Colecistita Acuta

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE ŞI CERCETĂRII
ŞTIINŢIFICE
ŞCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ „CHRISTIANA”

LOCALITATEA MIOVENI, JUDEŢUL ARGEŞ
PROIECT DE CERTIFICARE A
CALIFICĂRII PROFESIONALE
CALIFICAREA PROFESIONALĂ: Asistent medical generalist
FORMA DE ÎNVĂŢĂMÂNT: curs de zi
Coordonator:
Prof. M.I. ANGHEL DUMITRA
Absolvent:
MIREA N. ANDREEA SANDA
1
– 2016 –
ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU
COLECISTITĂ ACUTĂ
2
CUPRINS
ARGUMENT……………………………………………………………............................…....pag
CAPITOLUL I –PARTEA TEORETICA
1.1ANATOMIA SI FIZIOLOGIA FICATULUI SI A CAILOR BILIARE…..............................pag
1.2Colecistita acuta ………………………………………………………....................................pag
- Generalităţi………………………………………………………………....................................pag
- Etiopatogenie……………………………………………….........................................................pag
- Factorii de risc ………………………………………………......................................................pag
- Anatomie patologică…………………………………………………………..............................pag
- Semne clinice………………………………………………………………................................pag
- Examene de laborator……………………………………………………................…................pag
- Complicațiile……………………………………………………………......................................pag
- Diagnostic pozitiv……………………………………………………….......................................pag
- Clasificare…………………………………………………………………...................................pag
- Tratament…………………………………………………………………....................................pag
CAPITOLUL II - PARTEA PRACTICA
PREZENTAREA CAZURILOR
- Cazul 1 – Colecistita acută .................................................................................................pag

- Cazul 2 – Colecistita cronică ...............................................................................................pag
- Cazul 3 – Colecistita acută ...................................................................................................pag
BIBLIOGRAFIE .......................................................................................................................pag
ANEXE.......................................................................................................................................pag
3
ARGUMENT
„Viaţa nu valorează nimic , dar nimic nu valorează cât viața ! „
Ȋn general, diagnosticul precis si strategia terapeutică par a fi dependente de circumstanţele

locale, de experienţa si expertiza echipei medicale, literatura de specialitate nerelevand o metodǎ de
aur în stabilirea diagnosticului.
Sănătatea este cadou divinităţi de care noi trebuiem să avem grijă Eficienţa asistenţei
medicale presupune o muncă exercitată în echipă ,unde cadrele medii sunt “ mâna dreaptă ” a
medicilor .
Această muncă în echipă , pentru a fi eficientizată la maxim , cere din partea fiecăruia multă
dăruire , dar în acelaşi timp şi multă responsabilitate , conştiinţă şi competenţă profesională .
Controversele privind diagnosticul si tratamentul litiazei căii biliare principale sunt puternic
influentaţe de factori etici si socio-economici, anumite tehnici de ultimǎ ora fiind prohibitive pentru
majoritatea pacienţilor sau clinicilor.
Ȋn aceste condiţii, studiul de fatǎ îsi propune să elucideze urmǎtoarele probleme privind
tratamentul litiazei cǎilor biliare principale:
Identificarea indicatorilor sau semnelor/simptomelor predictive pentru litiaza a cǎii biliare
principale;
Impactul semnelor si simptomelor litiazei cǎii biliare principale asupra stilului de viaţă al
pacientului;
Aportul si secvenţialitatea metodelor de diagnostic utile ȋn litiaza cǎii biliare principale;
Identificarea timingului de tratament;
Evaluarea tratamentului clasic al litiazei cǎii biliare principale;
Evaluarea tratamentului endoscopic al litiazei cǎii biliare principale;
Evaluarea tratamentului laparoscopic al litiazei cǎii biliare principale;
criteriile de selecţie a celei mai eficiente metode terapeutice;
criteriile obiective de selecţie a tipului de abord chirurgical;
analiza comparativǎ a avantajelor si dezavantajelor abordului chirurgical clasic, laparoscopic si
endoscopic;
Identificarea si evaluarea pe termen lung a rezultatelor si sechelelor.
4
5
Capitolul 1 – Partea teoretica
1. ANATOMIA ŞI FIZIOLOGIA FICATULUI SI A CǍILOR BILIARE
Ficatul este principala glandǎ digestivǎ si ocupǎ loja hepaticǎ , situatǎ sub cupola
diafragmului ȋn etajul supramezocolic.De culoare castanie ,are o greutate de circa 1800 g consistenţa
elasticǎ si o formǎ semiovoidalǎ ,dispusǎ transversal cu partea voluminoasǎ ȋn hipocondrul drept.
A.Configurația : Ficatului i se descriu douǎ feţe si o margine :
-fața diafragmaticǎ , convexǎ si ȋn raport cu diafragmul si ultimele coaste , este strǎbǎtutǎ sagital de
ligamentul suspensor , care o împarte ȋntr-un lob drept, mai mare si un lob stâng mult mai mic .
Sursa: www.corpul-uman.com
Fig I. Ficatul (fața visceralǎ)
B.Mijloace de fixare
Menţinerea ficatului ȋn pozitie se realizeazǎ ȋn principal de presiunea intraabdominala si de
aderența sa la coloana vertebralǎ ,mai ales la cava inferioarǎ .
6
Ȋn secundar ,ficatul este menţinut ȋn poziţie de ligamentul falciform dintre ficat si diafragm
,ligamentul coronar si omentul mic (care unește hilul hepatic cu duodenul si mica curburǎ gastricǎ ).
C.Structura
Organ parenchimatos ,ficatul este acoperit de peritoneul visceral sub care se aflǎ capsula
Glisson ,membrane proprie de învelis .Ȋnsoțind vasele sangvine ,capsula Glisson pǎtrunde prin hilul
hepatic si ȋmparte parenchimul ȋn lobuli delimitaţi prin pereţi lamelari de naturǎ conjunctivǎ .
Lobulul, unitatea morfofuncționalǎ a ficatului are o formǎ piramidalǎ ,cu baza poligonalǎ
orientate spre exterior si cu vȃrful spre interior . Lobulii hepatici ȋnvecinați delimiteazǎ spațiile
Kiernan ,de formǎ triunghiularǎ care conțin :filete nervoase ,limfatice,canale biliare si ramuri ale
venei porte si arterei hepatice.
Sursa : www.myshared.ro
Fig II. : Structura lobului hepatic:
-spațiul lui Disse;
-vena portǎ hepaticǎ cu venele sale;
-canalicule biliare;
-capilare biliare;
7
-cordoane celulare Remak ;
-capilare venoase sinusoidale ;
-vena centrolobularǎ .
Celulele hepatice sunt poliedrice si dispuse radial pe scheletul vascular peri- si
intralobular,alcǎtuind cordoanele Remak .Cordoanele Remak ȋnvecinate delimiteazǎ canaliculele
biliare ,spații ȋnguste fǎrǎ pereti proprii .
Fiecare celulǎ hepaticǎ are un contact bipolar :endocrin ,cu capilarele sanguine si exocrine, cu
canalicule biliare.
D.Vascularizația
Ramurile venei porte se ramificǎ si se anastomozeazǎ ȋntr-o rețea venoasǎ perilobularǎ, care
ȋnconjoarǎ lobulul de la bazǎ pȃnǎ la vȃrf .Aici ,rețeaua venoasǎ se varsǎ ȋn vena centrolobularǎ
,care strǎbate axial lobulul ,de la vȃrf la bazǎ.
Capilarele care unesc radial rețeaua venoasǎ perilobularǎ cu vena centrolobularǎ formeazǎ reteaua
intralobularǎ .Pereții acestor capilare prezintǎ ȋnsusiri fagocitare.
Venele centrolobulare se unesc la baza lobulilor respective formȃnd venele sublobulare din care
rezultǎ venele hepatice .Acestea dreneazǎ tot sȃngele din ficat ȋn cava inferioarǎ .
Ramurile arterei hepatice se ramificǎ perilobular si se anastomozeazǎ cu rețeaua venoasǎ
perilobularǎ .Din aceastǎ cauzǎ , desi ficatul primește sȃnge nutritiv prin artera hepaticǎ si sȃnge
funcțional prin vena portǎ,celulele hepatice primesc sȃnge uniformizat ȋn rețeaua intralobularǎ .
Cǎile biliare si vezicula biliarǎ

Secreția exocrine a celulelor hepatice (bila ) este drenatǎ spre fața caudalǎ a ficatului prin cǎile
biliare intrahepatice ,formate din canaliculele perilobulare si canalele lobare .Ȋn hilul ficatului ,căile
biliare ale fiecarui lob sunt colectate separate de douǎ canale principale canalul hepatic drept si
canalul hepatic stâng.
Din joncţiunea acestora rezultǎ cǎile biliare extrahepatice ,reprezentate de canalul hepatic
comun ,vezicula biliarǎ ,canalul cistic si canalul coledoc .
a) Canalul hepatic comun ,lung de 2-4 cm ,se ȋntinde de la hilul ficatului pȃnǎ la locul de
unire cu canalul cistic si este situat ȋn grosimea pediculului hepatic ,ȋnaintea venei porte si la
dreapta arterei hepatice .
b) Vezicula biliarǎ reprezintǎ un diverticul al cǎilor biliare extrahepatice care s-a dilatat
servind ca rezervor de depozitare si concentrare a bilei.Are o capacitate de circa 50 ml si este
8
situatǎ intr-o amprentǎ a feței caudale a ficatului numitǎ foseta cisticǎ ,ce reprezintǎ partea
anterioarǎ a sanțului ventrodorsal drept.
c) Are aspectul unei pere si i se descriu trei părţi :
-fundul, partea cea mai voluminoasǎ , este orientat ventral si în contact cu peretele abdominal la
nivelul coastei a IX-lea din dreapta;
-corpul, lung de 6 cm si cu diametrul de 3 cm , aderǎ de foseta cisticǎ fiind acoperit parţial de
peritoneul visceral , care se transformǎ uneori ȋntr-un ligament hepatocistic;
-gȃtul, ȋn formǎ de potcoavǎ , este orientat dorsomedial si unește corpul veziculei de canalul
cistic prin intermediul unui sfincter vezicular .
Sursa :www.corpul-uman.com
Fig III. Cǎile biliare extrahepatice:

c) canalul cistic ,lung de 2-3 cm si cu diametrul de circa 3 mm ,se deschide pe latura dreaptǎ a
canalului hepatic comun si are aspectul unui cordon rǎsucit ,din cauza plicei spirale pe care o
prezintǎ ȋn interiorul lumenului.
Generalitaţi privind aparatul digestiv
Aparatul digestiv cuprinde totalitatea organelor care ȋndeplinesc importanța funcției de digestie si
absorbție a alimentelor. Este compus din tubul digestiv si glandele sale anexe.
Digestia este ansamblul de procese ȋn cursul cǎrora substanțele nutritive sunt eliberate din alimente,
sub influența enzimelor, fragmentate in constituenții lor chimici si absorbite. Digestia se realizeazǎ
ȋn segmentele constitutive ale tractului digestiv. Aparatul digestiv se ȋmparte ȋn douǎ segmente :
9
a) Cefalic – cuprinde cavitatea bucalǎ cu glandele anexe si faringele. Ȋn aceastǎ porțiune alimentele
sunt prinse de buze, dintii si limbǎ, sunt triturate, lubrefiate de salivǎ si transportate ȋn segmentele
inferioare prin deglutiție. Organele olfactive si gustative controleazǎ compoziția chimicǎ a
alimentelor.
b) Truncal – cuprinde porțiunea de la originea esofagului pȃnǎ la anus : esofag, stomac, intestin
subtire (duoden, jejun, ileon), intestin gros (cec, apendice, colon ascendent, transvers, descendent si
sigmoidian si rect).
Esofagul este doar un conduct de transport. Transformarea alimentelor începe in stomac si se
definitiveazǎ în intestinul subţire, unde substanţele nutritive sunt absorbite în capilarele sanguine si
limfatice. La acest nivel în digestie intervin ficatul, pancreasul si un numar mic de glande din
peretele intestinal.
În intestinul gros resturile alimentare neabsorbite sunt condensate prin deshidratare, detoxificate prin
conjugare, transformate în fecale prin fermentaţie si putrefacţie, transportate si eliminate la nivelul
rectului si anusului.
Glandele anexe ale tubului digestiv sunt : glandele salivare, ficatul si pancreasul.
Sursa :www.corpul-uman.com
Fig III. Glandele salivare ,ficatul si pancreasul ;

