie ăs -i înregistreze la organul respectiv. Ziua încheierii
temporari sau sezonieri nu se stabileşte termen de verificare. »
contractului se consider ă ziua semn ării lui. Lucrul efectuat conform
O varietate a contractului de munc ă (pe o perioad ă) urgent este contractul K
contractuluise introduceîn vechimeaîn muncă. Nu se poateîncheia un
încheiat pe timpul efectu ării unui lucru anumit. Aceste contracteîncheie se în -f
asemenea contractdacă lucrătorul şi persoana pe care el o ajut ă se află în
cazurile cînd nu se poate stabili precisîrşitul
sf lucrărilor. ';.
relaţii de rudenie (p ărinţi, soţi, fraţi, surori, fii, fiice, precum şi fraţii, surorile,
Contracteleîncheiate pentru munca prestat ă la domiciliu.Patronul areI
părinţii şi fiii soţilor). Acesterestricţii nu se ăr sfrîng asupra persoanelor ce în au
dreptul să organizeze munca la întreprinderea sa, dup ă cum consider ă el. în ;|
îngrijirea lor invalizi de gradul I, un copil invalid înă p la vîrsta de 16 anişi un
cazurile necesare el poate ă încheie
s contract de munc ă cu persoanele care din f
bătrîn trecut de îrstav de 75 ani.
anumite considera ţii doresc ăs presteze munca la domiciliu. Acestea încheie unl
Acordulîn scris.în literatura juridic ă a ultimilor ani no ţiunea de acord se
contract de munc ă cu patronul, care prevede îndeplinirea unui volum de munc ă\
tălmăcea în mod diferit.
ţiei.
la domiciliu din materialele organiza
Acordul constituie o varietate deosebit ă a contractului individual de munc ă,
Conform art.124 din Codul Muncii salaria ţii care folosesc instrumentele lor
care prevede termenul de ţiune, ac drepturile, obliga ţiile şi răspunderea
pentru nevoileîntreprinderii, institu
ţiei, organiza
ţiei au dreptul la compensa
ţii
părţilor (inclusiv ăspunderea
r ă), condiţiile de retribuire, de asigurare
material
pentruuzura (amortezarea) instrumentelor lor.
materială şi de organizare a muncii, de desfacere a acordului (inclusiv desfacerea
Cuantumulşi modul de pia
ţă a acestei compensa
ţii se stabileşte de către înainte determen)şi alte condi ţii ce se stabilesc prin înţelegerea părţilor.
administraţie de comun acord cu salariatul
şi comitetul sindical al
întreprinderii, Angajarea salariatului în bază de acord laîntreprindere, indiferent de tipul de
instituţiei, organiza
ţiei, dacă cuantumulşi modul de plat
ă a compensa
ţiei nu sînt $ proprietate şi forma organizatorico-juridic ă, se înfăptuieşte de către
stabiliteîn mod centralizat. ■ proprietarul sauîmputernicitul acestuia şi se efectueaz ă prin încheierea cu
Legislaţia muncii prevede dreptul preferen ţial de aîncheia contracte de munc ă| salariatul a unui acord de modelul acordului tip stabilit în anexa
în calitate de lucr
ător la domiciliu: cu mamele ce au copii în vîrstă de pînă la 14 ? Regulamentuluişi prin emitereaunui ordin (unei decizii).
ani, invalizişi pensionari, persoane ce au atins îrstav de pensionare, dar care lnu Acordul se încheie în scris şi se semneaz ă de către conducătorul
primesc pensie de munc ă, persoanele cu o capacitate de munc ă redusă cărora le întreprinderiişi salariat.
este recomandat lucrul în condiţii de domiciliu, persoanele care auîntreţinere
la Drept temei pentruîntocmirea acrodului serve şte cererea de angajare a
un invalid sau persoane bolnave, persoanele care presteaz ă o muncă cu caracter salariatuluiîn bază de acord, coordonat ă în modul stabilit de întreprindere.
sezonier, persoanele care îşi fac studiileîn instituţiile deînvăţămînt. în acord urmeaz ă să fie menţionate: termenul de ţiune ac a lui, cuantumul
încheierea unor asemenea contracte se permite numai atunci înd persoanele
c remunerării muncii, condi ţiile de premiere, obliga ţiile pe careşi le asumă
în cauză dispun de anumite condi ţii locative, corespunz ătoare cerinţelor cu privire întreprinderea fa ţă de salariat privind crearea condi ţiilor necesare de munc ă şi
la tehnica securităţii şi igienă. Există şi contracte de munc ă ce se încheie cu garanţiilor sociale, obligaţiile salariatului fa
ţă de întreprindere, modul şi motivele
lucrători ce acordă ajutor persoanelor la domiciliu. şti Aceangajaţi prestează de desfacere a acordului, modul de stabilireărimii a m compensa ţiilor şi altor plăţi
munca în gospodăria casnică a persoanei. Aceast ă muncă constă în în cazul desfacerii acordului înainte de termen din ţiativa
ini uneia dintreărţi.p
acordarea unui Acordul poate încheiat
fi pe un termen stabilit prin înţelegerea părţilor.
i52 CAPITOLULix M Prin înţelegerea părţilor, în acord pot fi prev ăzute condiţii de asigurare
a;: salariatuluişi membrilor familiei lui cu spa
ţiu locativ, cu un locîn hotel sau
în cazul în care acordul esteîncheiat pe un termen anumit, la expirarea W
spaţiu \ locativ închiriat; asigurarea copilului (copiilor) cu înlocinstituţia
termenului de ac ţiune, el, din iniţiativa oricăreia dintre părţi şi cu consimţămîntul
preşcolară; >' achitarea datoriei sau acordarea unui împrumut bancar
«.
pentru construc ţia; (procurarea) locuin ţei; stabilirea unor sporuri la
celeilalte, poate fiîncheiat pe un nou termen, inclusiv cu modificarea ţiilor
condide 1;
indemnizaţii şi pensii etc.
muncă stabilite anterior (modificarea cuantumului şi condiţiilor de remunerare, m
regimuluişi condiţiilor de munc ă etc). fi
în cazulîn care părţile nu respect ă condiţiile acordului, el poate fi desf
ăcut ft
înainte de termen din ţiativa
ini uneia dintre ărţi.
p

%
înainte de termen, din ţiativa
Lista motivelor pentru a desface acordul ini uneia -•'.
dintre părţi, este inclusă în textul acestuiaşi nu poate fi supus
ă unei interpret
ări £
arbitrare. I
Condiţiile de retribuire a muncii salaria
ţilor angajaţi în bază de acord se f
stabilesc:
- pentru salaria ţii întreprinderilor autogestionare - prin negocieri între |
onducătorul întreprinderiişi salariaţi, reieşind din condi ţiile şi cuantumul retribuirii
^
r.ijncii stabiliteîn contractul colectiv, iar în cazurile îcnd contractul colectiv nu >
este încheiat -în modul stabilit de iegisla ţia in vigoare; ?

- pentru salaria ţii din sfera bugetar


ă - în conformitate cu categoriile de salarizare .
a reţelei tarifare uniceşi condiţiile de salarizare prev ăzute de legisla ţia ce vizează
remunerarea muncii în întreprinderile ramurii bugetare respective.
Condiţiile prevăzute în acord nu trebuieăsagraveze situa ţia juridică a ;
saiariatufuiîn relaţiile de muncă comparativ cu legisla ţia în vigoare,în partea ce
se referă la cuantumul minim al salariatului, compensa ţii şi alte garanţii
sociale \*
stabilite de legisia ţie. ;;
Condiţiile acordului care,în comparaţie cu legislaţia muncii, agraveaz
ă situaţia
ă.
| salariatului, nu au putere juridic
La încheierea acordului, întreprinderile autogestionare pot ă majoreze
s
sporurileşi suplimentele prev ăzute de legislaţia în vigoare, precumşi să
aplice ]alte sporurişi suplimente cu caracter compensatoriu şi stimulator,în
ăzute pentru aceste scopuri
limitele\ mijloacelor proprii prev în contractele
colective.
CONTRACTUL INDIVIDUAL DE MUNCA 15"*

în cazul în care legisla ţia în vigoare sau statutul întreprinderii prev ăd că aceste
chestiuni se solu ţionează cu participarea organelor colegiale de administrare ale
întreprinderii sau de comun acord cu acestea, posibilitatea includerii în acord a unor
asemenea condi ţii trebuie să fie coordonat ă în prealabil cu organele respective.
în cazul transferului la lucru în altă localitate, părţile pot să stabilească garanţii şi
compensaţii pe îlngă cele prevăzute de legisla ţie, reieşind din suma cheltuielilor
reale ale salariatului şi membrilor familiei lui pentru deplasare, transportarea averii şi
bagajului.
Motivele de desfacere a acordului, îngă pe l cele stabilite de legisla ţia în vigoare,
pot fi determinate prin înţelegerea părţilor. La desfacerea acordului dinţiativa ini
administraţiei, salariatului trebuieă sI se acorde garan ţiile şi compensaţiile
prevăzute de legisla ţie şi contractele colective de munc ă respective.
în cazul în care desfacerea acordului are loc în baza motivelor men ţionate
prin înţelegerea părţilor şi neprevăzute de legisla ţia în vigoare, concedierea
salariatului se efectueaz ă conform prevederilor punctului 8 din art. 33 al Codului
Muncii, fapt ce se consemneaz ă în carnetul de munc ă al salariatului.
Salariaţii angajaţi în bază de acord urmeaz ă a fi supuşi asigurărilor sociale,în
conformitate cu legisla ţia în vigoare, peîntreaga perioad ă de acţiune a acordului.
Proiectul acordului seîntocmeşte de către lucrătorul responsabil de cadre al
întreprinderii.
Acordul seîntocmeşte în limba de stat, iarîn caz de necesitate în- limba
acceptată de părţi, în 2 exemplare, fiecare înd av aceeaşi putere juridic ă, şi se
păstrează la fiecare dintre ărţi. p
Acordul, semnat de ărţi, p intră în vigoare la data emiterii ordinului (deciziei)
conducătorului sau organului colegial întreprinderii
al privind angajarea la lucru,
dată care trebuie ăs coincidă cu cea a semn ării acordului.
Acordul poate fi modificat numai cu consim ţămîntul ambelor ăprţi, fapt despre
care se întocmeşte un proces-verbal sub form ă de anexă la acord, care este
parte integrant ă a acestuia. Cu cel pu ţin 10 zile calendaristice înainte de expirarea
termenului de valabilitate a acordului, ărţile
p examineaz ă chestiunea privind
reînnoirea sau suspendarea lui.
în cazul reînnoirii acordului,în carnetul de munc ă al salariatului se face
înscrierea respectiv ă.
154 C A P IT O L UIX
L .
Dacă a expirat termenul de valabilitate a acorduluişi părţile nu au discutall f
1 Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr. 40,1996/46.
chestiunea privind înnoirea
re sau suspendarea lui în termenul prev ăzut defl
Regulamentşi raporturile de muncă de fapt continu
ă, acordul, conform art. 35
dirjjl
ă reînnoit pe un termen nedeterminat, ă
Codul Muncii, se consider dac
acordulrjujj
prevede altceva.

