Aplicarea Convenției internaționale

privind eliminarea tuturor formelor de

discriminare rasială

Qatar împotriva Emiratelor Arabe Unite

1
I.aObiectul diferendului

La data de 11 iunie 2018, Statul Qatar a deschis un proces împotriva Emiratelor Arabe
Unite cu privire la presupusele încălcări ale Convenției internaționale privind eliminarea tuturor
formelor de discriminare rasială (CERD) din 21 decembrie 1965.

În cererea sa, Qatar a afirmat, că la 5 iunie 2017, Emiratele Arabe Unite au adoptat și au
pus în aplicare o serie de măsuri discriminatorii îndreptate împotriva qatarienilor, bazate pe
originea lor națională. Solicitarea a fost însoțită de o cerere ce avea menirea de a identifica
măsurile provizorii care se puteau adopta în scopul protejării drepturilor Qatarului, în temeiul
Convenției, până la luarea unei decizii privind fondul.1

Prin intermediul măsurilor adoptate de către Emiratele Arabe Unite: au fost expulzați în
mod colectiv qatarienii de pe teritoriul Emiratelor Arabe Unite; aceștia au fost separați de
membrii not-qatarieni ai familiilor lor, inclusiv soții și copii; studenții din Qatar au fost opriți din
a-și mai continua studiile în Emiratele Arabe Unite; serviciul dedicat îngrijirii medicale a
qatarienilor care erau tratați pe teritoriul Emiratelor Arabe Unite a fost întrerupt; s-a instituit o
interdicție absolută de călătorie; qatarienii au fost obligați să își abandoneze întreprinderile și
proprietățile aflate pe teritoriul Emiratelor Arabe Unite; au fost înăbușite dreptul la opinie și
libertatea de exprimare prin suprimarea mass-mediei și a discursurilor care susțineau Qatar-ul; a
fost încurajată o propagandă de ură față de qaterieni.

Impunerea bruscă a măsurilor discriminatorii, începând cu data de 5 iunie 2017, a creat

haos, acesta fiind augmentat de climatul ostil al Emiratelor Arabe Unite care instiga la ură față de
Qatar. Măsurile urmăreau privarea qatarienilor de drepturile lor fundamentale, constituind
încălcări flagrante ale obligațiilor Emiratelor Arabe Unite în legătură cu respectarea Convenției.

În acest caz, sunt necesare măsuri provizorii care să vizeze protejarea drepturilor
qatarienilor și a familiilor acestora împotriva prejudiciilor viitoare și ireparabile, motiv pentru

1
https://www.icj-cij.org/en/case/172
care Statul Qatar solicită Curții să stabilească o serie de modalități pentru a preveni agravarea sau
extinderea litigiului.2

II. Argumentele părților

Emiratele Arabe Unite au afirmat în mod explicit în cadrul Directivei din data de 5 iunie
faptul că aceste măsuri au fost cauzate de insistența Statului Qatar de a submina în continuare
securitatea și stabilitatea regiunii și eșecul acestuia în ceea ce privește onorarea obligațiilor și
acordurilor internaționale.

Nerespectarea Acordului de la Riyadh privind întoarcerea diplomaților trimiși de Consiliul

de Cooperare al Golfului la Doha și Acordul său complementar din anul 2014, precum și
sprijinul, finanțarea și găzduirea de către Statul Qatar a grupurilor teroriste, în special Frăția
Islamică, dar și eforturile susținute de a promova ideologiile Daesh și Al Qaeda prin intermediul
mass-mediei sale directe și indirecte, au fost principalele motive pentru care Emiratele Arabe
Unite susțin că au pus în aplicare acele măsuri. 3

Statul Qatar susține că prin punerea în aplicare a măsurilor discriminatorii au fost încălcate
următoarele drepturi fundamentale: dreptul de a nu fi supus discriminării rasiale precum și
dreptul la protecție împotriva incitării la ură rasială, dreptul la căsătorie și alegerea soțului,
dreptul la libertatea de opinie și de exprimare, dreptul la sănătate publică și asistență medicală,
dreptul la educație, dreptul la muncă, dreptul la proprietate, dreptul la tratament egal în fața
tribunalelor și a tuturor celorlalte organe jurisdicționale.

În virtutea propriilor cuvinte ale Emiratelor Arabe Unite, măsurile discriminatorii au fost
adoptate cu intenția expresă de a viza Qatarul și au fost puse în aplicare în mod colectiv
împotriva qatarienilor pe baza originii lor naționale, fără a se face vreo audiere sau orice altă
apreciere individuală.