Anatomia ficatului
Ficatul este cea mai mare glandǎ din corpul uman.
-Aşezare : Este situat în cavitatea abdominalǎ – etajul supramezocolic în partea superioarǎ dreaptǎ,
imediat sub diafragm, iar lobul sǎu stâng se întinde pânǎ în epigastru. Locul ocupat de ficat se
numeşte loja hepaticǎ.
10
Configuraţia externǎ: Are forma unui semiovoid, aşezat transversal în abdomen, cu lungimea de
aproximativ 28 cm, diametrul antero-posterior de 18 cm, înaltimea de 8 cm si greutatea de
aproximativ 1400 g. are culoare rosie-cǎrǎmizie, datoritǎ cantitǎtii mari de sânge pe care o conţine.
Ficatul prezinta trei feţe :
a)Faţa superioarǎ (diafragmaticǎ) este convexǎ ȋn sus si vine ȋn raport cu diafragmul si cu peretele
anterior al abdomenului, de aceea i se mai spune antero-superioarǎ. Pe ea se observǎ lobul drept si
lobul stȃng, delimitați de ligamentul falciform. Lobul drept prezintǎ impresiunea arcului costal, iar
cel stȃng ȋntiparitura cardiacǎ.
Pe aceastǎ fațǎ se aflǎ trei sanțuri :
- șanțul antero-posterior (sagital) drept. Adǎposteşte ȋn porțiunea anterioarǎ vezicula biliarǎ, iar ȋn
cea posterioarǎ vena cavǎ inferioarǎ;
- șanțul antero-posterior (sagital) stȃng. Adǎpostește ȋn porțiunea anterioarǎ ligamentul rotund, iar
ȋn cea posterioarǎ ligamentul Arantius;
- sanțul transvers. Se ȋntinde ȋntre cele douǎ sanțuri sagitale.
Conține hilul ficatului format din elementele pediculului hepatic : artera hepaticǎ,vena porta,
ductul hepatic, limfaticele si nervii. Aceste șanțuri delimiteazǎ patru lobi : drept, stang, caudat si al
lui Spiegel.
Fața posterioarǎ o continuǎ pe cea superioarǎ si vine ȋn raport cu peretele posterior al cavitații
abdominale la nivelul vertebrelor T7-T11.
Mijloace de fixare : Sunt reprezentate de ligamente, vena cava inferioarǎ si pediculul hepatic.
Structura : Ficatul este ȋnvelit pe peritoneul visceral (tunica seroasǎ),care se continuǎ cu
peritoneul parietal, din care se formeazǎ ligamentele : coronar, triunghiular stȃng, triunghiular drept
si falciform, acesta din urmǎ conținȃnd ȋn marginea sa liberǎ ligamentul rotund. Sub aceastǎ tunicǎ
se afla o membranǎ fibroasǎ (capsula Glisson) si apoi parenchimul hepatic.Capsula Glisson patrunde
ȋn ficat prin hil, urmǎrind traiectul vaselor sanguine si formeazǎ pereți lamelari conjunctivi care,
ȋmpreuna cu rețeaua vascularǎ ȋmpart parenchimul hepatic ȋn lobulii.
Lobulul hepatic reprezintǎ unitatea anatomicǎ si functionalǎ a ficatului. Are forma unei piramide
așezate cu baza spre suprafața ficatului si vȃrful spre interior.
Ȋn secțiunea transversalǎ are aspectul unui poligon cu 5-6 laturi. Ȋn structura lui distingem: capilare
sanguine, celule hepatice, canalicule biliare si filete nervoase vegetative.
Ȋn centru are o vena centrolocularǎ, iar la periferie prin alaturarea a minim trei lobuli hepatici se
formeaza spațiile portale (Kiernan). Aceste spații conțin: țesut conjunctiv, o ramurǎ a venei porte, o
11
ramurǎ a arterei hepatice, unul sau doua canale biliare, limfatice si filete nervoase. Sȃngele
circulǎ de la spațiul port spre vena centrlobularǎ, iar bila din centrul lobului spre spațiul port.
Celulele hepatice sunt așezate ȋn cordoane Remark, dispuse radiar ȋn ochiurile rețelei capilare
intralobulare. Ȋntre celulele hepatice si peretele capilarelor se aflǎ spațiul de trecere Disse.
Ȋntre celulele endoteliului vascular se situeazǎ celulele Kupffer, fagocite ce participǎ la
degradarea hemoglobinei. Ȋntre cordoane se formeazǎ, prin simpla lor alǎturare, spatii ȋnguste
numite canalicule biliare, care nu au pereti proprii.
Spre periferia lobului, canaliculele biliare ȋsi constituie un perete propriu, numit colangiola.
Colangiolele din lobulii ȋnvecinati se unesc ȋntre ele si formeazǎ la nivelul spatiilor Kiernan,
canalele biliare perilobulare.
Canalele biliare perilobulare se unesc ȋntre ele si dau naștere la douǎ canale hepatice drept si stȃng
corespunzǎtoare celor doi lobi ai ficatului, care parǎsind ficatul, la nivelul hilului, se unesc si
formeazǎ canalul hepatic comun. Dupǎ un traiect de 3-4 cm, canalul hepatic comun se unește cu
canalul cistic si alcǎtuiesc ȋmpreuna canalul coledoc, care se deschide ȋn duoden, ȋmpreuna cu
canalul Wirsung, la nivelul carunculei mari.
Canaliculele biliare si canalele biliare perilobulare formeazǎ cǎile biliare intrahepatice, iar canalul
hepatic comun si canalul coledoc alcǎtuiesc cǎile biliare extrahepatice.
Acinul hepatic reprezintǎ subunitatea morfofunctionalǎ lobului hepatic. Este constituit din
totalitatea celulelor irigate de același vas si care ȋsi varsǎ bila ȋn același canalicul biliar.
Vascularizația ficatului este realizatǎ de :
a) Artera hepaticǎ ia naștere din trunchiul celiac. La ȋnceput continuǎ direcția acestuia si cȃnd
ȋntalnește vena portǎ se divide ȋn douǎ ramuri terminale: hepaticǎ proprie si artera gastroduodenalǎ.
-Artera hepaticǎ proprie se divide la nivelul hilului hepatic ȋn ramura dreaptǎ si stȃnga. Dǎ o serie de
colaterale : artera piloricǎ, artera cisticǎ, ramuri terminale ;
-Artera gastroduodenalǎ se bifurcǎ ȋn artera gastroepiploicǎ dreaptǎ si arterele pancreaticoduodenale
anterioarǎ si posterioarǎ ;
b) Vena portǎ este trunchiul venos colector al sȃngelui din tractul digestiv subdiafragmatic, pe
care-l aduce la ficat. Ia nastere din vena mezentericǎ inferioarǎ care dreneazǎ colonul
stȃng.Acesta se varsǎ ȋn vena splenicǎ, care se unește ȋn continuare cu vena mezentericǎ
superioarǎ si care este continuatǎ cu direcția spre ficat de vena portǎ.
Trunchiul venei porte format la nivelul vertebrei L 2, ȋnapoia pancreasului mai primește : vena
gastricǎ stȃnga, vena piloricǎ si vena pancreaticoduodenalǎ superioarǎ dreaptǎ.
-Vena portǎ urca spre hilul ficatului unde se terminǎ bifurcȃndu-se ȋn douǎ ramuri :
12
Dreaptǎ, scurtǎ care primește cele doua vene cistice si stȃnga lungǎ care e ȋn legaturǎ cu cele douǎ
vene obliterate, canalul lui Arantius si vena ombilicalǎ a ligamentului rotund.Vena portǎ are o
lungime de 8-10 cm si un calibru de 15 mm.
-Venele suprahepatice : (4 grupe) principale si accesorii ajung la fața posterioarǎ a ficatului, pe
marginea venei cave.
Limfaticele ficatului sunt: superficiale și profunde. Inervatia ficatului se face prin filetele nervoase
simpatice pe care ficatul le primește de la plexul celiac si filete nervoase parasimpatice de la nervul
vag prin micul epiplon.
- Limfaticele ficatului sunt: superficiale si profunde.
Cǎile biliare extrahepatice
Sunt constituite din :
a) Calea biliarǎ principalǎ reprezentatǎ de canalul hepatocoledoc.
- Canalul hepatic comun se formeazǎ prin unirea celor douǎ canale hepatice, drept si stȃng. El
coboarǎ ȋn marginea liberǎ a micului epiplon si fuzioneazǎ, la nivelul marginii superioare sau
ȋnapoia primei porțiuni a duodenului, cu canalul cistic venit de la vezica biliarǎ, formȃnd canalul
coledoc. Aceasta descrie o curburǎ cu concavitatea spre dreapta si anterior se termina la nivelul
treimii mijlocii a celei de a doua porțiuni a duodenului. Mǎsoara ȋn medie 5 cm, iar calibrul este de 5
mm ;
- Canalul coledoc prezinta 4 segmente :supraduodenal, retroduodenal,retropancreatic si intraparietal
(in peretele duodenului). Se terminǎ printr-un orificiu comun cu canalul pancreatic, unindu-se cu
acesta ȋn ampula hepatopancreaticǎ a lui Vater.
Ȋn aceastǎ zonǎ existǎ o importanțǎ formațiune muscularǎ (sfincterul lui Oddi), a cǎrei
funcționare corectǎ asigurǎ tranzitul normal al bilei spre duoden ;
b) Calea biliarǎ accesorie reprezentatǎ de vezicula biliarǎ si canalul cistic.
Vezicula biliarǎ (colecistul) este un rezorvor anexat cǎilor de excreție a bilei, ȋn care aceasta se
acumuleazǎ ȋn intervalul dintre prȃnzuri. Este situatǎ ȋn fosa veziculei biliare de pe fața visceralǎ a
ficatului. Are o lungime de aproximativ 10 cm,o lǎrgime de 4 cm si o capacitate de 50-60 ml.
Prezintǎ 3 porțiuni : fundul, corpul si colul.
Fundul veziculei biliare constituie extremitatea ei anterioarǎ si rǎspunde incizurii cistice de pe
marginea inferioarǎ a ficatului. Pe viu, el se proiecteazǎ pe peretele abdominal anterior, ȋn punctul
unde linia ombilico-auxiliara dreaptǎ ȋntalnește arcul costal. Este ȋnvelit ȋn peritoneu si are o mare
mobilitate.
13
Corpul veziculei biliare este partea aderentǎ la fața visceralǎ a ficatului. El se ȋngusteazǎ treptat
spre col, ultima parte a sa este denumitǎ infundibul.
Vine ȋn raport ȋn sus cu ficatul, iar ȋn jos cu colonul transvers si cu duodenul. Fața superioarǎ aderǎ
slab la ficat printr-un țesut conjunctiv strabatut de vene porte accesorii.
Ea se poate dezlipi ușor ȋn cursul operației de extirpare a veziculei. Fața inferioarǎ este acoperitǎ de
peritoneu si legatǎ de colonul transvers prin ligamentul cistico-colic.
Colul formeazǎ extremitatea profundǎ si ascuțitǎ a veziculei biliare. Are formǎ conicǎ si se
continuǎ fǎrǎ o limitǎ precisǎ cu canalul cistic. Este liber, nu adera la ficat. Ȋn sus si ȋn stȃnga vine ȋn
raport cu ramura dreaptǎ a venei porte, iar ȋn jos cu porțiunea superioarǎ a duodenului.
Structura veziculei biliare : la exterior este acoperitǎ de peritoneu (tunica seroasǎ). Sub
aceasta se zǎreste un strat subseros bine dezvoltat, de naturǎ conjunctivǎ laxa. Urmeazǎ tunica fibro-
muscularǎ, formatǎ din țesut colagel predominant si fibre elastice, ȋn care sunt cuprinse fibre
musculare netede formȃnd manunchiuri orientate oblic.
Ȋmpreunǎ cu fibrele longitudinale si circulare, acestea formeazǎ o retea ȋn care fibrele cu
orientare diferitǎ se continuǎ unele cu altele. La interior vezicula este captusitǎ de tunica mucoasǎ
formatǎ dintr-un epiteliu simplu si dintr-un corion.
Epiteliul conține celule absorbante cu platou striat si puține celule calciforme. Ȋn regiunea colului
se gasesc glande de tip mucos, al cǎror produs se amestecǎ cu bila. Corionul este format din țesut
conjunctiv lax si reticular. Epiteriul este impermeabil pentru pigmentii biliarii. Celulele sale
participǎ la procesul de resorbție a apei (concentrarea bilei) si la elaborarea unor constituenți biliari
(grǎsimi si colesterol).
Vascularizarea veziculei biliare este legată de vascularizarea ficatului:
Artera cistică ramură a ramurii drepte a arterei hepatice pătrunde în veziculă la nivelul gâtului şi
se împarte în ramurile dreapta si stanga.
Inervaţia veziculei biliare este fǎcutǎ de fibre vegetative (simpatice şi asimpatice) care vin în
plexul hepatic anterior.
Funcțiile veziculei biliare sunt urmǎtoarele:de rezervor,de concentrare şi resorbţie,de secreţie
şi contractibilitate.