W
Litigiile dintre ăprţi cu privire la respectarea clauzelor acordului sau legalitate^*
desfacerii luiînainte de expirarea termenului de valabilitate, convenitărţi, de so9
p
soluţionează în conformitate cu legisla ţia în vigoare privind modul de
soluţionării
a litigiilor individuale de munc ă. 1
La încheierea acordului se iau în considera ţie specificul activit ăţijJ|
particularităţile ramurii de produc ţie, precum şi posibilităţile materiale şi
finandar$j|
ale întreprinderii. -M
Angajarea prin acord a salaria ţilor nu poate servi drept temei de refuz al Jf
patronului de a negocia, încheia şi îndeplini contracte colective de munc ă con-1
form legislaţiei în vigoare. „|
Controlul asupra respect ării prevederilor Regulamentului este exercitat ătra de cf
organeleîmputerniciteîn conformitate cu legisla ţia în vigoare. |
în scopul stabilirii sferei de aplicare a acordului ca varietate deosebit ă a f
contractului individual de munc ă, conform art.16 din CM., Guvernul Republicii" i
Moldova, prinHotărîrea nr.265 din 13 mai 1996 \ a aprobatRegulamentulcui
privirela modul deangajare a salaria ţilor în bază de acord. f
Angajareaîn bază de acord poate fi aplicat ă tuturor categoriilor de salaria
ţi cu '.
excepţia managerilor— şefi de întreprinderi de stat.încheierea acordului cif|
salariaţii care la data adopt ării deciziei indicateînt s încadraţi în muncă prin ordinul51
(decizia) conduc ătorului sau organului colegial întreprinderii,
al se admite numai *
cu consimţămîntul salariatului respectiv. *
Legislaţia muncii prevedeîncheierea contractelor cu absolven ţii instituţiilor
profesionale deînvăţămînt mediuşi superior. Ele pot încheiate fi între studentşi'
persoana care ofer ă lucru, precumşi între abiturientşi instituţia de învăţămînt'
Sarcina principal ă a instruirii contractuale const ă în satisfacerea necesit ă"
economice na ţionale cu cadre de înaltăo calificare.
Două contracte stabilesc dou ă relaţii juridice care înt s legateîntre ele. Pri
aceasta,în primul îrnd, se formeaz ă pe bază volitivă contingentul celor ce învaţă
C O N T R A C T U L IN D IV ID U A L D E M U N C A
_ __ _______ 155
în limitele instruirii contractuale
şi, în al doilea înd, ă dreptul la munc
r se realizeaz ă
al absolvenţilor instituţiilor de învăţămînt. Volumul instruirii contractuale a
specialiştilor se stabile şte de organele puterii executive care supravegheaz ă
instituţiile de învăţămînt mediuşi superior.
împuternicirile cu preg
ătirea contractual ă a specialiştilor se stabiliseîn limitele
cifrelor de control încadrării
a studenţilor în învăţătură pe contul bugetului de stat
în baza cererilor (recomandărilor) organelor puterii executive.
Studentul absolventîncheie contract cu o persoan ă ce oferă loc de munc ă
conform cererii pe care o face conduc ătorul instituţiei de învăţămînt nu mai îrziu
t
de 3 luni de la absolvirea deătre c student a institu ţiei date. Termenul contractului -
pînă la 3 ani. Munca propus ă absolventului trebuieăscorespundă nivelului şi
profilului acestui absolvent. în contract se prev ăd obligaţiile reciproce ale ărţilor
p
şi răspunderile reciproce pentru nerespectarea obliga ţiilor prevăzute în contract.
Dacă în conformitate cu contractul încheiat absolventul lucreaz ă în altă parte
decît unde se afl ă domiciliul lui, atunci persoana care i-a oferit lucrul trebuie ă-i s
compenseze toate cheltuielile legate de deplasarea la locul deă.munc
Absolventulşi membrii familiei lui care îşi schimbă locul de trai au dreptul la
asigurare, din partea persoanei ce ăofer locul de munc ă şi organele
autoadministra ţiei publice locale, cu spa ţiu locativ în conformitate cu normele
stabilite. Traiulîn cămin, arenda spa ţiului locativ se consider ă asigurare temporar ă
cu spaţiu locativ.
Astfel, constat ăm că stabilirea a dou ă contracteîncheiate de absolvent cu
instituţia de învăţămînt şi persoana ce ofer ă loc de lucru, provoac ă anumite rela ţii
juridice între părţile acestor contracte. Absolventul, termin îndu-şi studiile într-o
instituţie de învăţămînt, obţine o posibilitate real ă de a-şi realiza dreptul la munc ă
conform calific ării sale. în acelaşi timp, contractele limiteaz ă dreptul studen ţilor
absolvenţi în alegerea persoanei ce ofer ă loc de munc ă pentru că pe ultimulîl
propune conduc ătorul instituţiei de învăţămînt.
Trebuie avutîn vedere faptul ăc contractul de munc ă se încheie de către părţi
cu stabilirea condi ţiilor prevăzute de legislaţie.
Absolvenţii care au încheiat contracte cu institu ţiile de învăţămînt cu
consimţămîntul lor se elibereaz ă de încheiereaşi respectarea contractelor cu
persoana ce ofer ă lucrulîn următoarele cazuri:
I5h CAPITOLUL X CONTRACTUL INDIVIDUAL DE MUNCA I 57
-dacă prezintă certificat medical despre interzicerea de a în
lucra
anumite
organizaţii sau teritorii; § 4. Transferarea la un alt loc de măunc
-dacă un părinte sau so ţ sînt invalizi de grupa I sau a ll-a;
Legislaţia munciiîn vigoare leag ă conceptul de transferare la un alt loc de
ă în localitatea undeăiesc
-dacă lucrul nu se afl tr părinţii sau soţul;
muncă în primul îndr de schimbarea locului de lucru al salariatului ori de schimbarea
-dacă lucrul nu eîn localitatea efectu ării serviciului militar al ţului
so sau a
ăţii, calificării, postului).
funcţiei (specialit
ţeri, militari dup
soţiei absolvente (ofi ă contract); Deoareceîn acest caz are loc modificarea esen ţială a condiţiilor contractului
-în cazul cînd persoana este gravid
ă sau are un copil
în vîrstă de pînă la 1,5 de muncă, transferareaînseamnă modificarea raportului juridic de munc ă a
ani în momentul absolvirii institu
ţiei de învăţămînt sau dacă locul de munc
ă salariatului cu patronul.
e în altă parte de locul de trai alărinţilor;
p Transferul se realizeaz ă cu consim ţămintul în scris ai salariatului.
ării absolventului sau dac
-dacă lucrul propus nu corespunde calific ă s-au Transferulla altă muncă care cere consim ţămintul în scris a salariatului se
încălcat condiţiile de acordare a spa ţiuiui locativ. consideră pentru el o încredinţare a unei munci pentru executarea ăreia
c sînt
în corespundere cu iegisla ţia în vigoare studen ţii, abiturien
ţii care auîncheiat ţii de muncă modificate (regimul muncii, retribuirea muncii,
stabilite condi înlesnirile
contract cu o instituţie de învăţămînt şi au refuzatîncheierea contractului de munc ă negociate de ărţi
p
cu administra ţia ori au desf ăcut contractulîncheiat, sau n-auîndeplinit etc).
condiţiile acestui contractînts obligaţi să restituie pagubele ce au fost pricinuite Legislaţia muncii din domeniul transfer ării evidenţiază două probleme ce
instituţiei de învăţămînt pînă la absolvireşi cheltuielile ce au fost ăcute
f în ţin de transfer:
legătură cu instruirea lor (bursa de stat, alte indemniza ţii sociale stabilite prin -alegerea muncii care va presta-o salariatul;
contract). -stabilitatea raportului juridic de munc ă. Conform art.27 al Codului Muncii,
De obligaţia de a restitui cheltuielile enumerate mai înt s ţi următorii
suselibera administraţia nu esteîn drept să ceară de la salariat efectuarea unei munci ce
studenţi: abiturienţii care din momentul încheierii contractului au învăţat excelent; nu este stipulat ă în contractul de munc ă.
Transferul trebuie deosebit de permutarea salariatului la un alt loc ăde munc
copiii orfaniămaşi
r fără întreţinerea părinţilor; invalizii de grupaI şi a ll-a, veteranii
în aceeaşi întreprindere, institu ţie, organiza ţie. Permutarea la un alt lucru, spre
conflictelor militare; cei care au suferit în urma avariei de la Cernob îl şi primesc
deosebire de transfer, se efectueaz ă fără voinţa salariatului. Permutarea de obicei,
pensie conform legisla ţiei Republicii Moldova.
este legată de realizarea deătre c administra ţie a împuternicirilor sale în organizarea
Tipurile deîncheiere a contractelor de munc
ă, care au fost ar
ătate mai sus,
munciişi dirijarea procesului de produc ţie. Permutarea are loc în cadrul aceleia şi
nu consumă toată sfera lor de activitate. întreprinderi, dar la alt loc de lucru, în altă secţie, la un alt aparat, agregat, în
Trebuie spus ăc odată cu dezvoltarea rela
ţiilor de piaţă în sfera dreptului muncii limitele specialit ăţii, calificaţiei prevăzute de contractul de munc ă (aii 29 din CM.).
ă se va extinde, dar nu trebuie
forma contractului de munc ă fie ă. Luînd
s general Administraţia nu are dreptul de a-l permuta pe salariat la un alt loc de lucru
în considera
ţie consecin
ţele dezavantajoase pentru salariatul
ăimit,
n contractul care îi este contraindicat din motive de ănătate.
s Astfel, dacă transferul este legat
de muncă trebuie să fie încheiat numaiîn cazurile prev
ăzute de lege. Salariatului de schimbarea esen ţială a locului de lucru sau func ţiei, la permutare se men ţin
trebuie să-i fie stabilite garan
ţii privitor la consecin
ţele nedorite care vor surveni condiţiile iniţiale de munc ă ce au fost negociate încheierea
la contractului de munc ă,
de la încheierea contractului de munc
ă şi în caz de desfacere a contractului de schimbîndu-se numai locul de lucru concret în subdiviziune etc.
muncă. în legătură cu schimb ările provocate de reorganizarea produc ţiei se admite
schimbarea condi ţiilor de munc ă în cadrul aceleia şi specialităţi, calificări sau funcţii.
158 C A P IT O L UIX
L C O N T R A C T U L IN D IV ID U A L D EĂM U N C
159
Despre schimbarea condi ţiilor esenţiale de munc ă - a sistemelorşi în caz de sta ţionare în muncă salariaţii, ţinîndu-se seama de specialitatea şi
cuantumurilor de retribuire a muncii,înlesnirilor,
a a regimului de munc ă, stabilirea calificarea lor, înt
s transfera ţi pe un termen deînă p la o lună la o altă muncă la
sau suprimarea timpului de munc ă necomplet, a cumulului de profesii, schimbarea aceeaşi întreprindere, instituţie, organizaţie în cursulîntregii perioade de sta ţionare
categoriilorşi a denumirii func ţiilor şi altele - lucr
ătorul trebuie ăs fie pus la curentnu sau la o altă întreprindere, institu
ţie, organizaţie, darîn aceeaşi localitate.în caz de
mai tîrziu decît cu două luni înainte. Dac ă lucrătorul nu este de acordă-şi s transferare la o munc ă cu o retribu ţie mai mică din cauza sta ţionării în muncă,
presteze muncaîn noile condi ţii, atunci contractul individual de munc ă se anulează. salariaţii care îşi îndeplinesc normele de produc ţie îşi păstrează cîştigul mediu
Tipurile de transfer: primit la munca anterioar ă, iar salariaţii care nu-şi îndeplinesc normele sau care
I.în dependen ţă de durată, transferurile pot fi: a) temporare; b) pe un termen sînt transferaţi la o muncă, plătită pe unitate de timp, îşi păstrează salariul tarifar
nedeterminat. (salariul de func ţie).
II.în dependen ţ ă de loc: a) transfer în cadrul aceleia şi organizaţii; b) transferla în caz de sta ţionare în muncă sau de substituire temporar ă a unui lucr ător
altă organizaţie sauîn alt loc de trai. care este absent nu se admite transferarea salaria ţilor calificaţi la lucrări
III. în dependen ţ ă de iniţiator: a) transfer la ţiativa
ini administraţiei; b) transfer necalificate.
la iniţiativa salariatului. Totodată administraţia trebuie ă s ţină cont de starea ănătăţii
s salariatului. Dac ă
în continuare vom analiza fiecare tip de transfer. există un certificat medical care arat ă că transferul la un alt lucru este contraindicat
Transferurile temporare, ca şi multe alte transferuri, se efectueaz ă cu acordul pentru sănătatea acestui salariat, atunci administra ţia n-are dreptul ăs efectueze
ambelor părţi ale contractului de munc ă. Excepţie fac: transferurileîn legătură cu acest transfer. Uneori administra ţia transferă salariatul pentru a ocupa un loc
apariţia unor circumstan ţe neprevăzute laîntreprindere. Aceste tipuri de transfer se vacant. Acest transfer poate fi efectuat numai cuţavoin salariatului.
realizează de către administra ţie şi sînt obligatorii pentru salariat. La expirarea Administraţia, cu consim ţămîntul salariatului, poateă-is încredinţeze, în afara
termenului acestui transfer, salariatul se va încadra
re la locul ăus de muncă pre- lucrului său de bază, prevăzut de contractul de munc ă, îndeplinirea la unaşi
cedent. aceeaşi întreprindere, institu ţie, organizaţie a unei munci suplimentare de oă alt
Conform art.30 din Codul Muncii, în cazul unei necesităţi de produc ţie pentru profesie (funcţie) sau atribuţiile unui lucr
ător temporar absent. în acest caz avemnu
întreprindere, institu
ţie, organiza ţie, administraţia are dreptul de a-l transfera pe un transfer, ci cumulare de profesie ţie), (func sau îndeplinirea atribu ţiilor
salariat pe un termenînă p la o lună, la o munc ă nestipulată prin contractul indi- lucrătorului care lipseşte temporar.
vidual de munc ă, la aceeaşi întreprindere, institu ţie, organiza ţie sau la o alt ă Transferarea la o alt ă muncă la aceeaşi întreprindere, institu ţie, organiza ţie,
întreprindere, institu
ţie, organizaţie, dar în aceeaşi localitate, urm înd ca el să fie precum şi transferarea la munc ă într-o altă întreprindere, institu ţie, organiza ţie ori
ă munca pe care o presteaz
retribuit dup ă, cîştigul lui mediu neput înd fi mai mic într-o altă localitate, fie chiar împreună cu întreprinderea, institu ţia, organiza ţia se
decît cel primit la munca anterioar ă. Această transferare se admite pentru admite numai cu consim ţămîntul salariatului, cu excep ţia cazurilor prev ăzute de
preîntîmpinarea sau lichidarea unei calamit ăţi naturale, a unei avarii în producţie art.30 şi 31 din Codul Muncii.
sau pentru înlăturarea imediat ă a urmărilor lor; pentru per întîmpinarea unor Nu se consider ă transferare la o alt ă muncă şi nu necesit ă consimţămîntul
accidente, a sta ţionărilor în muncă, a distrugerii sau degrad ării avutului de stat lucrătorului permutarea lui în aceeaşi întreprindere, institu ţie, organiza ţie, la un
sau obştesc şi în alte cazuri excep ţionale, precumşi pentru substituirea unui alt loc de lucru, la o ăaltsubdiviziune structural ă din aceeaşi localitate,însărcinarea
salariat care este absent. Durata transferului laăomunc alt ă pentru substituirea de a lucra la un alt mecanism sau agregat în iimitele specialit ăţii, calificării sau
lucrătorului care este absent nu poate fi mai mare de ăoînlun cursul unui an ; funcţiei, specificateîn contractul individual de munc ă. Administraţia nu are dreptulde
calendaristic. a-l permuta pe salariat la un lucru, care este contraindicat din motive ănătate.
de s
160
CAPITOLUL IX CONTRACTUL INDIVIDUAL DE MUNCA
,_____________________________________________________,_________________I 0\
în legătură cu schimbările din organizarea produc ţiei şi a muncii se admite Cauzele staţionării întreprinderilor pot fi diferite. Bun ăoară, lipsa materiei prime,
schimbarea condi ţiilor de munc ă esenţiale la continuarea lucrului în cadrul întreruperea energiei electrice. Conform legisla ţiei muncii, îcnd întreprinderea
aceleiaşi specialităţi, calificări sau funcţii. staţionează, transferul poate fi efectuatît at în cadrul uneiaşi aceleiaşi întreprinderi,
Despre schimbarea condi ţiilor esenţiale de munc ă - a sistemelorşj cît şi în alte întreprinderi din aceea şi localitate, cu consim ţămîntul salariatului.
cuantumurilor de retribuire a muncii, înlesnirilor,
a a regimului de munc ă, despre Transferul la altă întreprindere din motivul sta ţionării primeiîntreprinderi nu trebuie
stabilirea sau suprimarea timpului de munc ă necomplet, a cumulului de profesii, să fie mai mare dec ît o lună de zile.în timpul sta ţionării şi în timpul substituirii
despre schimbarea categoriilor şi a denumirii func ţiilor şi despre altele - lucr ătorul temporare a lucr ătorului absent de la lucru, trebuie ă ses ia în considera ţie
trebuie să fie pus la curent nu mai îrziu
t decît cu 2 luniînainte. specialitateaşi calificarea lucr ătorului. Transfer ările în timpul sta ţionării unei
Dacă condiţiile de munc ă anterioare esen ţiale nu au fost men ţinute, iar întreprinderi se poate face de mai multe ori peînan. legislaţie nu este indicat de
lucrătorul nu este de acord ă-şi s continue muncaîn noile condi ţii, atunci cîte ori salariatul poate fi transferat în acest caz.
contractul indi vidual de munc ă se anuleaz ă conform punctului 6 al art.33 din Dacă salariatul este transferat în timpul sta ţionării la un lucru mai pu ţin
Codul Muncii. plătit, la îndeplinirea normativelor date lui i se ăstra va p salariul mediu de la
Transferul temporar la o ăaltîntreprindere, institu ţie, organizaţie e strîns legat lucrul precedent sau salariatului care are salariul tarifar i seăstra va psalariul de
de noţiunea de deplasare de serviciu. însă e necesar a men ţiona că deplasarea tarifare.
de serviciu a salariatului are loc din dispozi ţia administra ţiei pe un termen anumit, Transferurile din cauza ţionării, sta precum şi cele provocate de
pentruînfăotuirea unei sarcini de serviciu, în afara locului ău s permanent de lucru. necesită ţile de producţie se efectueaz ă de către administra ţie în mod obligatoriu
Pentru salariatul aflat în deplasare se ăstreazp ă următoarele garan ţii: pentru salariatşi dacă salariatul n-are motive întemeiate pentru a refuza astfel de
-se păstrează locul de lucru permanent şi salariul mediu pentru perioada transferuri, elpoate fi tras laăspundere
r ă sau chiar concediat.
disciplinar
deplasării; Ordinul de transfer trebuie emis în formă scrisă. Transferarea vremelnic ă
-dacă acest loc de lucru se ăaflîn altă localitate, atunci salariatului i se ăteşte
pl la alt lucru poate fi efectuat ă şi din iniţiativa organelor de ocrotire ănătăţii,
a s
diurna de deplasare. precumşi la iniţiativa salariatului. Bun ăoară, femeile gravideăs fie transferate la
Transferul în aceeaşi localitate se consider ă atunci cînd distanţa de la o muncă mai uşoară cu păstrarea salariului mediu de la lucrul precedent.
domiciliulsalariatului îpnă la locul de lucru unde a fost transferat nu este mare, Mamele care auîn îngrijire copii înă p la vîrsta de 3 ani, dac ă nu pot presta
adică deplasarea lui la lucru nu este legat ă de folosirea transportului (auto, munca obi şnuită, ele urmează să fie transferate la un lucru mai şoru cu
feroviar)şi are posibilitatea dup ă lucru să se întoarcă acasă. păstrarea salariului mediu precedent.
Dacă nu are aceste posibilit ăţi, salariatului i se va ăti pl diurna de Legislaţia prevede posibilitatea de a transfera salariatul la un lucruşor maiîn u
deplasare,ca şi pentru transferul în altă localitate. legătură cu starea ăs nătăţii conform art.162 din Codul Muncii.
în toate cazurile de transfer salariatului i se ăteşte pl pentru munca Dacă salariaţii, în legătură cu starea ănătăţii
s lor, trebuie ăs presteze o
prestată, dar nu mai pu ţin decît salariul mediu de la locul de lucru de unde a fost muncă mai uşoară, administra ţia este obligat ă să-i transfere la o astfel de
transferat.Termenul maxim nu mai mult de oă lun pentru transferul legat de muncă în conformitate cu avizul medical - temporar sau ără limitarea
f
necesitatea în producţie, în unele cazuri concrete acest termen poate fi termenului.
prelungit. Salariaţii care,în legătură cu starea ăsnătăţii, au fost trecu ţi la o muncă
Transferul vremelnic la un alt lucru în timpul sta ţionării întreprinderii, mai uşoară cu o retribu ţie mai mică, îşi păstrează cîştigul lor mediu de la
instituţiei, organizaţiei nu este din vina salariatului. în cazurile legate de munca precedentă în curs de dou ă şăptămîni din ziua transferului, iar în cazurile
ăţii de muncă a întreprinderilor, organiza
staţionarea activit ţiilor administra ţia are prevăzute de legislaţie, ei îşi păstrează cîştigul mediu pe toat ă perioada
dreptul de a transfera salariatul la un alt loc de lucru pe tot timpul ţionării.
sta prestării muncii cuo retribuire mai mic ă sau I se acordă un ajutor material din
ărilor sociale de stat.
contul asigur 1 C
6 1
O
N
T
R
A
C
T
U
L

