Sunteți pe pagina 1din 7

PSIHOTERAPIA COGNITIV-COMPORTAMENTALA

IN DEPRESII

Cauzele depresiei:
- tulburari la nivelul neurotransmitatorilor
- tulburari depressive sau alcoholism in familie
- pierderea unui parinte
- neglijarea in copilaria timpurie
- evenimente de viata negative
- un partener ostil si/sau critic
- lipsa unei relatii aproprate
- absenta unui support social
- lipsa stimei de sine pe termen lung
Depresia se caracterizeaza prin:
- trairea sentimentului de tristete
- plans frecvent
- sentimente de culpabilitate
- iritabilitate
- anxietate
- tensiune psihica
- lipsa interesului si a sentimentului placerii
- nivelul energiei psihice este redus si orice actiune presupune efort
- slaba capacitate de concentrare
- preocupare fata de starea sa proasta sau de dificultatile insolubile cu care se va
confrunta
- somnul este dificil
- apetitul scade
- nevoile sexuale sunt diminuate
In clinica tulburarile depresive se clasifica in:
- tulburare afectiva bipolara si unipolara-depresiva
- tulburare depresiva
Cognitive

- endogena (avand cauze interne)


- reactiva (nevrotica, produsa de actiunea factorilor stresanti)
In cazul depresiei psihotice apar sentimente puternice de inutilitate, culpabilitate si
autodevalorizare, precum si idei si tentative de autoriza (suicid). 15% din despresivi se sinucid.
In majoritatea cazurilor, episodul depresiv este limitat in timp, dureaza 3-7 luni. Insa,
recaderile sunt frecvente si la 15-20% dintre pacienti depresivi simptomele se cronicizeaza.

Modelul cognitiv al depresiei

Experiente (timpurii)

Formare unor convingeri disfunctionale

Incidentul critic

Activarea convingerilor

Ganduri negative autonome

Simptomele depresive

Comportamentale

Motivationale Afective

Somatice

Convingerea disfunctionala nu produce simptomul prin ea insusi, ci doar atunci cand


anumite incidente (evenimente critice) vin s-o intareasca. Pe masura ce tulburarea depresiva se
dezvolta, gandurile negative autonome devin tot mai frecvente si tot mai intense si tind sa
estompeze gandurile rationale. Acestea produc simptomele depresiei, care, la randul lor, intaresc
modul negativ de gandire si astfel se formeaza un cerc vicios.

Psihoterapia cognitiv-comportamentala sparge acest cerc vicios, invatand pacientul sa


adreseze intrebari provocatoare gandurilor negative, pentru a verifica daca fundamentarea lor
este corecta.
Distorsionarea unor informatii conform unei grille preexistente nu este specifica doar
depresivilor, ci tuturor oamenilor, depresivul nu face decat sa intensifice procesul respectiv.
De asemenea, faptul ca cognitia influenteaza starea afectiva nu inseamna neaparat ca o
gandire negativa conduce la depresie. Depresia este rezultanta unui cumul de factori biologici, de
dezvoltare ontogenetica, sociali, de predispozitii psihologice si de variabile precipitatoare.
Cognitia are insa o prioritate, in timp, in declansarea depresiei si poate actiona ca declansator,
factor de intarire si mentinere a simptomelor.

Caracteristicile psihoterapiei cognitiv-comportamentale in depresii


1. Are la baza o conceptie teoretica coerenta (modelul cognitive al depresiei) si nu este o
simpla colectie de tehnici.
2. Este scurta si limitata in timp, incurajand pacientul sa dezvolte abilitati de autoreglare
3. Este structurata si directive
4. Este orientata pe problema si pe factorii (cauzele) care o mentin, mai mult decat pe
originile acestora.
5. Are la baza un process de chestionare care sa dirijeze descoperirea.
6. Se bazeaza pe metode inductive, astfel incat pacientii invata sa considere gandurile si
convingerile ca pe niste ipoteze care trebuie verificate.
7. Are un caracter educational, considerand tehnicile cognitiv-comportamentale ca pe
niste deprinderi care trebuie achizitionate de subiect prin exercitiu si transferate in viata
cotidiana prin intermediul temelor pentru acasa.
Scopul terapiei este sa-l ajute pe pacient sa gaseasca solutii la problemele sale si nu doar
sa gandeasca mai rational. Obiectivul imediat al terapiei este eliberarea de simptome, iar cel pe
termen lung este rezolvarea problemelor de viata, prevenirea aparitiei sau macar atenuarea unor
episoade depresive viitoare.
Structura tratamentului
Schema interviului initial (1-1,5 ore):
a) Evaluarea dificultatilor curente:
- simptome
- problem de viata
- ganduri negative associate
- debut, evolutie si contextul in care a aparut tulburarea depresiva
- lipsa de speranta
- idei suicidare
b) Stabilirea scopurilor terapiei
c) Prezentarea programului de terapie:
- detalii practice
- problema cercului vicios: ganduri negative-depresive
- posibilitati de schimbare
d) Inceperea tratamentului
General:
- pacientului i se furnizeaza cu privire la stilul terapiei cognitiv-comportamentale
Specific:
- selectionarea primelor sarcini
- acordul cu privire la temele pentru acasa
Obiective:
- stabilirea relatiei psihoterapeutice
- trezirea sperantei pacientului
- pacientul trebuie sa inteleaga, la nivel preliminar, esenta modelului
- se obtine acordul pacientului ca va testa in practica cele invatate
Dificultatile si problemele curente

Experientele timpurii traumatizante:


- tatal (suportul moral si material) a decedat
Convingeri disfunctionale:
- valoarea mea depinde de ceea ce cred alti despre mine
- daca nu fac ceea ce vor ceilalti oameni de la mine, ei ma vor respinge
Incidentele critice:
- despartirea de fostul iubit
- detasarea pe un post inferior la locul de munca
Gandurile negative autonome:
- nu am realizat nimic important in viata
- am dat gres in toate domeniile
- nu-mi pot conduce viata
- voi ramane singura pentru totdeauna
- nu voi mai avea niciodata un loc de munca satisfacator
Simptome:
- comportamentale: tonus scazut al activitatii, tendinta de retragere
- motivationale: lipsa interesului si a sentimentului placerii, totul se face cu efort
- afective: lipsa de speranta, tristete, anxietate, culpabilitate, rusine
- cognitive: slaba capacitate de concentrare, stima de sine scazuta si imagine de
sine proasta
- somatice: lipsa de energie, insomnie, inapetenta, scadere in greutate
Lista de probleme:
 Incapacitatea de a se exprima:
- dificultatea de a spune “nu”
- dificultatea de a spune ce doreste daca alti vor altceva
 Sentimente de inferioritate
 Dificultatea de a accepta esecul:
- teama ca nu va mai gasi niciodata o relatie satisfacatoare pe termen lung
- teama ca nu va mai gasi niciodata un alt loc de munca satisfacator
 Depresie:
- se simte depasita de problemele vietii
- tendinta de izolare sociala
- este macinata de ganduri triste
- tonus scazut al activitatii, face totul cu efort
- capacitate de concentrare scazuta
- lipsa oricarei satisfactii legate de vreo activitate
 Sentimentul de deprimare pentru ca este deprimata:
- considera ca este vina ei ca a stricat totul
- considera ca merita sa se simta astfel
 Probleme de viata:
- probleme practice: dificultati in gospodarie, oboseala, tulburari de somn,
inapetenta, scadere in greutate
- probleme interpersonale: lipsa unor relatii apropriate
- probleme intrapersonale: imagine de sine proasta si stima de sine scazuta

S-ar putea să vă placă și