Bila şi rolul ei în organism
14
Bila este formată de celulele hepatice si celulele Kupffer.Este produsă în mod continuu astfel încât
în 24 h se realizează o cantitate de 600-1200 ml.Ritmul sercreţiei este mai redus noaptea şi mai
crescut ziua.
Bila se elimină în duoden doar în cursul digestiei alimentelor.

1.2 COLECISTITA ACUTǍ
DEFINIȚIE
Colecistitele acute sunt inflamații cu caracter acut al peretelui colecistic ,de diferite grade
(congestie,supurație,gangrene ) .De cele mai multe ori apar pe fondul unei litiaze subiacente al unei
colecistite cronice preexistente, sunt secundare unor septicemii sau bacteriemii.
ETIOPATOGENIE
Ȋn majoritatea cazurilor sunt infecții supradăugate unei colecistite cronice litiazice circa 90%.
Aceste infecții se propagǎ la colecist pe cale biliarǎ ,limfaticǎ sau hematogenǎ. Ȋn infecțiile
ascendente se asociaza ,de obicei si o colangitǎ.
Factori favorizanți sunt :
- traumatisme ;
- arsuri intense;
- infecții bacteriene sistematice;
- diabet;
- malformația canalului cistic ;
- periduodenita;
- blocarea prin paraziții;
- infiltrația neoplazicǎ ;
- litiaza vezicularǎ si cisticǎ ;
- prezența anomaliilor vasculare;
- compresiunea cisticului prin aderențǎ ;
- inflamația si edemul zonei infundibulo-cistice;
- compresia de cǎtre ganglionii limfatici hipertrofici;
- colmatarea prin noroi biliar ,exudat inflamator ;
- torsiunea ,angulația si cudarea canalului cistic .
15
Factorii care duc la apariția colecistitei acute sunt :
- infecţia ce poate proveni :

- pe cale sangvinǎ generalǎ ,ȋn afecțiuni infecțioase cu bacilococi stafilococi ,streptococci;
- pe cale limfaticǎ de la un proces inflamator din abdomen;
- pe cale ascendentǎ din intestin;
- litiaza biliara care traumatizeazǎ mucoasa colecistului ȋn timpul contracțiilor si prin leziuni de
decubit ;
- staza de colecist si bila hiperconcentratǎ care iritǎ mucoasa vezicii biliare formȃnd “patul “ pentru
suprainfecție ;
- refluxul de suc pancreatic ȋn calea biliarǎ principalǎ care este deosebit de irritant.
ANATOMIE PATOLOGICĂ
Colecistita acută catarală se caracterizeazǎ printr-o veziculǎ măritǎ de volum cu mucoasa

congestionatǎ edemaţiatǎ uneori cu leziuni hemoragice superficiale .Bila din ea este mai tulbure
,conține detritusuri celulare ,bacterii polinucleare alterate ,celule epiteliate si eventual calculii .
Ȋn caz de colecistitǎ acutǎ supuratǎ ,bila este amestecatǎ cu puroi si exsudat.
Colecistita acutǎ gangrenoasǎ si colecistita acutǎ hemoragicǎ sunt din ce ȋn ce mai rare.
Principalele leziuni ȋn colecistitele acute sunt :
1. Congestia si edemul perețiilor veziculei ;

2. Colecistul este mǎrit ,sub tensiune ,cenușiu-roșiatic ,albastru-verzui,cu vasele seroasei
congestionate;
3. Seroasa este acoperitǎ de exudat inflamator ;aderente ȋn structurile ȋnvecinate;
4. Pereții veziculei tumefiați .La secționare elibereazǎ o bilǎ subțire ,albicioasǎ sau muco-
purulentǎ ,gǎlbuie ,tulbure sau hemoragicǎ;
5. Pereții de culoare rosu ȋnchis ,presarați pe secțiune cu focare hemoragice si purulente ;
6. Pe mucoasǎ ulcerații mari acoperite cu placarde purulente ;
7. Denudarea muscularei,prin dispariția mucoasei pe teritorii largi ;
8. Microabcese la nivelul si infiltrarea mucoasei cu leucocite polinucleare si eozinofile ;
16
9. Ȋn colecistita gangrenoasǎ :vezicula presaratǎ cu pete cenusii sau cu aspect marmorat;
10. Perforația veziculei cand procesul inflamator este foarte avansat .
SEMNE CLINICE
Colecistitele acute prezintǎ semnele generale al unei infecții si semne locale .Ȋn toate formele se
ȋntȃlnesc: febrǎ, alterarea stǎri generale şi dureri.
Febra este ridicatǎ , deseori ȋnsoțitǎ de frisoane .Poate sǎ ȋmbrace un caracter remitent sau sǎ
rǎmȃnǎ ȋn platou .
Bolnavul este palid , adinamic ,tras la fațǎ ,prezintǎ transpirații,stare subictericǎ sau icter.
Durerea este intensǎ ,localizatǎ ȋn hipocondrul drept sau ȋn epigastru si iradiazǎ ȋn umǎrul drept
sau la baza hemitoracelui drept .Se ȋnsoțeste de anorexie ,grețuri ,deseori vǎrsǎturi si constipație .La
examenul obiectiv deseori nu se poate palpa vezicula biliarǎ din cauza contracturi musculare a
peretelui abdominal, si a hiperesteziei localǎ.
Examene de laborator
Analiza Limite fiziologice Variații ȋn cadrul bolii si
condiții de producere
Hemoleucograma completa: 4-5 mil./mm3 Leucocitoza crește pȃnǎ la

-Hematii 4.000-10.000/mm3 15.000/mm3 ȋn formele
-Leucocite 25.000-400.000/mm3 necomplicate ale bolii.
-Trombocite 65% Leucocitoza crește pȃnǎ la
20.000/mm3 ȋn formele
complicate
2-3 %
25-28%
-Polinucleare :
6-7%
-neutrofile
-eozinofile
-bazofile
13,5-17,5 g %
Mononucleare :
17
12-16 g%
-limfocite
41-53 g %
-monocite
-plasmocite 36-46%
-Hemoglobina:
-barbat
-femeie
-Hematocrit:
-barbat
-femeie
3-5mm la 1 ora
-Viteza de sedimentare a Poate crește ȋn prezența
5 -10mm la 2 ore
hematiilor infecțiilor
4-13 U.I
-Enzimele serice: Cresc valorile ȋn prezența
-TGO (transaminaza icterului
5-17 U.I
glutamooxalacetica)
-TGP (transaminaza
glutamopiruvica)
-Amilaze serice 230-2.700 U.I. Hiperamilazemie si
hiperamilazurie moderatǎ ,in
5.000-8.000 U.I cazul asocierii cu fenomene
-Amilaze urinare de pancreatita acuta.
-Bilirubina totala: Hiperbilirubinemie cu

-directa (conjugate) predominenta celei directe ȋn
-indirecta(neconjugatǎ) inflamația canalului coledoc.
COMPLICAȚII
Complicațiile pot fi locale sau la distanța.Dintre cele locale,perforația colecistului este gravǎ, fiind
urmatǎ de o peritonitǎ generalizatǎ sau ȋnchistatǎ .
18
Fistulele colecistoduodenale sau colecisto-colice prezintǎ gravitate prin modul lor de
evoluţie.Când se adaugǎ obstruarea canalului cistic , se instaleazǎ si prin hidropsul vezicular ,
putându-se produce si un volvulus al colecistului..
Complicațiile colecistitei acute sunt ȋn ordinea frecvenței :
- colecistopancreatita acutǎ;
- coloperitoneu (perforație ) localizat sau generalizat;
- plastronul colecistic (peritonia plasticǎ localizatǎ ;
- hemoragia peritonealǎ prin invadarea arterei cistice;
- supurații pericolecistice (abcese ȋn jurul colecistului );
- fistule biliare;
- angiocolita acutǎ ;
- abcesele hepatice ;
- pancreatita acutǎ hemoragicǎ ;
- inclavarea calcului ȋn duoden .
DIAGNOSTICUL POZITIV
Diagnosticul de colecistită acută se pune la un pacient cunoscut litiazic sau colecistopat ,care
prezintă colică biliară prelungită cu semne de infecţie (stare generală alterată , febră , frison) ,
leucocitoză cu neutrofilie si semne ecografice sugestive (colecist dilatat ,cu pereți îngroşaţi şi
eventuală lamă de lichid pericolecistic ) .
CLASIFICARE
Colecistita este inflamaţia veziculei biliare,un organ situat sub ficat,cu rol în
digestia alimentelor.În mod normal ,lichidul sintetizat în ficat şi denumit bilă(fiere)este depozitat temporar
în vezicula biliară,iar de aici în timpul digestiei va trece în intestinul subţire.
Colecistita se clasifica în: acută şi cronică.
În general,boala se întâlneşte mai frecvent în rândul femeilor,care sunt şi mai predispuse la
obezitate unul din factorii favorizanţi în apariţia bolii.
19