I
N
D
I
V
I
D
U
A
L

D
E

M
U
N
C
Ă
Salariaţii trecuţi temporar la o depăşească'' cîştigul efectiv integral,
altă muncă cu o retribuţie mai mică primit la munca precedent ă. Dacă
din cauza
»' administraţia n-a acordat,un loc de
îmbolnăvirii lor de tuberculoză sau muncă în termenul ar ătat în
de o boală profesional ă primesc certificatul de incapacitate de munc ă,
pentru tot. atunci'pentru zilele nelucrate din
timpul transfer ării lor, dar nu mai această cauză ajutorul se pl ăteşte
mult decît pentru dou ă luni, un pe baza temeiurilor generale.
ajutor pe baza - Salariaţilor trecuţi temporar la o
certificatului de incapacitate de muncă cu o retribuţie mai mică în
muncă. legătură cu' schilodirea sau cu o
altă vătămare a sănătăţii, legată
.*; de muncă, întreprinderea,''
Acest ajutorîmpreună cu cîştigul instituţia, organizaţia, care
la noua munc ă nu trebuie ă
s răspunde pentru ătămarea
v
sănătăţii, le plăteşte ' diferenţa indemnizaţia unică lucrătorului şi
dintre cîştigul primitînainteşi cîştigul fiecărui membru al.familiei care se § 5. Clasificarea temeiurilor Ca regulă, acest temei de
la munca nou ă. Această diferenţă*' transferă împreună cu el, salariul încetării contractului individual de desfacere a contractului de
muncă
se plăteşte pînă la restabilirea pentru zilele de preg ătire pentru, muncă se aplică în cazuri de
capacită ţii de muncă sau pînă la drum şi angajarea la noul loc de trai, Legislaţia în vigoare prevede o încetare a contractului de munc ă
stabilirea pierderiiconstante a dar nu mai mult de 6 zile, precum şi serie de termene referitoare la înainte de termenul prev ăzut şi în
capacită ţii de muncă sau a timpui cît s-a aflatîn drum. relaţiile juridice de muncă. cazul contractelor încheiate pe
invalidită ţii. Dacă lucrătorul refuză Termenul întreruperea contractului timpul execut ării unei munci
Spre deosebire de transferarea transferarea în altă localitate de muncă înseamnă întreruperea concrete.
temporară, legislatorul nu face nici împreună cu ţia
organiza relaţiilor juridice de munc ă conform Conform acestui temei,
o excepţie în cazul transfer ării atunci administra ţia este în drept temeiurilor prev ăzute de legisla ţia contractul de munc ă se întrerupe
permanente a salariatului reie şind să-l concedieze. muncii (cu acordul părţilor în termenul determinat de ărţi: p
din regula conform ăreia c contractului de munc ă, cu acordul anularea acestui contract poate
transferarea poate fiăcută f de \ unei părţi a contractului demuncă, avea loc doar la înţelegerea
administraţie numai cu acordul cu acordul organelor competente, administraţiei cu lucrătorul.
care nu-s părţi ale contractului de - în al doilea înd,
r expirarea
lucrătorului.
muncă, în legătură cu decesul termenului contractului de munc ă
Primind acordulîn scris al
lucrătorului). (dacă a fost
lucrătorului, administra ţia esteîn
Baza încetării contractului de încheiat pe un anumit termen sau
drept a-l transfera la o ă altmuncă
muncă este ăzută
prev de pentru îndeplinirea unei munci
permanentă în aceeaşi
legislaţie. în legătură cu faptul cine
întreprindere, organiza ţie, instituţie concrete). Dar
este ţiatorul
ini întreruperii
sau îrf altă localitate. Cele mai dese şi în acest caz desfacerea
contractului de munc ă distingem 4
transferări astăzi au loc din cauza contractului de munc ă are loc sau
grupe,şi anume:
* muncă,
reducerii locurilor! de din ţiativa
ini
/. întreruperea contractului de lucrătorului, sau din ţiativa ini
reducerii personalului de conducere,
muncă din iniţiativa ambelor administraţiei. Dacă nici una din
progresului tehnico- ştiinţific. 'î
părţi: părţi n-a cerut
Legislaţia actuală prevede dou ă
- în primul înd,
r acordul ă
prţilor anularea contractului de munc ă,
variante posibile: transferarea
cu privire la desfacerea contractului atunci contractul de munc ă se
lucrătorului îtl altă localitate
de ă.
munc consideră prelungit
împreună cu organiza ţia, unde el
Acest acord poate ap ărea în orice pe un termen nedeterminat.
lucrează, şi transferarea lucr ătorului'
moment al ac ţiunii contractului de
în altă localitate ărăf transferarea //. Desfacerea contractului de
muncă încheiat
organizaţiei. în ambele cazuri muncă din iniţiativa salariatului.
pe un termen nedeterminat, pe un
lucrătorii primescj compensaţiile Conform legislaţiei, lucrătorul are
termen determinat sau pe un
corespunzătoare: plata drumului dreptul de a desface contractul de
termen de
lucrătoruluişi membrilor familiei, lui, muncă, adică să se concedieze
îndeplinire a unei munci concrete.
cheltuielile pentru bagaj, din iniţiativă proprie,în orice timp,
dacă contractul eîncheiat pe un administraţia, în scris, cu dou
ă 1 C
1
6 O
termen nedeterminat. Pentru săptămîni înainte de concediere. N
T
aceasta el e obligatăspreîntîmpine R
A
C
T
U
L

I
N
D
I
V
I
D
U
A
L

D
E

M
U
N
C
Ă

Dacă dorinţa salariatului de a se achite faţ ă de el.