Qatarul afirmă că măsurile precum ordinul de expulzare și interdicția absolută de călătorie,

prin faptul că fac o trimitere expresă la cetățenii acestui stat, constituie o modalitate de
discriminare a qatarienilor, discriminare care are ca fundament naționalitatea lor actuală. Este
2
https://www.icj-cij.org/public/files/case-related/172/172-20190425-WRI-01-00-EN.pdf
3
https://www.cambridge.org/core/journals/international-legal-materials/article/application-of-the-international-
convention-on-the-elimination-of-all-forms-of-racial-discrimination-qatar-v-united-arab-emirates-request-for-the-
indication-of-provisional-measures-icj/CF82545FEFD40718B6F11DF9EF7A6DBB
subliniat faptul că definiția “discriminării rasiale”, cuprinsă la Art.1 alin.(1) din Convenția
internațională privind
eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială include și discriminarea pe bază de origine
națională. Qatar susține că “naționalitatea” este cuprinsă în expresia “origine națională”. 4

Totodată, Statul Qatar atrage atenția asupra faptului că măsurile EAU nu se adresează
exclusiv qatarienilor pe temeiul naționalității lor actuale, ele sancționând și persoanele de origine
națională din Qatar, ca urmare a identificării lor cu tradițiile și cultura națională qatarie, accentul
sau îmbrăcămintea lor. Mai este susținută și ideea potrivit căreia măsurile discriminatorii
afectează și persoanele care nu sunt cetățeni qatari, din cauza identificării lor drept “qatarieni”.

Emiratele Arabe Unite se înșală cu privire la Art.1 alin.(1) din Convenție, considerând că
acesta exclude discriminarea pe baza naționalității actuale. Dimpotrivă, “originea națională”,
interpretată în conformitate cu Art.31 alin.(1) din Convenția de la Viena privind dreptul tratatelor
(VLCT), înglobează în mod clar naționalitatea – inclusiv naționalitatea actuală. Mai mult decât
atât, în ceea ce privește interpretarea tratatelor referitoare la drepturile omului în general, Curtea
a subliniat importanța punerii în aplicare a obiectului și scopului lor specific, care este în
favoarea luării în considerare a scopului primordial al CERD de a elimina discriminarea rasială
sub toate formele sale, inclusiv în situațiile în care la baza acesteia stă naționalitatea. A proceda
într-un alt mod ar fi nu doar artificial, dar și profund îngrijorător, deoarece mijlocul predominant
de instaurare a discriminării rasiale împotriva persoanelor străine este constituit în prezent de
acele măsuri care au un impact asupra naționalității actuale. O analiză a lucrărilor pregătitoare ale
CERD în conformitate cu Art.32 din VCLT confirmă faptul că CERD include și discriminarea
bazată pe naționalitate.

De asemenea, prin încercarea EAU de a face o asociere a problemei exclusiv cu noțiunea

de “naționalitatea actuală”, se ignoră o dimensiune critică a CERD și anume că aceasta nu se
limitează la scopul explicit al conduitei statului atacat, ci în mod egal și explicit se referă la
acțiunile care au un efect de anulare sau deteriorare a recunoașterii sau exercitării, pe picior de
egalitate, a drepturilor omului și a libertăților fundamentale. În Qatar, naționalitatea urmează
principiul jus sanguinis, ceea ce înseamnă că aceasta este conferită de filiație. Tentativa EAU de
a exclude cetățenia actuală, este neîntemeiată. Majoritatea cetățenilor qatarieni, inclusiv cei
afectați de aceste măsuri discriminatorii, s-au născut cetățeni ai Statului Qatar și sunt qatarieni în
sensul de

4
https://www.icj-cij.org/public/files/case-related/172/172-20190425-WRI-01-00-EN.pdf

3
“moștenitori” ai originii naționale a Qatarului în sens istorico-cultural, sens pe care EAU l-au
recunoscut în declarațiile lor adresate Curții, cu privire la măsurile provizorii menite să confere
protecție în temeiul CERD. Efectele discriminatorii ale măsurilor asupra acestor persoane aduc
astfel actele EAU în sfera CERD, indiferent dacă „originea națională” din Art.1 cuprinde sau nu
„naționalitatea actuală”.

III. Analiză prin raportare la domeniul drepturilor omului

Convenția internațională privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială

prevede în Art.1, alin.(1) că «expresia „discriminare rasială“ are în vedere orice deosebire,
excludere, restricţie sau preferinţă întemeiată pe rasă, culoare, ascendenţă sau origine naţională
sau etnică, care are ca scop sau efect de a distruge sau compromite recunoaşterea, folosinţa sau
exercitarea, în condiţii de egalitate, a drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale în
domeniile: politic, economic, social şi cultural sau în oricare alt domeniu al vieţii publice. »

Prin măsurile implementate de Emiratele Arabe Unite împotriva Statului Qatar, acestea au
încălcat atât litera, cât și spiritul CERD. Mai exact, EAU au încălcat și, în unele cazuri, continuă
să încalce prevederile de bază împotriva discriminării rasiale prevăzute în CERD, în principal
articolele 2, 4, 5, 6 și 7.