TRATAMENT
Tratamentul colecistitei acute este :- medical ;
-igieno- dietetic;
- chirurgical
Obiectivul principal al tratamentului îl reprezintă combaterea infecţiei ,care se realizează prin
antibioterapie masivă,cu preparate cu eliminare bună hepatobiliară ,administrate de preferință
parenteral. Acestea sunt : ampicilină (2-4 g la 12 ore ) , cefalosporinele de generaţia a 2-a sau a 3-a –
ceftriaxonă (1-2 g la 12 ore ) , oxacilină (2 g la 12 ore ) ,amoxicilină (2g la 12 ore ) .
Repausul la pat este obligatoriu ,alimentația este hidrozaharată în perioasa febrilă şi de cruţare
biliară ulterior.
În prezența vărsăturilor ,necesarul de lichide se asigură prin perfuzii .Aplicațiile locale cu gheață
au efect antiinflamator şi antialgic. Se administrează după necesități ,medicația simptomatică :
antispastică , antiemetică , antialgică .
Intervenția chirurgicală poate fi indicată în faza floridă (urgență imediată) , pentru rezolvarea de
urgență a complicațiilor .Intervenția în urgență imediată previne instalarea unor complicații , dar este
uneori greu de realizat datorită aderențelor extinse în plin puseu inflamator .
Tratamentul medical
Primul obiectiv al tratamentului este calmarea durerii abdominale care se face prin administrarea
de injectii i.m. cu:
- Scobutil compus: 1 fiola la 8 ore;
- Algocalmin 4-6 fiole/zi sau Fortral 1/2 fiola in criza;
Ȋn formele hiperalergice sub stricta supraveghere se poate administra 100-150 mg Mialgin la 6-8
ore.
Daca durerea nu cedeazǎ nici la acest tratament si intervenția chirurgicală nu se impune, se poate
ȋncerca perfuzie i.v. cu Xilina 1% . Nu se administrează morfinǎ pentru cǎ aceasta crește spasmul
cǎilor biliare.
Spasmul cǎilor biliare si al duodenului, invariabil prezent, contribuie si el la intensificarea durerii
provocate de procesul inflamator.
Pentru combaterea lui se foloseşte:
- Papaverinǎ 320 g (8 fiole) în 24 ore;
20
- Nitroglicerina 1-2 mg (2-4 tablete) la interval de 15-20 minute;
- Scobutil 20-30 mg (2-3 fiole/zi) i.v. sau i.m. lent ;
- Miofilin 240-280 mg (1-2 fiole/zi) i.v. lent.
Suprimarea secreției gastrice este urmǎtorul obiectiv al tratamentului medical. Trecerea sucului
gastric din stomac ȋn duoden declanșeazǎ secreția pancreaticǎ, fluxul biliar și kinetica cǎilor biliare.
Acumularea de suc gastric ȋn exces produce distensie gastricǎ cu efecte asupra funcției biliare si
pancreatice privitor la fluxul si kinetica biliopancreaticǎ. De asemenea, staza si distensia gastricǎ
produc vǎrsǎturi.Un alt obiectiv al tratamnetului este echilibrarea hidroelectroliticǎ si caloricǎ.
Ȋn formele ușoare hidratarea bolnavului se face oral cu ceai slab de mușețel sau sunǎtoare.
Ȋn formele medii si grave aportul hidric, electrolitic, caloric si vitaminic se face ȋn primele 3-5 zile
numai parenteral, prin perfuzii cu soluții glucozate 5-10%, tamponate cu insulina:
- 1 U insulina ordinara pentru 2 g glucoza. Se mai adaugǎ vitaminele B1, B6, C, cȃte 2 fiole/zi,
precum si soluții de electrolit (Na+, K+, Ca2+) ȋn raport cu rezultatul ionogramei serice;
Hidratația si alimentația parenteralǎ se ȋnlocuiesc treptat cu forme orale numai ȋn cazurile
favorabile ȋn care procesul inflamator se remite treptat.
Prevenirea si tratamentul infecției biliare si peritoneale sunt deosebit de importante. Cel putin ȋn
faza inițialǎ a colecistitei acute calculoase sau necalculoase dar obstructivǎ, infecția lipsește. Pe
măsurǎ ce procesul inflamator evolueazǎ, vezicula biliarǎ se poate infecta de cele mai multe ori cu
E.Coli si enterococ.
Criteriile de alegere a antibioticelor pentru prevenirea infecției secundare si pentru tratamentul
infecției primitive si secundare sunt: severitatea formei clinice, cointeresarea peritoneului si
tratamentul antibiotic anterior.
Cand nu existǎ semne de perforație, antibioticul de electie este ampicilina administrata i.v. 2 g la
4 ore. Avantajele ei: se eliminǎ prin bilǎ, realizȃnd concentrații considerabile ȋn cǎile biliare, este
activǎ asupra germenilor gram (+) penicilino-sensibili (enterococi) si asupra bacililor gram (-), cu
excepția piocianicului.
Ȋn cazurile severe, cu evoluție spre complicație si tratate anterior cu alte antibiotice, se indică
urmǎtoarele asocieri:
1) Ampicilinǎ i.v. 2 g la 4 ore + Gentamicinǎ 3-5 mg/kg/zi i.m. sau i.v.+ Metronidazol ȋn perfuzie
lentǎ 100 ml (500 mg) 2-3 ori/zi;
2) Rifampicinǎ 30 mg/kg/zi + Gentamicinǎ (aceeasi doza ca mai sus);
3) Gentamicinǎ (aceeasi doza ca mai sus)+ Cefoxitinǎ (cefalosporinǎ din generația a doua) 1-2 g
i.m. sau i.v. la 8 ore;
21
La tratamentul medicamentos se mai adaugǎ:
- antiseptice si eubiotice intestinale: Saprosan, Mexaform, Negamicin ȋnsotite de clisme
evacuatoare;
- antiemetice: Emetiral, Torecan, Plegomazin;
- sedative: Hidroxizin, Diazepam.
Tratamentul dietetic
Ȋn prima zi dupa criza acutǎ se administrezǎ regim hidro zaharat: ceai slab de mușețel sau
sunǎtoare. A doua si a treia zi, dacǎ fenomenele dureroase cedeazǎ, se adaugǎ pȃine prǎjita si supǎ
mucilaginoasǎ de orez. Din a patra zi se introduc alimente ușor digestibile, neiritabile, cu valoare
caloricǎ ridicatǎ: supǎ de zarzavat cu fidea, cremǎ de legume, cartofi copti, carne de vitǎ preparatǎ
rasol sau perisoare, unt, compot, peltea sau mere.
Dupǎ externare bolnavul va ține un regim de crutare 6 luni - 1an cu: legume cu celulozǎ finǎ,
fructe coapte (exclus cele cu coaja groasǎ), iaurt, branza de vaci, cartofi, cereale fierte, ulei vegetal
(de mǎsline) 30-40 g/zi, pui, peste rasol, bors.
Sunt interzise carnea grasǎ de orice fel, afumǎturile, brȃnza grasǎ si fermentatǎ, ouǎle prǎjite,
varza, guliile, ceapa, nucile, condimentele iuti, rȃntasurile, fǎina prǎjita si uleiul preparat termic.Sunt
recomandate sucuri de drenaj biliar, administrate fracționat si ȋn doze crescute progresiv (de
exemplu: 300 ml morcov + 30 ml sfecla + 90 ml castravete).
Tratamentul chirurgical
Se efectueazǎ ȋn trei situații:
1) operația de urgențǎ;
2) operația precoce;
3) operația intȃrziatǎ.
1) Operația de urgențǎ se adreseazǎ pacienților care prezintǎ la internare o complicație
(perforație, colecisto-pancretitǎ) sau la care boala progreseazǎ rapid spre stare toxicǎ.
2) Ȋn majoritatea cazurilor se face o operație precoce ȋn primele 72 ore de la internare, interval
necesar pentru precizarea diagnosticului, stabilirea unui bilanț elementar al stǎrii bolnavului si
pentru un tratament preoperator antispastic, antibiotic si de reechilibrare hidroelectroliticǎ. Se evita
intervenția dupa mai mult de 10-12 zile, cand leziunile inflamatorii pericolecistice tind să se
organizeze si disecția devine dificilǎ si primejdioasǎ.
3) Operația întârziatǎ este rezervatǎ pacientului cu simptome mai blȃnde. Ȋn aceastǎ situație se
corecteazǎ mai ȋntai afecțiunile asociate pentru micșorarea riscului operator. Tot o operație ȋntarziatǎ
se face pacientului cu simptome ușoare si difuze, la care diagnosticul nu este clar de la ȋnceput. Ȋn
22
acest caz se intervine dupa 6-8 sǎptamani de la criza acutǎ inițialǎ. Aceastǎ abordare a bolii necesitǎ
două spitalizǎri, o perioadǎ mai lungǎ de incapacitate fizicǎ si nu scade semnificativ mortalitatea si
morbiditatea fațǎ de operația precoce.
Ȋn colecistita acutǎ se fac urmǎtoarele tipuri de intervenții chirurgicale:
- Colecistectomia laparoscopicǎ ;
- Colecistostomia;
- Colecitectomia.
Fig IV. Colecistectomia

Sursa: www.sfatulmedicului.ro
PROFILAXIA
Tratamentul profilactic
Urmăreşte prevenirea factorilor care favorizează apariţia afecţiunii:
1. Depistarea si tratarea precoce a infecţiilor microbiene de vecin;
2. Tratarea dischineziei biliare si a diabetului zaharat;
23
3. Depistarea si tratarea chirurgicală a litiazei biliare;
4. Combaterea obezitatii;
5. Tratarea afecţiunilor endocrine si a tulburărilor din climax;
6. Alimentaţia echilibrată, preparată corespunzator, fără exces de grăsime;
7. Combaterea tendinţei de stază biliară cu: dietă, ceaiuri, ape minerale.

CAPITOLUL II-PARTEA PRACTICA
PREZENTAREA CAZURILOR
CAZUL NR.1
CULEGEREA INFORMAŢIILOR
24
UNITATEA SANITARĂ : Spitalul SF Spiridon
LOCALITATEA: Mioveni
SECŢIA : Medicală
INFORMAŢII SOCIALE
NUME: E.
PRENUME: M.
VÂRSTA: 45 ani
DATA NAŞTERII: 15.09.1971
DOMICILIU: Piteşti
OCUPAȚIE: agent vânzări
STARE FAMILIALĂ: divorțată
RELIGIE: ortodoxă
NAŢIONALITATE: română
CONDIŢII DE VIAŢĂ ŞI DE MUNCĂ: bune
DATA INTERNĂRII: 8.04.2016
DATA EXTERNĂRII: 12.04.2016
MOTIVELE INTERNĂRII: durere în hipocondrul drept sau epigastru ,gust amar ,senzație de
rău ,constipație, varsături.
ISTORICUL BOLII : Pacienta se prezintă la Unitatea primiri urgenţe a Spitalului Militar Argeş cu
durere localizată în hipocondrul drept sau epigastru si iradiază în umărul drept sau la baza
hemitoracelui drept .Aceste manifestări fiind însoțite de febra, anorexie ,grețuri ,vărsături şi
constipație .
DIAGNOSTIC LA INTERNARE: Colecistită acută
DIAGNOSTIC LA EXTERNARE: Colecistită acută
MEDICUL CARE ȊNGRIJEŞTE: Dr. Frincu Viorel
ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE: Fără importanţă .
ANTECEDENTE PERSONALE : Fumătoare
INFORMAŢII FIZICE
GREUTATE: 65 kg
ȊNĂLŢIME: 1,65 m
25
CAP
ASPECTUL ŞI CULOAREA TEGUMENTELOR: palide
ASPECTUL ŞI CULOAREA GURII: normale
ASPECTUL ŞI CULOAREA BUZELOR : uscate
ASPECTUL ŞI CULOAREA LIMBII: normale
ASPECTUL ŞI CULOAREA DINŢILOR: dentiție completă ,bine îngrijită
ASPECTUL ŞI CULOAREA NASULUI : normale
ASPECTUL ŞI CULOAREA PĂRULUI: normale
PROBLEME AUDITIVE: nu prezintă
PROBLEME VIZUALE : nu prezintă
SEMNE PARTICULARE: nu prezintă
TRUNCHI
SEMNE PARTICULARE : nu prezintă
ASPECTUL ŞI CULOAREA TEGUMENTELOR : palide
APARAT RESPIATOR: vibrații vocale transmise bilateral ,simetrice ; murmur vezicular ,fără
raluri ,disfonie .
APARAT CARDIOVASCULAR: şoc apexian perceput în spaţiul V intercostal stâng ,zgomote
cardiace ritmice bine bătute ,fără sufluri ; puls periferic palpabil bilateral ; TA :140/80 mmHg ; P=
80 bpm .
APARAT DIGESTIV : abdomen dureros la palpare , în epigastru şi hipocondrul drept . Vezicula
biliară palpabilă şi foarte sensibilă .
APARAT UROGENITAL : loje renale libere ,nedureroase la palpare
APARAT OSTEO-ARTICULAR: clinic integru
SISTEM GANGLIONAR –LIMFATIC: nepalpabil
S.N.C: integru ,orientat temporo-spaţial
R.O.T: prezente bilateral
26
MEMBRE
ASPECTUL SI CULOAREA TEGUMENTELOR : palide
MOBILITATEA ARTICULARA: normală
PROBLEME ȊN LEGĂTURĂ CU MERSUL : nu prezintă
STÂNGACE /DREPTACE : dreptace
SE SCOALĂ :- AJUTAT – da –SINGUR-nu
OBIŞNUINŢE ȊN LEGĂTURĂ CU ALIMENTAŢIA