desface contractul de munc ă e Avertismentul despre
provocată de circumstanţe vitale, concediere lucr ătorul îl face cu
bunăoară, admiterea într-o scopul ca administra ţia să poată
instituţie de învăţămînt, trecerea căuta un alt lucrător în locul celui
la pensie etc, administra ţia e concediat din dorin ţă proprie.
obligată să desfacă contractul de Preîntîmpinarea despre
muncă în termenulpe care-l cere concedierea ătorului
lucr din
lucrătorul. dorinţă proprie are o
La înţelegerea dintre lucrător şi însemnătate juridică deosebită,
administraţie contractul de munc ă deoarece pe parcursul acestei
poate fi ,desfăcut şi pînă la perioade nici unadintre părţile
expirarea timpului de avertizare. contractului de munc ă nu are
După două sâptămîni lucrătorul are dreptul ă s -l desfacă de sine
dreptul să părăsească locul de stătător.
ţia e obligată să-
lucru, iar administra Dacă lucrătorul, contrar voinţei
i eliberezecarnetul de munc ă şi să lui, va fi concediat înă p la
scurgerea termenului de depună cerere cu privire la ///. Desfacerea contractului lucrător a îrstei
v de
preîntîmpinare, atunci el trebuieă s concediere din dorin ţă proprie, individual de muncă din pensie, dac ă el are dreptul la
fie angajat la locul precedent. Dac ă judecata urmeaz ă să verifice iniţiativa administra ţiei. Cu pensie concret ă de bătrîneţe;
lucrătorul pleacă de la locul de probele reclamantului; în caz că scopul ărării
ap dreptului 2.Constatarea faptului ă c
lucru pînă la expirarea termenului faptul se confirm ă salariatul va fi cetăţenilor la munc ă, legislaţia salariatul nu corespunde func ţiei
de preîntîmpinare, ără f acordul restabilitîn lucru. stabileşte strict legitima limit ă a ocupate sau muncii prestate din
administraţiei, atunci administra ţia circumstanţelor care dau dreptul cauza calificării insuficiente sau
e în drept să-l concedieze pentru administraţiei de a concedia a stării sănătăţii, care îl
lipsa neîntemeiată de la lucru. ţiativa ei.în unele
lucrătorul din ini împiedică să continue munca
Dacă după expirarea cazuri desfacerea contractului de respectivă;
termenului de avertizare, contractul muncă la iniţiativa administra ţiei se 3.Neîndeplinirea ă
sistematic
de muncă nu a fostdesfăcut şi admite numai dup ă consultarea de către salariat, ără f motive
lucrătorul nu ă asupra
insist organelor sindicale alese ale întemeiate, aîndatoririlor ce-i
concedierii, ac ţiunea contractului de întreprinderii, organiza ţiei. Drept revin prin contractul individual
muncă rămîne în vigoare. motive pentru concediere pot servi: de munc ă sau prin
Conform cererii lucr ătorului, iresponsabilitatea ătorului,
lucr regulamentul de ordine
contractul de munc ă poate fi calificarea necorespunz ătoare etc, interioară a muncii, dac ă mai
desfăcut înainte de termen, dac ă ori cauze obiective: reducerea înainte au fost aplicate
personalului, lichidarea unit ăţii salariatului sancţiuni disciplinare
el a fost încheiat pe un termen
economice etc. sau măsuri de influen ţă
determinat sau pentru un termen
Contractul individual de munc ă publică;
de îndeplinire a unei munci
încheiat pe o durată nedeterminat ă, 4.Absenţa de la lucru, inclusiv
concrete,în cazurile prev ăzute de
precum şi contractul individual de lipsa de la lucru mai mult de 3
legislaţie, şi anume:
muncă încheiat pe un anumit ore în cursul zileide muncă
a)în caz de boal ă sau
termen pot fi desf ăcute înainte de fără motiveîntemeiate;
invaliditate;
expirarea termenului de valabilitate 5.Neprezentarea la lucruîn
b)în caz deîncălcare a
de către administra ţie numai în curs de mai mult de 4 luni la
legislaţiei muncii de ătrec
următoarele cazuri (art.38 din rînd din cauza incapacităţii
administraţie;
Codul Muncii): temporare de munc ă, fără a
c)alte cazuri motivate.
1. Schimbări în organizarea socoti concediile de
Desfacerea contractului de
producţiei şi muncii, inclusiv maternitate, dac ă legislaţia n-a
muncă încheiat pe un termen
lichidarea, stabilit un termen mai mare
nedeterminat areloc din iniţiativa
reorganizarea sau reprofilarea pentru men ţinerea locului de
salariatului atunci înd c cererea
întreprinderii, ţiei,
institu muncă (funcţiei) în cazul unei
lucrătorului cu privire la concediere
organizaţiei; reducerea anumite boli. Salaria ţii care şi-
a fost înaintată din dorinţă proprie. numărului sau a statelor de au pierdut capacitatea de
Dacă lucrătorul demonstreaz ă că personal; atingerea de ătre c muncă în legătură cu un
administraţia a forţat salariatul ăs
accident de munc ă sau o boală gradului de invaliditate;
profesională îşi păstrează locul 6.Restabilirea în lucru a
de muncă (funcţia) pînă la salariatului care aîndeplinit
restabilirea ăţii
capacit de mai înainte aceast
ă muncă;
muncă sau pînă la stabilirea
166 C A P IT O L UIXL C O N T R A C T U L IN D IV ID U A L D EĂM U N C 167
7.Apariţia la lucruîn stare de ebrietate sau
în urma consumului de substan
ţe -dacă concedierea acestui lucr ător a fost dictat ă de interesele
narcotice sau toxice; producţiei;
8.Săvîrşirea la locul de munc ă a unei sustrageri (inclusiv în proporţii mici) din -dacă lucrătorul concediat nu are dreptul prioritar de ăsat a fi lla lucruîn
avutul statului sau din cel ştesc, ob ă prin sentinţa intrată în vigoare a
stabilit comparaţie cu lucrătorii ce sînt egali cu el dup ă calificareaşi productivitatea
instanţei judecătoreşti sau prin decizia organului de competen ţa căruia muncii;
ţine aplicareasancţiunii administrative sau a ăsurilor m de influen ţă -dacă administraţia nu poate transfera lucr ătorul concediat sau dac ă el nu a
publică. fost de acord cu transferarea la ă
o alt
munc ă.
Concedierea pe baza temeiurilor,ătate ar în punctele 1, 2şi 6 ale Drept motiv de reducere a num ărului sau a statelor de personal poate servi
articolului 38 din CM., este admis ă, dacă este imposibili ă transferarea ordinul conduc ătorilor de întreprinderi, organizaţii cu privire la micşorarea fondului
lucrătorului, cu consim ţ ămîntul lui, la o alt ă muncă. de remunerare a muncii şi altele.
E interzisă concedierea lucr ătorului din ini ţiativa administra ţiei în perioada Legislaţia muncii prevedeăcla reducerea num ărului sau statelor de personal
mai muiteşanse de a fiăsaţi l în cîmpul muncii li se ofer ă lucrătorilor cu o
incapacităţii temporare de munc ă (cu excepţia concedierii pe baza punctului 5 al
înaltă calificareşi productivitate a muncii.
art. 38 din CM.), precum şi în perioada afl ării lucrătoruluiîn concediu. Aceast ă
în cazul unei egale productivit ăţi a munciişi calificării preferinţă de a fi ăsaţi
l
dispoziţie nu se aplic ă în cazul lichid ării totale a întreprinderii, institu ţiei,
la lucru îl au: lucrătorii familişti, dacă au două sau mai multe persoane la
organizaţiei.
întreţinere; persoaneleîn familia ă c rora nu sînt alţi lucrători cu cîştig de sine
în continuare vom analiza fiecare caz de desfacere a contractului de ă munc
stătător; lucrătorii care au o mare vechime întrerupt ne ă în muncă la
din iniţiativa administra ţiei.
întreprinderea, institu ţia, organiza ţia respectiv ă; lucrătorii care au suferit la
1. Transform ări în organizarea produc ţiei şi muncii, inclusiv întreprinderea, institu ţia, organiza ţia respectiv ă un accident de munc ă sau au
lichidarea, reorganizarea sau reprofilarea întreprinderii, institu ţiei, contractat o boal ă profesională; lucrătorii careîşi ridică calificareaîn instituţiile
organizaţiei; reducerea num ărului sau a statelor de personal. de învăţămînt superior şi mediu de specialitate, ărăf întreruperea procesului de
în condiţiile trecerii la rela
ţiile de piaţă, apariţiei întreprinderilor falite, statul tot producţie; invalizii deăzboi r şi membrii familiilor militarilor şi partizanilor careşi-
mai des recurge ia lichidarea întreprinderilor nerentabiie. în corespundere cu au pierdut via ţa sau au disp ărut fără urmă; inventatorii; persoanele care s-au
legislaţia civilă, persoana juridic ă (la care se refer ă şi întreprinderile) poate fi îmbolnăvit sau au suferit de boală actinică şi de alte boli, provocate de dezastrul
lichidată |a decizia participan ţilor săi, la decizia judec ăţii în cazul lichid ării din de la Cernob îl; invalizii, ţ
fa ă de care este stabilit raportul de cauzalitate dintre
lipsă de licenţă sau în alte cazuri prev ăzute de lege. survenirea invalidit ăţii şi catastrofade la Cernob îl; participanţii la lichidarea
în practică adesea este aplicat principiul de concediere,ăzut prevde art.38 consecin ţelor catastrofei de la Cernobîl în zona deînstrăinare în anii 1986-
din Codul Muncii: reducerea statelor de personal sau ărului a numde lucr ători. Cu 1990.
părere de ăr u, prezenta legisla ţie a muncii nu stipuleaz ă o definire legal ă a reducerii în legislaţia muncii a Republicii Moldova nu este ăspuns
r laîntrebarea: are
administraţia dreptul de aînfăptui transferulîn cazul reducerii num ărului şi a
statelor de personal.în practică prin reducerea statelor de personal se
statelorde personal?
înţelege excluderea unei sau a mai multor ăţi unitde personal ca urmare a
La această întrebare dă răspuns punctul 19 dinHotărîrea Plenului
reduceriivolumului de lucru. Reducerea de personal poate avea şi în
loccazul
Judecătoriei Supreme a Republicii Moldova nr. 15, din 20 decembrie 1. 1993
automatizării şi mecanizării proceselor de lucru, cu toate ă prin
c aceasta volumul
Ea stabileşte că în procesul reducerii num ărului sau a statelor de personal,
de lucru nu s-a micşorat, ci, din contra, s-aărit. m
administraţia are dreptul,în limita posibilit ăţilor, să procedeze ia regruparea
Concediereaîn baza punctului 1 al art. 38 din CM. se admite în cazurile:
- dacă reducerea num ărului sau a statelor de personal într-adevăr a avut loc; ' Vezi: Culegere de Hot ărîri ale Plenului Judec ătoriei Supreme a Republicii Moldova
şinău, 1994, pag. 426.
(1990 -1993), Chi
CAPITOLUL IX CONTRACTUL INDIVIDUAL DE MUNCA 169
168
b)li se menţine salariul mediu pe perioada de angajare la lucru, dar nu mai
salariaţilor astfelîncît un lucrător mai calificat aărui c funcţie se reduce, cuI
consimţămîntul lui, să fie transferatîn altă funcţie, concediind din aceast ă funcţie, 1 mult decît pe 2 luni de la data concedierii, ţinîndu-se cont de plata
conform legii, lucr ătorul mai pu ţin calificat. m indemnizaţiei şi de concediere;
în legătură cu trecerea economiei la rela ţiile de piaţ ă în unită ţile economicem c)salariul mediu pe perioada de angajare la lucru li seţine, menca excep ţie,
are loc concedierea în masă a lucrătorilor; legisla ţia muncii prevede unele garan ţii ■ şi în decursul celei de-a 3-a ălunde la data concedierii, proced îndu-se
şi compensaţii pentru lucr ătorii concedia ţi. 1
conform deciziei oficiului ţei for de munc ă, cu condiţia dacă salariatul s-a
Astfel,în corespundere cu art.452 din CM., salaria ţii pot fi disponibiliza ţi de la i
adresat la acest organ din timp în termen
( de 2 ăptămîni
s după concediere)
întreprinderi, din institu ţii şi organizaţii în legătură cu reorganizarea şi lichidarea |
şi n-a fost plasat de acestaîn cîmpul muncii.
acestora, cu realizareaăsurilor m de reducere a num ărului lor sau a statelor de 1
personal.- 1 Plata indemniza ţiei lunare de concediere şi a cîştigului mediu men ţinut se
Salariaţii sînt preavizaţi personal, contra semn ătură, despre apropiata 1 efectuează la locul de munc ă precedent.
disponibilizare celîrziu t cu 2 luniînainte. I Salariaţilor sus-numi ţi li se menţine vechimea ne întreruptă în muncă, dacă
Administraţia prezintă la timp, celîrziu t cu 3 luniînainte, comitetului sindical 1 întrerupereaîn muncă după concediere n-a fost mai mare de 3 luni.
respectiv informa ţia despre posibila disponibilizare în masă a salariaţilor. I în caz de reorganizare sau de lichidareîntreprinderilor, a ţiilor,
institu
La disponibilizarea salaria ţilor în legătură cu reducerea num ărului lor sau a |
organizaţiilor, salariaţilor disponibilizaţi li se menţine în perioada de angajare la
statelor de personal se ţine seama de dreptul preferen ţial la menţinerea la lucru, |
lucru, dar nu mai mult dec ît pe 3 luni, salariul mediu,
ţinîndu-se cont de indemniza ţia
aşa cum e prev ăzut de art.39 din Codul Muncii şi de contractul colectiv de munc ă. î
lunară de concediereşi de vechimea ne întreruptă în muncă.
Odată cu preavizul de concediere în legătură cu reducerea num ărului sau a t
Salariaţilor disponibiliza ţi li se acord ă, de asemenea, alte facilit ăţi şi
statelor de personal, administra ţia propune salariatului un alt loc de munc ă în j
aceeaşi întreprindere, institu ţie, organizaţie. I compensaţii în conformitate cu legisla ţia.
Salariatul are dreptulă-şi s aleagă un nou loc de munc ă, adresîndu-se altorf 2. Concediereaîn legătură cu faptul ăc salariatul nu corespunde
întreprinderi, institu ţii, organizaţii personal sau prin intermediul gratuit al Serviciului j
funcţiei ocupate sau este incapabil de a presta o munc ă calificată, sau
de stat pentru utilizarea ţei for de muncă. 1
din cauza stării sănătăţii ce îl împiedică să prelungeasc ă munca
Administraţia, cel îtrziu cu 2 luniînainte, este obligat ă să aducă la cunoştinţa ;
respectivă (punctul 2al art.38 din CM).
oficiilor forţei de muncă datele privind posibila disponibilizare aărui fiecsalariatîn ]
Calificarea necorespunz ătoare a salariatului se poate manifesta prin lipsa unor
parte, indicînd profesia, specialitatea, calificarea şi cuantumul retribuirii muncii '
cunoştinţe necesare sau deprinderi, ărăf de care este imposibilă îndeplinirea
acestuia.
Conform art.453 din CM.înts prevăzute înlesnirişi compensaţii pentru salaria ţii \ obligaţiilor într-o funcţie concretă, cu existenţa unor condiţii de muncă. Trebuie
concediaţi. I luat în considera ţie că, conform Hot ărîrii Plenului Judec
ătoriei Supreme a R.M.
Salariaţilor disponibiliza ţi de laîntreprinderişi instituţii, organizaţii la desfacerea din 20 decembrie 1993, este interzis ă desfacerea contractului de munc ă din mo-
I
tive de calificare necorespunz ătoare cu muncitorii care nu au o experien ţă de
contractului individual de munc ă în legătură cu înfăptuirea măsurilor de reducere f
a numărului lor sau a statelor de personal: producţie necesară în legătură cu o perioad ă mică de vechimeîn muncă,
a) li se plăteşte o indemniza ţie de concediereîn mărimea cîştigului mediu precum şi din lipsa studiilor speciale, dac ă în conformitate cu legisla
ţia aceasta
lunar; nu este o condiţie obligatorie laîncheierea contractului de munc ă.
Necorespunderea ţiei ocupate poate fi stabilit
salariatului func ă în urma atest ării.
Cauza concedierii conform art.38 din CM. poate fi starea ănătăţii,
s scăderea
considerabil ăa
CAPITOLUL IX -muncitorul este vinovat deîndeplinirea
ne sauîndeplinirea
170
nesatisfăcătoare a obligaţiilor asumate prin contractul de munc
ă;
capacită ţii de muncă, care împiedică îndeplinirea corespunz
ătoare a obliga
ţiilor
de muncă. Pierderea temporar
ă a capacităţii de muncă de asemenea nu este un ! I
motiv de concediere. -neîndeplinireaîndatoririlor de munc
ă are un caracter sistematic;
]
în conformitate cu art. 38 din CM. ătorul lucr poate fi concediat de asemenea
ţiuni disciplinare sau ob
- anterior muncitorului i-au fost aplicate sanc şteşti.
cînd îndeplinirea obliga ţiilor, în legătură cu starea ăs nătăţii, îl sînt contraindicate i
:<
sau sînt periculoase pentru membrii colectivului de ă (de exemplu, înt
munc s
Nejustificată este considerat
ă acţiunea salariatului care
încalcă disciplina
concediaţi lucrători ai instituţiei alimentare, dac ă la ei au fost depistate boli ce pun \
muncii}
în pericol ăs nătatea popula ţiei).
în procesul muncii.
Imposibilitateaîndeplinirii obliga ţiilor de munc ă în legătură cu starea ăs nătăţii
trebuie confirmat ă de decizia Consiliilor medicale de expertiz ă a vitalită ţii. Dacă
salariatul este invalid, aceasta nu serve şte temei pentru concedierea în baza\
art.38, punctul 2, din CM. Concedierea în asemenea cazuri este posibilia ădac ;;

între invaliditatea muncitorului şi calitatea sau cantitatea muncii îndeplinite exist ăs


o legătură directă. în cazul concedierii administra ţia este obligat ă să propună 1
salariaţilor concediaţi o altă muncă, mai puţin calificată sau mai uşoară. în caz de 1
lipsă a unei asemenea munci sau refuzul salariatului de a presta ăaceast muncă 1
el este concediat în baza acestui temei. Concedierea conform art.38, punctul 2, J
se face ără
f a constata vinov ăţia salariatului.

1
3. Concediereaîn legătură cu neîndeplinirea sistematic
ăde către salariat,
1
fără motiveîntemeiate, aîndatoririlor ce-i revin prin contractul individual
1
de muncă sau prin regulamentul de ordine interioară a muncii, dacă mal 1
înainte au fost aplicate salariatului sanc
ţiuni disciplinare sau ăsuri
m deJ
influenţă ă
public (punctul 3 al art.38 din CM.).

1
Trecerea la economia de ţă piapresupune o respectare mai strict ă a disciplinei J
muncii, deoarece încălcarea acesteia cauzeaz ă daune considerabile activităţi» |
întreprinderilorşi esenţial influenţează profilul acestorîntreprinzători. Concedierea
1
în acest temei este ăjust dacă există următoarele condiţii:

j
CONTRACTUL INDIVIDUAL DE MUNCA ., n 1 C 1
7 O
Acţiunea sau inac ţiunea persoanei vinovate legate deîndeplinirea ne sau N
T
îndeplinirea necorespunz ătoare a obliga ţiilor de munc ă poate avea loc îtat R
A
intenţionat, cît şi din impruden ţă. Disciplinare înt s sancţiunile aplicate de C
administraţie pentru încălcarea disciplinei de munc ă (neîndeplinirea sau T
U
îndeplinirea necorespunz ătoare a obliga ţiilor de munc ă). L
în ce priveşte influenţa publică legea nu determin ă caracterul ei. Aceasta este I
N
determinată de practica judiciar ă. Influienţă publică se consider ă măsurile aplicate D
I
salariatului pentruîncălcarea disciplinei de munc ă din partea colectivului de munc
ă şi V
organizaţiilor obşteşti în conformitate cu statutele lor de activitate. încălcarea I
D
disciplinei munciiără
f motiveîntemeiate se consider ă sistematică dacă salariatuluii- U
au fost aplicate anterior sanc ţiuni disciplinare sau şteşti,
ob care nuşi-au pierdut A
L
puterea de ac ţiune şi a încălcat disciplina muncii din nou. D
E
La desfacerea, contractului de munc ă conform art.38, p jnctul 3, din Codul M
Muncii e necesar ă şi respectarea prevedrilor art.143 şi art.144. U
N
4. Concediereaîn legătură cu absenţa de la lucru (inclusiv lipsa de la C
A
lucru mai mult de 3 ore în cursul zilei de munc ă) fără motiveîntemeiate.
ţiei muncii, se consider
Conform legisla ă neprezentare la locul de munc ă, lipsa 5. Concedierea, ca urmare a pierdut temporar capacitatea de
salariatuluiără
f motiveîntemeiateîn decursul zilei de muncă. Absenţă de la lucrude neprezentării la lucruîn curs de muncă, locul de munc ă se
asemenea se consider ă lipsa salariatului de la locul de munc
ă mai mult de 3ore mai mult de menţine timp de 4 luni. Dup ă
fără motiveîntemeiate. 4 luni la înd r din cauza scurgerea acestei perioade de timp
în conformitate cu Hot ărîrea Plenului Judec ătoriei Supreme a Republicii incapacit ăţii temporare de de incapacitate de muncă
muncă fără a socoti muncitorii pot fi concedia ţi.
Modova din 20 decembrie 1993 absen ţa de la munc ă fără motive întemeiate se
concediile de maternitate, dac ă Pentru salaria ţii care şi-au
consideră:
legislaţia n-a stabilit un termen pierdut capacitatea de munc ă în
-abandonarea locului de lucru ărăf avertizare de ătre
c lucrătorul care aîncheiat
mai mare urma unei afec ţiuni profesionale
contractul de munc ă pe un termen nedeterminat;
pentru men ţinerea locului de locul de munc ă se menţine pînă la
-abandonarea lucrului deătre c un salariat care încheiat
a contract de muncă pe
muncă (funcţiei) în cazul unei restabilirea deplină a capacităţii de
un termen determinat, înă p la expirarea termenului contractului, lipsa
anumite afec ţiuni. muncă sau stabilirea invalidit ăţii.
muncitorului mai mult de 3 ore în decursul durate zilei de munc
ă de pe teritoriul Salariaţii care şi-au pierdut Pentru salariaţii careşi-au
întreprinderii, institu
ţiei, organizaţiei sau de la locul de munc ă, unde, în capacitatea de munc ă în legătură pierdut temporar capacitatea de
conformitate cu obligaţiile de munc ă, trebuie ăs îndeplineasc ă munca cu un accidentde muncă sau o muncă, contractînd
corespunzătoare. boală profesional ă îşi păstrează 0tuberculoză, locul de munc ă se
Luîndu-se în consideraţie urmările grave ce pot apărea în urma absen ţei de la locul de munc ă (funcţia) pînă la menţine timp de 12 luni.
lucru, legislaţia muncii permite concedierea în acest temeişi pentru o singur ă restabilirea capacităţii de munc ă Salariaţii nu pot fi concedia ţi în
lipsă. ăţii.
sau stabilirea invalidit baza art. 38, punctul 5, din CM.
Pentru salaria ţii care şi-au numai din cauza pierderii
temporare a capacităţii de muncă. transferare. 7. Concediereaîn legătură cu organului cu ţii
atrbu de
Dacă lipsa salariatului de la apariţia la lucru în stare de aplicare a ţiunii
sanc
muncă nu se reflectă negativ asupra ebrietate sau în administrative sau a ăsuruilor
m
procesuluide producţie, atunci locul urma consumului de substan ţe de influenţă publică.
de muncă i se menţine şi după narcotice sau toxice. în conformitate cu art.38,
patru luni de boal ă, în acest caz în conformitate cu art. 38, punctul 8, în baza acestui temei
concediereaîn baza art. 38, punctul punctul 7, administra ţia nu admite la pot fi concediaţi salariaţii a cărăror
5, nu se admite. locul de munc ă salariatul care s-a vinovăţie este stabilită de intrarea
şi a
Dacă salariatul s-a vindecat prezentat la munc ă în stare de în vigoare a sentin ţei judecătoreşti
început să munceasc ă pînă la ebrietate sau dup ă ce a consumat sau în privinţa cărora a fost emis ă
expirareatermenului de patru luni de substanţe toxice sau narcotice. decizia organului competent despre
boală, atunci el nu poate fi concediat Concedierea muncitoruluiîn aplicarea sanc ţiunii administrative
conform acestuipunct. acest caz este legat ă de interesele sau a unor m ăsuri de influien ţă
6. Concediereaîn legătură cu de produc ţie, deoarece aceste publică.
restabilirea în munc ă a persoane cauzeaz ă o daun ă Concedierea în baza acestui
salariatului care considerabilă procesului de temei se admiteşi la sustragerea
anterior a îndeplinit aceast ă producţie. bunurilor de stat sau ob şteşti în
muncă. Conform art.38, punctul 7, pot fi proporţii mici a ăc ror valoare nu
Concedierea în baza acestui concediaţi salariaţii în stare de depăşeşte un salariu minimal,în
temei se permite, de regul ă, în două ebrietate,indiferent dac ă în timpul afară 'de valoarea avutului sustras,
cazuri: a) înd c salariatul care acesta s-au aflat la locul de munc ă se ia în considera ţie de asemenea
anterior aîndeplinit aceast ă muncă pentru a-şi îndeplini obligaţiile ori şi cantitatea obiectelor în natură
s-au aflat numai pe teritoriul (greutatea, dimensiunea şi
a fost concediat, apoi restabilit la
întreprinderii, ţiei,
institu importanţa lor în economia
aceeaşi muncă; b) cînd salariatul
organizaţiei, unde trebuiau ă-şi s naţională).
care îndeplinea aceast ă muncă a
presteze munca. Ordinea desfacerii
fost înrolat în serviciul militarîn
Starea de ebrietate a contractului individual de
termen, dar din ziua demobiliz ării în
salariatului poate fi constatat ă
curs de 3 luni (neluîndu-se în muncă din ţiativa
ini
printr-un aviz medical, precum şi
consideraţie timpul de deplasare la administraţiei. Legislaţia muncii
prin alte dovezi.
domiciliu) s-aîntors la locul demuncă stabileşte o ordine anumit ă de
8. Concediereaîn legătură cu desfacere a contractului de munc ă
anterior.
săvîrşirea la locul de munc ă a din iniţiativa administra
ţiei.
Administraţia poate să
unei sustrageri Această ordine este prev ăzută
concedieze salariatul în baza
(inclusiv în proporţii mici) din de art.40 din CM.în care
acestui temei, dac ă nu-
avutul statului sau din cel
1poate transfera la o ă altmuncă cu desfacerea contractului de munc ă,
obştesc, ă
stabilit
consimţămîntul lui sau el a refuzat o în temeiurile prev ăzute de art.38,
prin ţa
sentin ţei
instan
astfel de se efectueaz ă cu consultarea
judecătoreşti sau prin decizia
comitetului sindical.
C A P IT O L UIXL C O N T R A C T U L IN D IV ID U A L D E M U N C A 175
174
Motivele suplimentare pentru rezilierea contractului individual deă munc
Reprezentarea administra ţiei în organul sindical ales, în caz de desfacere a fl
contractului de munc ă cu un salariat concret, trebuie ă cuprind
s ă 3 elemente: 9 al unor categorii de salaria ţi în anumite condi ţii. Conform art.236 din CM., pe
indicarea articolului şi punctului respectiv, conformăruia c administra ţia concediază m lîngă temeiurile prevăzute în art.33 şi 38 din CM., contractul individual de
salariatul; dovezi ce ărturisesc
m necesitatea acestei concedieri; termenele m de muncă al unor categorii de salaria ţi poate fi suspendat în următoarele cazuri:
desfacere a contractului. ■ 1.încălcarea grav ă , o singur ă dată , a îndatoririlor de munc ă de către
Comitetul sindical al întreprinderii, instituţiei, organizaţiei trebuie să-şi expună m conducătorul ales, confirmat sau numit în funcţie de organele supreme ale
părerea privitor la legalitatea şi necesitatea unei asemenea desfaceri a contractului ■ puteriide statşi ale administra ţiei publice locale;
individual de munc ă. ■
2.Neachitarea de ătre c persoana cu func ţii de răspundere aîntreprinderii,
în cazul salaria
ţilor care sînt membri ai comitetului sindical sau ai altor organiza ţii I
instituţiei, organiza ţiei, indiferent de tipul de proprietate şi formă
sindicale este necesar ă consultarea organului sindical ierarhic superior. în cazul ■
organizatorico-juridic ă, a salariilor ce li se cuvin lucr ătorilor în termenulşi
persoanelor aleseîn organele colective ale întreprinderilor, institu
ţiilor, organizaţiilor a
se va solicita opinia organului în care ele au fost alese. 1 modul stabilit;
Conform punctului 16 al Hot ărîrii Plenului Judec ătoriei Supreme a Republicii 1 3.Săvîrşirea unor ac ţiuni culpabile de ătre c un lucrător care mînuieşte
Moldova din 20 decembrie 1993, ă dac
organele men ţionate nu-şi dau acordul la 1 nemijlocit valori băheştei sau de mărfuri, dacă aceste acţiuni dau motiv
desfacerea contractului de munc ă, atunci administra ţia nu este lipsit ă de dreptul 1 pentru pierdereaîncrederii faţ ă de el din partea administra ţiei;
de a desface contractul de munc ă din iniţiativă proprie. 1 4.Săvîrşirea de către un ă
lucr tor, care îndepline şte func ţii educative, a unei
în conformitate cu legislaţia munciiîn vigoare unele categorii de muncitori pot 1 fapte amorale, incompatibile cu continuarea muncii;
fi concediaţi numaiîn cazuri excep ţionale, bunăoară, femeile gravideşi femeile 1 5.în cazurile prev ăzute în acordulîncheiat cu conduc ătorul întreprinderii;
care au copii îpnă la 3 ani, mamelor, dac ă au copii pînă la 14 ani sau un copil 1 6.Ca urmare aîncălcării regulilor stabilite la angajarea la lucru în întreprinderile,
invalid pînă la 16 ani, salaria ţii sub 18 ani. 1 instituţiile şi organizaţiile de stat.
Această prevedere se aplic ă şi atunci cînd contractul de munc ă al unor categoriiI Aceste temeiuri suplimentare de desfacere a contractului deămunc au unele
de salariaţi se desface din ini ţiativa salariaţilor în baza unor temeiuri suplimentare i
prevăzute de punctele şi 2 3 ale art.263 din CM. 1 particularit ăţi. în primul î
r nd ele se ăsfrîng
r asupra unor categorii determinate de
Nu este necesar ă respectarea cerin ţelor art.40 din CM., adic ă consultarea 1 salariaţi. De exemplu, conform art. 263, punctul 1, pot fi concedia ţi din
comitetului sindical în cazul concedierii, în special a urm ătoarelor categorii dej muncă numai conduc ătorii întreprinderilor, organizaţiilor, instituţ iilor. O altă
particularitateeste că ele se aplică în condiţii determinate, adic ă în caz de sînt
salariaţi: lucrătorii de laîntreprinderi, institu ţii, organizaţii, unde nu exist ă comitet J
sindical; persoanele concediate în legătură cu lichidareaîntreprinderii, institu ţiei,! prezente unele fapte care nuînts prevăzute în temeiurile generale de încetare a
organizaţiei; persoanele care lucreaz ă prin cumul - din func ţia sau de la muncal contractului de muncă (acordului). Şi, în sfîrşit, în toate temeiurile suplimentare,
cumulată; persoanele care lucreaz ă conform contractului pe un anumit termeni suspendareacontractului de munc ă (acordului) este determinat ă de acţiunile
