Psihiatrie curs 3 – 18.

11
Cadrul pregatirii si declansarii tulburarilor psihopatologiei din psihozele
endogene

Ciclurile de viata = cadrul larg in care poate fi analizata si interpretata pluriconditionarea

pregatirii si declansarii tulburarilor psihopatologice din psihozele endogene.
Persoanele isi manifesta competentele sociale, nivelul sau maxim de functionare social ape baza
capacitatilor de rezolvare a problemelor.
Acelasi context este sursa stresurilor, suprasolicitarilor, schimbarilor de viata precum si
satisfactiile de viata compensatorii.
Tulburarile de somn
In SUA, 1/3 din populatie sufera de insomnie (cea mai frecventa tulburare de somn)
10% - sufera de insomnia
3% - sufera de hipersomnie
Perturbarea somnului poate fi de sine statatoare, sau o component a bolilor medicale sau
psihiatrice.
Tulburarea de somn poate fi : simptom, sindrom sau boala.
Dg se pune atent si tratamentul specific.
Pacientii solicita medicatia hipnotica ( care e cu 2 taisuri)
Insomnia= pacientul cu insomnia experimenteaza un somn inadecvat fie in calitate, fie in
cantitate in pofida unei oportunitati suficiente de a dormi.
Dificultatea de adormire este cea mai frecventa acuza a pacientilor, dar dificultatea de
mentinere a somnului este cea mai comuna. ( pot include trezirea timpurie cu imposibilitatea de
a adormi)
Clasificarea Bolilor
A. 1. Tulburari de somn intriseci
2. Tulburari de somn extrinseci
3. tulburari de ritm veghe somn
B. DSM – IV – TR ( alta clasificare)
Tulburari primare de somn:
- Disomnii
- Parasomnii ( cosmarul, somnambulismul, pavor nocturn ( frica))
Tulburari legate de boli psihice
Tulburari legate de boli medicale
C. ICD – 10
- cauze organice
- cauze non organice
Criterii de diagnostic
1
1. deficitul de initiere sau mentinere a somnului
2. determinat de astenie, surmenaj
3. nu este determinat de cauze
Tulburarea somnului corelata cu o alta tulburare mintala
- depresia sau distimnia – 90% din cazurile de depresie majora cu fragmentarea somnului sau
redistribuirea somnului in prima parte a noptii
- la Pacientii bipolari apare hipersomnia in faza acuta ( in episodul de depresie)
- in schizofrenie – in tulburarea acuta
- in anxietate generalizata
- in tulburarea obsesiv complusiva, ruminatia, delirium, dementa, b. Parkinson, Sindromul
Kleine-Levin
Tulburari asociate unor afectiuni medicale
- Se asociaza cu durerea, pruritul, ICC, astm, cefalee, incontinenta urinara, hernia hiatala,
fibromialgie, IRC, deficit estrogenic, epilepsie, obezitate, hipertiroidie.
Tulburari de somn asociate cu alte medicamente
- 1. Stimulantele
- 2. Agonisti dopaminergici
- 3. Sedative
- 4. Alte droguri – steroizi, hormoni tiroidieni, metoclopramida
Consecinte
Simptomele sunt : fizice, comportamentale, psihice, cognitive, interpersonale
Insomniacii au raportat o frecventa mai mare a urmatoarelor simptome : cefalee, diaree, b.
digestive, palpitatii, durere generalizata, oboseala si slabiciune ( sunt comune si celor cu
anxietate)
Cauza – problemele emotionale
Sondajul Gallup din 1991
Insomnia poate fi :
1. ocazionala
2. cronica
3. niciuna
Somnolenta si oboseala datorata lipsei de somn duce la neplaceri primare din timpul zilei.
- Doar 1/3 din insomniacii cronici au vazut dificultatea de somn ca o problema
- majoritatea insomniacilor ocazionali nu au vazut insomnia lor ca o problema serioasa.
Insomnia a fost caracterizata prin initierea sau mentinerea somnului de 3 ori pe saptamana
pentru cel putin o luna.

Riscul de insomnie

2
Factori: nivele crescute de arousal fiziologic, activitate metabolica, stil cognitiv, ingrijorat,
neliniste
Factori precipitanti: o pierdere semnificativa – separare, dovirt, moartea, conflicte. Chiar daca
dispar factorii precipitanti, la unii insomnia persista.
Insomnia si sanatate publica
Necesitatea de a pregati personalul de asistenta prin eforturi publice de educatie
Neurobiologia somnului
1.nucleul suprachiasmatic al hipotalamusului – ritmul circadian – este pacemaker-ul sistemului
circadian
2. mentinerea starii de vgehe – SRAA – sistemul eticulat al……
Tratament.
A . Medicamente hipnotice
1. Benzodiazepine ( diazepam) – se recomanda pe termen scurt.
- prelungesc primele 2 stadii ale somnului si scurteaza stadiile 3 si 4 si REM
- timp de actiune 24 ore
- mirelaxant, da stari confuzionale
Ex: Oxazepam, Lorazepam, (8 ore – Anxial) , Flurazepam (are efect in a doua noapte),
Triazolam ( fol de stomatologi), Quazepam, Estazolam
2. Alte hipnotice: Zolpidem, Frazodona, Amitriptilina, Cloralhidratul, (pt cateva nopti),
Alcoolul (reboud), barbiturice ( risc de dependenta, nu pot fi oprite brusc), Difenhidramina.
Cele mai frecvente hipnotice fol:
- benzodiazepine – orale si inj Diazepam, Dormicum, Rivotril
- neuroleptice sedative
B. Tratament nemedicamentos
- modificarea obiceiurilor, ale mediului de dormit, un program de igiena al somnului atent
explicat
Terapia de control al stimulului
- Urmareste sa distruga ciclul de probleme asociate in mod comun cu dificultatea in initierea somnului
Reguli:
1. mergi la culcare cand e momentul de somn
2. se foloseste patul doar pentru somn – nu televizor, nu citi, nu manca, nu vb la telefon
3. pacietul nu trebuie sa se simta frustrat atunci cand se intinde in pat si nu e capabil sa adoarma
4. sa te trezesti la aceeasi ora in fiecare dimineata
Terapia prin limitare a somnului
- limitarea timpului petrecut in pat poate ajuta la consolidarea somnului
Terapia prin relaxare si biofeedback
- autohipnoza, relaxarea progresiva si exercitiile respiratiei profunde sunt eficiente daca produc relaxare