REGIM : da ,hidrozaharat
APETIT : diminuat
NR DE MESE: 2-3 /zi
ALIMENTE PREFERATE: produse lactate
BĂUTURI PREFERATE: sucuri
ALIMENTE PE CARE NU LE POATE CONSUMA : carne grasă de orice fel ,afumăturile
,brânză grasă şi fermentată ,ouăle prajite.
MOD DE SERVIRE A MESEI : salon
OBIŞNUINȚE DE IGIENĂ PERSONALĂ

TOALETA: -SINGUR- nu -AJUTAT- da
SE SPALA PE DINTI :SINGUR – nu -AJUTAT- da
SE PIAPTĂNĂ:-SINGUR - nu -AJUTAT- da
SE ȊMBRACĂ: -SINGUR- nu -AJUTAT- da
SE DEZBRACĂ :- SINGUR – nu -AJUTAT- da
OBIŞNUINŢE PRIVIND ELIMINĂRILE

SCAUN: 1 scaun / zi
URINA: 2-3 micţiuni/zi
27
OBIŞNUINŢE PRIVIND ODIHNA
PROBLEME PRIVIND SOMNUL : da ,insomnie
UTILIZEAZĂ SEDATIVE: da
ACTIVITATE SEXUALĂ: -
ACTIVITATE FIZICĂ: nu
COMPORTAMENTUL PACIENTULUI
ÎI PLACE SĂ FIE SINGUR : nu CU ALȚII : - da
ATITUDINEA ȊN TIMPUL CULEGERII DATELOR: cooperantă
ATITUDINEA FAMILIEI FAŢĂ DE BOLNAV : este alături de pacientă , o încurajează
ATITUDINEA PERSONALULUI MEDICAL : competent
MOD DE A PETRECE TIMPUL LIBER : se odihneşte şi primeşte vizite în limita stării de
sănătate.
INFORMAŢII MEDICALE
GRUPA SANGUINĂ:0I
ALERGII: neagă
IMPRESII DE LA SPITALIZĂRILE ANTERIOARE : bune
TRATAMENTUL URMAT ȊNAINTEA SPITALIZĂRII : fără
TRATAMENTUL ACTUAL : Soluții glucoză 5% 500ml/zi;
-No-spa 40 mg / 2 ml 1 f/zi
- Algocalmin 1 g/ 2ml 1f/zi;
- Ampicilină 1 g / 2 ml 1 flacon la 8h ;
-Metoclopramid 2ml ,1 f/zi;
- Diazepam 1 cp seara ;
INVESTIGAŢII EFECTUATE : examen clinic , ecografie abdominală , examen radiologic
EXAMENE DE LABORATOR :
28
Hemoleucogramă : leucocite 10,3 u/I ( normal : 3,7 – 9,5 u/I )
Hemoglobina : 13,68 g/dl (normal : 13 – 18 g/dl )
RBC ( hematii ) :4,7 u/I (normal : 4,7 -6,3 u/I)
Neutrofile : 72 % (normal : 50 – 70 % )
VSH : 1 h 40 mm/ h ( normal : 1- 9 mm/h )
VSH : 2 h 80 mm /h (normal : 7 -15 mm / h )
Fibrinogen : 450 mg %
Bilirubină directă : 0,70 mg /dl ( normal : 0 – 0,52 mg / dl )
Bilirubină totală : 1, 40 mg/dl ( normal : 0 – 1,2 mg/dl )
Amilază serică : 120 u /I (normal : 15 -100 u/I)
PROBLEMELE PACIENTULUI
- Durere
29
- Vărsături
- Alimentaţie şi hidratare inadecvată prin deficit
- Disconfort
- Constipaţie
- Hipertermie
30
PLAN DE ÎNGRIJIRE AL PACIENTULUI CU COLECISTITĂ ACUTĂ
NEVOIA DIAGNOSTIC DE OBIECTIVE INTERVENŢII AUTONOME ŞI EVALUARE

ŞI PROBLEMA NURSING DELEGATE
1. Nevoia de a Durere manifestată Pacienta sa nu mai Interventii autonome: Starea pacientei
evita pericolele. prin transpiratii,poziţie prezinte durere. - observă caracterele se îmbunătăţeşte
antargică,grimase,gem durerii:localizare-hipocondrul drept; treptat.
Durere ete,agitaţie ,nervozitate ,iradiere-în umărul drept; intensitate-
cauzată de traumatism mare;
chirurgical . - asigură confortul pacientei si
îndepărtează factorii agravanţi;
- asigură un microclimat
corespunzător ,salon bine aerisit
,temperatură adecvată;
- aşează pacienta într-o poziţie
confortabilă care să-i amelioreze
durerea;
- măsoară si notează funcţiile vitale în
foaia de observaţie: TA=110 /70mmHg;
R=22 resp/min;T=38,5 ˚C; P=90 bpm;
Intervenţii delegate:
- pregăteşte pacienta si efectuează o
Electrocardiogramă 100 bpm ;
31
- pregăteşte psihic si fizic pacienta
pentru examenul radiologic ;
- recoltează probe biologice pentru
examene de laborator : VSH :
1 h -40 mm/h (normal : 1-19 mm/ h)
2h -80 mm/h (normal : 7- 15 mm/ h)
Leucocite : 10,3 u/I ( normal : 3,7- 9,5
u/I )
Neutrofile : 72 % ( normal : 50 – 70 %)
Bilirubină directă : 0,70 mg/dl (normal :
0 – 0,52 mg / dl )
Bilirubină totală: 1,40 mg/dl( normal : 0
– 1,2 mg/dl )
Amilază serică : 120 u /I (normal : 15
-100 u/I) ;
- administrează tratamentul prescris de
medic ; Soluții glucoză 5% 500ml/zi;
- Ampicilină 1 g / 2 ml 1 flacon la
8h ;
32
2. Nevoia de a Vărsăturile manifestate Pacienta să fie Intervenţii autonome: Pacienta nu mai
elimina. prin evacuarea pe gură echilibrată hidro- - aşează pacienta în poziție şezand sau prezintă
a conținutului electrolitic . decubit dorsal cu capul într-o parte; vărsături.
Vărsături intestinal, dureri - protejează lenjeria de pat cu muşama
abdominale şi aleză;
greaţă,salivaţie - susţine pacienta în timpul
abundentă, cauzată de vărsăturilor;
procesul infecțios . - îndepărtează tăvița renală ;
- şterge gura pacientei ;
- oferă pacientei un pahar cu apă să-
şi clătească gura;
- pentru a atenua senzația de greață
sfătuieşte pacienta să inspire profund ;
- măsoară si notează funcţiile vitale
în foaia de observaţie :
TA=100/60mmHg;R=24 resp/min;T
38,2˚C;P=80 bpm;
Intervenţii delegate :
- administrează tratamentul prescris
de medic :
Soluții glucoză 5% 500ml/zi;
33
8h ;
3. Nevoia de a Alimentaţia şi Pacienta să fie Intervenţii autonome : Pacienta este

bea si a manca hidratarea inadecvată echilibrată - suprimă alimentele pe gură în echilibrată
prin deficit manifestată hidroelectrolitic şi perioada vărsăturilor ; nutrițional şi
Alimentaţie si prin gust amar ,arsuri nutriţional. - explorează preferinţele pacientei hidroelectrolitic.
hidratare epigastrice,tegumente asupra alimentelor permise si interzise;
inadecvată prin uscate , scădere în - rehidratarea se începe treptat cu
deficit greutate cauzată de concentrații mici de lichide reci , sucuri
vărsături . de fructe ;
- după încetarea vărsăturilor se trece
treptat la o alimentație normală ;
- serveşte pacienta cu alimentele la
temperatură moderată ;
- învaţă pacienta categoriile de
alimente din ghidul alimentar si
echivalentele calitative si cantitative ale
principiilor alimentare în vederea
înlocuirii unui aliment cu altul ;
34
- mǎsoară si notează funcţiile vitale
în foaia de observaţie :
TA=140/60mmHg; R=22resp/min;
T=37,9˚C; P=62bpm;
de medic :
8h ;
4. Nevoia de a Disconfort manifestat Pacienta să Intervenţii autonome : Pacienta

dormi si a se prin apatie , iritabilitate beneficieze de - instalează pacienta într-un salon bine beneficiază de
odihni . ,indispoziţie cauzată de confort fizic si aerisit cu o temperatură optimă; comfort fizic si
durere . psihic. - favorizează odihna pacientei pentru psihic .
Disconfort suprimarea surselor care-i pot determina
disconfortul;
- oferă pacientei o cană cu lapte cald
înainte de culcare ;
35
- mǎsoară si notează funcţiile vitale în
foaia de observaţie :
TA=110/70mmHg; R=21resp/min;
T=37,4˚C;
P=60 bpm;
de medic ; Soluții glucoză 5% 500ml/zi;
8h ;
5. Nevoia de a Constipaţie manifestată Pacienta să aibă Intervenţii autonome: Pacienta prezintă

elimina . prin scaun la 2-4 tranzit intestinal în - determină pacienta să ingere o tranzit intestinal
zile,crampe cauzată de limite fiziologice . cantitate suficientă de lichide; normal.
Constipaţie anxietate . - stabileşte ,împreună cu pacienta un
orar regulat de eliminare ,în funcție de
activităţile sale;
36
- determină pacienta să facă exerciții
fizice cu regularitate;
- efectuează la nevoie ,clismă
evacuatoare simplă sau uleioasă ;
- măsoară si notează funcţiile vitale în
foaia de observaţie : TA 130/70
mmHg ;R=19 resp/min ;T= 38,2˚
C;P=78 bpm ;
de medic : Soluții glucoză 5% 500ml/zi;
8h ;
6. Nevoia de a-şi Hipertermie Pacienta să nu mai Intervenții autonome: Pacienta nu mai

menține manifestată prin febră prezinte - aeriseşte salonul si schimbă lenjeria prezintă
temperatura ridicată ,cauzată de hipertermie. de pat si de corp de cate ori este nevoie ; hipertermie.
corpului în semnele generale ale - asigură îmbrăcăminte lejeră din
limite normale. unei infecții; bumbac si menține igiena corporală;
37
Hipertermie - aplică comprese reci sau încălzeşte
pacienta în caz de frisoane ;
- măsoară si notează funcțiile vitale
în foaia de observaţie
:TA=110/60mmHg;R=19resp/min;T=38
,3˚C;P=84bpm;
Intervenții delegate:
de medic:
8h ;
38
Foaia de temperatura
39
EVALUAREA CAZULUI
Pacienta E.M în vârstă de 45 de ani ,se prezintă la Unitatea primiri urgenţe a Spitalului SF
Spridon din Mioveni ,plângându-se că dimineaţa la trezire are un gust amar în gură şi senzaţie de
rău, transpiraţii abundente,vărsături. Ea relatează că deşi nu face abuz ,îi place să mănânce bine
,preferând carne,grăsimi,prăjeli. Deseori ne spune pacienta ,are arsuri la stomac sau balonări.
În urma unui examen medical , observăm că aceasta prezintă o jenă dureroasă în hipocondrul
drept , o respiraţie de 22 resp/min ,puls 62bpm ,T.A=140/400mmHg.
Pacienta ne relatează că deseori ajunge acasă obosită, extenuată, având în vedere condiţiile de
muncă,efortul fizic depus si deplasările zilnice.
În urma examenului clinic şi investigaţiilor efectuate se stabileşte diagnosticul de colecistită
acută şi i se aplică măsurile de urgenţă . Pacienta este internată pe secţia medicală pentru tratament
de specialitate .
Medicul curant îi prescrie următorul tratament medicamentos :
- Soluții glucoză 5% 500ml/zi;
- No-spa 40 mg / 2 ml 1 f/zi
- Metoclopramid 2ml ,1 f/zi;
În timpul spitalizări pacientei i s-au acordat următoarele îngrijiri :

