Slide 1:

Am ales pentru astazi articolul cu titlul: Stilul cognitiv este un facor predictor pentru
orientarea in stiinte umaniste sau exacte, realizat in anul 2007 de catre 3 cercetatori: Jac
Billington; Simon Baron-Cohen; Sally Wheelwright.
Titlul in limba engleza, pentru care am realizat traducerea libera de mai sus: ​Cognitive style
predicts entry into physical sciences and humanities; Questionnaire and performance
tests of empathy and systemizing​.
Pentru ca articolul face referire la o notiune precum stilul cognitiv, ni-l putem defini ca modul
in care oamenii percep, invata si recall (retrag) informatiile.
In alte cuvinte, modul in care achizitionam si invatam poate prezice daca ne vom orienta
spre stiinte umaniste sau exacte- spre exemplu la admiterea in facultate.

Slide 2
Acest studiu a pornit de la o observatie (care subsecvent a fost sustinuta de catre date
statistice) ca, de regula, exista mai putine femei care activeaza in domeniul stiintelor exacte
decat barbatii. In SUA aceste domenii de stiinte exacte sunt reunite sub acronimul STEM
(science, technology, engineering, math).
Este un lucru pe care il putem observa chiar si la noi in cadrul sectiei de Psihologie, unde in
grupa avem 2 baieti din aprox 30 de persoane, iar din 243 de indivizi inscrisi pe toata sectia
doar 44 sunt baieti. (18%)
Cercetatorii si-au propus sa afle daca stilul cognitiv este un factor predictor ​mai bun​ decat
sexul in ceea ce priveste orientarea spre stiinte exacte sau umaniste.

Slide 3
Asadar, inainte de toate, cercetatorii au definit conceptele cu care aveau sa opereze.
Empatia​, adica modul in care ne raportam la sentimentele altei persoane si abilitatea de ‘a
ne pune in pantofii altcuiva’ faciliteaza interactiunea cu lumea sociala. Ce mi s-a parut
interesant in definita empatiei este ca s-a stabilit ca ea are atat o compomenta afectiva, cat
si una cognitiva (practic nu empatizezi nu doar cu ceea ce simt altii dar​ ​inteleg​i​ modul in
care gandesc). In principiu, componenta afectiva este cea care duce la un ​raspuns de tip
afectiv​, emotional. Dupa cum apare si in definitia de pe ecran, este important nu doar ca
acest raspuns sa existe, dar sa fie si unul adecvat (masurabil, intr-o anumita masura)
Cercetatorii au prescurtat aceasta componenta cu E.

Cat despre sistematizare, ea a fost definita atat ca drive dar si ca o abilitate specifica de a
substrage regulile unui sistem dat, prin analiza, pentru a face predictii despre starea viitoare
a sistemului.
Deci practic observam la t1 sistemul si prin analiza, interpretam care e probabilitatea ca
sistemul sa se comporte intr-un fel sau altul la t2, intr-un fel, ne duce cu gandul la o
rezolvare de tip algoritmic, tip INPUT - OPERATIE - OUTPUT. Sau altfel spus, incercarea
de a rezolva problemele intr-un mod logic.

Slide 4
Ok, dar poate ne intrebam - in ce context s-au decis cercetatorii sa examineze mai
indeaproape acest subiect?
Practic, dupa cum am spus si mai inainte, intr-un context in care este foarte putin discutabil
ca exista diferente semnificative intre barbati si femei cand vine vorba de abilitatiile stiintifice,
chiar daca in ultima vreme a existat o crestere a numarul femeilor in topul acestor stiinte, ele
ocupa undeva la numai 10% din pozitii. Nu doar doar numeroase studii, dar si metastudii
arata acest lucru.
Si de multe ori exista o negare in legatura cu acest lucru, in special in mediile academice
liberale din SUA, spre exemplu, unde de multe ori este mai importanta correctitudinea
politica PC (politically correct) decat sa sustii o teza care este adevarata, dar intr-un fel,
poate jigni pe cineva care nu este suficient de educat pe acest topic.

Asadar, studiul acesta, care face parte din ramura psihologiei ce studiaza diferente
individuale nu a fost unul lipsit de un potential de controverse.

Slide 5
Scopul cercetarii a fost elucidarea mai multor ipoteze, care converg in acelasi punct de
interes, al diferentelor individuale, si anume:
● Se ​re-testeze​ daca se verfica ipoteza referitoare la distributia sexelor in stiinte.
● Sa testeze daca este adevarat ca, de regula, barbatii au un profil cognitiv
sistematizator si femeile unul empatic
● Sa testeze daca studentii din domeniile exacte au un profil cognitiv sistematizator si
cei din stiintele umaniste unul empatic
Si ipoteza lor principala,

● sa testeze daca stilul cognitiv (i.e. S>E or E>S) este un factor predictor mai bun
decat sexul, cand vine vorba de inscrierea la unul din cele doua tipuri de stiinte.

In mare, cercetatorii cred ca femeile au o tendinta mai puternica de a empatiza mai mult, pe
cand barbatii sa sistematizeze​.