salariaţii temporari sau de sezonîn- legătură cu expirarea termenului contracturi ă
activit ţii de muncă ilegale ale salariaţilor, incompatibile cu prelungirea unei
sau terminarea lucrului; persoanele concediate pe baza rezultatelor! asemenea munci.
nesatisfăcătoare a perioadei de verificare stabilite. în timpul angaj ării la lucrul Să examinăm aceste temeiuri suplimentare de încetare a contractului de
persoanele concediate în baza temeiurilor indicate de punctele 1,3,5,7 ale art.31 muncă (acordului).
din CM." 1. încălcarea gravă, o singură dată, a obligaţiilor de munc ă de către
conducătorul ales, confirmat sau numit în funcţie de organele supreme ale
puterii de statşi ale administra ţiei de stat, de ministere, departamente şi
organele administra ţiei publice locale.
CAPITOLUL IX a pierdeîncredereaîn ei (de exemplu, încălcarea regulilor de depozitare a
176
mărfurilor:
Cu aceşti salariaţi contractul de munc ă se desface pentru încălcarea de o
de valoare).în cazul stabilirii, cu respectarea prevedrilor legisla
ţiei, a
singură dată a obligaţiilor de munc ă. încălcarea gravă de o singură dată a obligaţiilor
faptului,
de muncă se consider ă acţiune ilicită, ilegală, care a pricinuit pagube materiale
organelor de stat sau salaria ţilor. Exemplu deîncălcare gravă de o singur ă dată a :
obligaţiilor de munc
ă pot servi acţiunile conduc ătorului privind organizarea incorect
ă ■'
a munci'rcare a dus la ţinerea
ob unei producţii necalitativeşi, în consecinţ ă, la
lipsa unui profit scontat.
Alt exemplu deîncălcare a obliga ţiilor de munc ă care ţine de atribu ţiile
conducătorilor poate fi concedierea ilegal ă a salriaţilor, care duce la pagube
materialeşi morale, deoarece în termenele stabilite eiînts lipsiţi de posibilitatea
de a muncişi primi salariu. Restabilirea în lorcîmpul muncii duce la plata salariului
pentru timpul mort din mijloaceleîntreprinderii unde au lucrat. Astfel,întreprinderea,
din vina conduc ătorului ei, va fi obligat
ă să efectueze pl ăţi suplimentare.
în scopul prevenirii concedierii ilegale, instan
ţa judecătorească puneîn sarcina
persoanelor oficiale, vinovate de concedierea sau transferarea ă ailegal
lucrătorului,
obligaţia de a repara paguba pricinuit ă întreprinderii, institu
ţiei, organiza ţiei în
legătură-cu plata pentru timpul lipseiţate for de la lucru sau pentru timpul prest ării *
. unei munci cu retribuţie mai mică. Această obligaţie se puneîn sarcina ei, înd c
concedierea sau transferarea s-au ăcutf cuîncălcarea vădită a legii sau înd c
administraţia a reţinut executarea deciziei instan ţei judecătoreşti cu privire la ;
restabilireaîn lucru. Suma desp ăgubirilor nu poate fi mai mare dec ît salariul pe 3 >
luni al persoanei oficiale (art.225 din CM.).
2.Neachitarea de ătre
c persoana cu ţie
func de ă
r spundere a
întreprinderii,instituţiei, organiza
ţiei, indiferent de tipul de proprietate
şi formă organizatorico-juridic
ă, a salariilor ce li se cuvin salaria
ţilor
în termenul şi modul stabilit.
'
3.Săvîrşirea unor ac ţiuni culpabile de ătre c un lucrător, care
mînuieşte nemijlocit valori ăneşti
b sau de mărfuri, dacă aceste acţiuni
au motiv pentrupierderea încrederii fa ţă de el din partea
administraţiei.
Conform punctului 2 al art.263 din CM., pot fi concedia ţi numai salaria
ţii
care
nemijlocit mmuiesemijloace ăneşti
b sau mărfuri despreţ (primirea,
depozitarea,;
şi care au săvîrşit acţiuni ilegaleşi dau motiv administra
transportarea etc.) ţiei
6h,
CONTRACTUL INDIVIDUAL DE MUNCA 177
săvîrşirii unei sustrageri, mit ă şi alte încalc^ .. ace şti salariaţi pot fi
concediaţi în baza pierderiiîncrederii faţ ă de ei.
Se aplică această prevedereşi în cazul cînd acţiunile menţionate nu îsnt legate
de lucru.
La salariaţii care nemijlocit îm nuiesc mijloace ăneşti
b sau mărfuri de valoareşi
asupra cărora se ăsfrîngr prevederile punctului 2 al art.263 din CM. seă refer
vînzătorii, casierii, incasatorii, şefii de depozitşi alţii. Concedierea acestor lucr ători
conform punctului 3 al art.263 din CM. se admite în cazul săvîrşirii sistematice de
către ei a acţiunilor ilegale, provoc înd administra ţiei pierdereaîncrederii faţ ă de
ei, precumşi săvîrşirea, o singur ă dată, a unei acţiuni grosolane.
4. Săvîrşirea de către lucrătorul care exercit ă funcţii de instruireşi
educaţie a unei fapte amorale incompatibile cu continuarea muncii (punctul
3 al art.263 din CM).
Conform punctului 3 al art.263 din CM. pot fi concedia ţi numai salaria ţii ce
îndeplinesc func ţii de educaţie. în această categorie de salaria ţi intră: învăţătorii,
profesorii, maiştri ai învăţămîntului produc ător, educatorii şezămintelor
a preşcolare.
Prin faptă amorală se subînţelege încălcarea normelor morale de convie ţuire în
societate, care este incompatibil ă cu exercitareaîn continuare a func ţiilor
salariatului. Asemenea încălcări pot fi: apari ţia în stare de ebrietate în locurile
publice, atragerea minorilor laţie, be purtarea ilegală în viaţa cotidiană etc.
La concedierea salaria ţilor ce exercită funcţii de educaţie trebuie ăs se ia în
considerare perioada ce s-a scurs din momentul ăvîrşirii
s unor fapte amorale,
conduita lor ulterioar ă şi alte circumstan ţe concrete.
5. Elementele de baz ă prevăzute de contractul de munc ă încheiat cu
conducătorul întreprinderii.
Legislaţia muncii în vigoare prevedeîncheierea contractelor de munc ă
(acordurilor) cu conduc ătorii întreprinderilor.în afară de condiţiile de bază părţile
contractului de munc ă (acordului) pot stabili temeiurile de desfacere înainte a lui de
termen, neprev ăzute de legisla ţie. Asemenea temeriuri suplimentare încetare de a
contractului de munc ă (acordului) pot servi, bun ăoară, neglijarea de ătre c
administraţie a obligaţiilor sale, divulgarea secretului de serviciu, care poate cauza
prejudiciiîntreprinderii pe care o conduce acest patron.
6. încălcarea regulilor de angajare la lucru (aliniatul 2 al art.263 din CM.)
Legislaţia muncii prevede anumite reguli de angajare la lucru, încălcarea cărora
poate duce la desfacerea contractului de munc ă.
178 CAPITOLUL IX din C M .)şi intrareaîn vigoare a sentin
ţei judiciare, prin careătorul
lucr e
în c ore sp u nd e re cu p u nc tu l 3 9ărîrii a l HPo let n u lu i Ju deătorie
c i S up re mae condam nat
R epub licii M o ld ova d in 20 de ce m brieîn călcări 1 99 3, ale reg ulilor de an agajre la
lu cruîn între prin d e rile .o rga ţiile
n iza, in stituţiile de sta t po t fi:
a)anga ja re a la lucru a perso an elor care au fost pătre deţac de
rivateinstan
ju de caăt d e d rep tu l de a oc up a a n u m ite ţii safu nu c d e a e xe rcita o
a s em en ea activita te pe p erio ad a sta ă debilitjud ecată; ?
\
b)angajarea la un lucru legatăspundere de r ă a persoanelor care au
m aterial
fo st co n d am na te pe ntru su s tra g eri, lu a re ă şid ealte ţiu n i c u
m it in frac
ca ra cte ra ca p a ra to r dăa ca n te ce d e n tele p e na le n-a u fos t sco şi naicsei
stin se ;
c)angajarea la lucru a salaria ţilor ce înts în relaţii de rudenie şi dacă exercitarea i
fu ncţie i lor e dire c t s ub o rdo ă ns aaut c on trola ă tde către u n u l d in e i, cu
e x ce pţia cazurilor pre ăzute
v d e lege,înd c existeţan relaţiilo r d e rudenie nu e
o p ie dic ă la încheierea contractului de ă.m unc C u toate ă c suspendarea
contractului de măunc în ba za te m e iu rilo r su s-m ţio na
e nte n u se pro d uc e d in
in iţia tiva ad m in isţietrai, garanţiile, inclusivşi cele suplim entare, stabilite
pentru salaria ţi la concedierea dlor in inţiativa
i a dm in istraţie i, nu se a pălicîn
în a ce st pu nc t.
ca zu rile e n u m e rate
Fem eile salariate ce lucreaz ă în condi ţii de m unc ă vătămătoare pentru
sănătatesînt su p u se co nc e d ie rii co n form a rt.1 68 din C od u l M u n c ii.
P e rs oa n e le ce n -a u a tin îrsta
s vd e 1 8 a ni a n g a jate la ăriluacrna lo gice de
a se m e ne aînst s up us e co n ce die rii co n fo rm art. 18 3 d in C M .
Aceste tem eiuri de suspendare a contractuluiă de cu m femunceileşi m inorii
sînt sta b ilite d e leîng esc op ul o cro tirii ănătă
s ţii lo r.
La concedierea ătorilor lucr angajaţi la m unc ă cu încălcarea regulilor de
angajareîn carnetele lor de măunc se introduce nota respectiv ă cu trim iterea la
punctulşi a rtic o lu l le gii sa u a c tu lu i n o rm a tiv, ca re în călc
a foatstla a ng a jare .
IV . D esfacere a con trac tu lui d e ămdin un c iniţia tiva o rga n elor c e nu
sîn t p a rte la c o n traAc rt.t. 3 3 d in C od ul M un cii pre ve d e p o sib ilita tea d es fa ce rii
c on trac tu lu i d e mău nd cin iniţia tiva o rg a n elor c o n crete , ce în tnu
p arte
s la el. în
asem enea caz desfacerea contractului ădeeste m uncbazat pe interesele de stat
s au o şbteşti. D e a ce ste îm p u tern iciri d isp un c om is a ria te le m ilita re , C u rte a d e
C o n turişi o rg a n e le ju d ic ia re .
T em eiu rile de sfacerii contractu înt:luirecru
s ta rea sau an ga ja reătorului a lu cr
în serviciul m ilitar (punctul 3 al art.33 din C M .), la cererea ţii de C onturi
C ur (art.42
CONTRACTUL INDIVIDUAL DE MUNCĂ 179
la p riva ţiun e de lib erta te, la c orec ta re a p rin ă înm ua ncltă lo ca lita te sa u ăa lt
pe de apăs ca re e xclude posibilita te a prelungirii ăriie fu ncţie i da te (p un ctul 7
xecit
a l a rt.3 3 d in C M .).
R ecrutarea sau agajareaătorului lucr în serviciul m ilitar constituie, ără îndoial
f ă,
u n te m e i d e d e sfa ce re a co n tra ctu lu i dă.e Amc es u n tc te m e i s e re ă fer
la toa te
cazurile d e recrutare aătorului lu cr în serviciu l m ilitar în te rm e n,înscrierea lui în
cadrul For ţelor A rm ate ale R epublicii M oldova, înm atricularea în şcolile m ilitare.
în b az a d e cizie i C o m is a ria tu lu i m ilitar de sp re re cruta ăto rulu
re ai lus au
cr
a ng ajarea lui în serviciul m ilitar, a dm inţiaistrae obligăatsă-l co ncedieze .
La cererea Cţiiurde C onturi adm in ţia întreprinderii, institu
istra ţiei, organiza ţiei
p oa te ăs de sfac ă co n tra c tu l in divid u a l d e ăm (a unco c rd ul) cu c onăto d u ru
c l
(pe rsoana cu func ţie de ăspr un de re ) careîncălca
a t lege a.
C o n d uc ăto ru l a le sîn p o st d e ătre
c co le c tiv ul d e mău nscau d e ătre c
rep re ze n taţiin a c es tu ia p o a te fi e lib era t la c ereţii re ad eC Cu ron tuînri te m e iul
d e c iz ie i co le ctivu lu i re sp e ctiv.
C ererea Cţii ur de C onturi privind desfacerea contractului individual ă de m unc
(aco rd ului) poate fi ataca ă în tm o du l sta bilit deătrec conduc ătorul (p erso an a cu
fu ncţie d e ăspundere)
r în privinţa căruia a fo st intenătaatcţiuneaîn instaţna de
judecat ă.'
D u pă in tra reaîn v ig o a re a se ţei n tin jud eăto
c reşti, p rin ca re luăto c rru l e
condam n at la priva ţiu ne de libe rtate, la măucorec nc ţională în altă lo ca litate sau
la altă pedeaps ă ce exclude posibilitatea ării prest
m uncii respective (punctul 7 al
a rt.3 3 din C M .), el p o a te fi co n ce dia t d in lu cru .
N u se perm ite concedierea ătorului
lucr ce aăvîrşits o infrac ţiune, pentru care
e c on d a m n a t d ătre e c in stan ţa d e jud e ca ă tla ăr sp u n d e re , ce n u e xc lu de
posibilitatea exercit ării în continuare a func ţiei sale (de exem plu, corectarea prin
m u n că în ca druînl tre p rind e rii u n d e lu cre ă). a z