- I s-au monitorizat permanent funcţiile vitale ;
- S-a urmărit evoluţia stării generale ;
- I s-a aplicat un regim hidrozaharat ;
Pacienta se externează cu o stare generală ameliorată si cu următoarele recomandări :
- să respecte regimul alimentar ;
- să evite efortul fizic pentru o perioadă de timp ;
- să respecte tratamentul medicamentos recomandat de medic ;
- să se prezinte la control medical periodic .
40
DIALOG LA EXTERNARE
DATA EXTERNĂRI : 12.04.2016

LUAT DE FAMILIE : da
DESTINAȚIA LA EXTERNARE : domiciliu
MIJLOC DE TRANSPORT : personal
SITUAȚIA DE ACASĂ : bună
CAPACITATEA DE A SE ÎNGRIJI : bună
RECOMANDĂRI LA EXTERNARE :
-respectarea regimului alimentar;
-evitarea efortului fizic pentru o perioada de timp ;
-respectarea tratamentului medicamentos recomandat de medic ;
-prezentarea la control medical periodic .
S-A DISCUTAT : evoluţia bolii , eventualele complicaţii ce pot apărea ,respectarea recomandărilor
IMPRESIA PACIENTULUI DESPRE SPITALIZARE : bună
AU FOST ATINSE SCOPURILE : da, pacienta prezintă o stare ameliorată
41
CAZUL NR.2
CULEGEREA INFORMAȚIILOR
UNITATEA SANITARĂ : Spitalul SF Spridon
LOCALITATEA : Mioveni
SECȚIA : Medicală
INFORMAȚII SOCIALE
NUME : F.
PRENUME : I.
VÂRSTĂ : 36
DATA NAŞTERII : 09.11.1980
DOMICILIU : Mioveni
OCUPAȚIE : operator calculator
STARE FAMILIALĂ : căsătorită
RELIGIE : ortodoxă
CONDIŢII DE VIAŢĂ ŞI DE MUNCĂ: obişnuite
MOTIVELE INTERNĂRII: Durere în hipocondrul drept cu iradiere în umărul drept , greaţă
,vărsături bilioase .
ISTORICUL BOLII : Boala a debutat în urmă cu câteva zile , când pacienta a prezentat greaţă ,
vărsături bilioase , durere în hipocondrul drept .
DIAGNOSTIC LA INTERNARE: Colecistită acută
DIAGNOSTIC LA EXTERNARE: Colecistită acută
MEDICUL CARE ȊNGRIJEŞTE: Dr. Frîncu Viorel
ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE: fără semnificaţie
ANTECEDENTE PERSONALE : menarhă la 12 ani , 1 avort
INFORMAŢII FIZICE
GREUTATE: 60 kg
ȊNĂLŢIME: 1,59 m
42
CAP
ASPECTUL ŞI CULOAREA LIMBII: normală
ASPECTUL ŞI CULOAREA DINŢILOR: dentiţie completă
TRUNCHI
APARAT RESPIATOR: torace normal conformat , simetric , murmur vezicular prezent
APARAT CARDIOVASCULAR: cord în limite normale ,zgomote cardiace regulate
APARAT DIGESTIV : abdomen dureros la palpare , în epigastru şi hipocondrul drept .Veziculă
biliară palpabilă şi foarte sensibilă , semnul Murphy prezent .
APARAT UROGENITAL : loje renale libere , nedureroase la palpare
S.N.C: integru , orientat temporo- spaţial
R.O.T: prezente bilateral
MEMBRE
MOBILITATEA ARTICULARA: normală ,efort fizic limitat
43
STÂNGACE /DREPTACE : stângace
SE SCOALĂ :- AJUTAT – da – SINGUR - nu

REGIM : hidric
APETIT : diminuat
NR DE MESE: 3 pe zi
ALIMENTE PREFERATE: carne , cartofi , dulciuri
BĂUTURI PREFERATE: sucuri
ALIMENTE PE CARE NU LE POATE CONSUMA : afumături , grăsimi , mezeluri ,băuturi
alcoolice .
MOD DE SERVIRE A MESEI : salon

TOALETA: - SINGUR - nu - AJUTAT - da
SE SPALA PE DINTI : - SINGUR - nu - AJUTAT - da
SE PIAPTĂNĂ: - SINGUR - nu - AJUTAT - da
SE ȊMBRACĂ: - SINGUR - nu - AJUTAT – da
SE DEZBRACĂ :- SINGUR – nu - AJUTAT - da

SCAUN: constipaţie , 1 scaun la 2- 4 zile
URINA: 3 – 4 micţiuni pe zi

PROBLEME PRIVIND SOMNUL : da
44
ACTIVITATE FIZICĂ: redusă
ÎI PLACE SĂ FIE SINGUR : nu
ATITUDINEA FAMILIEI FAŢĂ DE BOLNAV : îl sprijină moral şi financiar
ATITUDINEA PERSONALULUI MEDICAL : competent
MOD DE A PETRECE TIMPUL LIBER : se odihneşte , primeşte vizite în limita stării de
sănătate .
GRUPA SANGUINĂ: AII
ALERGII: neagă
IMPRESII DE LA SPITALIZĂRILE ANTERIOARE : bune
TRATAMENTUL ACTUAL : - Soluții glucoză 5% 500ml/zi;
INVESTIGAŢII EFECTUATE : examen clinic , ecografie abdominală , examen radiologic

EXAMENE DE LABORATOR : Hemoleucogramă : leucocite 10,3 u/I ( normal : 3,7 – 9,5 u/I )
45
46
- Dispnee
- Disconfort
- Vărsături
- Hipertermie
- Constipaţie
- Alimentaţie şi hidratare inadecvată prin deficit
47
48
NEVOIA DIAGNOSTIC DE OBIECTIVE INTERVENŢII AUTONOME ŞI DELEGATE EVALUARE
ŞI PROBLEMA NURSING
1. Nevoia Dispnee manifestată Pacienta să nu Intervenții autonome : Pacienta nu mai
de a prin dificultate de a mai prezinte - poziționează pacienta în poziţie semi-şezând prezintă dispnee.
respira si respira ,senzaţie de dispnee. pentru a favoriza respirația .
a avea o sufocare cauzată de - aeriseşte salonul;
bună anxietate. - monitorizează respiraţia;
circulație - învaţă pacientul să facă exerciții de respirație
. ;
- măsoară si notează funcțiile vitale în foaia
Dispnee de observaţie
(TA=90/60mmHg;R=18resp/min;T=38,2˚C;
P=84bpm ) ;
Intervenții delegate :
- - administrează tratamentul prescris de
medic:
Nevoia de a Pacienta să Intervenţii autonome : Pacienta

Disconfort beneficiază de
dormi si a se beneficieze de - instalează pacienta într-un salon bine aerisit cu o
comfort fizic si
manifestat prin
49
odihni . apatie , iritabilitate confort fizic şi temperatură optimă; psihic .
,indispoziţie cauzată psihic. - favorizează odihna pacientei pentru suprimarea
Disconfort de durere . surselor care-i pot determina disconfortul;
- oferă pacientei o cană cu lapte cald înainte de
culcare ;
- mǎsoară si notează funcţiile vitale în foaia de
observaţie :
TA=110/70mmHg; R=21resp/min; T=37,4˚C;
P=60 bpm;
- administrează tratamentul prescris de medic ;
- Diazepam 1 cp seara .
3 . Nevoia de a Vărsăturile Pacienta să fie Intervenţii autonome: Pacienta nu mai
manifestate prin echilibrată hidro-
elimina. - aşează pacienta în poziție şezand sau decubit prezintă vărsături.
evacuarea pe gură a electrolitic
conținutului dorsal cu capul într-o parte;
intestinal, dureri
Vărsături - protejează lenjeria de pat cu muşama şi aleză;
abdominale
greaţă,salivaţie - susţine pacienta în timpul vărsăturilor;
abundentă, cauzată
- îndepărtează tăvița renală ;
de procesul infecțios.
50
- oferă pacientei un pahar cu apă să-şi clătească
gura;
- pentru a atenua senzația de greață sfătuieşte
pacienta să inspire profund ;
- măsoară si notează funcţiile vitale în foaia de
observaţie : TA=100/60mmHg;R=24 resp/min;T
38,2˚C;P=80 bpm;
- administrează tratamentul prescris de medic :
4. Nevoia de a-şi Hipertermie Pacienta să nu Intervenții autonome:

mai prezinte Pacienta nu mai
menține manifestată prin - aeriseşte salonul si schimbă lenjeria de pat si de
hipertermie prezintă hipertermie
temperatura febră ridicată corp de cate ori este nevoie ;
corpului în limite ,cauzată de semnele - asigură îmbrăcăminte lejeră din bumbac si
51
normale. generale ale unei menține igiena corporală;
Hipertermie infecții; - aplică comprese reci sau încălzeşte pacienta în
caz de frisoane ;
- măsoară si notează funcțiile vitale
în foaia de observaţie
:TA=110/60mmHg;R=19resp/min;T=38,3˚C;P=84b
pm
Intervenții delegate:
- administrează tratamentul prescris de medic:
5 . Nevoia de a Constipaţie Pacienta să fie Intervenţii autonome: Pacienta prezintă

elimina. tranzit intestinal
manifestată prin echilibrată - determină pacienta să ingere o cantitate
normal .
Constipaţia scaun la 2-4 hidroelectrolitic suficientă de lichide;
zile,crampe cauzată şi nutriţional. - stabileşte ,împreună cu pacienta un orar regulat
de anxietate . de eliminare ,în funcție de activităţile sale;
52
- determină pacienta să facă exerciții fizice cu
regularitate;
- efectuează la nevoie ,clismă evacuatoare simplă
sau uleioasă ;
- măsoară si notează funcţiile vitale în foaia de
observaţie : TA 130/70 mmHg ;R=19 resp/min ;T=
38,2˚ C;P=78 bpm ;
6. Nevoia de a Alimentaţia şi Pacienta să fie Intervenţii autonome : Pacienta este

echilibrată
bea si a manca hidratarea inadecvată echilibrată - suprimă alimentele pe gură în perioada
nutrițional şi
Alimentaţie şi prin deficit hidroelectrolitic vărsăturilor ; hidroelectrolitic
hidratare manifestată prin gust şi nutriţional. - explorează preferinţele pacientei asupra
inadecvată prin amar ,arsuri alimentelor permise si interzise;
deficit . epigastrice,tegument - rehidratarea se începe treptat cu concentrații
e uscate , scădere în mici de lichide reci , sucuri de fructe ;
53
greutate cauzată de - după încetarea vărsăturilor se trece treptat la o
vărsături . alimentație normală ;
- serveşte pacienta cu alimentele la temperatură
moderată ;
- învaţă pacienta categoriile de alimente din
ghidul alimentar si echivalentele calitative si
cantitative ale principiilor alimentare în vederea
înlocuirii unui aliment cu altul ;
- mǎsoară si notează funcţiile vitale în foaia de
observaţie :
TA=140/60mmHg; R=22resp/min; T=37,9˚C;
P=62bpm;
54
55
56
EVALUAREA CAZULUI
Pacienta F. I în vârstă de 36 de ani se prezintă la Unitatea de primiri urgenţe a Spitalului Sf