Slide 6- Metodologie
Dupa cum reiese si din slide, au ales un N relativ decent, de 415 participanti,, cu o medie de
varsta de 21 de ani si cu o ratie intre barbati si femei destul de echilibrata (212 femei si 203
barbat​i)
Curiozitate: aprox 87% dreptaci, 10% stangaci si restul ambidextrii.

Dupa cum va imaginati, stiintele exacte au inclus domenii precum: chimia, astrofizica,
geologia, etc si cele umanistice: filozofia, lingvistica,istoria artelor si a muzicii, etc
Slide 7 - Procedura
Participantii au fost recrutati prin campanii de publicitate tinute atat prin email cat și în
campus. Li s-a spus că pot câștiga un premiu prin tragere la sorți, dacă completează toate
task-urile.
Participanții au primit chestionarele și testele online, securizat.
Toti participantii care au declarat ca au avut orice tip de istoric de boli mentale au fost
exclusi din studiu.
Puteau să completeze task-urile în orice ordine, când doreau, însă o singură dată.

Slide 8 - Tipuri de teste

Acest studiu a fost unul de tipul ​self- reporting​, in sensul ca s-au folosit doar chestionare si
teste care erau completate strict de catre respondenti.

In acest sens s-au folosit 2 chestionare:

● chestionarul SR-Q (Systemizing Quotient), cel revizuit cu 75 de intrebari.Scor de la 0
la 150. Forced choice (participants must commit to an actual answer)
Exemplu intrebare: Imi plac magazinele de muzica pentru ca sunt foarte clar
ordonate.
sau Cand invat o limba noua sunt atras de regulile gramaticale.
● chestionarul EQ (Emphatising Quotient) 40 de intrebari, tot forced choice, scor de
la 0 la 80 (currently).
Exemplu:De obicei raman emotional detasat cand ma uit la un film.-masoara empatia
afectivă
Sunt bun la a prezice ce vor face altii - masoara empatia cognitiva
Atentie! Aceste doua chestionare reflecta care sunt preferintele oamenilor, ci nu
abilitatile lor!

Si doua baterii de teste de performanta (masoara abilitati):

● FC-EFT (Forced choice Embeded Figure Test), unul din doua raspunsuri, In 50 de
sec participanti trebuiau sa gaseasca unde se potriveste o figura geometrica simpla
intr-un desen complex.
● Eyes test (testul vizual) , tot FC, 20 de sec in care participantii trebuiau sa aleaga o
stare emotionala din 4 optiuni, avand acces doar la imaginea ochilor unei persoane
Slide 10
S-a gasit o asociere puternic semnificativa intre sex (M sau F) si tipul de stiinte (umane sau
exacte).
Nu am mai adaugat statisticile in text pentru ca am inteles ca, cf APA, nu este ok sa adaugi
statisticile si in text si in tabel, dar χ2 = 35.22, p = 0.001. (se poate vedea si cu ochiul liber.
Cu alte cuvinte mai multi barbati erau inscrisi la stiinte exacte (59.15) si mai multe femei la
stiinte umanistice (70.15)

Slide 11
Mai departe, s-a constat ca exista o legatura semnificativa (χ2= 67.69, p= 0.001) intre sex si
stilul cognitiv.
In rosu avem scorurile top. In alte cuvinte, barbatii sunt mai buni sistematizatori iar femeile
mai bune empatizatoare.

Slide 12
S-a constatat Tip S sau un tip S extrem de creier este mai frecvent la barbati. (66% M fata
de 28% F)
S-a constat ca un Tip E sau un Tip E extrem de creier este mai frecvent la femei. (36.8 la F
fata de 10.3% M)

Slide 13
S-a constatat ca un Tip S sau un tip S extrem de creier este mai frecvent la studentii de la
stiinte exacte (din studentii la stiinte exacte 56.3% comparativ cu cei de la umaniste 29.9%)
S-a constatat ca un Tip E sau un tip E extrem de creier este mai frecvent la studentii de la
stiinte umane. (41.5% din studentii la stiinte umane comparativ cu 14.2 din studentii la stiinte
exacte)

Slide 14 - Concluzii
In concluzie, s-au gasit corelatii pozitive pentru toate cele patru ipoteze ale cercetatorilor si,
mai mult, studiul a re-confirmat resultatele studilor anterioare in domeniu.

Practic, aceste rezultate arată că stilul cognitiv (E/S), urmat de măsurători ale empatiei și
măsurători de independență vizuală sunt cei mai buni factori predictori ai alegerii în cariera,
iar sexul este factorul cel mai puțin critic dintre toate.
Consider ca acest studiu este important nu doar ca suport pentru orientarea in cariera, cat si
ca metoda de a intelege mai bine o parte a lumii in care traim si a ne recalibra dogmele sub
auspiciile unor factori mai complexi decat o simpla evaluare sumara de genul ‘He has a
penis and she has a vagina’ cand ambii au, inainte de toate, un creier.