ătoluru
§ 6 . P e rfe c ta re a c o n c e d ie rii c rlu i
şi m o d u l d e a ch ita reţă fa
de e l
în conform itate cu regulile ordinii interioare ale m uncii, concedierea
ătorilor lucr
se produce pe calea em iterii unui ordin al adm ţiei. în el trebuieă sse indice
inistra
tem eiurile de desfacere a contractului ădeînmstrict
uncă conform itate cu legisla
ţia
180 CAPITOLUL IX CONTRACTUL INDIVIDUAL DE MUNCĂ

- salariul mediu pe perioada de angajare la lucru li seţine, menca excep ţie, şi în


munciişi cu trimiterea la punctul şi articolele respective ale legii, de exemplu,
concediat pentru absen ţă de la locul de munc ă fără motive întemeiate decursul celei de-a treia lun ă de la data concedierii, proced îndu-se conform hot ărîrii
conformpunctului 4 al art.38 din CM. oficiului forţei de muncă, cu condiţia dacă salariatul s-a adresat la acest organ din
în caz de concediere a lucr ătorului administra ţia e obligat ă să restituie timp (în termen de dou ă săptămîni după concediere)şi n-a fost plasat de
carnetulde muncă cu nota despre motivul concedierii (punctul 4 al art.38 din acesta
CM.) în cîmpul muncii.
Carnetul de munc ă se elibereaz ă lucrătorului concediatîn ziua concedierii Plata-indemniza ţiei lunare de concediere şi a cîştigului mediu men ţinut se
(art.44 din CM.). Dac ă lucrătorul concediat se adreseaz ă cu o rugăminte faţă efectuează la locul de munc ă precedent.
de administraţie de a i se elibera un certificat despre iucrui lui ia Salariaţilor sus-numi ţi li se menţine vechimeaîn muncă, dacă întreruperea
întreprinderea,instituţia, organiza ţia dată, cu indicarea specialit ăţii, calificării, în muncă după concediere n-a fost mai mare de trei luni.
funcţiei, timpuiui delucru şi mărimea salariului, ea este obligat ă să-i satisfacă în caz de reorganizare şi de lichidare aîntreprinderilor, institu
ţiilor, organiza ţiilor
această rugăminte (art.45din CM.). salariaţilor disponibiliza ţi ii se menţine în perioada de angajare la lucru, dar nu
în cazul concedierii lucr ătorului, administra ţia este obligat ă să se achite mai mult dec ît pe trei luni, salariul mediu, ţinîndu-se cont de indemniza ţia lunară
faţă de el pe deplin, ătindu-i
pl toate sumele ce i se cuvin deîntreprindere,
la
de concediereşi de vechimea ne întreruptă în muncă.
instituţie, organizaţie la ziua concedierii.
Salariaţilor disponibiliza ţi li se acord ă, de asemenea, alteînlesniri şi
Dacă lucrătorul în ziua concedierii n-a lucrat, atunci suma respectiv ă trebuie
să-i fie plătită nu mai îrziu
t decît în următoarea zi dup ă depunerea de ătre c compensaţii în conformitate cu legisla ţia.
salariatulconcediat a cererii de plat ă (art.104 din CM.).
§ 7. Reglementarea juridic ă a muncii prin cumul
în cazul apariţiei unor divergen ţe în privinţa mărimii sumei, ce i se cuvine
lucrătorului la concediere, administra ţia oricum este obligat ă în termenui Problemele cu privire la prestarea muncii prin cumul înt reglementate
s de
stabilitsă plătească suma bănească ce-i aparţine. Regulamentul cu privire la condi ţiile de munc ă prin cumul, aprobat prin
La reţinerea carnetului de munc ă din vina administra ţiei, lucrătorului i se Hotărîrea Guvernului nr. 178, din 27.02.1997 K
plăteşte cîştigul mediu pentru toat ă perioada absen ţei forţate (art. 105 din Munca prin cumulînseamnă exercitarea de ătre c salariat,în afară de
CM.). funcţia de bază, a unei alte munci permanente sau pe un termen determinat în
în cazul desfacerii contractului de munc ă din motive ce nu depind de lucr ător, baza contractului individual de munc ă în afara orelor de lucru în funcţia de bază.
lui i se plăteşte o indemniza ţie de repausîn mărimea cîştigului mediu pe 2 Ea se permite salaria ţilor la locul de munc ă de bază sau la o alt ă întreprindere,
săptămîni (art. 41 din CM.). instituţie,
Asemenea indemniza ţie se plăteşte în cazul concedierii lucr ătorului conform organizaţie.
punctelor 3,6 ale art.33 din CM., conform art.37 din CM., conform punctelor 2 La aceeaşi întreprindere munca prin cumul trebuie ă ses îndeplineasc ă într-o
şi 6 ale art.38 din CM. Mai sus s-a men ţionat că salariaţilor disponibiliza ţi de altă profesiune, specilitate sau ăaltfuncţie decît cea deţinută, cu excepţia
la întreprinderi, din institu ţii, organizaţii la desfacrea contractului individual de unor
muncă în legătură cu înfăptuirea măsurilor de reducere a num ărului lor sau a
funcţii anumite.
statelor depersonal:
Pentru prestarea muncii prin cumul nu este necesar ţămîntul consim
-li se plăteşte o indemniza ţie de concediereîn mărimea cîştigului mediu lunar;
administraţiei (patronatului) de la locul de munc ă de bază.
-li se menţine salariul mediu pe perioada de angajare la lucru, dar nu mai mult
Conducătorii de întreprinderi, de comun acord cu comitetele sindicale, pot
decît pe două luni de la data concedierii, ţinîndu-se seama de plata
prevedea anumite restric ţii pentru munca prin cumul numai ţă fade salariaţii
indemnizaţiei de concediere;
1 C
cu 1
8 O 8
1 Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr. 11,1997. N
T
R
A
C
T
U
L
IN
DI
VI
D
U
A
L
D
E
M
U
N
C
A
anumite profesiuni şi funcţii cu profesională, sau extrasul din
condiţii şi regim de munc ă carnetul demuncă.
deosebite, a ăror
c mur.^, Durata timpului de muncă prin
suplimentar ă ar putea dăuna cumul nu poate ăs depăşească 4
sănătăţii sau securit ăţii procesului ore zilnic sau durata unei zile
de producţiei Restricţiile se extind întregi de munc ă în zilele de
şi asupra persoanelor care nu au odihnă.
atins vîrsta de 18 ai precum şi în activităţile cu condiţii de
asupra femeilor gravide. muncă care nu permit respectarea
Persoana care se angajeaz ă la durate de 4 orezilnic a timpului de
muncă prin cumul la o alt ă muncă stabilit pentru cumularzi,
întreprindereobligată să prezinte se admite, de comun acord cu
administraţiei buletinul de comitetul sindical, ţa
eviden
identitate sau paşaportul. globală a timpului de munc ă.
La încadrarea într-o activitate Durata total ă a timpului de
care necesit ă cunoştinţe speciale, muncă prin cumulîn decursul lunii
administraţia e în drept să-l ceară nu poate dep ăşi o jumătate din
persoanei respectiveă sprezinte norma lunar ă a timpului de
diploma sau un alt docu ment ce muncă, stabilită pentru categoria
atestă studiile sau preg ătirea respectivă de salariaţi.
în unele ramuri ale economiei Retribuţia pentru munca efectuează în condiţiile prevăzute dorinţa salariatului, de ătrec
naţionale, în funcţie de specificul prestată prin cumul nu se ia în de legislaţia în vigoare, precumşi în administraţie la locul de munc ă de
ramurii, pentruspecialişti şi alţi considerare la calcularea cazurile angaj ării în funcţia dată a bază în temeiul adeverin ţei
salariaţi, poate fi stabilit
ă o altă salariului mediu la locul de munc ă unui salariat care nu este cumulard prezentate de la locul de munc ă
durată zilnică maximă a timpului de bază, cu excepţia unor cazuri sau limitării muncii prin cumulîn prin cumul.
de muncă prin cumul. legătură cu condiţiile şi regimul de Nu se admite de ţinerea a dou ă
speciale.
Retribuirea muncii cumularzilor Cumularzilor li se acord ă muncă deosebite.în aceste cazuri funcţii de conducere concomitent
se efectueaz ă pentru lucrul real concedierea seefectuează fără (conducătorii de întreprinderi şi
concedii anuale ătite pl pentru
îndeplinit sautimpul efectiv lucrat.
funcţia cumulată concomitent cu plata indemniza ţiei de concediere, adjuncţii lor), dac ă legislaţia nu
Stabilirea m ărimii salariului salariatul fiind prevenit cu trei zile prevede altceva.
concediul de la locul de munc ă de
tarifar sau de func ţie pentru înainte de încetarea rela ţiilor de Conducătorul subdiviziunii nu
bază.
cumularzi, precum şi premierea lor, Concediul pentru munca muncă. are dreptul ăs muncească prin
plata adaosurilor, suplimentelor şi cumulîn
prestată prin cumul se acord ă pe Pentru desfacerea contractului de
altor recompense prev ăzute de subdiviziunea dată.
durata stabilită pentru profesiunea muncă în legătură cu angajarea altui
condiţiile de retribuire a muncii se Particularit ăţile de
(funcţia) ă
respectiv la salariatcare nu este cumulard sau cu
efectuează în modul stabilit întreprindere, indiferent de durata reglementare a muncii prin
limitarea muncii prin cumul nu se cere
pentru salaria ţii întreprinderii concediului la locul de munc ă de cumul pentru unele categorii de
consimţămîntul comitetului sindical.
respective. Totodat ă, suplimentele bază. Totodat ă, concediul salariaţi. Pentru unele categorii de
înscriereaîn carnetul de munc ă
stabiliteîn conformitate cu legisla ţia suplimentar pentru ziua de munc ă salariaţi se men ţin anumite
a datelor despre munca prin cumul
în vigoare pentru gradele nenormată la locul de munc ă prin particularităţi de reglementare a
şi despre cîştig se efectuează, la
ştiinţifice sau titlurile onorifice se cumul nu se acord ă, deoarece muncii prin cumul.
plătesc cumularzilor numai la locul durata zilei de munc ă la lucrul
de muncă de bază, exceptînd cumulat este normat ă. Salariatul
cazurile cînd persoanele din corpul poate beneficia de concediu
profesoral sau lucr ătorii ştiinţifici suplimentar ără f plată în cazul
cumulează funcţii pedagogice sau cînd durata concediului la locul de
de cercetare ştiinţifică, care, muncă prin cumul este mai mic ă
conform cerin ţelor de calificare, decît cea de la locul de munc ă de
necesită suplinirea lor de ătre c bază.
persoane cu gradeştiinţifice sau Plata concediului sau plata
cînd persoanele cu grade compensaţiei pentru concediul
ştiinţifice muncescprin cumulîn nefoiosit se efectuează din
funcţii ce corespund profilului calculul salariului mediu pentru
(specializării) 'Ştiinţific. funcţia cumulat ă, determinat în
modul stabilit de legislaţie.
Concedierea salariatului de la
locul de munc ă prin cumul se
7 8 4____________________________________________________C A P IT O L U
I XL C O N TR A C T U L IN D IV ID U A L D E M U N C A 185
Funcţionarilor publici li se permite ă cumuleze
s îpnă la 0,5 norm ă didactică cumul. (Lista lucr ărilor a căror prestare nu este considerat ă drept munc ă prin
în instituţiile deînvăţămînt de stat de toate nivelurile sau înăpla 0,5 salariu de cumul este anexat ă la Regulament).
colaboratorştiinţific (inferior, superior, coordonator, principal) în instituţiile şi Specialiştilor de înaltă calificare din economia ţional na ă, de la Academia
subdiviziunile de cercet ări ştiinţifice, precumşi pînă la 0,5 normă lunară a timpului de Ştiinţe a Moldoveişi organele administra ţiei publice li se permite, cu
de muncă în activităţi de creaţie. Persoanele men ţionate pot cumula orice consimţămîntul administraţiei, să cumuleze,în timpul de munc ă, pînă la 4 ore
funcţie în întreprinderile, institu ţiile, organiza ţiile cu orice form ă de organizare pe săptămînă, funcţii de pedagogiîn instituţii (subdiviziuni) deînvăţămînt din
juridică şi în asociaţii obşteşti, a căror activitate nu este controlat ă, subordonat ă sistemul de calificare şi recalificare a cadrelor,ăstrîndu-li-se
p salariul la locul de
sau nuţine de competen ţa autorităţii publiceîn care ele îsnt angajate. muncă de bază.
Munca prin cumulîn specialitate la mai multe întreprinderi se permite: Se permite munca prin cumul, în modul stabilit pentru lucr ătorii medicalişi
persoanelor din corpul profesoral al institu ţiilor de învăţămînt superior, farmacişti (în vederea retribuirii muncii şi cumulului la îteva
c instituţii), profesorilor
învăţătorilor, profesorilor, educatorilor, concertmai ştrilor şi acompaniatorilor din (medicilorşi provizorilor, laboran ţilor superiorişi laboranţilor-lucrători medicalişi
şcoli, gimnazii,licee, institu ţii de învăţămînt mediu de specialitate, tehnic- farmacişti) de la instituţii de învăţămînt medical, institu ţii de ocrotire a ănătăţii
s
profesionalşi din instituţii asimilate acestora în privinţa retribuirii muncii pedagogilor şi asistenţă socială, iar conduc ătorilor şi lucrătorilor ştiinţifici de la institu ţii de
din instituţiile preşcolare, extraşcolare şi alte institu ţii pentru copii, din institu ţii cercetări ştiinţifice (care au calificarea de medic sau provizor) în func
- ţii de
de ocrotire a ănătăţii
s şi asistenţă socială, de cultură şi artă; lucrătorilor medicali medic sau provizor.
şi farmaciştilor, personaluluiocupatîn veterinărie, antrenorilorşi conducătorilor de Personalului medical inferior i se permite munca prin cumul în instituţiile de
cercuri (colective de amatori), acompaniatorilorşi altor speciali şti din aceste ocrotire a ăs nătăţii şi asistenţă socială în limitele normei lunare a timpului de
cercuri (colective), precum şi membrilor confirma ţi (aleşi) în componen ţa muncă.
Consiliului de administra ţie la întreprinderile de stat. în cazuri excep ţionale, cu permisiunea Ministerului ănătăţii,
S medicilor li
Retribuţia pentru sarcina real ă la toate locurile de munc ă din întreprinderile de se permite munca prin cumul în instituţiile de ocrotire a ănătăţii
s şi asistenţă
stat se iaîn considerare la calcularea salariului mediu: socială în limitele normei lunare a timpului de munc ă în funcţia respectivă.
învăţătorilorşi profesorilor care lucreaz ă la mai multeşcoli, instituţii de în condiţiile deficitului de cadre didactice, ca excep ţie, cu permisiunea
învăţămînt mediu de specialitate, colegii, şcoli tehnico-profesionale şi alte instituţii Ministeruluiînvăţămîntului, Tineretuluişi Sportuluişi (sau) a ministerelor care
asimilate acestora în privinţa retribuirii muncii, cadrelor didactice din institu ţiile de au în subordine institu ţii de învăţămînt, personalului didactic poateă si se
învăţămînt superior, precum şi pedagogilorîncadraţi în instituţiile preşcolare, stabilească o sarcină didactică maximă de pînă la două salarii.
:-c extraşcolareşi alte instituţii pentru copii (at ît în una cît şi în mai multe); Personalului din domeniul culturii i se permite munca prin în cumul
limitele
personalului medical şi farmaciştilor încadraţi în instituţiile curativ-profilactice, normei lunare a timpului de munc ă în calitate de conduc ători de cercuri (colective
sanitaro-epidemiologice şi în farmacii, instituţii de asistenţă socială, case de copii,' de amatori), acompaniatori şi alte specialităţi, care activeaz ă în cadrul institu ţiilor
şcoli-internat pentru copii orfani şi copii cu deficien ţe mintaleşi fizice,în instituţii ] de culturaşi iluminare cultural ă, extraşcolareşi altor institu ţii de tip club.
preşcolare,în comisiile de expertiz ă pentru stabilirea capacit ăţii de muncă şi Responsabilitatea pentru respectarea modului de angajare laă munc prin
medico-judiciare, precum şi surorilor de caritate de la societatea "Curcea şie".
Ro cumul o poart ă administraţia întreprinderii, care angajeaz ă salariatul la munc ă prin
în afară de aceasta,în calculul salariului mediu al angaja ţilor sus-numi ţi se cumui.
include retribu ţia suplimentar ă pentru munca care nu e considerat ă muncă
prin
186 CAPITOLUL IX CONTRACTUL INDIVIDUAL DE MUNCĂ
187

ă în legislaţia unor ări


§ 8. Contractul individual de munc \ străine ţilor jurişti din ţările sus-men
majoritatea savan ţionate este institutul
contractului
în timpul de faţă dreptul munciiîn ţările străine, format pe parcursul a 200 ani de individual de munc ă.
de dezvoltare a capitalismului şi definitiv constituitîntr-o ramur ă de sine Contractul individual de munc ă in Germania.în dreptul muncii istoria
stătătoare după al doilea ăzboi
r mondial, se ciocne şte de unşir de probleme? instituţiei contractului individual de munc
ă în Germania, după părerea juristului
serioase. Aceste probleme apar îndeosebiîn sfera social ă, în care s-a format şf în LPiuneli, este nu numai o istorie a evoluţiei problemelor sociale, şici paralel o
care a fost aplicat cel mai mare num ăr de norme din ramura dreptului muncii. istorie a mi şcării sindicatelor.
Circumstanţele în care func ţionează astăzi dreptul muncii amintesc ţin pu de Practica a demonstrată cprogresul socialşi reglementarea legislativ ă ce
cele, în care s-au dezvoltat normele dreptului muncii din anii preceden ţi. Modificările asigură apărarea muncitorilor nu se atribuie automat economiei ţă, de ci
piase
sînt multeşi adînci. Putem men ţiona unele dintre ele: cucereşte pe baza luptei organiza ţiilor sindicale.
- perfecţionarea bazei tehnologice în producţie (implementarea electronicii, în Germenia const
Specificul dreptului ă în faptul că această ramură se atribuie
telecomunica ţiilor, automatizării, introducerea computerelor, dezvoltarea atît la dreptul public,îtcşi la dreptul privat.
informaticii); în cadrul ramurii dreptului muncii în Germania locul central îl ocupă contractul
-schimbări în organizarea procesului de produc ţie şi al muncii (introducerea şi individual de munc ă şi relaţiile juridice ce apar în baza lui.
aplicarea noilor strategii şi tactici, managementul în ramura munciişi relaţiile de Principiile ce stau la baza contractului individual de ămunc în Germania înt;s 1)
muncă, calitatea vie ţii muncii, sistema social-tehnologic ă, conducerea resurselor libertatea formei contractului; 2) libertatea perfectării, libertateaîncheierii.
omeneşti); Ca şi întregul drept privat roman, dreptul muncii se bazeaz ă pe principiul liberei
-restructurarea economiei ţionale na (intensificarea prestării serviciilor, alegeri a formei contractului; verbal ă, scrisă şi tacită.
comerţului, a ramurilor neproduc ătoare); De rînd cu libertatea formei mai exist ă şi principiul libertăţii parafării - condiţiile
-reducerea amestecului statului în unită ţile economice private; de muncă pot fi liber determinate, numai ă nu
s încalce prevederile legii.
-schimbări în componen ţa socială a populaţiei (reducerea lucr ărilor în termen, în ceea ce prive şte libertateaîncheierii contractului, patronul nu poate ă-l s
dezvoltarea businessuluiărunt); m impună pe salariat ăs încheie contractul, care, pe deăalt parte, n-are obliga ţia să
-descentralizarea,ărîmiţarea
f produc ţiei (înfiinţarea filialelor de ătre
c marile lucreze la un anumit patron. Astfel, ambele ărţi psînt libere să înceapă raportul
organizaţii, schimbări în cadrul structurii şi caracterului ei); juridic de munc ă.
-schimbarea situa ţiei pe piaţa forţei de muncă (creşterea şomajului); Legea prevede doar o singur ă excepţie de la acest principiu - dacă patronul
-slăbirea în multeţări a rolului sindicatelor; are obligaţia de restabilire la lucru.
-acapararea puterii în multe ţări de către partidele de dreapta, care propag ă Conform Legii cu privire la persoanele care au primit leziuni corporale dingrave
ideile liberalismului, monetarismului, economiei de ţă. pia 1974 cu modific ările din 26 august 1986, toate persoanele fizice (patronii
Majoritatea proceselor şi tendinţelor menţionate mai sus au un caracter struc - particulari sau de stat) care au nu mai ţinpu
de 16 locuri de lucru trebuie ă s
tural, şi nu conjunctrualşi în ansamblu influen ţează negativ asupra dreptului muncii în acorde cel pu ţin 6 procente din locurile de muncă persoanelor ce au primit leziuni
ţările vest-europene. corporale grave. Printr-o ărîre
hot a Guvernului Federal aceast ă cifră poate fiîn
Unul din institutele cele mai importante şi mai actuale ce treze şte un şir de etapa actuală mărită pînă la 10% sau mic şorată pînă la 4%.
contradicţii în doctrina de specialitate vest-european ă şi care este abordat ă de Contractul individual de munc ă constituie baza raporturilor juridice de munc
ă.
în conformitate cu doctrina german ă el formează, adică dă naştere relaţiilor
188 C A P IT O L UIX
L C O N T R A C T U L IN D IV ID U A L D EĂM U N C 1 gg