Spiridon Mioveni . În urma unor episoade repetate de duere în epigastru , însoţită de greaţă
,vărsături biliare , frison ,febră 39,8 ˚ C .
În urma examenului clinic , a investigaţiilor efectuate se stabileşte diagnosticul de colecistita
acută .
Glucoză 5% 500ml/zi;
Pe timpul spitalizării pacientei i s-au acordat următoarele îngrijiri :

- I s-a aplicat un regim hidric în primele zile apoi cu următoarele recomandări :
- evitarea eforturilor fizice mari;
- respectarea regimului alimentar ;
- respectarea tratamentului medicamentos ;
- Prezentarea la control medical periodic .
57
DIALOG LA EXTERNARE
DATA EXTERNĂRI : 19 .05.2016

SITUAȚIA DE ACASĂ : bună
CAPACITATEA DE A SE ÎNGRIJI : bună
-respectarea regimului alimentar;
-evitarea efortului fizic pentru o perioada de timp ;
-respectarea tratamentului medicamentos recomandat de medic ;
-prezentarea la control medical periodic .
S-A DISCUTAT : evoluţia bolii , eventualele complicaţii ce pot apărea ,respectarea recomandărilor
AU FOST ATINSE SCOPURILE : da , pacienta prezintă o stare ameliorată
58
CAZUL NR.3
CULEGEREA INFORMAȚIILOR :
UNITATEA SANITARĂ : Spitalul SF Spiridon
LOCALITATEA : Mioveni
SECȚIA : Medicală
INFORMAȚII SOCIALE
NUME : A
PRENUME : M
VÂRSTĂ : 39
DATA NAŞTERII : 4.08.1977
DOMICILIU : Mioveni
OCUPAȚIE : educatoare
STARE FAMILIALĂ : căsătorită
RELIGIE : ortodoxă
CONDIŢII DE VIAŢĂ ŞI DE MUNCĂ: bune
MOTIVELE INTERNĂRII: durere în hipocondrul drept , fără frison ,vărsături bilioase .
ISTORICUL BOLII : boala a debutat în urmă cu o zi când pacienta a prezentat durere în
hipocondrul drept ,grețuri ,febră .Din propria inițiativă şi- a administrat Nospa 1 cp ,durerea nu a
cedat s-a accentuat progresiv .
După frison apar vărsăturile bilioase ,se internează în secția medicală a spitalului SF Spiridon .
DIAGNOSTIC LA INTERNARE: colecistită acută
DIAGNOSTIC LA EXTERNARE: colecistită acută
MEDICUL CARE ȊNGRIJEŞTE: Dr. Frîncu Viorel
ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE: fără semnificație
ANTECEDENTE PERSONALE : menarhă la 14 ani ,cicluri regulate ,naşteri 1 ,avorturi 0 .
INFORMAŢII FIZICE
GREUTATE: 55 kg
59
ȊNĂLŢIME: 1,62 cm
CAP
ASPECTUL ŞI CULOAREA LIMBII: normale
ASPECTUL ŞI CULOAREA DINŢILOR: dentiție completă
TRUNCHI
APARAT RESPIATOR: torace normal conformat simetric, murmur vezicular prezent ,respirație :
21 resp /min ;
APARAT CARDIOVASCULAR: zgomote cardiace regulate ,fără sufluri cardiace , TA = 110/60
mm Hg , P=80 bpm ;
APARAT DIGESTIV : abdomen dureros la palpare , în epigastru şi hipocondrul drept .Vezicula
biliară palpabilă şi foarte sensibilă , semnul Murphy prezent;
APARAT UROGENITAL : loje renale libere ,nedureroase la palpare ;
S.N.C: integru ,orientat temporo -spațial
R.O.T : prezente bilateral
60
MEMBRE
MOBILITATEA ARTICULARA: normală ,efort fizic limitat
STÂNGACE /DREPTACE : dreptace
SE SCOALĂ :- AJUTAT – nu –SINGUR- da

REGIM : hidric , hidro –lacto-vegetarian
APETIT : diminuat
NR DE MESE: 3/zi
ALIMENTE PREFERATE: produsele lactate ,fructele
BĂUTURI PREFERATE: apa
ALIMENTE PE CARE NU LE POATE CONSUMA : afumături ,grăsimi ,mezeluri ,condimente ;
MOD DE SERVIRE A MESEI : în sala de mese

TOALETA: -SINGUR- nu -AJUTAT- da
SE SPALA PE DINTI :SINGUR – nu -AJUTAT - da
SE PIAPTĂNĂ:-SINGUR - nu -AJUTAT- da
SE ȊMBRACĂ: -SINGUR- nu -AJUTAT- da
SE DEZBRACĂ :- SINGUR – nu -AJUTAT- da

SCAUN: 1 scaun/ zi
URINA: 5 micțiuni pe 24 de ore
61
PROBLEME PRIVIND SOMNUL : da
ACTIVITATE FIZICĂ: redusă
ÎI PLACE SĂ FIE SINGUR : nu
ATITUDINEA FAMILIEI FAŢĂ DE BOLNAV : este alături de bolnav şi – l sprijină
ATITUDINEA PERSONALULUI MEDICAL : cooperant
MOD DE A PETRECE TIMPUL LIBER : se odihneşte şi primeşte vizite în limita stări de
sănătate ;
GRUPA SANGUINĂ: 0I
ALERGII: neagă
IMPRESII DE LA SPITALIZĂRILE ANTERIOARE : -
TRATAMENTUL ACTUAL :
- Soluții glucoză 5% 500ml/zi;
62
INVESTIGAŢII EFECTUATE : ecografie abdominală , pereții colecistului îngroşați dublu contur
EXAMENE DE LABORATOR : Hemoleucogramă : leucocite 10,3 u/I ( normal : 3,7 – 9,5 u/I )
63
- Hipertermie
- Durere
- Vărsături
- Dificultatea de a se deplasa
- Anxietate
- Alimentație şi hidratare inadecvată
64
NEVOIA ŞI DIAGNOSTIC DE OBIECTIVE INTERVENŢII EVALUARE
PROBLEMA NURSING AUTONOME ŞI
DELEGATE
1. Nevoia de a dormi si a Insomnie manifestată prin Pacienta să beneficieze de un Intervenţii autonome : Pacienta beneficiază de
se odihni . apatie ,aţipiri în cursul zilei , somn corespunzător cantitativ - învaţă pacienta să un somn corespunzător
Insomnie nelinişte ,iritabilitate cauzată şi calitativ . practice tehnici de cantitativ şi calitativ .
de durere . relaxare ;
- identifică nivelul şi
cauza anxietăţii
pacientei ;
- oferă pacientei o cană
cu lapte cald înainte de
culcare;
- măsoară şi noteaza
funcţiile vitale în foaia
de observaţie : (T.A =
130/60 mm Hg; R= 18
resp /min ;T= 38 ˚ C ; P
=85 bpm) ;
- recoltează probe biologice
pentru examene de laborator :
VSH :
1 h -40 mm/h (normal : 1-19
mm/ h)
2h -80 mm/h (normal : 7- 15
mm/ h)
65
Leucocite : 10,3 u/I ( normal :
3,7- 9,5 u/I )
Neutrofile : 72 % ( normal : 50
– 70 %)
Bilirubină directă : 0,70 mg/dl
(normal : 0 – 0,52 mg / dl )
Bilirubină totală: 1,40
mg/dl( normal : 0 – 1,2 mg/dl )
Amilază serică : 120 u /I
(normal : 15 -100 u/I) ;
- administrează tratamentul
prescris de medic ; Soluții
glucoză 5% 500ml/zi;
- Algocalmin 1 g/ 2ml
1f/zi;
- Ampicilină 1 g / 2 ml 1
flacon la 8h ;
66
2 . Nevoia de a-şi menţine Hipertermia manifestată prin Pacienta să prezinte Intervenții autonome : Pacienta prezintă
temperatura corpului în febră ridicată 39,2˚ C,frison temperatura corpului în limite - aeriseşte încăperea ; temperatura corpului în
limite normale . cauzată de procesul infecţios normale - schimbă lenjeria de corp şi de limite fiziologice .
Hipertermie Pacienta sa prezinte pat ;
temperatura corpului în limite - aplică comprese reci ;
normale . - încălzeşte pacienta cu sticle
cu apă caldă ,învelite într-un
prosop ;
- măsoară si notează funcţiile
vitale în foaia de observaţie
( T.A= 120/80 mmHg ; R= 17
resp /min ; T=39,2˚ ; P= 80
bpm ) ;
1f/zi;
flacon la 8h ;
3. Nevoia de a dormi şi a se Disconfort manifestat prin Pacienta să beneficieze de Intervenţii autonome : Pacienta beneficiază de
67
odihni . apatie , iritabilitate confort fizic si psihic - instalează pacienta într-un comfort fizic si psihic .
,indispoziţie cauzată de salon bine aerisit cu o
Disconfort durere . temperatură optimă;
- favorizează odihna
pacientei pentru suprimarea
surselor care-i pot determina
disconfortul;
- oferă pacientei o cană cu
lapte cald înainte de culcare ;
- mǎsoară si notează funcţiile
vitale în foaia de observaţie :
TA=110/70mmHg;
R=21resp/min; T=37,4˚C;
P=60 bpm;
1f/zi;
flacon la 8h ;
68
- Diazepam 1 cp seara .
4. Nevoia de a elimina. Pacienta să fie echilibrată Intervenţii autonome: Pacienta nu mai