În primul rând, prin promulgarea ordinului de expulzare, din cauza originii lor naționale,
qatarienii au fost obligați să părăsească teritoriul EAU în termen de 14 zile, fapt ce a constituit o
formă de discriminare rasială din două motive: atât din cauza expulzării tuturor qatarienilor ca și
grup, dar și din cauza privării acestora de un proces echitabil. Această formă de discriminare nu
este scuzată în temeiul Art.1, alin.(2) din CERD, deoarece expulzarea colectivă nu a făcut
distincții legitime între cetățeni și non-cetățeni. În schimb, a selectat un grup de non-cetățeni
după criteriul originii naționale și i-a transformat în victimele unui tratament discriminatoriu.

În al doilea rând, ca urmare a impunerii interdicției absolute de călătorie, qatarienii

expulzați au fost separați de rudele lor apropiate sau îndepărtate, nu au mai avut posibilitatea să
își continue educația, și-au pierdut slujbele și proprietatea, fiind încălcate astfel drepturile
prevăzute în Art.5 din Convenție privind viața de familie, educația, munca și proprietatea.

4
 Nu în ultimul rând, blocarea mass-mediei din Qatar încalcă obligația prevăzută la Art.5
litera (d) care are ca obiect garantarea libertății de exprimare și a dreptului la opinie. Totodată,
din cauza adoptării “Legii Anti-Simpatie”, abuzurile și manifestările de ură orientate împotriva
qatarienilor au devenit din ce în ce mai frecvente, orice asociere dintre EAU și Qatar dând
naștere la violență, hărțuire sau ridiculizare. Această conduită constituie o discriminare împotriva
qatarilor pe baza originii lor naționale în temeiul articolului 1 alineatul (1) și încalcă totodată
articolele 4 și 7, precum și articolele 2 și 6 din CERD.

Măsurile provizorii solicitate de către Statul Qatar pentru protejarea drepturilor

fundamentale ale qatarienilor împotriva măsurilor discriminatorii sunt următoarele:

i)asuspendarea operațiunii de expulzare colectivă a tuturor cetățenilor din Qatar și ridicarea

interdicției absolute de călătorie pe baza originii naționale

ii) luarea tuturor măsurilor necesare în vederea asigurării protecției qatarienilor împotriva urii
rasiale sau discriminării, manifestată inclusiv prin publicarea declarațiilor sau a caricaturilor anti-
Qatar

iii) luarea tuturor măsurilor necesare pentru protejarea libertății de exprimare a qatarienilor în
UAE, inclusiv prin suspendarea blocării transmisiilor de către mass-media din Qatar

iv) încetarea și renunțarea la măsuri care, direct sau indirect, duc la separarea familiilor care
includ un qatarian precum și luarea tuturor măsurilor necesare pentru a se asigura că familiile
separate prin măsurile discriminatorii sunt reunite

v) încetarea și renunțarea la măsuri care, direct sau indirect, duc la imposibilitatea qatarienilor de
a solicita asistență medicală în UAE

vi) încetarea și renunțarea la măsuri care, direct sau indirect, împiedică studenții din Qatar să
primească educație sau formare de la instituțiile din Emiratele Arabe Unite

vii) luarea tuturor măsurilor necesare pentru a se asigura că li se acordă qatarienilor un tratament
egal în fața tribunalelor și a altor organe judiciare din EAU5

5
https://www.icj-cij.org/public/files/case-related/172/172-20180611-WRI-01-00-EN.pdf

5
IV. Concluzii

Curtea Internațională de Justiție a hotărât că Emiratele Arabe Unite trebuie să se supună

următoarelor prevederi:

„Să se asigure că (i) familiile care includ un qatarian, separate prin măsurile adoptate de
Emiratele Arabe Unite la 5 iunie 2017, sunt reunite; (ii) Studenților din Qatar afectați de măsurile
adoptate de Emiratele Arabe Unite la 5 iunie 2017 li se oferă posibilitatea de a-și finaliza studiile
în Emiratele Arabe Unite sau de a-și obține dosarele educaționale dacă doresc să continue
studiile în altă parte; și (iii) qatarienilor afectați de măsurile adoptate de Emiratele Arabe Unite la
5 iunie 2017 li se permite accesul la tribunale și alte organe judiciare din Emiratele Arabe Unite
”.6

De asemenea, Curtea a ordonat ambelor părți să se abțină de la orice acțiune care ar putea
agrava sau prelungi disputa în fața Curții sau ar putea face mai dificilă soluționarea acesteia.

6
https://www.icj-cij.org/en/case/172