obligaţional-juridice, care unesc salariatul cu patronul. în contract se stabileşte de în Germania orice concediereît at obişnuită (cu preîntîmpinarea anterioară), cît şi
asemenea momentul şterii na raportului juridic de munc ă, care uneori nu coincide excepţională (fără preîntîmpinare) trebuieăsfie întemeiată. în cazul concedierii
cu momentulînceperii activit ăţii nemijlocite. obişnuite părţile trebuie ăs ţină cont de un anumit termen de concediere care
De obicei, prin acordulărţilor
p în contract se stabile şte o anumit ă dată ce se stabileşte în ordinea contractual ă. în conformitate cu§629 al Codului
va marca începerea sau na şterea raportului juridic dat. Dac ă salariatul se oblig
ă german salariatul poate ăs ceară de la patron timp liber pentru ăutarea
c unui
faţă de patron ăs îndeplineasc ă un anumit lucru contra unei sume de bani, nou loc delucru. în Germaniaîntotdeaunaîn cazul concedierii trebuieă sfie
atunciaceastă înţelegere poate fi doar contract individual de munc ă. ascultată părerea "Adunării lucrătorilor".
Trăsăturile specifice ale contractului de munc ă conform doctrinei germane în cazul concedierii din motive economice întreprinderile
la în care sînt ocupate
sînt: mai mult de 5 persoane trebuie ă se
s întreprindă o selectare socială. Dacă nu
-obligaţia salariatului de a munci sub conducerea patronului; există aceste condi ţii, atunci lucrătorul nu este ap
ărat de concediere ne întemeiată.
-această muncă trebuie să fie prestată în schimbul unei sume de bani. După părerea juristului german Daibler, tendin ţele actuale ale vie
ţii publice nu
O particularitate a dreptului muncii în Germania este faptulă cnormele cu demonstreaz ă faptul că dezvoltareaîn practică a dreptului muncii este un avantaj
privire la contractul individual de munc ă nu sînt sistematizateîntr-un act normativ al oricărei ţări.
unic, cu toate ăc în anii 70 a fostăcută
f o încercare nereu şită de a sistematiza Caracterul schimb ărilor în această ramură este legat de activitatea sindicatelor.
şi a perfecţiona aceast ă normă într-o lege cu privire la contractul individual de Deci putem spuneăccontractul individual de munc ă ocupă un loc centralîn cadrul
muncă. relaţiilor de munc ă în Germania.
Schimbările cardinale ce au avut loc în anii '80în economiaţărilor vest-
europeneşi în primul îndr pe piaţa forţei de muncă au provocat noi tendin ţe atît Contractul individual de munc ă în România. Autorii români A.Ţiclea şi
în aprecierea teoretică, cît şi în reglementarea juridic ă a contractului individual S.Ghimpu,ţinînd seama de toate prevederile legale, definesc contractul individual
de muncă. de muncă drept oînţelegereîncheiată în scrisîntre o persoan ă fizică, pe de o
Dacă pînă atunci el era privit ca un mijloc juridic ădeace d posibilitate salariatului parte,şi un patron, pe de altă parte, prin care prima se oblig ă a presta munca
de a-şi îmbunătăţi statutul ă s u în comparaţie cu legeaşi contractul colectiv, prevăzută în contract, iar secundaă-is asigure persoanei încadrate condi ţii
atunci mai apoi laîncheierea contractului individual s-a pus accentul asupra corespunzătoare pentru buna desf ăşurare a activit ăţii, deplină protecţie şi
dinamismuluimaximal.. securitatea munciişi să o remunerezeîn raport cu munca prestat ă potrivit
Legea cu privire la stimularea folosiriiţeiforde muncă din 26 aprilie 1985 a calculelor contractului.
legalizat aşa-numitul "timp elastic" (flexibil), îndc timpul de lucru, iar uneori chiar Pornind de la defini ţia dată a CIM, subliniem ăsăturile
tr caracteristice,
şi fundaţia lucrătorului nu este stabilit ă dinainte, ci este determinat ă exclusiv evidenţiind în cele ce urmeaz ă elementele sale de asem ănare şi distinctiveîn
de necesitatea de produc ţie a întreprinderii date. raport de contractele alăror
c regim este îrmuit
c de normele altor ramuri de drept:
De asemenea se admite împărţirea locului de munc ă între doi sau mai mul ţi -CIM este un act juridic, adică o manifestare de voin ţă a două persoaneîn
salariaţi. scopul stabilirii de drepturişi obligaţii ce alcătuiesc conţinutul unui raport
în toate ţările vest-europene, cu toateă cîn măsură diferită, dar este juridic demuncă;
prevăzut principiul, conform ăruia c patronul, la dorin ţa sa, are dreptul de a ăţii de voinţă;
-este guvernat de principiul libert
transfera salariatul
la alt loc de lucru. -nu poate avea dec ît 2 părţi (salariat - patron);
Un interes considerabil pentru noi prezint ă ordinea concedierilor -dă naştere drepturilorşi obligaţiilor reciproceîntre părţi;
individuale ale salariaţilor, deoarece în fosta R.D.G. existaşi ordinea
concedierilor colective.
190
C A P IT O L UIX
L r CO N T RA CT U L IND IV ID UA L D E ĂM U N C 191

- este consensual (se încheie prin simplu acord de voin ţă). Clauzele de neconcuren ţă în ţările străine sînt admise, pe îndc în legislaţia
Deci autorii rom âni confirmă că încadrareaîn muncă este imposibil ă făr|; noastră nu există astfel de rela ţii, care ar prevedea aceast ă reglementare. Astfel,
încheierea unui contract individual de munc ă. >' în Franţa este utilizat ă în contractele individuale, pe îndc în Belgia apareîn cazul
Contractul individual de munc ă se încheieîn scrisşi cuprinde obliga ţial reprezentan ţilor de comer ţ.
persoaneiîncadrateîn muncă de a-şi îndeplini sarcinile ce-i revin cu respectarea Aici sînt două puncte care urmeaz ă să fie explicate:
ordiniişi a disciplinei, a legilor
şi îndatorarea unit ăţii de a o remuneraîn raport cu -cea de obliga ţie a fidelităţii - această obligaţie este accesorie celei principale
munca prestat ă şi de a-i acorda celelalte drepturi ce i se cuvin, precum şi alte şi presupune interdic ţia de a desf ăşura activitatea de concuren ţă cu cea a
clauze stabilite deărţi.
p unităţii în care esteîncadrat salariatul;
Contractul individual, se spune în legislaţia Spaniei,nu poate fiîncheiat sub -ca obligaţie de neconcuren ţă - apare dup ă încetarea contractului individual
condiţie suspensiv ă, deoarece nu se poate concepeşterea na efectelor acestui de muncă, care const ă în interdicţia impusă salariatului de a se încadraîntr-
contract individual, caă sfie în funcţie de realizarea unui eveniment incert. o firmă concurentă.
1.Cu titlu de excep ţie, contractul individual poate fi afectat de un termen Jurispruden ţa franceză a sistematizat pe baza unei cazuistici bogate îtevac
extinctiv,şi legea permiteîncheierea lui pe o durat ă determinat
ă; reguli unde poate fi definit ă ca o activitate determinat ă:
2.Cînd contractul individual este afectat de termen suspensiv (de exemplu, -exercitarea de ătre c salariat a unei activit ăţi profesionale la întreprindere;
o
contractul individual de munc ă la o dată anterioară începerii efectelor sale). -exercitareaşi utilizarea mijloacelor de comercializare aăţii. unit
Contractul individual de munc ă în Franţa. în doctrina juridic ă franceză Curtea de casa ţii a statutat ăc această clauză de neconcuren ţă într-un con-
contractul individual de muncă se analizeaz ă ca o conven ţie prin care o persoan
ă tract individual de munc ă'este în principiu licit
ă. în esenţă contractul individual
se angajeaz ă să pună activitatea sa la dispozi ţia alteia,în subordonarea ăreia
c reprezintă prestaţiile succesive, care se realizeaz ă în timp. Prin acest contract s-
ea se plaseaz ă în schimbul unei remunera ţii. a prevăzut că patronul va pl ăti salariatului, pe durata cu diferenţa dintre salariul
Din această definiţie se desprind trei elemente: de bază avut la data incapacit ăţii şi ajutorul primit.
1.prestaţia muncii; în Olanda suspendarea din func ţie este reglementat ă ca sancţiune disciplinar ă
2.prestaţia este realizat
ă în schimbul unei remunera ţii numite salariu; aplicată magistraţilor, judecătorilor pentru abaterile de îndatoririle
la în
de serviciu,
3.legătura de subordonare dintre salariat şi patronul ă s u. unele ţări dezvoltate ale lumii, cazurile de desfacere a contractului individual de
La aceste 3 elemente se adaug ă unul temporal: 4. acest contractîncheie se muncă din iniţiativa patronului nuînts reglementate de lege. De exemplu, în
pe o anumit ă durată (nedeterminat ă sau determinat ă de timp). Japonia,art.627 din Codul Muncii prevede ă oricare
c dintre ărţi
p poate pune
Analizînd opiniile mai multor savan ţi putem spune ăc în toate doctrinele capăt contractului individual de munc ă, doar cu obliga ţia unui preaviz de 2
contractul individual de muncă este o institu
ţie aparte ce prezint ă o importanţă şi săptămîni, iar art.20 din Legea asupra normelor de munc ă din 1947 a prelungit
un interes deosebit. termenul de preaviz la 30 zile şi a stabilit ă
c în locul preavizului poate fi acordat
ăo
în unele legislaţii s-a menţionat că contractul de management nu este un indemnizaţie compensatoare echivalent ă cu salariul mediuîn această perioadă.
contract individual, ci un mandat al contractului comercial. Toate actele normativePreavizul nu este obligatoriuîndc activitateaîntreprinderii este imposibil ă din
ăd că persoanaîncadrată dobîndeşte statutul ju
ale contractului individual prev - cauza unei calamit ăţi, precum şi în situaţia de culpă gravă a salariatului.
ridic al salariatului. Suspendarea din func ţie este obligatorie numai în caz de incompatibilitate între
fapteleşi existenţele funcţiei.
192
193
Deosebirea principală dintre contractele individuale
şi cele colective:
-contractul colectiv nu este un izvor al raporturilor juridice deă,munc
pe cînd
Ă Şl TIMPUL DE ODIHN
CAPITOLULX. TIMPUL DE MUNC Ă
contractul individual are astfel de calitate;
-contractul colectiv este aplicabil şi angajaţilor, pe îcnd cel individual şi
§1. Noţiunea, normele cu privire la durata
concretizeaz ă drepturileşi obligaţiile prevăzute de lege; ă în dreptul muncii
tipurile timpului de munc
-clauzele contractului colectiv pot ăşi în cel
depprevederile cu caracter dispozitiv,
Prin timp de muncă se înţelege timpulîn decursul ăruia c salariatul,în
individual se pot cuprinde drepturi în afara celor stipulate de lege.
conformitate cu legea, contractele colectiv şi individual de munc ă, cu regulamentul
Din cele prezentate mai sus se poate trage concluzia ă aplicarea
c prevederilor
ordinii interioare a muncii, este obligat ă presteze
s munca ce i-a fost încredinţată la
ă este posibil
legale privind raportul juridic de munc ă numai prinîncheierea valabil
ă şi
executarea contractului individual de munc ă, acesta constituind cel mai impor
tant locul stabilit.
instrument juridic pentru exercitarea drepturilor social-economice ăzute
prevîn Reglementarea timpului de munc ă este una din garan ţiile juridice ale
Constituţie. cetăţenilor la odihn ă, de aceea normele ce reglementeaz ă timpul de munc ă sînt
indisolubil legate de normele despre timpul de ăodihn şi formează un institut unical
ă însemnătatea şi rolul contractului de munc
Toate acestea demonstreaz ă ca
dreptului muncii.
instrument de bază al apărării sociale a oamenilor muncii în societatea
contemporană. La reglementarea juridica a timpului de munc ă o tot mai mare importan ţă se
atribuie normelor locale (colectiv-contractuale) şi contractelor individuale de munc ă,
într-un mod centralizatîn ( special,în Codul Muncii) înt s prevăzute normele cele
mai importante cu privire la durata timpului de ă, munc
noţiunile generale referitor la
ordineaşi modalităţile de repartizare a ei în limita a 24 ore, a uneiăptămîni
s sau
a altei perioade calendaristice, precum şi se indică probleme ce înt s soluţionate
prin normele locale sau prin înţelegerea dintre salariat şi patron. Timpulde muncă,
conform dreptului muncii, este timpul în decursul ăc ruia salariatul trebuie să se afle la
locul de munc ă şi să execute muncaîncredinţată lui. De aceeaîn conţinutul
timpului de munc ă sînt incluseşi perioadele,în decursul ăcrora munca,de facto,.nu
este prestată (ca exemplu:în caz de sta ţionare aîntreprinderii, şa-numitul
a timp
mort, pauzele remunerate). Pe deă alt parte, mai exist ă şi timp de munc ă care
este considerat suplimentar şi, în cazurile prev ăzute de legisla ţie, trebuie să fie
remunerat. Respectarea legisla ţiei cu privire la timpul de munc ă şi cel de odihn ă
este o obligaţie a administraţiei şi a salariaţilor. Salariatul este obligat să folosească
întreaga durat ă a timpului de munc ă pentru munca productiva, administra
iar ţia are
obligaţia de a asigura condi ţii necesare pentru aceasta, bun ăoară să organizeze
munca astfelîncît să nu fie încălcate drepturile angaja ţilor la odihnă şi la protecţia
muncii.
194 C A P IT O L UXL T IM P U L D E M UĂNŞl
C T IM P U L D E O D ĂIH N 195

Pe lîngă noţiunea generală a duratei timpului de munc ă, legislaţia, avînd ca, Astăzi ziua de munc ă ca o măsură a duratei timpului de munc ă şi-a păstrat
şte şi alte tipuri ale ei: normat
bază anumite criterii, mai deosebe ă, incompletă, importanţa sa, deoarece unele probleme privitor la timpul de ă, muncde exemplu
redusă şi nenormată. Prin norme speciale se reglementeaz ă muncaîn timp dej reducerea duratei timpului de munc ă în legătură cu condiţiile vătămătoare în care
noapteşi munca suplimentar ă. este prestat ă munca şi timpul de odihn ă (durata concediilor),înt s rezolvateîn
ă este delimitat prin regimulăus (zilnic şi global, flexibilşi
Timpul de munc legislaţie avînd ca bază ziua de munc ă ca o normă a timpului de munc ă.
divizatîn părţi). Ziua de munc ă ca o normă, o unitate a timpului de munc ă nu trebuie confundat ă
cu schimbul de munc ă, prin care se sub înţelege, în primul îrnd, timpul de munc ă
Normele cele mai importante cu privire la durata timpului deă munc sînt
în cadrul anumitei perioade din 24 de ore, munca care poate fi efectuat ă în
reglementate de lege. Unitatea de baza a duratei timpului deă,munc în conformitate
decursul unui sau aîtorvac schimburiîn limita acestor 24 de ore şi, în al doilea
cu legislaţia în vigoare, constituieăptămîna
s de muncă, prin care seînţelege
rînd, durata muncii zilnice în condiţiile muncii pe schimburi sau într-un schimb.
durata timpuluiîn ore în condiţiile săptămînii de 7 zile.
în legislaţie termenul "zi de munc ă" este folosit uneoriîn calitate de sinonim al
Durata normal ă a timpului de munc ă a salariaţilor în întreprinderi, instituţii,
"schimbului de munc ă", de exemplu: "ziua de munc ă incompletă "(art.53 din CM.),
organizaţii nu poate dep ă şi limita de 40 ore peăptămîna.
s
"împărţirea zilei de munc ă în părţi "(art. 59 din CM.). Termenul "ziua de munc ă"
în timpul de fa
ţă săptămîna de muncă de 40 ore constituie o regul ă generală.
este folosit pentru a marca zilele ăptămînii
s calendaristice,în cadrul cărora se
Pentru unele categorii de salaria ţi este stabilită durata redusă de timp de munc ă
prestează munca.
(art. 48 din CM.). La întreprinderi, organiza ţii, instituţii regulile cu privire