Vărsăturile manifestate prin
hidro-electrolitic - aşează pacienta în poziție prezintă vărsături.
evacuarea pe gură a
Vărsături şezand sau decubit dorsal cu
conținutului intestinal, dureri
capul într-o parte;
abdominale greaţă,salivaţie
- protejează lenjeria de pat
abundentă, cauzată de procesul
cu muşama şi aleză;
infecțios
- susţine pacienta în timpul
vărsăturilor;
- îndepărtează tăvița renală ;
- oferă pacientei un pahar
cu apă să-şi clătească gura;
- pentru a atenua senzația de
greață sfătuieşte pacienta să
inspire profund ;
- măsoară si notează
funcţiile vitale în foaia de
observaţie :
TA=100/60mmHg;R=24
resp/min;T 38,2˚C;P=80 bpm;
69
prescris de medic :
1f/zi;
flacon la 8h ;
5 . Nevoia de a elimina . Constipaţie manifestată prin Pacienta să aibă tranzit Intervenţii autonome: Pacienta prezintă tranzit
intestinal normal
scaun la 2-4 zile,crampe intestinal în limite fiziologice - determină pacienta să
Constipaţie cauzată de anxietate . ingere o cantitate suficientă de
lichide;
- stabileşte ,împreună cu
pacienta un orar regulat de
eliminare ,în funcție de
activităţile sale;
- determină pacienta să facă

exerciții fizice cu regularitate;
- efectuează la nevoie
70
,clismă evacuatoare simplă sau
uleioasă ;
- măsoară si notează
observaţie : TA 130/70
mmHg ;R=19 resp/min ;T=
38,2˚ C;P=78 bpm ;
prescris de medic : Soluții
1f/zi;
flacon la 8h ;
6. . Nevoia de a bea si a manca Alimentaţia şi hidratarea Pacienta să fie echilibrată Intervenţii autonome : Pacienta este echilibrată
inadecvată prin deficit hidroelectrolitic şi nutriţional. - suprimă alimentele pe gură nutriţional şi
Alimentaţie şi hidratare manifestată prin gust amar în perioada vărsăturilor ; hidroelectrolitic .
71
inadecvată prin deficit ,arsuri epigastrice,tegumente - explorează preferinţele
uscate , scădere în greutate pacientei asupra alimentelor
cauzată de vărsături . permise si interzise;
- rehidratarea se începe
treptat cu concentrații mici de
lichide reci , sucuri de fructe ;
- după încetarea vărsăturilor
se trece treptat la o alimentație
normală ;
- serveşte pacienta cu
alimentele la temperatură
moderată ;
- învaţă pacienta categoriile
de alimente din ghidul
alimentar si echivalentele
calitative si cantitative ale
principiilor alimentare în
vederea înlocuirii unui aliment
cu altul ;
- mǎsoară si notează
observaţie :
TA=140/60mmHg;
72
R=22resp/min; T=37,9˚C;
P=62bpm;
prescris de medic :
1f/zi;
flacon la 8h ;
73
74
EVALUAREA CAZULUI
Pacienta A .M în vârstă de 39 ani este internată la secţia medicală a spitalului SF Spiridion

Mioveni .La internare pacienta prezinta durere în hipocondrul drept cu iradiere în spate şi umărul
drept, greţuri ,vărsături biliare ,febră 39,2 ˚ C ,frison .În urma examenului clinic , a investigaţiilor
efectuate se stabileşte diagnosticul de colecistita acută .
Glucoză 5% 500ml/zi;
Pe timpul spitalizării pacientei i s-au acordat următoarele îngrijiri :

- I s-a aplicat un regim hidric în primele zile apoi cu următoarele recomandări :
- evitarea eforturilor fizice mari;
- respectarea tratamentului medicamentos ;
- Prezentarea la control medical periodic .
75
DIALOG LA EXTERNARE
DATA EXTERNĂRI : 14.06.2016

SITUAȚIA DE ACASA : bună
CAPACITATEA DE A SE ÎNGRIJI :
- evitarea eforturilor fizice mari ;
prezentarea la control periodic medical .
S-A DISCUTAT : evoluţia bolii , respectarea recomandărilor .

AU FOST ATINSE SCOPURILE : da .Pacienta prezintă o stare ameliorată .
76
BIBLIOGRAFIE
1. Corneliu Borundel
- “ Manual de medicină internă ” , Editura ALL , Bucureşti 2002
2. Lucreţia Titirică
- “ Ghid de nursing ” , Editura Viaţa Medicală Românească , Bucureşti 2001
3. Georgeta Aurelia Baltă

- “ Îngrijirea bolnavului . Tehnici generale ”, Editura Didactică şi Pedagogică
4. Roxana Maria Albu

- “ Anatomia şi fiziologia omului ” , Editura Corint , Bucureşti
5. Lucreţia Titirică
- “ Tehnici de evaluare şi îngrijiri acordate de asistenţii medicali ” , Editura Viaţă
Medicală Românească
6. www.corpul-uman.com
7. www.myshared.ro
8. www.sfatulmedicului.ro
77
ANEXE
ANEXA 1 – ECOGRAFIA ABDOMINALĂ
ANEXA 2 – ADMINISTRARE DE MEDICAMENTE
ANEXA 3 – RECOLTAREA SÂNGELUI
ANEXA 1 – ECOGRAFIA ABDOMINALĂ
Ecografia abdominală evidenţiază prezenţa calculilor , distensia veziculei biliare (diamentru

transvers 40 mm ) îngroşare 4 mm sau dublu contur al peretelui colecistului , semn Murphy pozitiv
ecografic .
78
Ecografia abdominală foloseşte unde acustice reflectate pentru a produce o imagine de organe şi
alte structuri abdominale . O ecografie abdominală complexă necesită o pregătire anterioară a
pacientului .
Reguli înainte de ecografia abdominală :
1. De obicei se recomandă efectuarea ecografiei pe nemâncate , însă nu este neapărat

obligatoriu acest lucru ;
2. Pentru ecografia de ficat , colecist , splină şi pancreas nu se consumă alimente cu un
conţinut ridicat de grăsimi în seara de dinaintea ecografiei ;
3. Nu trebuie să urinezi înainte cu 4-5 ore de programarea pentru ecografie ;
Etape de execuţie
Acest test se face de către un doctor care este specializat în executarea ecografiei şi interpretare
imaginilor ecografice. Aceasta se face într-un cabinet de ecografie dintr-un spital, centru medical
sau cabinet medical privat. Va fi nevoie să îndepartati de pe abdomen orice bijuterie care ar putea
interfera cu ecografia.
- Se pregăteşte bolnavul din punct de vedere psihic pentru a înlătura factorii emoţionali ;
- Bolnavul este poziţionat culcat cu faţa în sus pe o masă de examinare , ce poate fi înclinată
sau mutată ;
- Un gel se aplică pe zonele corpului ce urmează a fi studiate pentru a ajuta traductorul să
funcţioneze în deplină siguranţă în contact cu corpul şi pentru eliminarea pungilor de aer
dintre traductor şi piele ;
- O mica sonda ecografică, numită şi transductor, este presată pe abdomen şi mutată înainte şi
înapoi peste organele supuse examenului ecografic.
O imagine a organelor si a vaselor de sânge poate fi văzută pe un monitor video. Va fi
nevoie să staţi nemişcat în această poziţie in timp ce se face ecografia.
Vi se poate cere sa schimbati mai multe pozitie , în timp ce se face scanarea. Pentru
ecografie rinichi , se poate cere să staţi în decubit lateral sau să vă întindeti pe stomac.
Vi se cere să trageţi aer în piept şi să-l ţineti pentru câteva secunde în timpul scanarii. Acest
lucru va permite medicului de a vedea organe şi structuri, cum ar fi ducte biliare, mai clar,
deoarece acestea nu sunt în mişcare.
De asemenea inspiraţia profundă va împinge temporar în jos ficatul, splina şi alte organe mai
mici ascunse de coaste, ceea ce face mai uşor pentru ecografist să le vada în mod clar.
- Ecografia abdominală este de obicei finalizată în 40 de minute .
- Vi se poate cere să aşteptaţi până ce medicul a trecut în revistă informaţiile. Medicul va
dicta asistentului buletinul ecografic şi o copie va rămâne în cabinetul de ecografie.
- Atunci când ecografia a fost efectuată pacientul se poate îmbrăca şi aştepta în timp ce
imaginile cu ultrasunete sunt revizuite .
79
80
81
82
83
84
85
86
87
88
89
90
91
92
93
94
95
96
97
98
99
100
101
102
103
104
105
106
107
108
109
110
111
112
113
114
115
116
117
118
119
120
121

Colecistita Acuta

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Colecistita Acuta

Titlu original:

Încărcat de

Drepturi de autor:

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE ŞI CERCETĂRII

ŞCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ „CHRISTIANA”

FORMA DE ÎNVĂŢĂMÂNT: curs de zi

- Cazul 1 – Colecistita acută .................................................................................................pag

„Viaţa nu valorează nimic , dar nimic nu valorează cât viața ! „

Ȋn general, diagnosticul precis si strategia terapeutică par a fi dependente de circumstanţele

1. ANATOMIA ŞI FIZIOLOGIA FICATULUI SI A CǍILOR BILIARE

Cǎile biliare si vezicula biliarǎ

Fig III. Cǎile biliare extrahepatice:

Fig III. Glandele salivare ,ficatul si pancreasul ;

- infecţia ce poate proveni :

Colecistita acută catarală se caracterizeazǎ printr-o veziculǎ măritǎ de volum cu mucoasa

Principalele leziuni ȋn colecistitele acute sunt :

1. Congestia si edemul perețiilor veziculei ;

Hemoleucograma completa: 4-5 mil./mm3 Leucocitoza crește pȃnǎ la

-Bilirubina totala: Hiperbilirubinemie cu

Fig IV. Colecistectomia

CAPITOLUL II-PARTEA PRACTICA

OBIŞNUINŢE ȊN LEGĂTURĂ CU ALIMENTAŢIA

OBIŞNUINȚE DE IGIENĂ PERSONALĂ

OBIŞNUINŢE PRIVIND ELIMINĂRILE

NEVOIA DIAGNOSTIC DE OBIECTIVE INTERVENŢII AUTONOME ŞI EVALUARE

3. Nevoia de a Alimentaţia şi Pacienta să fie Intervenţii autonome : Pacienta este

4. Nevoia de a Disconfort manifestat Pacienta să Intervenţii autonome : Pacienta

5. Nevoia de a Constipaţie manifestată Pacienta să aibă Intervenţii autonome: Pacienta prezintă

6. Nevoia de a-şi Hipertermie Pacienta să nu mai Intervenții autonome: Pacienta nu mai

În timpul spitalizări pacientei i s-au acordat următoarele îngrijiri :

DATA EXTERNĂRI : 12.04.2016

OBIŞNUINŢE ȊN LEGĂTURĂ CU ALIMENTAŢIA

OBIŞNUINȚE DE IGIENĂ PERSONALĂ

OBIŞNUINŢE PRIVIND ELIMINĂRILE

OBIŞNUINŢE PRIVIND ODIHNA

INVESTIGAŢII EFECTUATE : examen clinic , ecografie abdominală , examen radiologic

Nevoia de a Pacienta să Intervenţii autonome : Pacienta

4. Nevoia de a-şi Hipertermie Pacienta să nu Intervenții autonome:

5 . Nevoia de a Constipaţie Pacienta să fie Intervenţii autonome: Pacienta prezintă

6. Nevoia de a Alimentaţia şi Pacienta să fie Intervenţii autonome : Pacienta este

Pacienta F. I în vârstă de 36 de ani se prezintă la Unitatea de primiri urgenţe a Spitalului Sf

Pe timpul spitalizării pacientei i s-au acordat următoarele îngrijiri :

DATA EXTERNĂRI : 19 .05.2016

OBIŞNUINŢE ȊN LEGĂTURĂ CU ALIMENTAŢIA

OBIŞNUINȚE DE IGIENĂ PERSONALĂ

OBIŞNUINŢE PRIVIND ELIMINĂRILE

4. Nevoia de a elimina. Pacienta să fie echilibrată Intervenţii autonome: Pacienta nu mai

- determină pacienta să facă

Pacienta A .M în vârstă de 39 ani este internată la secţia medicală a spitalului SF Spiridion

Pe timpul spitalizării pacientei i s-au acordat următoarele îngrijiri :

DATA EXTERNĂRI : 14.06.2016

S-A DISCUTAT : evoluţia bolii , respectarea recomandărilor .

- “ Ghid de nursing ” , Editura Viaţa Medicală Românească , Bucureşti 2001

3. Georgeta Aurelia Baltă

4. Roxana Maria Albu

ANEXA 1 – ECOGRAFIA ABDOMINALĂ

ANEXA 2 – ADMINISTRARE DE MEDICAMENTE

ANEXA 3 – RECOLTAREA SÂNGELUI

ANEXA 1 – ECOGRAFIA ABDOMINALĂ

Ecografia abdominală evidenţiază prezenţa calculilor , distensia veziculei biliare (diamentru

1. De obicei se recomandă efectuarea ecografiei pe nemâncate , însă nu este neapărat

S-ar putea să vă placă și